Câți români au somnul liniștit? Câți zâmbesc măcar o dată la câteva ore și câți râd zilnic cu poftă? Câți dintre noi privim cu încredere în viitor?... Și câți suntem mulțumiți privind la ce s-a realizat în țară, în ultimii 30 de ani? Iată întrebări pentru un studiu...

Înainte de acest studiu însă, ar mai trebui făcut un altul. Tăios ca o lamă de oțel, rece ca gheața: cât timp și câtă energie din „bugetul” personal am acordat solidarizării cu ideile valoroase? Cât am penalizat oamenii incapabili (sau corupți) din Administrație? Ce preț am pus pe educația reală și, mai ales, unde ne situăm - fiecare dintre noi - pe scara cunoașterii de tip secol XXI și cât am cochetat - iarăși, fiecare dintre noi - cu „nu mă-nvață nimeni cum e mai bine”?!

Pentru sus-puși, semnalarea neajunsurilor a ajuns o banalitate. Greșelile, lipsa de viziune, proasta și reaua-credință - locuri comune.

Din partea societății este o inflație de cereri, de reclamații, de înjurături. Inflația este sâcâitoare și moneda pusă în circulație nu mai are valoare.

Oamenii politici știu asta și nu se mai simt obligați nici măcar să mai răspundă la critici. Ba, mai mult, se folosesc de numărul mare de nemulțumiți. Adică, vezi Doamne, spun ei, „comentatorii” sunt mai mulți decât „făcătorii”. Doar că judecata politicianului nu se intersectează niciodată cu judecata făcătorului. Și de ce ar ține cont de ideile unei categorii care, deși mică, este extrem de divizată?

Chiar angrenați în mecanismul realizărilor de bun augur, confrații noștri care nu au viziune, sunt oportuniști în relația cu oamenii de la putere, care nu suportă concurența, cei care aleg să facă lucrul cel mai ușor, cei care nu acceptă polemica constructiv, cei care nu empatizează cu cercetarea, inovația, cu lucrul prin metode vizionare sunt suficient de mulți. Și ei diminuează forța care ar putea  modula reușit economia și viața socială din România.

Am devenit cu toții niște „politicoși”. Cei cu viziune sunt condescendenți cu cei „fără”, cei „fără” sunt iertători cu oportuniștii și (aproape) cu toții am abandonat atitudinea intransigentă pentru a nu deranja aleșii/numiții/„unșii”.

Personal, nu mă calific pentru a da răspunsuri de ce agricultura românească – în general – se exprimă în atât de puține produse finite cu origine stabilită, trebuind să-i las pe alții mai pregătiți în domeniu, dar pentru felul în care Administrația se îngrijește de vin (cu toate extensiile cunoscute), îmi asum dreptul de a pune și întrebări, de a formula și verdicte.

Oenoturismul, sursă de venit pentru regiuni întinse din Europa

Fără a mă plasa în centrul acțiunii, îmi clasific poziția ca observator obiectiv, cu experiență, folosindu-mă doar de două axe: timp și spațiu. Practic, să compar ce au realizat alții (axa spațiu - ne deplasăm în spațiu geografic, în ce direcție dorim) în ultimii 30 de ani (axa timp) și ce am realizat noi.

Această observație nu privește, sub nicio formă, ceea ce construiesc - cu destul succes (mai ales în condițiile date) - proprietarii de crame.

Analiza se referă exclusiv la ceea ce s-ar putea obține dacă vinul, oenoturismul, produsele derivate, cercetarea ar putea fi privite de Guvern ca resursă pentru întreaga societate. Așa cum se întâmplă în multe alte țări.

Sunt convins că ideea de mai sus nu poate fi receptată și agreată în mod automat. Dumneavoastră, în calitate de cititori, nici nu vi se poate reproșa eventuala neîmbrățișare a acestei idei. Ministerelor responsabile însă, da.

Auzi că în Croația, în trei mari orașe, există un festival de vin care se desfășoară în parcurile centrale publice, seară de seară, pe parcursul întregii veri. Spații puse la dispoziție gratuit.

Te uimești că țara vecină, Moldova, își face brandul național prin vin și că „atacă”, cu curaj, cele mai noi tehnologii (AR, VR, video mapping. À propos, felicitări Chateau Vartely!).

Strângi din dinți când vezi țări cu potențial viticol mai mic decât al nostru care sprijină desfășurarea unor concursuri internaționale de import, pentru că știu că le face bine și pentru că ei nu au astfel de competiții autohtone. (Dar noi avem!)

Oenoturismul este sursă de venit pentru regiuni întinse din Europa. Rezultatul obținut vine în urma unui sprijin masiv al guvernelor, măcar prin programe de promovare (lăsăm problema infrastructurii pentru altă dată; ce șansă au cramele din Moldova fără nicio autostradă?!)

Cercetarea este plătită bine. Nu la noi, ci la cei care și-au dorit să transforme, cu mintea câtorva și bunăstarea generală.

Guverne centrale, regionale, municipalități (din țări de pe întreg mapamondul) includ, în programele lor, investiții alături de ONG și structuri private, pentru realizarea de muzee ale vinului, pentru conceperea unor programe educaționale, pentru producții TV, pentru restaurarea unor situri istorice și pentru crearea unor atracții noi, inclusiv în mediul virtual.

La noi, redeschiderea șantierului arheologic Cucuteni ar echivala, pe lângă capitalul adus științelor, un nucleu solid pentru o nouă destinație turistică. (Re)certificarea prezenței vitis vinifera pe acest teritoriu, încă de acum 7.000-8.000 de ani, ar spori brandul vinului românesc către valori inestimabile, iar brandul de țară ar avea, în sfârșit, un postament.

Din păcate, statul român, deși a inventat o grămadă de instituții, nu le-a creat pe cele care ar putea inventaria, prelucra și valorifica astfel de informații.

Nu știu dacă „politicos” vine de la „politică”, dar, pentru lipsa de viziune și pentru dorința evidentă de nonacțiune, statul român mai poate număra, de azi înainte, încă un „nepoliticos”.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - WINE AMBASSADOR, CEO VINARIUM-IWCB

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță închiderea sesiunii de primire a proiectelor finanțate prin intermediul submăsurii 9.1 – „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fondurile solicitate de grupurile de producători din sectorul agricol depășesc cu 9,6 milioane de euro alocarea pentru această sesiune.

În intervalul 29 iulie 2021 - 29 octombrie 2021, AFIR a primit online 46 de cereri de finanțare, valoarea totală a fondurilor europene solicitate fiind de 16.410.019 de euro, adică 242,24% față de alocarea de 6.769.295 de euro.

Sprijinul public nerambursabil acordat prin această submăsură este de 100% și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/an. Aceasta se va plăti sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut, astfel: Anul I - 10%, Anul II - 8%,·Anul III - 6%, Anul IV - 5%,Anul V - 4%.

Prin submăsura 9.1 au obținut finanțare grupurile de producători din sectorul agricol care sunt recunoscute oficial de către MADR înainte de solicitarea sprijinului, conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare. Au fost eligibile și grupurile de producători care au obținut recunoaștere atât pentru produse și/sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, cât și pentru produse și/sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1a. În acest caz, sprijinul se acordă pe baza valorii producției comercializate (VPC) aferente produselor/grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1.

Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul agricol, prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români anunță că va continua, pentru al treilea an consecutiv, Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care pregătește generațiile viitoare de tineri fermieri și răspunde astfel unei nevoi majore existente nu doar în România, ci și la nivel european, dezvoltarea competențelor antreprenoriale și de leadership în domeniul agricol, cu scopul asigurării succesiunii afacerilor familiale din agricultură.

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru seria a treia a programului de pregătire „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care va debuta în toamnă, iar toți cei interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului. În perioada iunie – august, se vor desfășura întâlnirile cu tinerii care aplică pentru program, iar la sfârșitul lunii august vor fi selectați cei care vor urma cursurile.

În Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” se pot înscrie tineri cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri (exploatația să fie înregistrată la APIA), dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate. Cursurile se desfășoară în perioada septembrie 2021 - mai 2022, la București, câte o săptămână pe lună.

Programul cuprinde cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

În funcție de interes, participanții la program se pot înscrie la stagiile de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor), în România la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole. Stagiile se derulează pe tot parcursul programului și sunt facilitate de Clubul Fermierilor Români în cadrul dialogului cu aceste instituții.

Mai mulți participanți, 60 de fermieri din toate regiunile României

Lansat în 2019, Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” este un proiect care și-a propus să pregătească copiii de fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles. 

„Tinerii antreprenori pe care îi formăm în Programul vor fi motorul schimbării în agricultură. Ne dorim ca ei să inspire și alți tineri să-și dezvolte afaceri agricole și să se implice în reprezentarea fermierilor, alături de Clubul Fermierilor Români, în relația cu autoritățile din România și de la Bruxelles. Acesta este scopul nostru, al Clubului, de a transfera responsabilitatea către acești tineri, care reprezintă viitorul agriculturii românești, și de a-i pregăti la cele mai înalte standarde pentru această responsabilitate”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În luna mai a.c., 30 de tineri fermieri au finalizat cursurile. „Ne bucură energia și entuziasmul lor privind punerea în aplicare a ideilor pe care le au, de a dezvolta afacerile agricole de familie. Pentru seria a treia, urmărim să antrenăm mai mulți participanți, respectiv 60 de fermieri din toate regiunile României, care se vor alătura comunității de tineri lideri pe care o dezvoltăm în jurul Clubului Fermierilor Români”, a adăugat Florian Ciolacu.

Anul trecut, partenerul Clubului Fermierilor Români, Grupul Agricover a lansat Programul de Burse de Studiu pentru tinerii din familii de fermieri din România și a acordat zece burse pentru seria 2020-2021. Grupul Agricover continuă sprijinul financiar și pentru seria a treia a Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care va începe în toamnă, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți cei 60 de participanți.

„Agricover înțelege să susțină agricultura românească nu doar prin misiunea de zi cu zi, ci și prin investițiile în viitor. O companie-lider nu doar inspiră, ci creează cadrul pentru dezvoltarea liderilor de mâine. Generațiile următoare înseamnă inovație, modernizare, pasiune. Pe parcursul următorilor ani, ne propunem să facilităm formarea profesională a unui număr de 1.000 de tineri, considerând în acest fel că putem asigura o bază solidă a schimbului de generații de care agricultura românească are nevoie. Viitorul va fi pe mâini bune”, a arătat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding SA.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Foto: Absolvenții seriei a doua din Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În cultura de cartof, afidele pot provoca daune în mod direct, prin hrănirea cu seva și indirect, prin transmiterea virusurilor, cum ar fi: virusul Y, virusul răsucirii frunzelor, virusul M, S și altele.

Prevenirea apariției virusurilor în procesul de producere de sămânță de calitate este și trebuie să fie o preocupare de bază a fermierilor. Astfel, managementul controlului afidelor devine din ce în ce mai important.

Virusurile sunt transmise de mai multe specii de afide care sunt vectori ai transmiterii virusurilor în aproximativ 80% din cazuri. Trebuie să știm că o singură generație de afide poate consuma 30-40 tone de sevă elaborată. Spre exemplu, virusul Y al cartofului este răspândit de cel puțin 25 de specii de afide.

Closer™, recomandări și caracteristici

Pentru combaterea cu succes a afidelor din culturile de cartof, varză, salată și spanac, compania Corteva a lansat începând cu anul 2020 insecticidul Closer™, care are la bază o substanță activă nouă, sulfoxaflor, denumită sub numele de brand Isoclast™ active.

Insecticidul Closer™ pe bază de Isoclast™ active este omologat la doza de 0,2 l/ha, atât la cartof, cât și la culturi precum: varză, salată, spanac, broccoli, conopidă, varză de Bruxelles.

La cartof se recomandă aplicarea a două tratamente, înainte și după înflorit, iar la varză, salată, spanac, broccoli, conopidă, varză de Bruxelles, se recomandă un tratament pe sezon. Indiferent de cultură, trebuie să se respecte timpul de pauză de șapte zile înainte de recoltare.

Insecticidul Closer™ pe bază de Isoclast™ active are câteva caracteristici care îl disting pe piața insecticidelor:

• Are efect de șoc și rezidual excepțional, insectele fiind combătute în 2-3 zile de la aplicare;

• Are o stabilitate foarte bună la razele UV și este foarte rezistent la spălare;

• În momentul în care este diluat în apă cu ph-uri diferite dovedește o stabilitate foarte ridicată;

• Datorită acțiunii sistemice și translaminare, insecticidul pătrunde și sub frunze, între plante și lăstari, asigurând astfel controlul eficient al afidelor ascunse;

• Isoclast™ active se diferențiază de alte soluții datorită faptului că este foarte eficient împotriva insectelor rezistente la alte tipuri de insecticide;

• Closer™ este compatibil cu alte produse și se degradează rapid în sol și nu persistă în mediul înconjurător.

Isoclast™ active este cea mai eficientă soluție pentru combaterea insectelor cu aparat bucal de înțepat și supt, precum afidele.

Aplicarea insecticidului Closer™ pe bază de Isoclast™ active asigură combaterea afidelor și contribuie eficient la diminuarea riscului transmiterii virusurilor, având impact pozitiv asupra producțiilor mari și de calitate.

Articol scris de: ANA MARIA PASCARIU, CATEGORY MARKETING MANAGER FUNGICIDES & INSECTICIDES CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html