Țara noastră este responsabilă de bunăstarea animalelor exportate dincolo de granițele Uniunii Europene (UE) până în țara de destinație, susține Gabriel Păun, EU Director al ONG-ului cu origini australiene - Animals International -, în timp ce Mary-Eugenia Pană, președinta ACEBOP, spune că nici exportatorii români de bovine și ovine și nici medicii veterinari de la noi din țară nu au dreptul să treacă granița pentru a însoți aceste livrări, implicit de a se asigura că totul decurge conform legislației europene în vigoare.

Într-o conferință de presă al cărei subiect principal a fost riscul de anchetă parlamentară europeană pe care România îl prezintă actualmente, ca urmare a publicării rezultatelor unei investigații întreprinse asupra situației animalelor crescute în România și exportate în țări din Africa și Asia, demers care dovedește încălcarea sistematică a legislației Uniunii Europene, a deciziei Curții Europene de Justiție și a standardelor Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), șeful Animals International a acuzat lipsa de implicare a autorităților de la București în ceea ce privește asigurarea bunăstării animalelor de-a lungul drumului acestora până la destinație, precum și în momentul sacrificării acestora. Și asta, în ciuda unor acorduri bilaterale care prevăd explicit acest lucru, mai spune el.

„Țara noastră este responsabilă de bunăstarea animalelor exportate dincolo de granițele Uniunii Europene, până în țara de destinație. Asta spune o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene. (...) Opinia legală a unor juriști români care au analizat profund regulamentul european (n.r. - Regulamentul CE nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului) și Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene este aceea potrivit căreia singura cale pentru România să respecte cele două normative este să pună măcar un veterinar pe vapor. Milioane de animale pleacă din România cu camionul și cu vaporul, anual, fără să existe măcar un veterinar la bord. Firmele exportatoare nu au absolut nicio responsabilitate în acest moment, spre deosebire de Australia, care a obligat deja firmele exportatoare să fie responsabile până la destinație, inclusiv să se asigure că animalele sunt sacrificate în abatoare autorizate”, a afirmat Păun. „Există acorduri bilaterale între țara exportatoare și importatoare, în cazul acesta între România și Egipt sau între România și Iordania. În baza acelui acord bilateral, oficial, veterinarii din România emit exportatorilor și certificate de export către țări terțe. Pentru fiecare transport, trebuie să existe un jurnal de călătorie”.

În plus, șeful ONG-ului al cărui sediu principal se află în Australia (unul dintre principalii exportatori de carne congelată și refrigerată către statele arabe menționate mai sus) a mărturisit cu amărăciune în glas că, din păcate, atât fermierii români, cât și cei din țările de destinație pierd bani, în timp ce traderii câștigă de fiecare dată partea leului.

Demn de menționat este faptul că românii vând berbecuții cu șase lei kilogramul în viu, în timp ce la destinație acesta se vinde chiar și cu șase euro/kg. Mai mult, atât de bine s-ar fi dezvoltat această rețea de export de „materie primă”, încât jucătorii din piață au închis cercul inclusiv prin achiziții de exploatații agrozootehnice la noi în țară.

„Cele mai multe firme care realizează export de animale din România, pe care le-am urmărit până acum, nu sunt din România, ci sunt firme arabe și din Israel. (...) Ne îngrijorează faptul că aceste firme de export fac bani (n.r. - traderi, firme de import-export), câștigă din toată această afacere și toți ceilalți pierd: statul român, fermierii români, fermierii din țările de destinație etc. Românii își vând animalele pe nimic. Vin din piață acum. Am fost și am discutat cu fermieri din România, cu președinți de federații de crescători de animale, cu toții sunt disperați. Au căzut într-o capcană din care nu mai pot ieși fără ajutorul Ministerului Agriculturii. Au ajuns să-și vândă oițele în viu, la șase lei kilogramul, iar în țările de destinație prețul să fie mult mai mare. Și asta, nu doar pentru că se adaugă costul transportului. În acest an, de Festivalul Sacrificiului, carnea de oaie în țările terțe se vindea cam la șase euro kilogramul. (...) Sunt firme care dețin absolut tot lanțul de producție. Sunt firme străine care au pus mâna pe CAP-uri vechi din România, care dețin animalele, dețin culturi de câmp, dețin camioanele, dețin vapoarele și dețin și piața din țările de destinație. (...) Am petrecut foarte mult timp la țară să discut cu fermierii din Bucovina, din Țara Bârsei, din Banat, din Maramureș. Aceștia sunt foarte nefericiți, foarte dezamăgiți de politicile agricole din România, nu își doresc să exporte animalele vii, toți au spus asta, și știu că sunt într-o capcană în care au picat”, a punctat Gabriel Păun.

De asemenea, directorul UE al Animals International a precizat că nu înțelege de ce România a ajuns în situația să exporte miei și viței care ar putea foarte bine să fie îngrășați și sacrificați la noi în țară, astfel încât să putem exporta produse cu valoare adăugată (n.r. - carne congelată și/sau refrigerată) și nu locuri de muncă și bani, așa cum facem în prezent. În plus, potrivit informațiilor obținute de investigator, țările de destinație se gândesc mai întâi la latura economică, față de cea religioasă, astfel că exportul de astfel de produse ar fi mai benefic pentru România.

„Înlocuirea exportului de animale vii cu carne congelată și refrigerată nu se poate întâmpla de pe o zi pe alta. Este un proces de lungă durată. Nici Australia nu este încă acolo, dar procesul de schimbare a început în 14 ani, odată cu scandalul (n.r. - momentul în care astfel de imagini au ieșit în mod public): obligarea exportatorilor pentru a se asigura de bunăstarea animalului, punerea unui veterinar pe vapor, trimiterea animalelor doar în abatoare autorizate, încurajarea fermierilor din țara exportatoare să-și țină animalul mai mult la îngrășat, dezvoltarea de facilități de congelare în țările de destinație – Orientul Mijlociu, Nordul Africii”, a mai declarat oficialul ONG-ului. „Nu există o problemă de acceptare a cărnii congelate la destinație, ci este vorba de a fi competitivi la preț. Din punct de vedere religios, nu este vorba ca liderii religioși să-și vadă oamenii că-și sacrifică ei singuri animalul, ci de a se asigura că acesta a fost sacrificat conform religiei lor. Sunt foarte multe țări, inclusiv România, unde se discută să se deschidă abatoare certificate halal sau koșer pe teritoriul Uniunii Europene. Se permite acest lucru din punct de vedere legal și cred că este puțin mai ieftin să trimiți un inspector halal în România, decât milioane de animale pe vapor.

„Avem probleme mari” (Pană, ACEBOP)

Prezentă și ea la eveniment, Mary-Eugenia Pană, președinta ACEBOP, a recunoscut că țara noastră încă are „probleme foarte mari pe bunăstare”, dar că acestea „nu aparțin strict României, ci sunt probleme europene”. Ea a adăugat că din 42 de nave care încarcă animale vii din porturile românești către diverse țări, niciuna nu este românească.

„Pe aceste nave sunt angajați din diverse state africane, care nu au niciun fel de instruire, și toate aceste 42 de nave aparțin unor alte state membre”, a afirmat președinta ACEBOP.

Tot ea i-a replicat lui Păun pe subiectul însoțirii transporturilor cu animale de către veterinari români, până la destinație, și a afirmat că acest lucru nu se aplică, în ciuda acordurilor.

„Trebuie să lucrăm împreună la o legislație într-adevăr comunitară, una care să ne permită de la plecare și până la destinație, într-un alt stat membru sau terț, să putem supraveghea. Deocamdată, noi nu avem dreptul, și nici medicii veterinari, să treacă peste graniță. Este adevărat, există acorduri, există hârtii, dar, din păcate, nu se aplică”, a mărturisit Pană.

Animals International... din Australia. Interes comercial?

Animals International este de origine din Australia, „locul unde a început campania de interzicere a exportului de animale vii acum 14 ani”, a răspuns Păun unei întrebări venite din partea presei. Între timp, a adăugat el, multe lucruri s-au schimbat în bine acolo, și pe linie guvernamentală, și pe linia industriei exportului de animale vii. Astfel, a explicat liderul ONG-ului, exportatorii au fost obligați să asigure bunăstarea animală până la destinație. Pe de altă parte, guvernul a impus măsuri pentru a înlocui etapizat exportul de animale vii cu carne congelată, fapt care a înlocuit o problemă cu alta – Orientul Mijlociu și Nordul Africii au început să ia animalele de care aveau nevoie de aici, de la noi, din Europa, și, mai ales, din România și din America de Sud.

„În acele țări terțe, cele mai multe animale provin de aici, de la noi. Aproximativ 1,5 milioane de animale în fiecare an sunt exportate din România în Orientul Mijlociu și în Nordul Africii, mai ales în Iordania, Libia și Israel, acestea fiind destinațiile de top”, a mai precizat directorul pentru UE al Animals International.

Cu peste 1,5 milioane de viței și oi la export în fiecare an (în principal în Libia, Iordania și Israel), România este cel mai mare exportator de animale vii către țări terțe din Uniunea Europeană, spun datele ONG-ului. Imagini înregistrate în Egipt, Turcia, Liban, Palestina, Israel și Iordania arată animale românești înspăimântate, pe deplin conștiente, manipulate și legate brutal cu frânghii și lanțuri sau chiar ridicate spre tavan de unul sau două picioare, înainte de a fi sacrificate prin tăieturi multiple în condiții neigienice, într-un mediu care prezintă riscuri pentru sănătatea umană. Atunci când sunt utilizate, cuștile rotative de sacrificare devin instrumente suplimentare pentru tortură. În Egipt și în Liban, lucrătorii sunt adesea neinstruiți și neechipați, temându-se de animale. În aceste țări, manipularea animalului prin tăierea tendoanelor și a ochilor este o rutină înainte de tăierea gâtului, se precizează într-un document de poziție al Animals International.

„Exportul cu animale vii continuă pentru simplul motiv că suferința este ținută departe de ochii oamenilor, pe nave aflate în mijlocul oceanului sau în țări din afara UE, la mii de kilometri distanță. Majoritatea navelor utilizate pentru exportul viu sunt mai vechi de 40 de ani și au condiții precare de transport. Astfel, într-un incident tragic, cel puțin 13.800 de oi românești au murit acum doi ani în drum spre Iordania, dar guvernul acestei țări a refuzat să ofere orice răspuns despre această tragedie. Cu toate acestea, Iordania rămâne în continuare cea mai mare piață de export a animalelor vii din România. În schimb, Israelul a interzis în mod repetat anul acesta importul de tauri din România, pe motiv de probleme de bunăstare animală, animalele care au supraviețuit croazierei pe mare ajungând epuizate, bolnave și murdare la destinație.

În cazul exporturilor cu camioane, niciunul dintre loturile observate la frontiera turcească nu ar fi trebuit să fie aprobat în România. Toate animalele observate în vara anului 2017 de către organizațiile partenere (Animal Welfare Foundation și Eyes on Animals) au fost înghesuite în camioane supraaglomerate, la temperaturi maxime cuprinse între 35°C și 44°C. Veterinarii nu ar fi trebuit să aprobe jurnale de călătorie pe această rută, pe durata verii. Anexa I, capitolul VI, punctul 3.1 din Regulamentul CE 1/2005 prevede că temperatura din interiorul vehiculelor de transport pentru animale nu trebuie să depășească 30°C. Mai mult, timpul mediu de așteptare în interiorul frontierei pentru loturile românești a fost mai mare de 16 ore. Timpii lungi de staționare, în combinație cu această caniculă insuportabilă, au consecințe tragice pentru animale. Toate animalele observate au fost stresate din cauza căldurii, multe dintre ele aflându-se în imposibilitatea de a face față condițiilor de transport, iar o parte din taurii transportati au decedat, în cele din urmă, din cauza stresului termic.

În ciuda acestor condiții extreme, cele mai multe oi observate aveau un strat gros de lână, nefiind tunse. 80% din totalul camioanelor inspectate ce conțineau animale din România au avut probleme cu sistemul de hidratare, în timp ce 75% dintre camioanele inspectate aveau și probleme suplimentare cu ventilația”, se mai precizează în document.

Animals International face apel către Guvernul României pentru a lua, imediat, următoarele măsuri:
1. Elaborarea unei strategii cu subvenții eficiente pentru înlocuirea etapizată a exportului cu animale vii cu produse congelate sau refrigerate;
2. Până la schimbarea reglementărilor, să fie luate toate măsurile necesare reducerii timpului de transport al animalelor vii ce sunt destinate exportului în țări din afara UE, în conformitate cu hotărârea obligatorie a Curții Europene de Justiție și cu standardele stabilite de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) privind condițiile de sacrificare a animalelor;
3. Să se asigure punerea în aplicare și verificarea îndeplinirii Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al UE cu privire la transporturile rutiere și maritime;
4. Să se asigure prezența unui veterinar numit oficial care să însoțească toate transporturile de
animale pe mare;
5. Introducerea unui sistem de reglementare care să transfere responsabilitatea, din punct de vedere juridic, către firmele exportatoare, pentru a se asigura că bunăstarea animalelor se respectă pe întreg lanțul de custodie până la destinații din afara UE. Acest sistem de trasabilitate ar trebui să permită monitorizarea transportului animalelor pentru a se asigura că animalele pot fi urmărite de la punctul lor de plecare până la sacrificare;
6. Să solicite raportarea obligatorie a bolilor/ vătămărilor și a deceselor survenite pe nave și publicarea acestor informații.

Parlamentul UE a inițiat procedurile de înființare a unui comitet de anchetă al Parlamentului European, pentru a investiga alegațiile legate de aplicarea defectuoasă a Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului. Este nevoie de susținerea a cel puțin 188 de europarlamentari pentru a începe procedura de anchetă. Potrivit datelor Animals International, 207 au semnat deja inițiativa (doar doi de la noi din țară), dintr-un total de 32 de europarlamentari români.

Până la publicarea articolului, nici Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și nici Autoritatea Sanitară Națională Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) nu au răspuns solicitărilor noastre pentru mai multe informații legate de subiect.

Vom reveni asupra subiectului în momentul în care vom avea o poziție și din partea celor două instituții.

Înregistrarea video a evenimentului se află pe pagina de Facebook @fermierului.

Dincolo de bășcălia creată în spațiul media românesc (Scutul Oaierless, Bătălia de la Ovine, declarația șefului de la Agricultură, Petre Daea, în emisiunea Viața Satului etc.), este greu de înțeles cum anume „Liman”, o fostă navă de cercetare din 1977, cu o lungime de 73 de metri și 1.560 de tone, care a fost însă modernizată de Marina Marinei Ruse și transformată într-o navă de recunoaștere (de spionaj), clasă Moma, parte a Flotei Mării Negre, a fost scufundată de un transportor de animale (Ashot-7, conform rușilor aka. Mv Youzarsif-H, conform deținătorului), plină cu aproximativ 8.800 de oi provenite din România.

Altfel spus, dacă livestock carrier-ul aflat sub pavilion togolez, aparținând Hammami Livestock (firmă înființată în anul 2000 în Tripoli, Liban) și care ar aparține lui Hussein Hammami, poate că nu ar fi deținut radare de ultimă generație, mai mult ca sigur că nava-spion a Rusiei era burdușită de astfel de instrumente de scanare la mare distanță. Mai exact, cei de la Sputnik spun că Liman opera o stație radar ultraperformantă, un detector hidroacustic și alte echipamente de recunoaștere necesare pentru a urmări navele de suprafață și submarinele (http://www.kchf.ru/eng/ship/intelligence/liman.htm).

În atare condiții, și un copil cu veleități de spion de grădiniță și-ar fi pus întrebarea: - cum Dumnezeu rușii nu și-au dat seama, chiar și pe ceață, de iminenta coliziune, la doar 25 de mile marine de țărmul turcesc?

Poate fi doar un acccident, explicat simplu bazându-ne pe principiul Briciul lui Occam sau pe principiul parcimoniei, folosit pentru a justifica anumite afirmații științifice. Lui William de Occam i se atribuie principiul conform căruia este de preferatcea mai simplă explicație pentru un fenomen. Acest principiu își găsește formularea deseori în felul următor: „Entitățile nu trebuie să fie multiplicate dincolo de necesar” (entia non sunt multiplicanda praeter necessitatem).

Pe seama scufundării navei-spion pot fi creionate însă și o multitudine de scenarii, de la cele pur militare (Liman se afla într-o misiune de urmărire a mișcărilor NATO din zonă) către speculații (o altă încărcătură sau una în plus pe lângă cea ovină – a se vedea cazul Hayssam și „fuga” sa cu vasul plin de berbecuți, ulterior dovedită a fi una terestră), trecând prin unele demne de cărțile SF (un posibil submersibil înarmat, mascat de semnătura navei libaneze) și până la cele de rațiuni economice (în spațiul media românesc sunt scoase în evidență numai oile românești – încărcătura, nu și operatorul sau destinația).

Dacă cu privire la proprietarul operatorului, Hussein Hammami, nu am putut (deocamdată) găsi foarte multe informații, ci doar câteva fotografii realizate de el cu vasul în cauză prin diverse porturi ale lumii (https://www.marinetraffic.com/en/photos/by/copyright:Hussein%20Hammami) și anumite mesaje postate pe Yahoo Groups (https://groups.yahoo.com/neo/groups/ship-broker/conversations/topics/14369), cu privire la țara de destinație, anul trecut, fostul ministru tehnocrat al Agriculturii, Achim Irimescu, afirma: „În sectorul creşterii ovinelor, la rasele de carne şi lapte, România a evoluat foarte bine în ultimii ani şi dispune de calitatea căutată de ţările arabe. Îmi doresc să reuşim să ducem la export cât mai mult, acesta fiind unul dintre obiectivele propuse pentru mandatul de ministru – deschiderea de noi pieţe. Tocmai de aceea, sperăm prin vizita ministrului Agriculturii din Regatul Haşemit al Iordaniei să punem în contact direct producătorii şi importatorii, reuşind să creştem astfel eficienţa din punctul de vedere al producătorului”.

În urma semnării Memorandumului de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii din Regatul Hașemit al Iordaniei și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, relațiile de colaborare au fost dinamizate şi cu ocazia vizitei ministrului Achim Irimescu în Iordania în luna aprilie 2016, în ultima perioadă având loc mai multe contacte la nivel înalt și de experți.

„România este principalul  exportator de oi pe piața iordaniană, iar Iordania exportă legume și fructe pe piața românească și se dorește consolidarea acestor activități, fapt pentru care se acordă o importanță deosebită relației dintre cele două țări, din punctul de vedere al agriculturii”, se preciza într-un comunicat de presă de anul trecut.

Revenind la detaliile tehnice, ca și în cazul navei Liman, Ashot-7 aka. Mv Youzarsif H – call sign 5 VCD 3, transportorul de animale a fost construit și el tot în 1977 și convertit în 2013. La momentul coliziunii, acesta era încărcat cu 8.000 de ori îmbarcate la Capu Midia, cu destinația Aqaba.

Coliziunea a avut loc la data de 27 aprilie 2017, în jurul prânzului, la 25 de mile marine nord-vest de estuarul Bosforului din Marea Neagră de pe coasta turcească. Accidentul s-a întâmplat pe o ceață densă, în apropierea satului turcesc Kilyos (Kumköy), la 40 de kilometri sau 25 de mile marine nord-vest de estuarul Bosforului. Echipajul de 78 de oameni de pe Liman ar fi încercat să pompeze apa și să mențină nava pe linia de plutire, dar, din păcate, nu a reușit să obțină controlul asupra inundațiilor. Nava rusească s-a scufundat ulterior, la ora 14:48, adică la aproape două ore și jumătate de la coliziune. Autoritățile turcești au trimis un remorcher și trei nave de salvare rapide. Nava rusească de marfă Ulus Star se afla în vecinătate, s-a îndreptat spre locul accidentului și a evacuat tot echipajul de pe nava aflată în pericol de scufundare. De asemenea, remorcherele de la baza navală rusească din Marea Neagră, precum și nave de război și o aeronavă (AN-26), s-au grăbit să vină la locul accidentului și să ajute nava în derivă, dar, din păcate, nu au ajuns la timp.

Transportatorul de animale Mv Youzarsif-H nu a suferit avarii majore, a raportat accidentul autorităților locale și la puțin timp după aceea a fost eliberat pentru a reveni în serviciu. Ancheta privind cauza principală a coliziunii este în curs de investigare, dar probabil că s-a întâmplat din cauza unei greșeli umane și a încălcării regulilor ColReg. Deocamdată însă, animalele îmbarcate pe Mv Youzarsif H au făcut cale întoarsă cu vaporul avariat, urmând să plece la o dată ulterioară din portul românesc (foto cu locația în timp real, mai jos).

„Consilierii prim-ministrului turc Binali Yildirim și-au transmis tristețea în legătură cu incidentul omologilor ruși”, potrivit Maritime Herald.

Transportatorul de animale Mv Youzarsif-H (IMO: 7611547) are o lungime totală de 132,00 m, grinzi turnate de 13,00 m și pescaj maxim de 5,50 m. Greutatea navei este de 2,103 DWt, iar tonajul brut este de 2,282 GRT. Nava a fost construită în 1977 de JJSietas Schiffswerft în Hamburg, Germania. Nava se afla pe drumul de la Capu Midia la Aqaba.

În urma consultărilor cu crescătorii de ovine din România, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a afirmat că nu mai puțin de 4,5 milioane de oi pot fi exportate anual de țara noastră, primii aproximativ 125.000 de miei karakul urmând să plece deja către Iordania în luna septembrie 2016, țară în care va fi deschis un centru de carantină și triere la 1 septembrie a.c.

„În urma analizei cu sectorul, am ajuns la concluzia că, practic, 4,5 milioane de ovine pot fi exportate anual din România. Dacă un milion pleacă spre Iordania, mai avem încă marjă de export suficientă. Sigur, sectorul ovin poate contribui cu jumătate de miliard la exportul de produse românești”, a declarat Achim Irimescu în deschiderea congresului „VIITORUL industriei cărnii... ASTĂZI”, organizat în data de 14 aprilie 2014 de industriacarnii.ro.

Potrivit estimărilor ministrului de resort, milionul de oi preconizat a fi exportat ar putea ajunge în acest centru de triere (hub) în perioada următoare. El spune că ovinele românești sunt apreciate de iordanieni, fiind asimilate cu cele crescute pe teritoriul statul arab.

„Am avut în aprilie o vizită în Iordania. (...) Am reușit ca împreună cu președintele veterinarilor să punem pe agendă un punct extrem de important, practic regionalizarea în condițiile limbii albastre, astfel încât să nu mai avem probleme cu exportul de ovine pe piața din Iordania. Am agreat acest punct și 100.000 de ovine au plecat către Iordania deja”, a afirmat Achim Irimescu în deschiderea congresului „VIITORUL industriei cărnii... ASTĂZI”, organizat în data de 14 aprilie 2014 de industriacarnii.ro. „Am vizitat un hub, o zonă liberă care s-a creat în Iordania unde vor fi pregătite milioane de ovine și bovine pentru export în țările arabe din zonă. Din România se estimează că cel puțin un milion de ovine vor fi preluate. Acolo mi s-a spus - calitatea ovinelor din România este foarte bună, se asimilează cu calitatea ovinelor din Iordania. Din păcate pentru ei, nu au decât trei milioane de ovine care, efectiv, «cresc pe piatră», ca să spun așa și făceam comparația cu condițiile extraordinar de favorabile pe care le are România în comparație cu țările din zonă”.

În delegația din Iordania au fost prezenți și specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Popăuţi. Aceștia s-au întors în țară cu vești extraordinare pentru crescătorii de ovine: 15 state arabe și-au deschis granițele către importurile de ovine din România, importuri „fără limită de cantitate”, potrivit spuselor lui Ionică Nechifor, crescător de ovine și cercetător în domeniu, specialist care a adăugat că exportul către Iordania este deja avizat prin certificatul sanitar veterinar.

„Am fost pe 5 aprilie în Iordania, cu domnul ministru şi cu presedintele ANSVSA, cu exportatori şi producători. Se pare că am realizat un lucru extraordinar. În sfârşit, munca fermierilor poate fi valorificată la un preţ mult mai bun. Speranţele acestora - că erau disperaţi, nu aveau unde să vândă atâţia miei - iată că se concretizează. Pentru producţia de carne am rezolvat problema şi am deschis graniţele pentru exportul către ţările arabe şi vorbim aici de 15 state arabe, dintre care cel mai important este Iordania, centrul din care pleacă animalele către celelalte state din lumea arabă“, spune Ionică Nechifor, crescător, cât și cercetător în domeniu. „Mai precis, în luna aprilie au fost semnate actele prin care România poate exporta miei în lumea arabă, fără limită de cantitate (...) Concret, certificatul sanitar veterinar între România şi Iordania este finalizat. Noi deja putem exporta în Iordania. Către celelate ţări arabe suntem în discuţii, certificatele sanitar veterinare sunt înaintate deja şi către Arabia Saudită, Irak, Kuweit şi chiar Israel“, mai spune Nechifor.

Judeţul Botoşani urmează să trimită peste 125.000 de miei către zona arabă, însă numai după finalizarea unui centru de triere în Iordania, la începutul lunii septembrie. Conform afirmațiilor lui Nechifor, hubul iordanian va avea o capacitate de livrare zilnică de 200.000 de capete.

„Pentru a simplifica lucrurile, partenerii noştrii deschid un centru de carantină în Iordania, unde să aibă o capacitate de livrare zilnică de 200.000 de capete. Centrul acesta se deschide pe 1 septembrie. Se simplifică lucrurile pentru România, pentru că noi vom duce mieii în acel centru de carantină, iar de acolo practic nu ne mai interesează cum şi unde ajung mieii“, a conchis Ionică Nechifor.

Carnea de ovine este una dintre cele mai sănătoase, potrivit spuselor ministrului Agriculturii, românul nefiind însă un consumator constant. El spune că ne aflăm în coada clasamentului, cu doar 2,5 kilograme pe cap de locuitor, anual.

„Din păcate, în România consumul este foarte redus, de abia 2,5 kilograme pe an”, a mai adăugat oficialul guvernamental. „Fac o comparație cu Islanda, unde consumul este de 22 de kilograme pe an de locuitor”.

În 2014, țara noastră era cel de-al treilea crescător de ovine din Uniunea Europeană. Populaţia de ovine a UE era de 84,2 milioane animale, aproape identică cu cea de vite. Peste un sfert (27%) din ovinele din UE erau crescute în Marea Britanie, care număra 23 milioane ovine, urmată de Spania (18%) şi România (11% cu 9,5 milioane ovine).

Țara noastră ar putea exporta ovine şi bovine în ţări din Orientul Mijlociu chiar în cazul apariţiei unor focare de boala limbii albastre (Blue Tongue), însă numai în cazul în care animalele provin din zone unde boala nu evoluează, informează Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În perioada 3 - 5 aprilie, preşedintele ANSVSA, Andrei Butaru, şi Ioana Neghirlă, reprezentanţii ANSVSA în delegaţia condusă de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, au participat la Conferinţa Regională pentru Orientul Mijlociu a OIE (Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor), organizată la Amman, în Regatul Haşemit al Iordaniei.

„Tema conferinţei, aceea de aplicare a standardelor OIE privind zonarea şi compartimentalizarea, a fost în consens cu proiectul Regatului Haşemit al Iordaniei de înfiinţare a primului centru de carantină pentru animale vii, în baza conceptului de zonă liberă de boli ale animalelor, cu respectarea condiţiilor de bunăstare a animalelor şi a protecţiei mediului. (...) Din acest centru, urmează ca ţările regionale să importe animale, în condiţiile utilizării unor certificări sanitare veterinare unice şi cu respectarea standardelor OIE”, se precizează într-un comunicat al ANSVSA.

Acest eveniment a fost un bun prilej pentru oficialii români de a purta discuţii, atât cu reprezentanţii ţării organizatoare, cât şi cu reprezentanţi ai unor state din Orientul Mijlociu, mari importatoare de animale vii (Egipt, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuwait, Oman, Arabia Saudită.

„Discuţiile bilaterale iniţiate în acest cadru vor continua pentru agrearea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, fie pentru deschiderea exporturilor din România în aceste state, fie pentru extinderea şi diversificarea acestora. Principalul subiect a fost cel al realizării exportului de ovine şi bovine din România, chiar în cazul apariţiei unor focare de Blue Tongue, cu animale provenite din zone unde boala nu evoluează (zone libere de boală)”, precizează ANSVSA.

Delegaţia română a avut întâlniri cu Excelenţa Sa, Dr. Akef Al Zoubi, Ministrul Agriculturii Regatului Haşemit al Iordaniei, cu reprezentanţi ai servicilor veterinare iordaniene, dar şi cu oameni de afaceri din statele din zonă, interesate de importul de animale vii şi produse ale acestora. La unele dintre aceste întâlniri au fost prezenţi şi reprezentanţi ai unor asociaţii ale crescătorilor şi exportatorilor de ovine din ţara noastră.

Conferinţa OIE s-a desfăşurat sub patronajul primului ministru al Regatului Haşemit al Iordaniei, Abdullah Ensour, şi a fost organizată de Ministerul Agriculturii din Iordania, în coordonare cu Fondul Regatului Hasemit al Iordaniei pentru Dezvoltarea regiunii Badia.

ANSVSA precizează că această compartimentalizare reprezintă una sau mai multe unităţi care funcţionează sub acelaşi sistem de management al biosecurităţii şi care este constituită dintr-o subpopulaţie de animale cu un status de sănătate diferit, din punctul de vedere al unei boli anume sau al anumitor boli, pentru care au fost aplicate măsurile de supraveghere, control şi biosecuritate, pentru a putea fi comercializate pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte zona sau regiunea, autorităţile veterinare afirmă că este vorba de partea clar delimitată a unei ţări, în care există o subpopulaţie de animale cu un status de sănătate distinct sub aspectul unei anumite boli, pentru care este necesară supravegherea şi unde au fost aplicate măsuri de control şi biosecuritate, pentru a putea participa la comerţul internaţional.

De asemenea, zonarea reprezintă una sau mai multe unităţi care funcţionează sub acelaşi sistem de management al biosecurităţii şi care este constituită dintr-o sub-populaţie de animale cu un status de sănătate diferit, din punctul de vedere al unei boli anume sau al anumitor boli, pentru care au fost aplicate măsurile de supraveghere, control şi biosecuritate, pentru a putea fi comercializate pe plan internaţional.

2015: Botoșaniul era afectat de Bluetongue

La data de 4 septembrie 2015, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) informa că a diagnosticat boala limbii albastre (Bluetongue) în localitatea Bobuleşti din judeţul Botoşani, în apropiere de râul Prut şi de graniţa cu Republica Moldova.

Ulterior, au mai fost identificate animale infectate şi în alte două localităţi din aceeaşi comună, respectiv Badiuţi şi Ştefăneşti. Până la acea dată, boala era confirmată la 18 bovine din 18 exploataţii, după cum urmează: în localitatea Bobuleşti 12 bovine din 12 exploataţii non-comerciale, în localitatea Badiuţi 4 bovine din 4 exploataţii non-comerciale, respectiv în localitatea Ştefăneşti 2 bovine din 2 exploataţii non-comerciale.

ANSVSA precizea pe atunci că în jurul focarelor s-a instituit o zonă de control de 20 kilometri, fiind interzisă ieşirea rumegătoarelor, „cu excepţia animalelor destinate abatorizării”.

Conform sursei citate, cele 18 bovine infectate şi-au revenit atunci în urma aplicării unui tratament simptomatic, nefiind înregistrată „nicio mortalitate”.

„La această dată nu mai este notificată oficial nicio suspiciune clinică de boala limbii albastre (Bluetongue) în România”, arata sursa citată.

Boala limbii albastre este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides, şi nu prin contactul direct între animale.

Boala afectează rumegătoarele domestice şi sălbatice (de cele mai multe ori oi, dar şi vite şi capre) şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, procentul de îmbolnăvire putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv.

Prevenirea bolii se face prin dezinsecţii periodice, pentru a distruge insectele hematofage care transmit boala.

Proprietarii de animale au obligaţia să anunţe imediat medicul veterinar de apariţia unor semne de boală la animale, a cazurilor de moarte suspectă sau despre tăierile de necesitate.

În România, la nivelul lunii septembrie 2015 fuseseră înregistrate 157 de exploatații comerciale de bovine care au solicitat vaccinarea voluntară contra Bluetongue pe raza a 32 de juețe, totalul animalelor tratate fiind de 82173 bovine, iar nevoia de doze de vaccin a fost de 167.961.