La data de 14 martie 2019, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă, iar culturile sunt uniforme și viguroase, este anunțul făcut joi de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cu toate acestea, se mai precizează într-un anunț făcut de specialiștii ministerului de resort, culturile agricole de toamnă în primăvara lui 2019 au câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, menite să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

„Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot și potasiu la culturile de toamnă, în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot”, se menționează în document. „Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot, prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu. Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere. Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției”.

De asemenea, o atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Potrivit centralizării datelor disponibile la nivel de țară, agronomii MADR au concluzionat că orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia și respectiv înfrățire, iar cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

De asemenea, din evaluările de pe teren, la modul general, până în prezent nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

Conform statisticilor MADR, în toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Unul dintre coordonatorii Asociației Camera Agricolă Călărași, fermierul Virgil Gheorghe Arpășanu, a dezvăluit reporterilor emisiunii „România Agricolă” (un produs Profesional Agromedia, difuzat de Agro TV) când anume se va finaliza coacerea grâului în județul în care el activează, totul depinzând însă de căderile de precipitații atât de așteptate de orice agricultor.

Potrivit observațiilor din teren și calculelor efectuate după căderile de precipitații, tot Arpășanu a declarat că, în această perioadă, culturile agricole de toamnă au început să plece în vegetație.

„În cazul grâului, densitatea va fi un pic mai mică față de ceilalți ani, ca urmare a faptului că o parte din soiurile pe care le-am folosit vor avea o înfrățire mai slabă în perioada de primăvară. Mai sunt și soiuri care au o pondere (n.r. - semnificativă) de înfrățire în primăvară și sperăm ca producția să se apropie la final de 4-6 tone la hectar. Acest rezultat potențial va fi însă influențat de cantitatea de îngrășăminte aplicată, plus de precipitațiile care ar trebui să mai cadă”, a mărturisit Arpășanu în pauza Adunării Generale a membrilor LAPAR din data de 19 februarie 2019. „Până în prezent, în zona agricolă Călărași s-au înregistrat căderi de precipitații de circa 150 l/mp, însă am mai avea nevoie de încă pe atât, până la final, astfel încât să obținem o producție bună de grâu. În cazul în care vom avea parte de ploaie, chiar și până în data de 20 iunie a.c., având în vedere că vegetația a pornit mult mai târziu față de alți ani, finalizarea coacerii grâului se va prelungi chiar spre 1 iulie, chiar până la jumătatea sa, astfel încât să ajungem la o cantitate optimă pe care să o putem recolta”.

Curioși din fire, reporterii au „săpat” mai adânc și au aflat de la fermierul călărășean că secretul unei bune recolte de grâu este să nu te „zgârcești” la materialul semincer însămânțat.

„Apropo de sintagma «un bob și-un spic» - asta înseamnă că, în momentul în care semeni, în toamnă, stabilești o cantitate mai ridicată la hectar, nu te plafonezi. Sunt anumite soiuri de grâu care au ca recomandare 150 kg de sămânță/ha, însă ca să ai o garanție că vei avea o producție mai bună, ar trebui să mai mărești cu 20 la sută cantitatea de sămânță la hectar. Sunt soiurile noastre, cele românești, pe care eu, prin ceea ce practic de câțiva ani buni, am mers pe o densitate de 650-700 de boabe germinabile pe metru pătrat. Asta îmi asigură o garanție a producției, având un spic principal care se dezvoltă bine și viguros. Vorbim practic de un minimum de 6-7 tone de grâu recoltat la hectar, care însă depinde și de masa hectolitrică și de masa a 1.000 de boabe. Mereu spun că dacă avem o greutate mai mare pe masa de 1.000 de boabe, cu atât producția crește, și acesta este adevărul”, a mai mărturisit agricultorul.

Cu o suprafață lucrată de circa 850 de hectare pe raza comunei Dragalina, județul Călărași, Arpășanu a încercat să comaseze și suprafețele, astfel încât să se poată lucra în condiții mai bune și cu utilajele pe care le deține în prezent.

Anul 2018 a însemnat pentru Virgil Arpășanu o producție de grâu „destul de bună”.

„Am ajuns la o cantitate medie pe suprafața pe care am cultivat-o cu grâu la 8.900 kg/ha, dar din punct de vedere calitativ am avut o deficiență vizavi de masa hectolitrică. Și asta deoarece, în momentul în care au venit precipitațiile în faza de coacere deplină, automat diminuează și greutatea hectolitrică a grâului”, a mai precizat fermierul. „Dacă ai posibilitatea să dai îngrășăminte și nu ai apă, iar este grav. Dacă vin însă precipitații mai abundente în perioada de lapte-ceară spre coacere, atunci se diminuează producția. Prin culcare și prin furtunile care vin, plantele își încetează activitatea, bobul șiștăvește și, automat, scade și producția la hectar”.

Locul 7 din 10 top producții de grâu pe județe

După un an agricol 2017-2018 greu, cu fenomene extreme, fermierii din Bărăgan au răsuflat uşuraţi la finele recoltatului. Judeţul Călăraşi sa aflat în top 10 al ţării, la recolta de grâu. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în Bărăgan a fost obţinută o producţie de 5.300 kg/ha.

Statisticile ministerului au relevat că recolta de grâu din 2018 a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de 2017, atunci când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha). În judeţul Călăraşi, producătorii agricoli au estimat, înainte de cules, recolte medii undeva la 6 tone pe hectar.

În vederea extinderii suprafețelor care ar urma să fie însămânțate cu floarea-soarelui în acest an, fermierii maramureșeni au cumpărat peste 4.000 de hectare de teren agricol, a anunțat vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Plante Tehnice şi Cereale (ACPTC) Maramureş, Dumitru Vereş.

„În toamnă, am mai achiziţionat peste 4.000 ha de teren pentru a putea extinde cultura de floarea-soarelui în acest an. Ultima recoltă ne-a încurajat, plus interesul procesatorilor care au cumpărat toată recolta din 2018. Ne-am orientat spre terenurile din zona de câmpie care de-a lungul anilor au mai avut asemenea culturi sau pe cele pe care a mai fost cultivat porumbul şi necesitau o rotire a culturilor. Floarea-soarelui se pretează îndeosebi la terenurile din zona de câmpie şi e mai puţin pretenţioasă faţă de alte tipuri de culturi”, a precizat șeful ACPTC, citat de Agerpres.

El a adăugat că floarea-soarelui este cumpărată de fabricile care produc ulei şi de industria de panificaţie.

„Fabricile de ulei din Transilvania, dar şi din alte regiuni achiziţionează floarea-soarelui pentru a produce ulei, firmele cu activităţi în industria panificaţiei şi un număr mic de producători de ulei locali. Floarea-soarelui este achiziţionată imediat după recoltare şi este depozitată în spaţii speciale, aerisite şi ventilate. O tonă de floarea soarelui s-a vândut în toamnă cu preţuri ce au oscilat între 1.200 şi 1.300 de lei, în funcţie de calitate”, a adăugat Dumitru Vereş.

Suprafețele însămânțate cu floarea-soarelui sunt situate în sud-estul judeţului Maramureş, în special în zona de câmpie.

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) estimează că în anul 2019 ar putea fi cultivate cu floarea-soarelui peste 11.000 de hectare.

În prezent, activitatea de semănat este afectată de secetă în judeţul Caraş-Severin, primele probleme serioase înregistrându-se la rapiţă, unde din peste 5.000 de hectare însămânţate, au fost afectate circa 1.200 de hectare, au afirmat reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţene (DAJ), vineri, 9 noiembrie 2018.

„Primele probleme serioase au apărut la rapiţă, unde din cele 5.146 de hectare însămânţate în special de fermele mari au fost afectate de secetă 1.172 ha, din care 1.094 ha au fost întoarse. Din acestea, 966 ha au fost deja reînsămânţate cu grâu. Micii agricultori, din cauza secetei şi a dotărilor de care dispun, nu au reuşit să pună sub brazdă suprafaţa de grâu pe care şi-au propus-o pentru această toamnă. Dacă va apărea un front de ploi, săptămâna viitoare, adică în timp util, cei mai mulţi dintre agricultori vor continua însămânţarea culturii de grâu. Marile ferme, însă, dotate corespunzător, au depăşit deja suprafeţele programate a fi însămânţate în această toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al DAJ Caraş-Severin, Dragana Ienea.

Conform spuselor oficialului DAJ, campania agricolă de toamnă, cea mai dificilă de peste an, este pe sfârşite şi în judeţul Caraş-Severin. Agricultorii mai au de recoltat suprafeţe mici de porumb, aproximativ o sută de hectare, circa 300 de hectare de sorg şi aproape 90 de hectare de soia, iar dacă vremea nu se va înrăutăţi pe parcursul săptămânii viitoare, agricultorii vor finaliza toate activităţile de recoltat şi de eliberat terenul în această toamnă.

„De pe cele 35.279 de hectare, s-a recoltat aproximativ 99% din suprafeţe, respectiv, 34.785 de hectare. Nivelul de recoltă înregistrat de agricultorii cărăşeni a fost deosebit de bun, la porumb şi sorg, dar şi la soia. Sunt niveluri de recoltă greu de egalat în anii viitori și activitatea de însămânţări de toamnă se apropie de final. La această oră mai sunt de semănat în jur de 500 de hectare cu triticale. Suprafaţa de grâu însămânţată a depăşit nivelul programat de agricultori, ca de altfel şi suprafaţa de orz”, a conchis acesta.

Fermierii români se apropie de definitivarea recoltatului la orz (99,5 la sută deja în silozuri), la orzoaica de toamnă producătorii agricoli autohtoni au cules deja 99% din cantitatea de materie primă obținută, în timp ce la grâu ne aflăm la un procentaj al recoltatului de 91 la sută, a anunțat marți, 24 iulie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise de postul Antena 3.

El a precizat că face aceste afirmații în condițiile în care sunt din ce în ce mai multe voci care afirmă că în acest an agricol, cerealele recoltate nu ar fi de foarte bună calitate din cauza umidității deosebit de mari, instalată ca urmare a precipitațiilor căzute din abundență în ultimele 30 de zile.

În plus, el a spus că doar umiditatea din sol a împiedicat recoltarea completă și la timp a culturilor agricole.

„Aprecieri pot face și le fac, pentru că trebuie făcute. De ce? Pentru că în ultima perioadă am observat o temă perfidă de acțiune, asupra calității produsului, pentru a face presiune pe preț. Lucrurile nu sunt așa. Mai mult ca mine în câmp n-a fost nimeni, din cei care vorbesc, pentru că fermierii nu vorbesc că n-au timp de vorbe. Ei, săracii, anul acesta, din 30 de zile de când au început recoltatul la grâu, am vorbit cu o parte dintre ei, dar în toate zonele țării n-au avut mai mult de cinci zile consecutiv de recoltat. Și, iată că, la ora actuală, în România, ne apropiem de încheierea recoltatului la orz, mai sunt 0,5 procente și se încheie recoltatul, la orzoaica de toamnă un procent, la grâu mai avem 9 procente. Grâul a încolțit acolo unde el a căzut și haideți să vă spun – tot agronomul din mine vorbește, nu ministrul Agriculturii, dar cu răspunderea pe care o am față de față, față de acest domeniu în care m-am consacrat ca specialist – ieșirea seminței din repausul seminal se face numai atunci când umiditatea este prezentă la nivelul bobului. Ploile acestea au fost cantitativ extraordinare, dar nu pe toată durata zilei. Au căzut 20-25 de litri, dar după câteva ore a ieșit soarele. N-am putut intra în sol ca să putem să lucrăm. Întârzierile la recoltat nu s-au datorat umidității de împrumut ca urmare a faptului că au apărut ploile, ci din cauza faptului că umiditatea în sol nu permitea să intre asemenea utilaje extraordinare. România s-a dotat frumos, fermierii sunt bine dotați, se dotează în continuare, au o conduită exemplară, au o muncă excepțională, au gândire economică formidabilă, fermierii români sunt astăzi între primii fermieri din Europa”, a afirmat Petre Daea în emisiunea televizată.

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 25-31 iulie 2018, la cultura de grâu de toamnă va fi posibilă finalizarea lucrărilor de recoltare în majoritatea regiunilor agricole, iar la culturile întârziate fenologic din zonele nordice şi centrale aflate la maturitatea deplină (30-100%) se va continua recoltarea.

Datele MADR arată că în toamna anului trecut au fost însămânţate 2,015 milioane de hectare cu grâu, 652.158 de hectare cu rapiţă de toamnă, 262.700 de hectare cu orzoaică de toamnă și 262.810 hectare cu orz.

Mulțumită toleranței la scuturare a geneticii DEKALB, ferma Trei Movile, din comuna Șiclău, Arad, a reușit performanța de a obține 5.974 de kilograme de rapiță la hectar, la o umiditate de 6,8%, cu ajutorul hibridului DK Expression, în cadrul concursului DEKALB „Generația 6 tone”, ediția 2018 al Monsanto România.

În concurs au fost înscriși aproape 30 de fermieri, dintre care 21 au rămas în competiție până la momentul recoltării.

„DEKALB a demonstrat și în acest an că are o genetică superioară, motiv pentru care de 11 ani suntem numarul 1 și în topul vânzărilor din România. Chiar dacă acest sezon a fost unul plin de provocări din punct de vedere al precipitațiilor și temperaturilor din primavară, în special în zona de sud, fermierii DEKALB au reușit performanțe notabile. Vârful de producție pe care am reușit să îl înregistrăm în acest an, chiar și video în cadrul unei recoltări publice, s-a obținut în zona de vest în județul Arad cu o producție de 5.974 kg. Ne-am continuat ascensiunea în piața românească prin lansarea în această vară a trei noi produse cu performanțe de producție de 6 tone: DK Expansion, DK Extime și DK Implement. Este de menționat și faptul că toleranța la scuturare a geneticii DEKALB a fost foarte vizibilă în acest sezon și fermierii au reușit să își salveze producția de intemperiile care le-au lovit fermele. Încă o dovadă că genetica DEKALB reprezintă alegerea sigură în orice fermă din România”, a declarat Daniel Stanciu, director de Marketing Monsanto România.

„Fermierii cu cele mai bune producții la rapița DEKALB vor primi din partea Monsanto saci cu hibrizii DK Exception sau DK Expression”, se menționează într-un comunicat de presă.

Câștigătorii premiilor concursului DEKALB „Generația 6t” sunt: Locul 1 - 40 saci cu semințe de rapiță - 5.974 kg/ha, Ferma SA Trei Movile, Arad; Locul 2 - 30 saci cu semințe de rapiță - 5.736 kg/ha, Ferma SC Pietro Prodcom, Bihor, respectiv Locul 3 - 20 saci cu semințe de rapiță – 5.500 kg/ha, Ferma SC BCDE Comimpex, Teleorman.

Pentru a se înscrie în concursul DEKALB „Generația 6 tone”, fermierii au semănat cel puțin 25 de hectare cu hibrizii de rapiță DEKALB, dintr-o varietate de 11 produse pe care Monsanto le comercializează: DK Excellium, DK Exception, DK Exodus, DK Expression, DK Exprit, DK Exstorm, DK Imido CL, DK Imminent CL, DK Impression CL, DK Imaret și DK Expansion.

Anul trecut, premiul concursului „Generația 6t” a mers la SC ALVALEX SRL, jud. Teleorman, care au reușit performața de a depăși șase tone, cu o producție de 6.040 kg realizată din semințele de rapiță DEKALB Exception.

Potrivit estimărilor conducerii DAJ Olt, înfiinţarea culturilor de primăvară se va încheia săptămâna aceasta, vocile autorizate ale instituției precizând pentru presa centrală că deşi campania de primăvară a început cu întârziere din cauza vremii nefavorabile, producătorii agricoli au reuşit să semene la timp.

În ultimele două-trei săptămâni, vremea a fost bună, iar fermierii din judeţul Olt au o dotare foarte bună cu utilaje, ce le-a permis să semene repede, spun oficialitățile județene. Deja, la floarea-soarelui s-a încheiat semănatul pe întreaga suprafaţă propusă, la porumb a fost semănată peste 90% din suprafaţa propusă şi în câteva zile se încheie. Nu este întârziat nici porumbul, se folosesc hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetaţie.

De doi-trei ani, în județ au început să apară şi culturi mai puţin întâlnite în zonă, respectiv năut, circa 800 de hectare cultivate în zona de sud şi lavanda, circa 50-60 de hectare cultivate atât în zona de sud, cât şi în localităţile Bobiceşti şi Bîrza.

În Olt, cele mai întinse culturi sunt de grâu (129.000 de hectare), porumb (98.000 de hectare), floarea-soarelui (76.500 de hectare), rapiţă (26.500 de hectare).

Atunci când ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, nu lucrează „pentru veşnicia întunericului”, ci „pentru consistenţa luminii”, ideile investiționale vin una după alta, așa cum este și cazul celui de achiziție a două escadrile de avioane (între 24 și 48 de bucăți, depinzând de nevoi), aparate destinate „luptei” împotriva grindinei.

Până în 2020, cele două escadrile de avioane (cele mai utilizate în astfel de misiuni sunt Cessna 340) ar trebui să fie în hangare și gata de acțiune.

„Anul acesta, vom merge la 65 de puncte de lansare, sunt stabilite punctele respective, şi în viitor, din anul 2019, începem să mobilăm cu alte metode această acţiune de prevenire a căderii grindinei. Ne gândim la două escadrile de avioane care să intre în aceste zone unde ştiinţa descoperă că este un pericol şi să facem faţă, urmând ca până în 2020 să acoperim întreaga ţară. Această acţiune nu va neutraliza, ci va acoperi şi culturile din ţară. Este greu să stăpâneşti natura. Nimeni nu are cheia naturii pentru că, dacă am avea-o, am putea fi mai mult decât ce suntem astăzi, dar nu ne propunem şi nici ştiinţa nu îşi propune, pentru că nu poate, cu atât mai mult un ministru, care este angajat zi de zi în munca lui. Nu ne lăsăm la mâna naturii, suntem în cadrul ei, iar agricultura ţării se desfăşoară tot timpul sub zodia riscului”, a afirmat Daea într-un interviu acordat Agerpres.

La nivel mondial, singura inovaţie validată pentru producerea artificială a ploii este procedeul însămânţării norilor, asemănător cu cel antigrindină. În cadrul acestui proces sunt utilizate atât zăpada carbonică, cât și iodura de argint sau nuclee de condensare hidroscopice, elemente care favorizează formarea cristalelor de gheaţă sau a picăturilor de ploaie. Injectarea se poate face atât din avioane cât si de la sol.

Un avion Cessna 340, neechipat, second hand, costă în prezent între 159.000 și 260.000 de dolari.
Un calcul simplu relevă că 12 aparate la mâna a doua (după cum suntem deja obișnuiți prin achiziția de F16 second hand) ar costa aproape 6,3 milioane de dolari, fără costuri de mentenanță și pilotaj (aproape 4 milioane de dolari, cât costa operarea unei flotile asemănătoare într-o provincie canadiană).

O soluție de reducere a costurilor din bugetul de stat ar fi parteneriatul public-privat sau asocierea directă a companiilor de asigurări agricole. Un exemplu elocvent este cel al provinciei Alberta din Canada. Acolo, companiile de asigurări s-au reunit și au creat societatea non-profit Alberta Severe Weather Management, care marchează cel de-al 20-lea sezon al programului de eliminare a grindinii și care costă aproximativ 4 milioane de dolari pe an.

Până la începutul lunii august 2017, în sezonul de combatere a grindinei aferent anului trecut au avut loc peste 54 de acțiuni de intervenții active în atmosferă (din care 25 în cadrul UPCCG Prahova, 21 la UCCG Moldova 2 Vrancea și 8 acțiuni la UCCG Moldova 1 Iași), în care au fost utilizate 758 de rachete antigrindină.

În contextul previziunilor deloc satisfăcătoare cu privire la condițiile meteo care aveau să facă ravagii în industria apicolă românească anul trecut, în luna mai 2016, fostul ministru tehnocrat al Agriculturii, Achim Irimescu, îi promitea președintelui Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, un sprijin financiar de minimis, ajutor care nu avea să se mai concretizeze niciodată.

„S-a sucit” în luna noiembrie, mărturisea Fetea, cu amărăciune în glas, într-un interviu acordat Revistei Fermierului la doar câteva zile înainte de debutul Târgului Național al Mierii, ediția a XVI-a, 31 martie – 2 aprilie 2017.

„În luna mai a anului trecut, dată fiind și prognoza meteo pentru ceea ce avea să urmeze (destul de tristă pentru apicultură) și dacă, inițial, s-au promis niște ajutoare, un sprijin financiar de minimis, ulterior, sigur, domnul ministru (n.r. - Achim Irimescu) „s-a sucit”. Nu s-a mai acordat niciun leu, iar familiile de albine, din păcate, le-am susținut și au iernat, în mare parte, cu biostimulatori, cu zahăr, pentru că nu exista miere, nectar. Din această cauză a trebuit să le furajăm”, a afirmat șeful ACA într-un interviu LIVE, transmis în direct pe www.revistafermierului.ro, cât și pe pagina de Facebook a publicației.

Nici actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, nu vede cu ochi buni ajutorul de minimis pentru apicultură. În viziunea PSD-istului, apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis solicitat de la stat deoarece nu au înregistrat pierderi importante după vremea nefavorabilă de anul trecut, afirma, la două zile distanță de interviul cu Fetea, ministrul Agriculturii, Petre Daea, prezent la Târgul de primăvară de la Răcăşdia, în judeţul Caraş-Severin.

„Apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis. În Planul Naţional (Apicol n.red.) sunt ajutoare pe care trebuie să le dăm pentru a procura materiale necesare activităţii apicole. Cu ajutorul de minimis nu mai putem continua. Este un program naţional, l-am explicat apicultorilor, îl avem în lucru în Ministerul Agriculturii în aşa fel încât şi apicultorii să beneficieze de sprijin. Pentru pierderile de anul trecut, însă, nu avem un răspuns favorabil şi îmi pare extrem de rău”, a recunoscut șeful MADR.

El a discutat cu mai mulţi apicultori din Caraş-Severin, pe care i-a asigurat că vor primi sprijin pentru dezvoltarea stupilor, prin PNA.

„Mă gândesc aici şi la cei de la Cooperativa Apicolă Prisăcarii din Băile Herculane, care spuneau că au peste 11 mii de familii de albine şi că stau acum în faţa unei oferte din Franţa, pentru a-şi valorifica producţia pe care o obţin”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.

ACA a transmis numeroase adrese la Ministerul Agriculturii, în vederea obţinerii unui sprijin financiar, însă apicultorii nu au primit nimic, în pofida promisiunilor privind acordarea unui ajutor de minimis de 15 lei pe stup.

România beneficiază de un buget de 21,5 milioane de euro pentru Programul Naţional Apicol în perioada 2017-2019, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA, iar sprijinul financiar alocat pentru perioada 2017 - 2019 este de 21.508.480 euro, faţă de 20.045.340 euro repartizat pentru perioada 2014 - 2016.

Suma totală alocată României se împarte astfel: pentru anul 2017 - 7.169.494 euro (3.584.747 euro buget UE/3.584.747 euro buget naţional); pentru anul 2018 - 7.169.498 euro (3.584.749 euro buget UE/3.584.749 euro buget naţional); pentru anul 2019 - 7.169.488 euro (3.584.744 euro buget UE/3.584.744 euro buget naţional).

Despre durerile apicultorilor, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Potrivit unui proiect de HG publicat pe site-ul MADR, anul acesta, apicultorii ar putea beneficia de un sprijin financiar de 16,19 milioane lei prin PNA 2017-2019. Banii ar urma să fie acordați pentru diverse tipuri de achiziții. În viziunea dumneavoastră, este acoperit tot spectrul necesarului apicultorilor?

Ioan Fetea: Nu este acoperit tot spectrul necesarului apicultorilor și, din păcate, Programul Național Apricol își cam pierde din credibilitate, dat fiind faptul că au apărut și în apicultură „băieți deștepți”, ca și în alte sectoare, iar apicultorii care ar trebui să beneficieze de aceste sume nu pot să beneficieze.

Din punctul meu de vedere, era mult mai indicat ca acest sprijin financiar să fie acordat pe familia de albine (care a precedat PNA), pentru că de el beneficiau toți apicultorii sau, mă rog, cei care dețineau un număr minim de albine, cu condiția predării a 10 kilograme de miere pe familia de albine.

PNA și-a pierdut din credibilitate doar dacă este să ne gândim și că la debutul său în România erau interesați peste 13.000 de apicultori, iar astăzi, numărul dosarelor depuse de către apicultori să fie scăzut foarte mult, sub 5.000 de dosare. Sigur, sumele sunt mici, sunt derizorii pentru un sector care s-a dezvoltat și care are nevoie de fonduri pentru modernizare, pentru mecanizare, transport în mod deosebit ș.a.m.d.

Sunt aceleași forme de sprijin financiar, pe familii de albine, pe lăzi care se uzează în pastoral, pe medicamente, care mi se par cel mai important lucru. Din acest punct de vedere, îi invit pe apicultori să acceseze cel puțin sprijinul financiar pe PNA referitor la medicamente, dat fiind faptul că, an de an, acestea au fost decontate integral, mai puțin valoarea TVA, care este de doar 9% la aceste produse. De asemenea, s-a mai introdus ceva sprijin financiar pentru a lua anumite utilaje mărunte, scule ș.a.m.d., precum și un fel de asistență tehnică.

Una peste alta, repet, sumele sunt mici. Eu am participat în această iarnă, în peste 20 de județe, la adunări generale, consfătuiri, întâlniri cu apicultorii. Peste 80 la sută dintre ei solicită un sprijin cum se dă și pe celelalte sectoare, pe unitatea de producție, la noi aceasta fiind stupul.

PNA încă nu este legiferat, astăzi. Urmează să apară o HG care va legifera modul cum se va desfășura, demers cu privire la care noi îi recomandăm ministerului să-l urgenteze, dacă se poate. Și asta deoarece, în această perioadă, apicultorii pot face deja tratamente anti varroa în mod deosebit, la niște familii care vin infectate după un an apicol dezastruos.

R.F.: Ați menționat că sumele acordate prin PNA sunt „derizorii”. Cât ar trebui să fie cuantumul sprijinului, astfel încât să acopere nevoile apicultorilor?

I.F.: Nu știu dacă s-ar putea cuantifica la acest moment cât ar trebui să fie sumele. Sigur, dacă ar fi să ne referim la mijloacele de transport care presupun investiții mari și unde România este deficitară - noi mergem pe sistemul de pavilioane tractate - sumele, sigur că, probabil, ar trebui să fie de două-trei ori mai mari, dacă ne referim la această mecanizare. Dat fiind faptul că România are o particularitate, și anume aceea a stupăritului pastoral, a deplasărilor masive pe care apicultorii le fac, uneori 500-700 de kilometri, noaptea, din acest punct de vedere, sigur, țara noastră a rămas în urmă. Avem mijloace de transport perimate care poluează și mai avem o problemă: nu ni se dă voie să cumpărăm, chiar dacă ai vrea să accesezi niște fonduri cu autofinanțare, decât mijloace de transport noi. Or, în sectorul apicol acest lucru nu se justifică, atâta timp cât facem două-trei deplasări într-un an, iar în rest mijloacele de transport stau și păstrează în acele pavilioane sau autopropulsate familii de albine până la anul apicol următor.

R.F.: Și care generează și costuri...

I.F.: Generează impozite, costuri, motorină, piese de schimb. Întreținerea lor, mai ales dacă nu sunt folosite, de multe ori este mai costisitoare decât dacă ar fi în trafic.

R.F.: Anul trecut, din statisticile existente, efectivele de albine ar fi atins un total de 1,47 milioane de familii. Cum au ieșit albinele din iarnă? Avem minusuri?

I.F.: Aceste efective sunt... teoretice, zic eu. Atâta timp cât nu se face un recensământ, numărul lor nu se poate cunoaște, mai ales că, în 2015, s-au depopulat și au murit între 150.000 și 200.000 de familii în tot sudul țării, începând din județul Caraș-Severin și terminând la Brăila, Tulcea. Situația dramatică a fost generată de un cumul de factori: schimbări climatice, tratamente fitosanitare (dacă vorbim de acele neonicotinoide), lipsa de polen sau de nectar în anumite perioade, lipsa de tratamente anti varroa sau nerespectarea unor tehnologii de producție de către apicultori.

În 2016, din păcate, un an catastrofal pentru apicultură, din datele noastre nu s-au realizat decât undeva între 40 și 45 la sută din producția multianuală de miere. Albinele n-au avut nectar, n-au avut polen și au intrat slăbite în iarnă. Totodată, au fost înregistrate probleme cu lipsa medicamentelor, iar apicultorii n-au putut să aplice tratamentele anti varroa, toate acestea ducând la intrarea la iernat a familiilor de albine slăbite, îmbolnăvite. În urma acestor deplasări ale noastre în teritoriu, în aproape 30 de județe, cu delegați din institut sau de la asociație, la aceste conferințe apicole, au fost județe care s-au plâns de mortalități până la 40-50 la sută.

Sunt cazuri dificile, sunt stupine care au dispărut integral! Cunosc apicultori care au avut 200-250 de familii și astăzi nu mai au niciuna. Această mortalitate este determinată de un cumul de factori și cred că, în zilele următoare, ACA va întreprinde unele demersuri la minister (n.r. - MADR), după ce vom avea o situație generală, să vedem dacă nu găsim ceva surse de finanțare, pentru a putea ajuta aceste familii să se dezvolte în această primăvară, dat fiind faptul că și condițiile meteo, am înțeles că pe perioada de salcâm vor fi dificile, cu ploi, cu temperaturi scăzute, cu vânt, așa cum au fost și anii trecuți. Asta sigur nu va ajuta la dezvoltarea familiilor de albine, familii care, pentru a le dezvolta, pentru a le întreține, presupune niște cheltuieli care în anul 2016 au depășit 2,5 milioane de lei, sume care nu au fost recuperate ulterior din producție.

R.F.: Ați menționat de lipsa medicamentelor, un aspect foarte important. Știm că, în anii anteriori, inclusiv comercializarea lor reprezenta o problemă. Să lămurim aspectul comercializării și apoi motivul absenței medicamentelor.

I.F.: În 2015, în toamnă, am primit o adresă de la ANSVSA, prin care pentru toate medicamentele de uz apicol aveam obligația să le scoatem din rețeaua noastră, medicamente pe care le vindeam de zeci de ani și despre care toată lumea știa, și ANSVSA, și MADR; nu era nicio problemă. Apicultorii le găseau la noi și se aprovizionau ritmic, fără sincope. A apărut acea hotărâre a ANSVSA. Sigur, am executat-o imediat, am retras toate produsele de pe piață și, ulterior, am început demersurile de reglementare, la ministerul Agriculturii, la ANSVSA, chiar și la primul-ministru, autoritatea fiind în subordinea directă a sa. După aproape șase luni de discuții, de propuneri, s-a găsit soluția de a modifica Ordinul 83 privind vânzarea de medicamente.

În aceste condiții, ACA a creat depozite veterinare, cu medici angajați sau farmacii veteriare prin care, astăzi, inclusiv la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Apicolă, avem și depozit, și farmacie. La ora actuală, apicultorul poate lua ușor aceste medicamente. Am reușit să păstrăm și un preț unic în toate magazinele, depozitele și farmaciile noastre, tocmai pentru a proteja apicultorul și pentru a-l atrage să vină și să-și facă aceste tratamente atât de necesare. Nu există alte tratamente în afară de acestea, de sinteză, care să protejeze albina de varroa, iar acest varroa, din păcate, face ravagii extraordinare prin generarea de mortalități, are o capacitate de înmulțire deosebită și transmite de la o albină la alta sau de la un stup la altul și viroze sau alte boli.

Solicităm apicultorilor să se adreseze unităților Apicola, prin farmaciile și depozitele pe care le-am înființat, să cumpere aceste medicamente și chiar să le deconteze prin Programul Național Apicol, dat fiind faptul că sunt decontate integral, mai puțin valoarea TVA.

Începând de anul trecut, se decontează prin PNA și lupta anti-Nosema Apis. Avem singurul medicament din Europa, acel Protofil, care se decontează integral, produs de institutul nostru și care și-a arătat valoarea, fiind apreciat și de către alți apicultori din țările vecine.

R.F.: De asemenea, domnule Fetea, ați menționat atât de condițiile meteo vitrege, cât și de previziuni pentru 2017. Ce mesaj le transmiteți apicultorilor din toată țara, la nivel de macroregiune? La ce ar trebui să se aștepte din acest punct de vedere?

I.F.: În primul rând, trebuie să menționez că această perioadă este una extraordinar de bună. Din acest motiv, apicultorii trebuie să stimuleze familiile de albine să fie dezvoltate, pentru că vor înflori pomii fructiferi, urmează rapița, specii care vor parcurge o vreme cu temperaturi bune, astfel încât să putem valorifica aceste culesuri, în mod deosebit cele de pomi fructiferi și flora spontană de primăvară, pentru a le dezvolta. Vin apoi valorificarea culesului de rapiță și de salcâm, în zonele care vor fi ferite de condițiile meteo vitrege, iar apoi teiul și floarea-soarelui și culturile de toamnă.

De asemenea, îi sfătuiesc pe apicultori să valorifice și să deplaseze familii de albine la toate culesurile posibile, să se intereseze la proprietari de zonele care vor fi tratate în timpul înfloritului. Și la rapiță sunt perioade care obligă aceste tratamente fitosanitare, de aceea este indicat să se ceară acordul proprietarilor de teren, în mod deosebit să țină legătura cu proprietarii, să nu creadă că li se cuvine de drept să intrăm pe orice parcelă, pe orice loturi. Chiar dacă ne punem la 50-100 de metri cu o bază meliferă, trebuie să ținem legătura și să avem acceptul proprietarului, în perspectiva efectuării acestor tratamente sau a altor probleme care pot apărea în timp. De asemenea, este indicat ca apicultorul să informeze consiliile locale de prezența sa într-un loc, astfel încât să se protejeze de acele tratamente executate. Fermierii din sectorul vegetal trebuie să anunțe primăria cu 24 de ore înainte de a efectua tratamentele fitosanitare, iar primăria, la rândul ei, este obligată să-i anunțe pe toți cei care sunt înregistrați pe zona administrativă respectivă să închidă stupii pentru o perioadă scurtă sau în cazul în care substanțele sunt de o toxicitate mai mare.

R.F.: Să comentăm pe scurt următorul aspect: în urma unui studiu individual realizat, am descoperit că peste 1.800 de ferme vegetale și zootehnice au declanșat procedura de faliment în ultimii cinci ani. S-a extins acest fenomen și în sectorul apicol?

I.F.: Sunt probleme extraordinar de grave în apicultură. Sigur, eu nu voi nominaliza firme – cunosc cel puțin trei-patru. De asemenea, din datele mele, pe rețeaua de achiziție miere sunt vreo 14-16 procesatori, iar din aceștia, trei sau patru au mari probleme. Avem și noi probleme în curtea noastră. Dacă este să vorbim de combinatul apicol, unul care exporta 1.500 – 3.000 de tone de miere în anii buni, în 2016, acesta nu a reușit să exporte decât 60 de tone.

Apicultorii trebuie să înțeleagă că presiunea asupra pieței mierii, în România și în Europa, în general, este extraordinar de mare. Și asta, deoarece în UE intră miere din China. Europa consumă circa 450.000 de tone de miere, anual. Din acest total, 250.000 de tone sunt produse intern, 100.000 de tone vin din China, iar restul, din Mexic, Argentina și Ucraina. Ultimului din listă, stat prezent aici, în coasta noastră, care are o apicultură dezvoltată (peste 3,5 milioane de familii, 70.000-80.000 de tone), Europa i-a deschis piața pentru că i s-a închis alta de către Rusia. În condițiile acestea, este o concurență nefastă pe piață pentru apicultura europeană și pentru producție.

În aceste condiții, în iarna 2015-2016 apărea la raft miere cu 8,5-9 lei, în condițiile în care noi o achiziționam cu 14 lei. E ceva care creează o presiune fantastică asupra produsului românesc, unul înalt calitativ și recunoscut pe tot Globul. În aceste condiții, apicultorul falimentează. Nu vorbim de procesatori. Vor da faliment apicultorii mari și, din păcate, sunt tocmai cei mari, cei care au devenit profesioniști, care au investit și care astăzi trăiesc din această activitate cu toată familia. Ce facem cu ei? Cine trebuie să-i protejeze? Noi încercăm să facem demersurile care depind de noi, dar ACA nu este organ legislativ.

Astăzi, piața europeană nu mai este prea mult interesată de producția din România. Noi am avut doi-trei procesatori mari în Europa care ne cumpărau mierea. În ziua de astăzi eu nu pot avea o certitudine că vom avea o continuitate pe achiziția de miere, dat fiind faptul că a intrat miere din alte țări, dar și că în Germania consumul de miere a început să scadă. Am vorbit cu cel mai mare procesator de acolo și mi-a mărturisit că a scăzut consumul de miere până la aproape 20 la sută din total, în ultimii trei-patru ani, din cauză că nemții nu mai au acel mic-dejun cu miere în familia tradițională. Copiii pleacă de acasă și mănâncă la fast-food.

R.F.: Să vorbim puțin de acest dezechilibru al balanței comerciale cu produse agroalimentare, în care România pierde constant. Unde se situează piața mierii în acest context? Și asta, în condițiile în care 2016 a fost un an incoerent în ceea ce privește politicile MADR pe acest sector.

I.F.: Deși au fost discuții încă din luna mai a anului trecut, dată fiind și prognoza meteo pentru ceea ce avea să urmeze (destul de tristă pentru apicultură) și chiar dacă, inițial, s-au promis niște ajutoare, un sprijin financiar de minimis, ulterior, sigur, domnul ministrul (n.r. - Achim Irimescu) „s-a sucit”. Nu s-a mai acordat niciun leu, iar familiile de albine, din păcate, le-am susținut și au iernat, în mare parte, cu biostimulatori, cu zahăr, pentru că nu exista miere, nectar. Din această cauză a trebuit să le furajăm.

Legat de balanța comercială, ce mai putem discuta, în condițiile în care nu s-a obținut nici măcar 45 la sută din producție? Exportul nu s-a mai făcut nici la 15% din anii în care acesta exista, și acesta din stocurile existente.

E trist că în România se importă miere. Am văzut din datele statistice - și aștept și pentru anul 2016 datele statistice, sunt curios - ce importuri de miere au intrat în România. Și asta pentru că, în anii trecuți, intrau între 3.000 și 4.500 de tone de miere, în condițiile în care țara noastră consumă sub 10.000 de tone. Aproape 45 la sută din consumul de miere din România se face din importuri, la un preț de dumping. Așa cum spuneam, vine din Ucraina miere la 8 lei și nu putem concura pentru că mierea noastră este de calitate, noi facem deplasări, facem cheltuieli și nu ne putem înscrie undeva sub 10 lei, ca să fie și o rentabilitate pentru apicultor.

R.F.: Să vorbim și de Târgul Național al Mierii, ediția a XVI-a, 31 martie – 2 aprilie 2017. Ce se întâmplă nou anul acesta la târgul dumneavoastră? Vor fi diferențe de preț la miere față de ediția precedentă?

I.F.: Eu sunt convins că va fi un târg reușit, în sensul în care expozanții au făcut eforturi, și le mulțumesc pentru asta. Vin din toate colțurile țării și încearcă să prezinte și să aducă în București (pentru că în Capitală, trebuie să recunoaștem, este o piață potentă, sunt bani, bucureșteanul își permite să cumpere) un produs de calitate.

Pe de altă parte, nu cred că vor fi noutăți deosebite. Vor fi, probabil, produse noi în amestec cu diferite produse naturale, care îți încântă gustul și ochiul.

Vor fi și pentru apicultori utilaje, probabil noi, deși noi ne-am dorit – de ce să nu recunosc – un târg doar al mierii. Cum însă vin și apicultori, nu puteam să le refuzăm nici lor posibilitatea de a se aproviziona cu faguri, cu medicamente. Din acest punct de vedere, suntem organizați și anul acesta cu farmacia, cu medicul care dă rețetă pe loc, astfel încât să nu creăm nicio problemă.

Nu în ultimul rând, sunt convins că prețul mierii și al procesatelor din miere nu va crește. Sunt convins că prețurile vor fi cel puțin la nivelul celor din toamnă, pentru că, de obicei, marfa e adusă de procesatorii direcți sau de către producători.