horti - REVISTA FERMIERULUI

Clubul Fermierilor Români a organizat la sfârșitul săptămânii trecute (vineri – 29 iulie 2022) Conferința Regională Banat, în județul Timiș. Temele au vizat schimbările majore din agricultura românească sub impactul reformei PAC și transpunerea acesteia la nivel național sub forma Planului Național Strategic, cu accent pe necesitatea dezvoltării, extinderii și modernizării infrastructurilor naționale de îmbunătățiri funciare – irigații, desecare și drenaj, precum și forța de muncă din agricultură. Evenimentul a reunit fermieri care își desfășoară activitatea în județele Timiș, Arad și Caraș-Severin.

Clubul Fermierilor Români consideră că punerea în aplicare a unei strategii naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură va asigura cadrul pentru un program multianual de investiții publice în vederea modernizării sistemului național de irigații și susținerea programului care vizează proiectele locale de irigații. „Credem că în România există apă, dar nu este integrat pusă în valoare ca resursă pentru agricultură, cu grija față de mediu pe care suntem obligați să o avem. Am pus la dispoziția autorităților un studiu în care am estimat că este nevoie de un miliard euro pentru a pune în funcțiune un sistem dual, care să funcționeze ca desecare-drenaj când este prea multă apă, dar și ca irigații”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Prezent la eveniment prin videoconferință, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Ioan Boloș, a afirmat că investitiile în agricultură sunt o prioritate la nivel național, iar munca fermierilor este cu potențial pentru dezvoltarea strategică a României. Ministrul a dat asigurări că au fost reluate discuțiile cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în ceea ce privește amenajările de descare-drenaj și sistemul de irigații, precum și pentru combaterea eroziunii solului. „Managementul apei și investițiile din sectorul de irigații ne preocupă pe toți. Din politica de coeziune, avem în acest moment două tipuri de investiții specifice: investiții pentru achiziționarea de echipamente specifice pentru combaterea fenomenelor extreme rare (grindină), prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, pe care o sprijinim în acest sens; respectiv investiții pentru irigații, pentru care avem întâlniri săptămânale cu reprezentanții MADR, pentru a pregăti reincluderea în PNRR a investițiilor pentru irigații, cu un buget consistent, pentru că aceste investiții sunt vitale în perioadă de criză”, a arătat oficialul guvernamental.

La rândul său, fostul șef MADR, Adrian Oros, senator în Parlamentul României, a vorbit despre necesitatea unui sistem național care să asigure fermierii în fața riscurilor ce pot să apară în agricultură. „Există multe priorități, oportunități, dar și vulnerabilități în agricultură. Fără o strategie de gestionare a apei - apa ca resursă, nu doar apa pentru agricultură, care să fie finanțată consistent și foarte rapid, o să avem o problemă mare nu doar în ceea ce privește irigațiile, ci în unele zone și cu apa potabilă”, a afirmat Oros. El a atras atenția că există un studiu din 2018 în care sunt descrise foarte bine starea corpurilor de apă, atât supraterane, cât și subterane din zona Mării Negre, unde în final se spune cum toate aceste țări – România, Bulgaria, Grecia, trebuie să aibă o strategie pentru a gestiona această resursă vitală: de a o colecta atunci când există, de a o depozita, de a o transporta și de a o folosi cât mai corect. „Și în 2020 când a fost secetă – și au fost 1,2 milioane de hectare afectate atunci, și anul acesta, când este din nou secetă, ne reamintim că principala prioritate ar fi, pe de-o parte, să avem o strategie de gestionare a apei și, pe de-altă parte, să avem o strategie pentru a gestiona în general riscurile în agricultură. Noi nu avem încă, la nivel național, o strategie, fie prin fonduri mutuale, fie printr-un sistem de asigurări cât mai acoperitor, astfel încât să putem gestiona riscurile ce pot să apară. Și, din păcate, seceta este doar unul”, a spus Adrian Oros.

club fermieri

 

Investițiile în pregătirea forței de muncă, tot mai necesare

 

„România are o problemă de resursă umană în agricultură – îmbătrânirea populației și lipsa de atractivitate fac acest domeniu vulnerabil. Poate vom avea sisteme de irigații, dar nu vom mai avea cu cine să lucrăm terenul. Avem nevoie de sprijin financiar ca să formăm cât mai rapid oameni adaptați tehnologiilor noi, care să ne permită să facem față schimbărilor climatice și competiției”, a atras atenția Florian Ciolacu.

În acest context, Clubul Fermierilor Români propune soluții concrete pentru pregătirea tinerilor pentru preluarea afacerii agricole și asigurarea succesiunii în fermă, pe de o parte prin intermediul programului de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură” dezvoltat de Club, ajuns deja la a patra ediție, iar pe de altă parte prin programe de pregătire pentru tehnicienii din fermă, inițiativă susținută și de ministrul Marcel Ioan Boloș. „Investițiile în calificarea forței de muncă sunt mai mult decât necesare. Vă putem sprijini cu un cadru instituțional, cu mecanismele de implementare, cu sursele de finanțare. Gândirea programelor și implementarea lor este sarcina dumneavoastră, a celor implicați în acest domeniu de activitate”, a precizat ministrul.

 

Provocările noii Politici Agricole Comune și ale Pactului Ecologic European

 

Achim Irimescu, ministru Plenipotențiar, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a avut o intervenție în direct de la Bruxelles în cadrul conferinței. Acesta a explicat că cele mai mari provocări pentru fermierii europeni vin din noua Politică Agricolă Comună și din Pactul Ecologic European, care cuprinde cele două strategii, Farm to Fork și Biodiversitate. Farm to Fork propune reducerea cu 50% până în 2030 a pesticidelor, cu 20% a îngrășămintelor de sinteză și cu 50% a antimicrobienelor, iar toate aceste eforturi trebuie să se facă prin fonduri din PAC și PNS.

Oficialul a subliniat că Regulamentul pentru Utilizarea Durabilă a Pesticidelor nu ține cont de situația reală din statele membre. Astfel, România trebuie să reducă cu 35% utilizarea pesticidelor până în 2030, deși se situează la nivelul cel mai scăzut în privința nivelului de utilizare a acestor substanțe.

În ceea ce privește problema irigațiilor, Achim Irimescu a afirmat că acestea joacă un rol esențial, nu doar în România, ci în toată Europa, iar situația generată de pandemia Covid-19, de războiul din Ucraina, de criza inputurilor și a energiei a arătat că securitatea alimentară este ținta principală a agriculturii.

Referindu-se la noul PNS, Adrian Pintea, director general APIA, a precizat că instituția pe care o coordonează se află în procedură avansată pentru noul contract de sistem informatic, care ar putea fi finalizat până la sfârșitul lunii septembrie. „Vom face caravane de informare, astfel încât toți fermierii și salariații APIA să fie pregătiți și informați, iar din martie 2023 să decurgă toate lucrurile lin. Ne dorim ca schemele de plată să fie ușor de implementat de către fermieri, iar controalele pe care le desfășurăm să aibă proceduri clare”, a declarat Adrian Pintea. Totodată, oficialul a subliniat faptul că de-a lungul timpului, cele două agenții de plată, APIA, respectiv AFIR, prin Ministerul Agriculturii, au avut o medie de absorbție a fondurilor europene de 97-98%.

 

Servicii de consultanță și consiliere cu valoare adaugată pentru fermieri

 

Clubul Fermierilor Români promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluția digitală a agriculturii), dezvoltarea de valoare adaugată peste activitatea agricolă prezentă și atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naționale de infrastructură agricolă.

Totodată, pentru a veni în sprijinul fermierilor din România, Clubul oferă servicii de consultanță și consiliere cu valoare adaugată pentru valorificarea eficientă a producției prin comerțul cu cereale, securizarea afacerilor fermierilor prin managementul riscului – asigurări agricole și pentru gestiunea eficientă a achizițiilor și mentenanței utilajelor agricole.

O componentă majoră în activitatea Clubului o reprezintă proiectele de formare, care vizează, pe de o parte, atragerea tinerilor în agricultură și pregătirea viitoarelor generații de lideri prin programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, iar pe de altă parte, formarea și creșterea competențelor antreprenoriale în acest domeniu prin programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

 

Foto: Alexander Degianski & Clubul Fermierilor Români

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Românii cumpără fructe și legume de două-trei ori pe săptămână, majoritatea de la piață, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Malagrow România. Jumătate din consumatori preferă produsele românești, iar două treimi dintre respondenți sunt chiar dispuși să plătească mai mult pentru acestea, sprijinind astfel fermierii locali. Aproape jumătate dintre respondenți sunt dispuși să parcurgă distanțe mai mari pentru a cumpăra fructe și legume românești.

Produsele autohtone sunt foarte populare în România. Aproape una din cinci persoane cumpără fructe și legume de la micii producători locali, potrivit unui sondaj online realizat de Malagrow România între 16 iunie și 6 iulie 2022, la care au participat 2.580 de persoane. 42,7% dintre respondenți consideră că produsele românești sunt importante, dar au tendința de a adăuga în coșurile lor și produse importate atunci când fac cumpărături în mod regulat. Doar 5,9% dintre respondenți nu se preocupă deloc de proveniența unui produs.

Importanta produselor autohtone

Majoritatea românilor cumpără fructe și legume de două sau trei ori pe săptămână. Aproape o treime dintre respondenți cumpără zilnic fructe, în timp ce un un pic mai puțini, 24,4%, cumpără legume în fiecare zi. Mai mult de 10% din consumatorii români cumpără fructe și legume o dată pe săptămână. Proporția celor care cumpără fructe și legume doar de câteva ori pe lună este neglijabilă, de doar 2%. 5,4% dintre respondenți cumpără rareori legume, pentru că le cultivă ei înșiși. În ceea ce privește fructele, 3,8% din cei care au răspuns sondajului consumă fructe din producția proprie.

 

Mersul la piață nu s-a demodat

 

Deși obiceiurile de consum și mediul economic sunt în continuă schimbare, mersul la piață este încă înfloritor în România, arată sondajul realizat de Malagrow. Aproape 40% dintre respondenți merg la piață pentru fructe și legume, o treime cumpără de la supermarketuri, 16,6% apelează la micii producători locali, iar aproape 10% cumpără produsele necesare de la magazinele alimentare mai mici. Marea majoritate a cumpărătorilor (93,6%) cumpără personal, iar puțin peste 6% aleg uneori să comande online.

Locul de cumparare

Popularitatea fructelor și legumelor românești este demonstrată și de faptul că două treimi dintre respondenți sunt dispuși să plătească mai mult pentru produsele autohtone, mai ales pentru că știu că astfel îi sprijină pe fermierii români. Cu toate acestea, în cazul în care diferența de preț este mare, aproape 30% dintre respondenți ar alege să cumpere produse de alte origini, în timp ce 5,9% nu ar plăti mai mult, deoarece pentru ei prețul este factorul decisiv.

 

Când vine vorba de produse românești, distanța nu este o problemă

 

De asemenea, românii nu au nicio problemă în a parcurge distanțe mai mari pentru a cumpăra fructe și legume produse în România, deoarece jumătate dintre respondenți au indicat că nu le-ar fi greu să meargă în altă localitate pentru a cumpăra aceste produse. Aproape o treime dintre respondenți sunt dispuși să călătorească mai mult, dar numai foarte rar, în timp ce una din cinci persoane a declarat că nu vrea să piardă timp în acest scop, făcând cumpărăturile în cel mai apropiat loc.

 

Producătorii locali, esențiali pentru economia românească

 

Malagrow România este un susținător dedicat al consumului de fructe și legume autohtone. Prin campania sa națională din luna mai „Consumă legume şi fructe româneşti! – Made in Romania” a încurajat oamenii să recunoască munca fermierilor români, atrăgând în același timp atenția asupra importanței produselor autohtone.

Csaba Éber director general Malagrow Romania

„Considerăm că producătorii locali sunt esențiali pentru economia românească. La Malagrow România, suntem mândri de fermierii noștri și de produsele pe care le oferim pentru a-i ajuta pe producătorii români să livreze pe piață fructe și legume de înaltă calitate. De mai bine de două decenii, compania noastră este dedicată să ofere fermierilor locali produse de calitate și consiliere expertă și personalizată”, a subliniat Csaba Éber, director general Malagrow România.

Potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică, în 2021, consumul mediu lunar de legume și fructe în România a fost de 8 kilograme de legume de persoană, respectiv 4 kilograme de fructe și 3 kilograme de cartofi pe cap de locuitor adult.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

„Ziua Verde a Cartofului” se află la cea de-a 45-a ediție și are ca temă generală „Drumul cartofului de la sămânţă la consumator”. Evenimentul desfășurat joi – 14 iulie 2022, în comuna Hălchiu – județul Brașov, este organizat de Federația Națională „Cartoful” din România, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Braşov și Clubul Fermierilor Români.

Simpozionul Naţional „Ziua Verde a Cartofului” are ca obiectiv principal transferul rezultatelor ştiinţifice către producătorii de cartof, precum și abordarea unor aspecte stringente din activitatea fermierilor şi din activitatea de cercetare referitoare la problematica culturii cartofului în România.

IMG 20220714 WA0010

În cadrul evenimentului se vizitează câmpurile demonstrative cu soiuri şi tehnologii specifice de cultivare a cartofului de sămânţă, consum şi industrial, de la societatea Manos Agro SRL Hălchiu - Braşov.

Modelele de bună practică în producția, condiționarea și ambalarea cartofului sunt discutate la „Ziua Verde a Cartofului”. Totodată, în cadrul evenimentului are loc conferința „O nouă abordare strategică și integrată a măsurilor de relansare a sectorului de cartof la nivel național – Prezent și Viitor”.

IMG 20220714 WA0006

Participanții au ocazia să discute cu reprezentanți ai conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu privire la măsurile finanțate din bugetul PAC și cel național privind relansarea sectorului cartofului, ca domeniu agroalimentar prioritar.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Agricover anunță numirea lui Robert Rekkers în poziția de președinte al Consiliului de Administrație Agricover Credit IFN SA și a lui Serhan Hacisuleyman în funcția de director general al Agricover Credit IFN.

Confirmarea numirilor se va finaliza după parcurgerea tuturor formalităților necesare.  

Jabbar Kanani, președintele Consiliului de Administrație al Agricover Holding, a declarat: „În urmă cu 15 ani am luat decizia de a face finanțarea simplă și accesibilă tuturor fermierilor români, convins fiind că succesul agriculturii românești este strâns legat de investiții, tehnologizare și dezvoltare sustenabilă. În această perioadă, fermierii români au demonstrat capacitatea de a reduce rapid decalajul de productivitate față de cei mai performanți fermieri din Uniunea Europeană și cred că și noi, Agricover, am avut o contribuție importantă la acest salt major prin modelul de business inovator pe care l-am dezvoltat tocmai pentru a răspunde nevoilor reale ale fermierilor. Doresc să îi mulțumesc în mod deosebit domnului Rekkers pentru aducerea Agricover Credit IFN pe poziția de lider în finanțarea agriculturii și sunt fericit că putem conta și mai departe pe suportul său pentru a continua să construim strategii de succes. Îi urez un călduros „bun venit în echipă“ domnului Serhan Hacisuleyman a cărui expertiză internațională ne va ajuta să continuăm să creștem și să oferim finanțare specializată unui număr cât mai mare de fermieri, în special mici și mijlocii”.

Robert Rekkers, președinte al Consiliului de Administrație Agricover Credit IFN a spus: „În 2012 am acceptat cu plăcere provocarea de a veni la Agricover, iar  în acești ani am reușit să construim un business foarte puternic. Cu o valoare totală a finanțărilor de peste 2,6 miliarde lei, Agricover Credit IFN este astăzi unul dintre cei mai importanți finanțatori ai agriculturii și un partener de încredere pentru peste 4500 de fermieri. Această reușită nu ar fi fost posibilă fără oamenii din echipă, cărora țin să le mulțumesc pentru că au crezut alături de mine în potențialul enorm al agriculturii românești și în importanța implicării noastre pentru a oferi fermierilor finantarea de care au nevoie în mod simplu și rapid. Sunt onorat să continui din noua poziție de președinte al Consiliului de Administrație pentru a contribui la dezvoltarea strategiei care să asigure continuarea creșterii sănătoase”.

Serhan Hacisuleyman, nominalizat director general Agricover Credit IFN, a declarat: „Sunt bucuros să mă alătur Agricover Credit IFN, companie etalon în agrifinance, din poziția de director general. Am fost foarte plăcut impresionat de modelul de business unic al Agricover și sunt hotărât să contribui la dezvoltarea pe mai departe a acestui business valoros în finanțarea agriculturii”.

Serhan Hacisuleyman Director General Agricover Credit IFN

Serhan Hacisuleyman are 23 de ani de experiență bancară în mai multe domenii de afaceri (retail, IMM, agricultură și comercial). Cele mai recente poziții ocupate au fost cele de vicepreședinte executiv pentru Servicii Bancare Agricole în cadrul DenizBank (ENBD) și vicepreședinte executiv în cadrul Deniz Leasing. Are un MBA de la Universitatea Sabanci și a absolvit Programul de Leadership și Antreprenoriat din cadrul MIT.

 

Despre Agricover

Grupul Agricover derulează afaceri în valoare totală de peste 3,5 miliarde lei și deservește un portofoliu total de 9.000 de clienți fermieri profesioniști, care exploatează peste 2,6 milioane de hectare de teren arabil la nivel național. La sfârșitul anului 2021, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding își desfășurau activitatea 470 de angajați.
Agricover Holding SA administrează Agricover Distribution SA - specializată în distribuția de inputuri agricole, Agricover Credit IFN SA - instituție financiară nebancară specializată în finanțarea fermierilor și Agricover Technology SRL prin care Grupul oferă fermierilor acces la cele mai noi inovații în agricultura digitală mondială.
Agricover Credit IFN a inregistrat împrumuturi și avansuri în sold la 31 decembrie 2021 de 2,02 miliarde lei, cu 18% mai mare față de sfârșitul anului precedent. Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creștere accelerată de 35% determinată de gestionarea riguroasă a costului riscului și de creșterea venitului net din comisioane.
Produse inovatoare precum Creditul Instant, Motorină cu plata la recoltă, Hectar Plus, Creditul Avans Forward, Creditul Șeptel Plus, Creditul pentru Irigații au reprezentat doar câteva dintre soluțiile de finanțare inovatoare marca Agricover Credit lansate de companie an de an și apreciate de fermieri. Cea mai nouă inovație o reprezintă lansarea la începutul anului a cardului Fermier - primului card de credit business creat special pentru fermieri, care le asigură acces rapid la finanțare cu plata la recoltă și dobândă 0% la achiziția de inputuri agricole din magazinul online Agricover. Portofoliul variat de produse al companiei se adresează atât fermierilor micro și mici, cât și fermelor medii și mari.
Pentru a asigura necesarul de fonduri destinate finanțării fermierilor, compania și-a menținut parteneriatele solide cu băncile locale, dar și cu partenerii internaționali consacrați precum Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, European Fund for Southeast Europe, ResponsAbility.
Acționarii Agricover Holding SA sunt Jabbar Kanani (87,269%), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) (12,727%) și acționari tip listă. Adama Agriculture B.V., membră a Grupului Syngenta, unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse pentru protecția plantelor și semințe certificate, deține 10% din acțiunile Agricover Distribution SA.
Publicat în Comunicate
Duminică, 19 Iunie 2022 15:36

Pomicultura 4.0

Joi - 23 iunie 2022, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa organizează, în parteneriat cu Secția de Horticultură a ASAS, workshop-ul cu tema „Pomicultura 4.0. Cercetare – Dezvoltare – Inovare”. Evenimentul se va desfășura la Baza Experimentală „Moara Domnească”, din Afumați, județul Ilfov, de la ora 9,00.

Pactul Ecologic European aduce, odată cu beneficiile sale pentru mediu și consumator, o multitudine de provocări la nivelul fermelor. „Una dintre direcțiile generale abordate în cadrul acestor noi politici agricole este cea de creștere a producției agricole folosind mai puține resurse și inputuri într-un mod care protejează mediul”, spune directorul SCDP Băneasa. Viorel Oltenacu precizează că acest obiectiv poate fi atins prin utilizarea mai multor unelte, respectiv: „conservarea și utilizarea în mod durabil a fondului de germoplasmă (soiuri tradiționale mai bine adaptate la presiunile exercitate de schimbările climatice), introducerea de specii care prezintă oportunități de piață etc; aplicarea unor practici durabile, cum ar fi agricultura de precizie (Agricultura 4.0) și agricultura ecologică”.

În cadrul workshop-ului vor fi abordate toate aceste teme în scopul informării și diseminării de rezultate menite să conducă la creșterea performanțelor economice a fermelor pomicole, concomitent cu reducerea impactului activității acestora asupra mediului.

În cadrul atelierelor ce vor avea loc în loturile experimentale, experții prezenți vor răspunde întrebărilor, întregul eveniment fiind conceput într-un mod interactiv.

„SCDP Băneasa își propune ca prin acest eveniment să crească nivelul de acceptare a conceptului privind cea de-a patra revoluție în agricultură - Agricultura 4.0 – care folosește tehnologiile de vârf (senzori, roboți, sateliți și drone). Această tehnologie generează un volum suficient de date, care permit fermierului abordarea/luarea celor mai bune decizii în locul și la timpul potrivit, crescând semnificativ eficiența activitaților agricole care necesită în mod normal supraveghere și control permanent”, punctează Viorel Oltenacu, directorul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.

 

Subiecte abordate în cadrul panelului tehnic

 

1. Pomicultura 4.0 - Ce reprezintă această nouă tendință și cum este integrată în contextul PAC și PNS. 

2. Pomicultura durabilă – Cercetări și experiențe la SCDP Băneasa: 

  • Soiurile autohtone, bază genetică pentru adaptarea la provocările actuale de mediu și de piață – Ailin Moloșag;

  • Dudul, specie cu importante caracteristici nutraceutice, oportunități de cultură – Maria Dragnea;

  • Importanța analizei agrochimice a solului și a apei de irigare în pomicultură - Mihaela Dogaru;

  • Pomicultura ecologică, de la idee la rezultate – Damian Dragomir. 

3. Soluții și oportunități de dezvoltare a competitivității fermelor pomicole în contextul Pomicultura 4.0 - sisteme inteligente de colectare, gestiune și utilizare a datelor și tehnologii de producție inovatoare:

  • Prezentarea proiectului Robo – Fermier robofermier.ro

  • Prezentare Beia Consult – sisteme de colectare si gestiune date din mediul agro-pedologic și apă de irigare;

  • Cluster Inventikus – stație meteo + drone + sisteme de agricultură de precizie;

  • Prezentare Norofert - produse de fertilizare inovatoare;

  • Prezentare Syngenta - produse pentru agricultura ecologică, noutăți.

Publicat în Eveniment

Marți, 14 iunie 2022 Senatul a respins cu 71 voturi pentru, 1 împotriva și 24 de abțineri Proiectul de modificare a Legii 566/2004 privind Cooperația Agricolă. Asociațiile de ramură și reprezentații cooperativelor din România nu pot decât să salute acest pas în spate al legiuitorului, având în vedere conținutul și mai ales direcția pe care această modificare o dădea Legii Cooperației agricole. Proiectul legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

În urma analizei efectuate pe propunerea legislativă pentru modificarea și  completarea Legii Cooperației Agricole nr. 566/2004, înregistrată la Senat cu nr. B143/2022, reprezentanții a 61 de cooperative și 800 de fermieri au transmis în luna aprilie o adresă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comisiei de Agricultură din Senat prin care își exprimau îngrijorarea față de direcția pe care acest proiect de modificare o dă formei actuale a legii.

Propunerea de modificare a articolului 3 din Lege creează posibilitatea legală să devină membri cooperatori, cu părți sociale, drept de vot și implicare în guvernanța cooperativelor agricole persoane juridice care au ponderea majoritară a veniturilor din alte sectoare (non-agricole) decât cele ale producției agricole și prelucrării producției agricole. Persoanele juridice care au coduri CAEN în secțiunile G, I, Q cu diviziunile propuse pot fi, fără obiecții, furnizori sau clienți ai cooperativelor agricole și pot colabora cu acestea fără nici un fel de piedică, dar fără a se implica în managementul și guvernanța cooperativelor agricole, întrucât nu au niciun fel de experiență în acest domeniu.

Subliniem, încă o dată, că modificările sunt o reală amenințare la stabilitatea și performanțele cooperativelor agricole, alcătuite, așa cum este firesc, din fermieri, adică oameni care trăiesc din agricultură și pentru care cultivarea terenurilor și prelucrarea produselor agricole constituie principala și singura activitate.

Cooperativele agricole sunt ale fermierilor, iar rolul lor nu trebuie deturnat de către clienții sau furnizorii lor; investițiile cu valoare adăugată trebuie să fie realizate de cooperativele fermierilor și nu de cooperative agricole ale unor entități cu activități diverse, dar care nu au nimic în comun cu agricultura, cum ar fi HoReCa, retail, IT sau sănătate și asistență socială. Iar acest proiect legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

Din toate aceste motive, decizia de respingere a propunerii de modificare de către Senat este pasul firesc, iar acest pas trebuie să fie făcut și de către Camera Deputaților, când își va exprima ultimul cuvânt legat de soarta acestui proiect cel puțin bizar.

 

UNCSV - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
BOVICOOP - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
HORTINTEGRA - Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
Federația Națională PRO AGRO - Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
LAPAR - Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
APPR - Asociația Producătorilor de Porumb din România
Federația LEADER

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate
Miercuri, 15 Iunie 2022 19:16

Loteria microgranturilor

Se întâmplă ca ajutoarele financiare destinate producătorilor agricoli să se acorde după regula „primul venit, primul servit”. Acest mod de împărțire a banilor naște frustrare, îi împinge pe cei cărora li se adresează măsurile de susținere către deznădejde, descurajare, dă naștere chiar dușmăniei. Potențialii beneficiari ai sprijinului financiar ajung să nu mai vorbească unii cu alții, să se ascundă, de teamă că nu prind subvenția se evită, nu se mai sfătuiesc. În agricultura autohtonă, asocierea stă sub umbra neîncrederii, iar un criteriu ca „primul venit, primul servit” îi îndepărtează și mai mult pe producători de unire, îi transformă în „animale de pradă” pe niște oameni care muncesc din greu, care se înțeleg, care au o bună vecinătate.

Da, se întâmplă ca însuși statul să-și arunce cetățenii în prăpastie, să-i condamne la nefericire, să le sărăcească sufletele și buzunarele.

Măsura „Microgranturi în domeniul agroalimentar” este un exemplu recent. Ajutorul financiar nerambursabil sub formă forfetară, de 5.000 euro/beneficiar pentru capital de lucru, a fost anunțat de ceva vreme de autorități, iar mass-media a preluat informațiile furnizate de stat. În rest, despre acest sprijin s-a vorbit pe la colțuri, cam așa: „Nu mai spune și altcuiva, dacă vrei să prinzi banii”.

A venit momentul depunerii cererilor de finanțare, 27 mai 2022, moment anunțat pe 25 mai, înscrierile pentru măsura „Microgranturi în domeniul agroalimentar” încheindu-se pe 31 mai a.c. Cererile se finanțează în ordinea depunerii. Fondurile alocate sectorului agroalimentar pentru capital de lucru s-au epuizat rapid, numărul celor care au aplicat online pentru obținerea granturilor în nici jumătate de oră a ajuns la 10.000, după această cifră nemaifiind bani.

Poate unii veți zice că agricultorii tot stau cu mâna întinsă. Totuși, lucrurile nu-s atât de simple. Consumatorul vrea să cumpere produse românești, și nu oricum, ci de calitate și la prețuri cât mai accesibile. Ei, bine, în România de azi este imposibil, deoarece producătorul agricol nu își permite să producă ieftin. Asta și din vina statului, a guvernanților, a clasei politice, a faptului că nu avem strategii, că nu există stabilitate, că în mod real nu suntem guvernați de peste 30 de ani. Altă discuție. De aceea, producția locală are nevoie de ajutor, cu atât mai mult cu cât mare parte din bani vin de la Uniunea Europeană, statului român revenindu-i împărțirea ajutoarelor.

Cum era bine sau corect să se procedeze? Suma totală să se împartă la toți aplicanții după terminarea perioadei de depunere a cererilor, cred unii. Mie mi se pare că ar fi fost corect să se verifice câți au nevoie de banii respectivi și să se bugeteze suma necesară. Corectitudine, un cuvânt străin politicienilor...

Mai spun o nefăcută, ca la români. Fix în seara care a precedat ziua depunerii cererilor de finanțare, s-au schimbat regulile jocului. După ce producătorii au luat cu asalt notariatele, la înscrierea pentru obținerea granturilor n-a mai fost nevoie de procură notarială.

Închei cu opinia unui producător agricol, legumicultor.

Marian Antonie: „Înainte de toate, țin să vă spun că sunt unul din cei 10.000 de cetățeni care au reușit să depună cererea în timp util, astfel încât să pot beneficia de cei 5.000 de euro, pentru capital de lucru. Cum este și firesc, au fost stabilite criterii de eligibilitate pe care le înțeleg, atât cât pot. Ce nu înțeleg este criteriul primul venit, primul servit, care naște discriminare, frustrare și furie. Nu reușesc să-mi explic cum se poate ca într-un stat membru UE, în anul 2022, un cetățean român este pus în situația de a alege între a duce copiii la școală și a sta în fața calculatorului pentru a pândi deschiderea sesiunii de depunere a cererilor de acordare a microgranturilor. Sunt doar 10.000 de locuri pentru zeci de mii de fermieri activi. Să presupunem că eligibili pentru accesarea microgranturilor sunt doar 10.001 fermieri. Cum să-ți pierzi dreptul la sprijin doar pentru că ai prins roșu la semafor și nu ai ajuns la timp în fața calculatorului? De ce fermierul 10.001, îndeplinind toate criteriile de eligibilitate, pierde banii pentru ca nu a ajuns la timp în fața calculatorului sau pentru că alți fermieri au fost mai sprinteni? Nu pot să nu mă întreb de ce mie mi se cuvin cei 5.000 de euro pentru care am reușit să depun cererea la ora 10:09, iar alt cetățean, agricultor care muncește la fel ca mine sau poate chiar mai mult, nu beneficiază de nimic pentru că a depus cererea șapte minute mai târziu, adica la ora 10:16, când era deja depășit plafonul de 10.000 de beneficiari. Îmi pare cel puțin inconștiență din partea guvernanților, pentru că vorbim de securitatea alimentară a țării. Imaginați-vă că anul viitor vor mai fi doar 10.000 de producători agricoli! Doar primii 10.000 care au reușit să se înscrie la microgranturi vor mai produce. Voi, guvernanții, aveți instrumentele necesare pentru a calcula dezastrul. Calculați, conștientizați și data viitoare fiți responsabili, pentru că așa cum procedați acum tăiați craca de sub picioarele noastre, ale tuturor! Producătorul trebuie să producă cu spor și pasiune, legiuitorul să îl sprijine cu dăruire și empatie, iar consumatorul să respecte și să prețuiască munca noastră în cumpătate și echilibru”.

 

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iunie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

Corteva Agriscience lansează noua platformă digitală în România – Granular Link, care aduce valoare fermierilor români prin hărți cu viteză variabilă pentru însămânțarea cu precizie, imagini satelitare zilnice de înaltă rezoluție, aplicații de fertilizare și fungicide și o caracteristică unică a datei de recoltare a porumbului de siloz.

Lansat pentru prima dată în Spania, noul sistem digital este conceput pentru a oferi fermierilor o experiență omnichannel personalizată. Prin această aplicație, Corteva își consolidează angajamentul de a crea noi instrumente care să-i ajute pe profesioniștii din domeniu să ia deciziile cele mai bune și să devină mai profitabili și sustenabili în același timp cu ajutorul unor date și informații precise.

Această lansare digitală începe pe site-ul companiei www.corteva.ro care se extinde cu o nouă secțiune de Servicii Digitale care evidențiază: aplicația 360 – Granular Link, Academia Digitală (care oferă suport de consultanță sub formă de webinarii, training-uri despre culturi, bune practici în agricultură) și vloguri tehnice.

„Unul dintre cei mai valoroși pioni ai companiei Corteva Agriscience este reprezentat de inovație. Într-o industrie cu o cerere ridicată, continuăm să ne consolidăm colaborarea cu fermierii români, oferindu-le instrumente utile și simple care aduc o reală valoare în luarea deciziilor în acest domeniu. Având în vedere că România este a doua țară din Europa care lansează noul sistem digital, Corteva își demonstrează angajamentul față de transformarea digitală în Europa Centrală. Această lansare reprezintă o nouă oportunitate atât pentru Corteva, cât și pentru industria agricolă de a obține mai multe informații despre nevoile fermierilor cu ajutorul tehnologiei și a datelor”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Moldova.

Granular Link este o aplicație 360 disponibilă pentru App Store și Google Play în România, care integrează experiența din domeniul agriculturii a companiei Corteva cu cea mai avansată tehnologie de pe piață. Simultan, combină utilizarea și analizarea informațiilor agronomice într-o soluție digitală care oferă cele mai precise și detaliate informații, cum ar fi fotografii de mare rezoluție, filtre atmosferice inteligente, indici de vegetație avansați. Printre alte funcții, platforma oferă serii istorice din România și recomandări bazate pe potențialul productiv.

„Granular Link simplifică viața de zi cu zi a fermierilor, dar include și instrumente pentru prioritizarea sarcinilor, informații locale despre vreme, recomandări personalizate de irigare și toate informațiile necesare pentru o gestionare operațională inteligentă. Toate acestea duc la o eficientizare a sarcinilor agricole”, punctează Jean Ionescu.

Compania va extinde acest sistem și în alte țări europene pe viitor. Corteva Agriscience este o companie globală activă în domeniul agriculturii, cotată la bursă, specializată în semințe, produse de protecția plantelor și soluții digitale.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat instituită prin Programul RURAL INVEST, care se derulează prin Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR, finanțată din bugetul Ministerului Finanțelor, pentru întreprinderile din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare, precum și pentru întreprinderile din alte domenii decât cele menționate, care își localizează producția în mediul rural și urban mic.

Schema de ajutor de stat are o valoare totală de 606 milioane de euro și se adresează întreprinderilor a căror activitate comercială a fost afectată în perioada stării de urgență și a stării de alertă, în contextul crizei COVID-19, coroborat cu efectele războiului din Ucraina.

Prin implementarea acestei scheme se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de peste 4.200 de beneficiari, care sunt: operatori economici, fermieri, asociații agricole persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, precum și asociații de fermieri, constituite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum și întreprinderile care își desfășoară activitatea în alte domenii decât cele care vizează agricultura, pescuitul, acvacultura sau industria alimentară, care au realizat investiții în baza proiectelor de finanțare din fonduri europene alocate prin Programul National de Dezvoltare Rurală.

Data limită pentru aprobarea de către FGCR a solicitărilor de garantare este 30 iunie 2022.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de:

  • Garanții, care acoperă în proporție de maximum 90% creditele acordate de către instituții de credit;

  • Granturi în limita comisionului de administrare și plata dobânzii datorate de beneficiari o perioadă de maximum 24 luni de la data acordării creditului;

  • Componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantată.

Granturile și componenta nerambursabilă se acordă în limita a maximum:

  • 2.300.000 euro per întreprindere în cazul în care întreprinderea nu își desfășoară activitatea în sectorul agriculturii, pescuitului și acvaculturii;

  • 345.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii;

  • 290.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare.

În cadrul Programului RURAL INVEST sunt eligibile următoarele destinații ale finanțărilor aferente creditelor de investiții și capital de lucru:

    a) Achiziția de terenuri agricole și achiziția de părți sociale ale întreprinderilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare;

    b) Dotare/retehnologizare și automatizare;

    c) Alinierea la obiectivele de mediu care să genereze eficiență și independentă energetică;

    d) Refinanțare credite de investiții și/sau credite pentru capital de lucru;

    e) Adeverințe de depozitare pentru producătorii de cereale;

    f) Agricultură, industrie alimentară, piscicultură și acvacultură.

Garanția FGCR acoperă 90% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat. Pentru creditele de investiții, valoarea maximă cumulată a finanțărilor este de 10.000.000 lei, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru valoarea maximă cumulată a finanțărilor este de 5.000.000 lei.

Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de către stat prin FGCR care pot fi acordate unui beneficiar este de 15.000.000 lei și se acordă în limita uneia dintre următoarele condiții, care reprezintă valoarea cea mai mare dintre: dublul sumei reprezentând cheltuielile salariale, inclusiv contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, înregistrate la nivelul anului 2019; sau 25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe 2019; sau valoare care să rezulte din nevoile sale de lichidităţi, acestea putând include atât costuri cu capital de lucru, cât şi costurile cu investiţii, cu condiţia prezentării unor documente justificative de către beneficiar, situaţie în care cuantumul împrumutului nu poate depăşi nevoile de lichidităţi de la momentul acordării pentru următoarele 18 luni în cazul IMM-urilor sau pentru următoarele 12 luni în cazul întreprinderilor mari.

Durata maximă a finanţării în cazul creditelor de investiţii aferente creditelor pentru investiții este de 72 de luni (inclusiv perioada de graţie) fără posibilitate de prelungire, iar în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru este de 36 de luni, fără posibilitatea de prelungire.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ca răspuns la majorările continue de prețuri la materii prime, precum și la servicii și echipamente, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a modificat procedura de lucru astfel încât actualizarea prețurilor se poate realiza la un interval mult mai mic decât cel prevăzut inițial.

Pentru următoarea perioadă, prețurile din Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR) pentru utilajele și echipamentele achiziționate prin FEADR se vor putea actualiza la fiecare trei luni, dacă este cazul, indiferent de procentul de creștere al prețurilor. Anterior, actualizarea se realiza anual pentru o creștere a prețurilor mai mare de 5%.

Decizia privind actualizarea prețurilor din BDPR la trei luni a fost luată începând din 2021 și a avut în vedere, la acel moment, adaptarea la contextul economic și social, în special referitor la creșterile prețurilor pentru materiile prime. Ulterior, în urma creșterii prețurilor și pentru energia electrică și gaze naturale din acest an, AFIR a modificat Ghidul Bazei de Date cu Prețuri de Referință utilizat pentru evaluarea proiectelor finanțate din Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Fermierii pot găsi în BDPR elemente agricole, de la recipiente de creștere plante, în valoare de 3 euro, la tractoare de peste 400.000 euro, la drone de pulverizare (erbicidat) sau drone de analiză a stării plantelor și a solului cu camera multispectrală de peste 10.000 euro, sau roboți agricoli pentru furajare de peste 160.000 euro, până la sisteme de depozitare în silozuri de peste 2.000.000 euro. Totodată, antreprenorii pot găsi în BDPR elemente neagricole, precum sisteme de spălătorie self service de peste 32.000 euro, minilaboratoare pentru cabinete medicale de peste 2.500 euro și alte echipamente din domenii neagricole.

„Conform noii proceduri, actualizarea prețurilor se poate realiza o dată la trei luni, spre deosebire de prevederile procedurale obișnuite la șase sau 12 luni. Această actualizare se realizează la solicitarea oficială a firmei care a înscris elementele respective în Baza de Date a AFIR, însoțită de o comunicare oficială din partea producătorului. Modificările făcute sunt menite să sprijine beneficiarii PNDR care planifică achiziția de utilaje sau echipamente, astfel încât aceștia să poată face un calcul real al bugetelor, din punct de vedere al achiziției”, a declarat directorul general al AFIR, Dorin Opreanu.

Prin Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR), instrument de lucru unic la nivel național, AFIR facilitează accesul solicitanților de fonduri europene la investiții, simplificând procedura de achiziție. Baza de Date are afișate on-line peste 37.500 de elemente pentru investiții agricole și neagricole din următoarele categorii: mașini, utilaje, echipamente specializate, silozuri, sere, hale, grajduri și mobilier. Astfel, elementele care se regăsesc afișate online în BDPR pot fi achiziționate de către beneficiarii privați PNDR în mod direct, fără a mai fi nevoie să parcurgă nicio altă procedură de achiziție.

Ghidul actualizat al Bazei de Date cu Prețuri de Referință al AFIR este disponibil pe pagina de internet a AFIR, www.afir.ro, la secțiunea Informații utile – Baze de date cu prețuri de referință.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Pagina 1 din 5

newsletter rf

Publicitate

Banner Agromalim 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista