irigatii - REVISTA FERMIERULUI

Odată cu trecerea timpului și la mine și la alții, încep, sau cred, cel puțin, să fie din ce în ce mai numeroase momentele contemplativ–meditative ale omului, inspirate din momentele de viață ,,a la Moromete”, când încerci să dai sens lucrurilor fără sens.

Dar trecând de stările meditative, ne întoarcem la problemele noastre de zi cu zi și astăzi mi-am propus să înțeleg un nonsens, reprezentat de faptul de ce o federație care se consideră ,,reprezentativă” cu mult peste celelalte, asta ca să nu zicem că dă de înțeles că ar fi chiar singura, dorește să se autodistrugă din punctul de vedere al credibilității (aceea cât mai era), când cel puțin teoretic nu este pusă în situația de a o face?

Fără a o lungi prea mult, ne referim deja la obișnuința asociației (federației sau ce-o mai fi) PRO AGRO, care după ce a prins gustul sprijinirii pentru a fi numit în calitate de secretar de stat la Ministerul Agriculturii a domnului Emil Dumitru, își propune să recidiveze în greșeală (asta ca să nu spunem altfel) prin propunerea de numire a unui nou secretar de stat, în persoana domnului Marius Mihai Micu.

Dar să fiu înțeles de la început, eu nu contest persoana propusă, cu toate că rezervele pe care le am sunt mari spre foarte mari, eu contest modul cum s-a făcut și de către cine.

Trec aici și peste faptul că încă îmi mușc limba pentru că la un anumit moment am spus că, dacă ar fi să aleg între mai multe rele, referindu-mă la un eventual nou ministru al agriculturii din cadrul liberalilor, l-aș prefera pe domnul Emil Dumitru, dar ulterior gestul domnului Scarlat de a se abține la a vota amendamentul despăgubirilor de secetă în ședința comisiilor reunite de agricultură din parlament, m-a făcut să regret cele afirmate.

Dar în același timp mă gândesc prin analogie, dacă eu îmi mușc limba, ce-o fi la domniile lor de la PRO AGRO, având în vedere gestul apoteotic făcut în parlament acum puțin timp și menționat anterior, de către domnul Emil Dumitru, fost președinte al federației, fost secretar de stat și actualmente deputat, care a votat alături de domnul Oros, actualul ministru al Agriculturii, într-o logică de partid care se pare că nu se aplică unitar, dovadă și, mă repet, gestul domnului Scarlat.

Mai mult, stau și mă gândesc la dificultatea de a lua o astfel de ,,decizie crucială și rece” a domnului Dumitru, de a vota inclusiv împotriva foștilor ,,camarazi de asociație”, adică cei de la PRO AGRO, care cel puțin declarativ erau printre cei care solicitau aceste despăgubiri, dar poate acest lucru nu ar reprezenta chiar realitatea, dacă ar fi să mergem intuitiv.

Dar revenind la noul sprijin asociativ al PRO AGRO în vederea unei noi numiri ministeriale, redăm un fragment interesant dintr-un comunicat al asociației, din decembrie anul trecut, prin care își asumă cu ,,pieptul înainte și coloana dreaptă”, noua numire, astfel – „Sectorul agroalimentar din România este atent la situația politică a României. Indiferent de ceea ce înseamnă compromisul politic, asociațiile profesionale din România au făcut și vor face o singură politică, Politica Agricolă Comună – PAC și vor sprijini întotdeauna politicile publice corecte, juste, care pot aduce beneficii agriculturii românești. Federația Națională PRO AGRO apreciază în mod pozitiv dorința de continuare a reformelor în sectorul agroalimentar prin dialogul cu formele asociative. Am aprecia în mod deosebit formalizarea acestui parteneriat prin acordarea unei poziții de Secretar de Stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale colegului nostru, domnul Marius-Mihai MICU. Considerăm că domnul MICU este unul dintre cei mai buni specialiști pe care îi are România, care știe foarte bine problemele cu care se confruntă sectorul nostru și are expertiza necesară pentru a promova măsuri concrete, ce pot veni în sprijinul agricultorilor români, al economiei românești. Nominalizarea domnului MICU în poziția de Secretar de Stat ar demonstra că efortul depus de către organizațiile profesionale de a promova obiectiv interesul legitim al fermierilor din România, este apreciat și de către mediul politic care a înțeles că printr-un parteneriat cu societatea civilă se poate realiza un motor de dezvoltare a satului românesc ca pilon al economiei naționale si al păstrării valorilor europene.”

După ce ne revenim din impactul emoțional al acestui comunicat, din care înțelegem că PRO AGRO este nici mai mult nici mai puțin decât expresia sectorului agroalimentar din România, că tot ei reprezintă și tot mediul asociativ românesc care ,,au făcut și vor face o singură politică”, adică mai pe șleau spus ceilalți nici că ar conta, toate aceste lucruri reprezentând un calm preludiu al acțiunii tumultoase care urmează și prin care ,,se apreciază dorința continuării reformelor”, care noi ăștia mai amărâți nu prea le-am perceput nici măcar a fi început.

Iar, acum, acțiunea demnă de un film mai bun, prin care se arată în continuarea comunicatului, că „am aprecia formalizarea acestui parteneriat prin acordarea unei poziții de secretar de stat … domnului Marius Mihai Micu” și apoi toată lumea are percepția unui film de artă unde finalul si-l imaginează privitorul atât cât îl duce mintea, fiindcă oricum nu ar mai fi nimic de spus. 

Legat de profesionalismul proaspătului secretar de stat, să dăm un răgaz, fiindcă poate chiar vom fi impresionați de realizări, sperăm noi, mai bune decât vechea nominalizare a partidului, mă scuzați, a federației PRO AGRO.

Greșeala, din punctul meu de vedere, este dată de faptul că eu știam că partidele sunt chemate a numi pe funcțiile politice, dar oricum pentru a nu fi o discuție în acest sens, filiala Călărași a PNL, condusă de cine altul decât domnul Emil Dumitru, și-a asumat această numire printr-o decizie internă a partidului.

Eu nu contest dorința domnului Micu de a deveni secretar de stat, sau om politic, pot înțelege acest lucru și nu este o noutate, dar când propunerea de numire este făcută de o organizație a fermierilor (sau, mai corect, și a fermierilor, fiindcă mai sunt și alte categorii profesionale), consider a fi o greșeală.

Totuși, este de menționat că domnul Micu este unul dintre specialiștii aduși de domnul Dumitru în perioada ministerială a domniei sale drept consilier personal, numit în același timp și membru în Consiliul de Administrație al defunctei Case de Comerț Unirea, în aceeași perioadă când era vicepreședinte al PRO AGRO și președinte al ANTPAR, și președinte de cooperativă pe la TOPOLOVENI, și, plus, membru în comisia de privatizare a ADS și PRODECAN al facultății de management, și șef de lucrări, și am obosit, plus scuze pentru eventualele omisiuni date de limitele minții mele, în caz că am uitat alte funcții.

Dar îmi pun o întrebare: oare cum putea apăra domnia sa revendicările fermierilor exprimate și de către PRO AGRO, din calitățile sale de angajat sau administrator din partea unor guvernanți politici?

Iar pentru final vine cronica de film, realizată de domnul Oros și care, intenționat sau nu, nu pot spune, printre sarcinile delegate domnului Micu în calitate de secretar de stat, l-a făcut răspunzător de relația cu mediul asociativ. Adică, mai simplu, când vin unii cu jalba în proțap cine îi așteaptă și îi primește? Doar că scenariul se repetă cu situația de anul trecut.

Apropo, oare cum se numește modul acesta de a face lucrurile – eu m-am gândit la ceva dulce, cum ar fi un borcan de miere în care s-a îngropat din păcate, după opinia mea, toată credibilitatea federației PRO AGRO, aceea cât mai rămăsese.

Fiecare dintre dumneavoastră o puteți numi cum doriți și credeți de cuviință.

P.S.: să nu uit, pentru acuratețea faptelor, să menționăm că entuziasmul acestei propuneri pentru postul de secretar de stat a fost susținut, fiind cred molipsitor, și de LAPAR, prin vocea președintelui Nicu Vasile.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html             

Publicat în Gânduri de fermier

„Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea a luat act cu stupefacție și extremă îngrijorare de incompetența și incapacitatea autorităților române în conceperea unui plan coerent și bine fundamentat în vederea absorbției de fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru sistemul de irigaţii și alte măsuri, în pofida promisiunilor și garanțiilor constante primite din partea Ministerului Agriculturii, fiind pusă în pericol dezvoltarea durabilă a agriculturii în zone care se confruntă cu grad mare de ariditate, așa cum este și Dobrogea”, transmite APAD.

Theodor Ichim, președintele APAD, susține că investiția cea mai importantă care urma să fie făcută în România și care ar fi dat acces populației la hrana din producția proprie a fost scoasă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba de proiectele pentru irigații și pentru depozitele regionale agroalimentare. „Aceste aspecte îi duc pe fermieri aproape de faliment și pun în pericol securitatea alimentară a țării. APAD nu poate sta nepăsătoare la acest dezastru care amenință agricultura românească și va contacta toate asociațiile profesionale în vederea discutării subiectului și a luării de măsuri în raport cu aceste aspecte. Răbdarea noastră, a agricultorilor, a ajuns la cote maxime, vom ieși în stradă din nou, dar de data aceasta nu o să ne mai lăsăm înduplecați doar de promisiuni. Vor fi cele mai mari proteste ale agricultorilor din istoria României.

Cerem de urgență să ne fie prezentate, până cel târziu la termenul-limită de depunere a PNRR-ului către Comisia Europeană, a planurilor și măsurilor pe care Guvernul vrea să le adopte pentru a continua reabilitarea sistemelor de irigații și înființarea depozitelor agroalimentare. Nu ne vom opri până nu vom obține ceea ce ne-au promis guvernanții”, comunică fermierii din Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19, se arată într-un comunicat de presă transmis vineri 23 aprilie 2021.

Finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, susține Clubul Fermierilor Români. Fapt care este confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care Clubul cooperează direct, și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

„În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (director general al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

„În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. „În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității. Acțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene”, precizează directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Cum arată PNRR în alte țări UE

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții se numără infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență cinci piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare; (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă; (III) extroversiune; (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor; (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În Germania, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerate de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică; (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii; (III) digitalizarea educației; (IV) consolidarea incluziunii sociale; (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii; (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde euro; (II) competitivitate – 34 miliarde euro și (III) coeziune – 36 miliarde euro. Se observă că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. „Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunătățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene”, punctează Florian Ciolacu.

Florian Ciolacu director executiv Clubul Fermierilor Romani

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative, care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România: https://cfro.ro/wp-content/uploads/2021/04/2021-04-23-Pozitie-Clubul-Fermierilor-Romani_alocare-financiara-imbunatatiri-funciare-in-PNRR_SENT.pdf.

Publicat în Comunicate

Joi – 22 aprilie 2021, reprezentanții Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) s-au întâlnit cu conducerea unei cunoscute societăți de asigurare. S-au discutat condițiile de asigurare a culturilor agricole pentru anul 2020-2021, precum și colaborarea între firmele de asigurări și asociațiile profesionale din domeniu, în vederea elaborării condițiilor de asigurare pe viitor.

APAD își propune promovarea unui program de informare și școlarizare a fermierilor privind condițiile și regulile de asigurare, prin prezentarea unor materiale video. „Totodată, ne propunem conceperea unui contract de asigurare agricolă multianual, pe perioadă nedeterminată, fără întreruperi în privința perioadei asigurate, cu rate trimestriale și cu transmiterea culturilor către asigurător odată cu declarația APIA”, precizează Theodor Ichim, președinte APAD.

Fermierii au stabilit că se vor întâlni în perioada următoare, la Constanța, cu reprezentanții societăților de asigurări.

apad

Foto: APAD

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că primește Cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 ianuarie – 31 martie 2021 (trim. I al anului 2021).

Având în vedere că ultima zi de depunere a cererilor de plată este 30 aprilie 2021,iar aceasta este zi nelucrătoare, termenul de depunere se prelungește până pe data de 4 mai 2021 inclusiv.

Cererile se transmit prin mijloace electronice la Centrele ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de următoarele documente:

Pentru sectorul vegetal: situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic: situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare: situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații; situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătură, și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

APIA precizează că, în conformitate cu HG nr. 409/2021: „Pentru anul 2021, diferenţa dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei prevăzut la nr. crt.12 din Anexa nr. 1 de la titlul VIII „Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, actualizat conform art. 342 alin. (1) din acelaşi act normativ și rata accizei reduse prevăzută la alin. (21), care este în cuantum unitar de 1,572 lei/litru se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Joi, 1 aprilie 2021, reprezentanții Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) s-au întâlnit, la sediul Prefecturii județului Constanța, cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Din nou, fermierii dobrogeni i-au prezentat oficialului guvernamental situația critică cu care se confruntă agricultorii afectați de secetă, precizând încă o dată importanța alocării de fonduri pentru acordarea despăgubirilor. Ministrul a promis că se vor găsi resursele necesare cu ocazia rectificărilor viitoare.

„Au fost dezbătute subiecte de interes pentru fermierii dobrogeni nemulțumiți față de neincluderea în bugetul anului 2021 a sumelor promise pentru despăgubirea culturilor de primăvară afectate de seceta din anul 2020 și față de alocările privind reabilitarea sistemului de irigații. Dialogul a fost unul constructiv, bazat pe propuneri și proiecte concrete, primind confirmarea că s-a înțeles într-un final că zona Dobrogea a fost și este cea mai calamitată la nivelul României, este zona care se confruntă cu un grad mare de ariditate, cu un risc extrem de ridicat de deșertificare și tocmai de aceea are nevoie de o strategie de dezvoltare durabilă cu soluții specifice și cu alocări financiare consistente pentru amenajarea stațiilor de pompare și a canalelor de irigații”, a povestit Theodor Ichim, președintele APAD.

Ministrul Agriculturii a spus că va extinde zona de viabilitate astfel încât organizațiile de utilizatori de apă din Dobrogea să poată fi eligibili în cadrul sesiunilor de proiecte cu finanțare europeană, dar și a alocării de fonduri pentru reabilitarea sistemului de irigații prin intermediul Planului Național de Reziliență și Relansare. Astfel, urmează ca APAD să devină membru în cadrul Consiliului de Filială al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare Constanța, dar și al Comisiei de Management care contribuie la elaborarea ghidurilor de finanțare, în vederea îmbunătățirii procedurii de evaluare, cât și a introducerii de criterii de eligibilitate echitabile, care să permită utilizatorilor de apă din Constanța să acceseze fonduri europene, ținându-se cont de gradul de ariditate al zonelor de proveniență a proiectelor ce se vor depune pe noua perioadă de programare 2021-2027.

Au fost propuse măsuri de modificare a Legii 138/2004 privind îmbunătățirile funciare, în sensul declarării sistemelor de irigații de utilitate publică și de interes național, concomitent cu debirocratizarea și simplificarea procedurilor pentru obținerea autorizațiilor de construire, urmând ca aceste subiecte să fie dezbătute atât la nivel de CSAT, cât și în Camera Deputaților, unde există deja o inițiativă legislativă în dezbatere.

APAD a solicitat ministrului reglementarea condițiilor asigurărilor din domeniul agriculturii, primind confirmarea reprezentanților MADR de a intermedia și de a realiza întâlniri periodice cu reprezentanții asigurătorilor și ai Autorității de Supraveghere Financiară, în scopul susținerii proiectelor propuse și a identificării celor mai bune soluții de reglementare.

„APAD continuă să monitorizeze implementarea promisiunilor, a măsurilor și proiectelor la nivelul Dobrogei, susținând soluții concrete, aplicate specificului zonei noastre, fiind conștienți că doar irigațiile în Dobrogea, alături de măsurile complementare de combatere a eroziunii solului (împăduriri și perdele forestiere), vor asigura premisele unei agriculturi durabile în Dobrogea”, a punctat Theodor Ichim.

Fermierii constănțeni au fost cei mai afectați de seceta pedologică de anul trecut, iar expunerea lor la acest risc climatic crește în fiecare an, susține ministrul Adrian Oros. „Dacă în 2020 s-au găsit fonduri din bugetul național pentru a sprijini, parțial, fermierii afectați, suntem conștienți că o astfel de abordare nu poate fi sustenabilă și trebuie să fim proactivi în ceea ce privește combaterea secetei. Din păcate, niciun guvern din ultimii 30 de ani nu a avut o astfel de abordare, ba chiar, prin pasivitate, a încurajat degradarea sistemului național de irigații, inclusiv în județul Constanța. Fermierii constănțeni au subliniat necesitatea refacerii urgente a sistemului de irigații și au venit cu foarte multe propuneri atât pentru a facilita această reconstrucție a sistemului principal, cât și în ceea ce privește viitoarea utilizare efectivă. Toate sugestiile vor fi atent analizate, iar cele viabile vor fi implementate”, a transmis oficialul MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Citeam mai zilele trecute cum plin de sine și recomandat de nerealizările veșnice ale activității de politician, fostul și sper ,,Ferească Dumnezeu” viitorul ministru al Agriculturii, domnul Daniel Constantin, își prezenta ideea cu ,,tentă de plagiat”, privitoare la nașterea Programului AGRO IMM INVEST și spun asta, deoarece această propunere a fost lansată, prin luna mai a anului 2020, de către mediul asociativ (APA Brăila), iar presa agricolă a scris de nenumărate ori despre această formulă, care apoi a fost îmbrățișată și de alte asociații profesionale, dar poate necitită de domnul Constantin care era ocupat cu alte probleme mai stringente.

Mai mult, această propunere, alături de multe altele, au fost depuse și pe masa Comisiilor de Agricultură de la Camera Deputaților și Senat din legislativul anterior, pe unde și domnia sa era membru, dar unul mai retras, deoarece în toată acea perioadă nu prea l-a văzut nimeni ieșind să găsească soluții la strigătele de ajutor ale fermierilor, dar asta poate și din cauză că ar fi trebuit să gândească și ceva formule concrete pentru asta.

Ar mai fi lucruri de spus pe această direcție, dar mă voi întoarce la ,,măreața” propunere a domnului Daniel Constantin și să ne aplecăm puțin asupra problemei, folosind materialul clientului, așa cum este obiceiul subsemnatului. Aici am în vedere că dacă tot a avut (preluat, dar nici că contează) această idee, măcar să o fi făcut cum trebuie, dar din păcate a picat în plasa colegului de partid, mult mai priceput în ale finanțelor, actualul prim-ministru, domnul Florin Cîțu.

Întâi de toate să privim broderia desenată de subtilul politician liberal care arată în primul rând facilitățile propunerii domniei sale: ,,Conform spuselor vicepreședintelui Biroului Executiv al PNL, proiectul de act normativ care prevede înființarea subprogramului Agro IMM Invest vine la pachet cu trei facilități pentru sectorul agricol. Concret, pe lângă facilitatea acordării unui grant nerambursabil de 10 procente din totalul sumei, noul subprogram prevede rambursări doar de două ori pe an și o perioadă lungă de grație.”

Adică fermierii trebuie să înțeleagă că odată cu acest program, binecuvântarea liberală s-a pogorât asupra lor, iar beneficiile nemăsurate se vor arăta de îndată. Oare? Dar puțintică răbdare pentru a afla răspunsul. „Acest program, atunci când l-am gândit, în lunile octombrie-noiembrie ale anului trecut, se dorea a fi un program-suport, complementar față de alte măsuri care se adoptă. Acum, după ce a trecut timpul, se dovedește a fi un adevărat colac de salvare pentru fermieri. Programul inițial a plecat să vină în sprijinul celor care vor să facă investiții, să cumpere terenuri, să cumpere utilaje, să aducă plusvaloare, prin trei modalități diferite de IMM Invest. Eu am dat ideea ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, la vremea respectivă, discutând cu dânsul, cu mediul bancar și cu niște fermieri despre cum putem să ajutăm și așa s-a născut ideea respectivă. Domnia sa a preluat ideea imediat, fără rezerve, considerând că este o măsură bună. Din punct de vedere legal, inițiatorul este Ministerul Finanțelor Publice”, a conchis Daniel Constantin.

Deci mai puteți spune ceva despre grija părintească a domnului Constantin față de fermierii obidiți de problemele secetei catastrofice a anului 2020? Nu contează că ne-a trebuit aproape un an să pricepem nevoia unui program special pentru fermieri, dar și când în final ne-a venit acea idee (că mai încet, încetișor, nici că mai contează), îl facem prost.

Dar întrebarea pe care mi-o pun, l-au făcut prost (programul) că nu se pricep sau intenționat? Am o bănuială și dacă ar fi să ne luăm după modul cum și primul ministru, dar și ceilalți colegi, consideră că nu mai au nimic de învățat, răspunsul ar fi unul singur, dar pe fiecare dintre dvs. vă rog să îl trageți singuri.

Însă, care este în fapt problema? Eu astăzi mă opresc la una singură, dar cred că destul de serioasă și care reglementează cine este eligibil pentru a accesa această măsură.

Astfel, se prevede în OUG de modificare a OUG 110/2017, că beneficiarii eligibili inclusiv pentru AGRO IMM INVEST, adică care au dreptul de a accesa această măsură, trebuie să îndeplinească printre altele și următoarele condiții:

„a) nu este în dificultate financiară în sensul prevederilor articolului 2, punctul 18 din Regulamentul (EU) nr. 651/2014 al comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.

d) nu se află în interdicţie de a emite cecuri şi nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni anterioare datei solicitării garanţiei de stat în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, denumită în continuare C.I.P., cu excepția incidentelor bancare majore cu privire la bilete la ordin și/sau cecuri executate, începând cu data de 16 martie 2020, pe perioada stării de urgență, stării de alertă și o lună după încetarea acestora;

g) este eligibil conform reglementărilor interne ale instituției de credit.”

La prima vedere dacă ne uităm la litera „g” de mai sus, am zice: uite domnule că au avut grijă de amărâții de fermieri, în sensul că toate incidentele bancare înregistrate după martie 2020 nu se iau în calcul, adică, mai clar, toate biletele la ordin sau cecurile neachitate de fermieri în urma nerespectării condițiilor contractuale nu se iau în calcul la stabilirea dreptului de a accesa AGRO IMM INVEST.

Dar, ATENȚIE, nu se referă doar la cei afectați de secetă, ci și la toți ȚEPARII, deoarece nicăieri nu se zice în OUG de reglementare a AGRO IMM INVEST că ar fi vorba doar de fermierii afectați de secetă și că trebuie să probeze eventual cu procesele verbale de calamitate.

Ei și, ar zice unii, toți trebuie să trăiască. Teoretic așa este, dar practic tot din taxe și impozite dăm și acești bani.

O altă problemă este că ceea ce se zice la punctul „d”, privitor la permisivitatea eligibilității la cei care au incidente majore de plată, se referă doar la relația cu fondul de garantare, fiindcă la bancă nu se aplică conform literei „g”, plus că această permisivitate se anulează parțial prin prevederile de la litera „a”, unde se vorbește de respectarea prevederilor art. 2 pct. 18 din Reg. CE 651/2014 și unde avem următoarele prevederi: „Pct. 18 - întreprindere în dificultate” înseamnă o întreprindere care se află în cel puțin una din situațiile următoare: (c) Atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvență să fie deschisă la cererea creditorilor săi.

Astfel, o societate care are un bilet la ordin sau mai multe, neachitate, cu valoare mai mare de 45.000 lei pe minimum un bilet sau cec și este pasibilă de o posibilă cerere de insolvență pe motiv de neplată de către creditori, se încadrează la această prevedere și în mod normal nu va fi eligibilă. În Reg. 541/2014 se vorbește de pierderea eligibilității și pentru cei care sunt pasibili să li se ceară insolvență, nu doar la cei care a început procesul. Atunci, de ce am mai făcut mascarada de la litera „d” din OUG de modificare a OUG 110/2017?

Acest punct coroborat și cu prevederile literei „g” din OUG 110/2017, unde se prevede respectarea reglementărilor interne ale instituțiilor de credit, care nu sunt obligate să țină cont de situația existenței de bilete la ordin neachitate, va crea o problemă de aplicare reală, iar fermierii pe care se dorește, cel puțin declarativ, să îi ajutăm de fapt doar le dăm brânci pe scări.

Astfel, un nou program liberal de stimulare economică devine aproape de neaplicat pentru mulți din fermierii afectați de secetă.

Se pune astfel întrebarea cine va verifica respectarea prevederilor Reg. CE nr. 451/2014 în aprobarea cererilor pentru AGRO IMM INVEST, banca, fondul de garantare sau echipele de control care pot veni ulterior și vor cere rambursarea ajutoarelor de stat? Nu de alta, dar s-a mai întâmplat. Atunci politicienii vor ieși în față să își asume prostiile reglementate?

Și uite așa, AGRO IMM INVEST va trece, iar fermierii (mulți dintre ei) vor rămâne la fel, iar propaganda de partid îi va îngropa sub realizările de neimaginat ale guvernării liberale, care devine pe zi ce trece ,,groparul-șef” al agriculturii românești.

Nu ne ajungea echipa ,,de aur” pe care am avut-o și o avem la Ministerul Agriculturii, mai aveam nevoie și de specialiștii de ,,platină” pripășiți prin transferuri politice.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Gânduri de fermier

Miercuri – 24 martie 2021, fermierii au protestat la București, în Piața Victoriei, organizator fiind Alianța pentru Agricultură și Cooperare. Protestul a fost autorizat între orele 11 și 14 și, din cauza pandemiei de COVID-19, au putut participa doar o sută de agricultori.

Pe parcursul protestului, fermieri din diferite județe ale țării, președinți de asociații au vorbit, și-au spus păsurile, mesajul fiind unul singur: acordarea despăgubirilor pentru culturile afectate de seceta din anul 2020, despăgubiri promise de actualii guvernanți în campania electorală premergătoare alegerilor parlamentare din decembrie anul trecut.

Reprezentanții protestatarilor au discutat cu George Scarlat, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat, care i-a asigurat pe fermieri de sprijinul acțiunilor întreprinse de aceștia, iar în cursul săptămânii următoare, vor cere un răspuns din partea premierului României și în funcție de răspuns fermierii vor decide care este următorul pas. Șeful Executivului de la București n-a fost disponibil în ziua protestului agricultorilor, fiind în deplasare prin județul Dolj împreună cu președintele țării și ministrul Agriculturii, la plantat de copaci.

Același George Scarlat, fermier și el, a fost acum scos în față, „carne de tun”, ca și vara trecută la protestul cu tractoare al fermierilor din județul Constanța, când dobrogenii au fost asigurați că Ministerul Agriculturii este alături de ei, că la MADR se vor gândi programe special pentru condițiile existente în acea zonă a țării, că ministerul va face tot posibilul pentru a ajuta fermierii constănțeni să irige și multe alte promisiuni. Tot atunci, spre final de august 2020, George Scarlat, secretar de stat în MADR la acel moment, i-a asigurat pe agricultori că până la campania de primăvară 2021 vor avea în conturi banii reprezentând despăgubirile la culturile de primăvară afectate de seceta pedologică extremă manifestată în 2020.

Protestul din 24 martie a.c. demonstrează nu doar că foștii și actualii guvernanți nu au cuvânt, ci și că pentru ei agricultura nu contează.

Am fost prezentă la protestul constănțenilor și am înregistrat întregul discurs al lui George Scarlat, cât și discuțiile dintre fermieri și reprezentantul Guvernului României, reportaj pe care l-am difuzat la acea vreme în emisiunea România Agricolă, realizată de Revista Fermierului pentru AGRO TV. Era august. După câștigarea alegerilor din decembrie s-a șters totul, fermierii rămânând, ca mai mereu, cu promisiuni și speranțe deșarte.

Mai jos redăm din discursurile reprezentanților fermierilor, prezenți la protestul din 24 martie 2021, de la Guvern.

Emil Bălteanu, președinte ACCPT Iași (reprezentant APPR): „Le transmit parlamentarilor, clasei politice în ansamblul său că o țară fără pâine e o țară fără mâine. Sper ca semnalul nostru să fie auzit dintr-un colț de Piața Victoriei care ne îngrădește, dar sunt sigur că mii de fermieri, zeci de fermieri sunt alături de noi și ne privesc de acasă și și-au pus speranța că prezența noastră aici va da dovadă de hotărârea noastră de a merge mai departe în situația în care guvernanții nu vor da curs cererilor noastre. Ministrul Adrian Oros, deși anul trecut a promis că o să acorde despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, anul acesta a susținut acest lucru cu și, drept urmare, promisiunile nu au fost respectate.”

Ionel Arion, președinte Federația PRO AGRO: „Guvernul nu și-a onorat promisiunile făcute către agricultori. Se împlinește un an de când tot arătăm conducerii guvernului, conducerii ministerului, ceea ce se întâmplă în fermele noastre. Se pare că, pentru dânșii, nu există agricultură. Aș vrea să vă amintim, domnule prim-ministru, azi, aici, fiind în fața dumneavoastră, că hrana nu este o opțiune, este o necesitate.”

Mircea Băluță, președinte UNCSV: „Protestul de azi e o necesitate, pentru a rezolva problemele fermierilor care au fost grav afectați de seceta pedologică din anul 2020, România fiind o țară care se bazează pe fermierul român. Deși Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut nenumărate întâlniri și discuții neconcretizate cu autoritățile, cu guvernanții, aceștia din urmă ar trebui să se dea și ei pe brazdă pentru a asigura un viitor al agriculturii românești. Nu ne este rușine de ceea ce solicităm, pentru că sunt lucruri care fac parte din normalitatea fermierilor din Vest. Acordați sau nu acordați aceste despăgubiri fermierilor români?”

Alexandru Baciu, vicepreședinte LAPAR: „Sunt încântat că mulți tineri sunt prezenți la protest și că aceștia încă nu au plecat din România. Pentru Guvernul României, acordarea despăgubirilor nu ar fi fost un efort atât de mare. Ce-ar fi însemnat aceste despăgubiri pentru colegii noștri care au suferit această secetă cumplită? Ce efort ar fi trebuit să facă Guvernul, statul român, în condițiile în care a cheltuit nenumărați bani pe măști, dezinfectanți, care nu și-au avut niciodată finalitatea sau nu și-au avut rostul? Pandemia există, n-am reușit s-o stopăm! Ar fi însemnat un efort, până la urmă, de 600 de milioane de lei, nu de un miliard. 600 de milioane care ar fi însemnat o gură de oxigen pentru mulți dintre dumneavoastră! Pe colegii din Moldova, care au venit astăzi, vreau să îi asigur că celelalte organizații sunt în totalitate aproape de ei.”

Tiberiu Stan, membru în Consiliul Director APPR și ACCPT Iași: „Ne-am adunat aici pentru a solicita un singur lucru, să fim tratați corect, să fim tratați ca fermierii europeni, deoarece atunci când e vorba de plătit impozite nu există excepții. Dar, când e vorba de susținut agricultura, suntem uitați. Cerem doar să fim tratați corect și să se respecte cuvântul dat! Prin promisiunile făcute de către ministrul Adrian Oros, fermierii au fost doar amânați, iar acum, la începerea anului agricol, mulți fermieri se află în imposibilitatea a-și înființa culturile agricole.”

Ion Notingar, fermier din comuna Miroslava - Iași și membru ACCPT Iași: „Subvenția acordată în România este jumătate din subvenția acordată în alte state membre ale Uniunii Europene, iar produsele noastre sunt de o calitate superioară comparativ cu cele din alte țări europene. Noi, datorită cuvântului dumneavoastră, am făcut credite agricole ca să ne putem continua dezvoltarea fermelor și să putem înființa culturile. Avem datorii la bănci și nu reușim să plătim ratele scadente. Până acum am avut niște acțiuni decente, dar vom continua dacă nu ni se va acorda ceea ce ni s-a promis. Nu vrem să transformăm tractoarele și utilajele agricole în niște obiecte pentru a bloca autostrăzile și drumurile publice, pentru a se respecta niște promisiuni care au fost făcute.”

Theodor Ichim, președinte Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD): „Anul acesta, un guvernant, administrator isteț, ar investi bani acolo unde ar exista un potențial, într-o afacere care se prefigurează a-i aduce banii înapoi foarte repede. Așa că, dați-ne despăgubirile pentru culturile de primăvară calamitate, pentru că oricum în agricultură le vom întoarce! Vom cumpăra îngrășăminte, combustibil, vom face toate lucrările necesare și vom avea producții care vor însemna bani în economie. O declarație oficială a unui ministru într-o țară civilizată este luată în serios de către cei cărora li se adresează. Domnule ministru, în baza declarațiilor dumneavoastră, colegii noștri au achiziționat inputuri cu scadență la momentul acordării despăgubirilor. Ne-ați adus în imposibilitate de plată! După ce fermierii s-au confruntat cu o calamitate naturală, acum se confruntă cu altă calamitate: minciunile oficialilor!”

Petru Dăscălescu, fermier din județul Iași - membru ACCPT Iași: „Domnilor guvernanți, nu încercați să dați acest pământ pe care noi îl trudim și pe care vrem să-l lăsăm copiilor noștri și copiilor copiilor noștri!”

Adrian Chirițoiu, fermier din Vaslui - membru ACCPT Iași: „Cifra de azi este zero. Zero kilograme de cereale, zero kilograme la porumb, zero kilograme la floarea-soarelui. În situația aceasta, în care nu am recoltat niciun bob anul trecut, suntem peste o sută de fermieri din Vaslui. Zero este și încrederea noastră în acest ministru al Agriculturii.”

Vergil Buche, fermier din județul Botoșani: „La Botoșani, jumătate din județ a făcut producție, iar jumătate nu, dar nu suntem vinovați, noi, cei care nu am reușit să facem. Am venit până aici nu ca să cerșim, ci ca să ni se dea ce ni s-a promis!”

Călin Matieș, actual senator de Alba, cel care a fondat și condus Federația Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, a venit la protestul fermierilor, purtând cu mândrie portul tradițional, și spunând că un miliard pe care l-ar fi acordat guvernul pentru despăgubirile culturilor afectate de seceta din anul 2020 s-ar fi întors ca plus valoare în bugetul statului – vreo cinci miliarde. „Fermierii sunt ultimii care se încăpățânează să plece din România și care mai oferă țării 20% din produsul alimentar românesc”, a punctat Călin Matieș.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Joi, 25 Martie 2021 17:47

Cooperare profesională APPR - APAD

Mediul asociativ agricol are nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de implicare și solidaritate exprimate activ de fermierii autentici ai României. În urma unei întâlniri dintre Consiliile directoare ale Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), respectiv al Asociației Producătorilor Agricoli Dobrogeni (APAD), cele două organizații profesionale de reprezentare a fermierilor anunță începerea unei colaborări în interesul membrilor acestora și al viitorului agriculturii românești.

„Există o necesitate reală de a pune în comun eforturile noastre, ale fermierilor și ale organizațiilor de fermieri, pentru a face cunoscute problemele agriculturii românești și, mai ales, pentru a identifica soluții specifice la nivel local sau național. Suntem responsabili pentru viitorul nostru și implicarea trebuie să devină reală pentru fiecare fermier”, a declarat Nicolae Sitaru, președintele APPR.

„Zona Dobrogei are un anumit specific și, din păcate, a fost ignorată în ultimii ani din punctul de vedere al investițiilor în infrastructura de irigații, al prevenirii efectelor climatice și al susținerii fermierilor afectați de seceta pedologică. Tocmai de aceea am luat atitudine și dorim ca noi, producătorii agricoli, să fim susținuți prin politici adaptate nevoilor noastre și considerăm că alături de o organizație națională puternică vom putea găsi cele mai bune căi pentru a realiza acest deziderat legitim”, a comentat, la rândul său, Theodor Ichim, președintele APAD.

 

APPR este una dintre cele mai active organizații profesionale agricole la nivel național și, prin acțiunile întreprinse, a reușit să aducă împreună fermierii și organizațiile de fermieri care au înțeles necesitatea și urgența de a-și uni eforturile. Proiectele și campaniile organizate la nivel național, dar și european, de către APPR sunt astăzi dovada că atunci când fermierii își propun să facă un pas înainte, acest lucru este posibil și rezultatele devin concrete.
Asociația Producătorilor de Porumb din România este o asociație profesională formată din producători agricoli si reprezentanți ai lanțului profesional agricol si din industria agroalimentară din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM), care reunește cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa, precum și din Copa-Cogeca, organizația-umbrelă ce reprezintă peste 22 de milioane de fermieri europeni în efortul de a promova interesele sectorului agricol în fața instituțiilor UE și a altor părți interesate. Membră a mai multor platforme europene alături de alte organizații europene ale producătorilor din industria agroalimentară care își propun să-și demonstreze ambiția și disponibilitatea de a continua să aplice și să dezvolte mai departe practici agricole durabile, APPR militează pentru nevoia de inovație bazată pe știință și claritate, pentru un cadru de reglementare solid, ținând cont de realitatea și practicile agricole.

 

Asociația Producătorilor Agricoli Dobrogeni este continuatoarea mișcării civice a producătorilor agricoli dobrogeni, cu fermieri activi, născută din credința agricultorilor că, acționând împreună, vor putea să își soluționeze problemele și să-și implementeze proiectele la nivel local și național. Fermierii membri APAD sunt conduși în acțiunile lor de nevoia urgentă a conceperii și punerii în practică a unei strategii agricole durabile, pe termen lung, cu obiective naționale clare, care necesită implicarea autorităților dar, mai ales, cu soluții locale. Reabilitarea sistemului de irigații, precum și practicarea unei politici agricole echitabile față de fermierii din această zonă aridă a României, prin instrumente specifice (asigurări, alocări de fonduri pentru dezvoltare etc.), sunt principalele obiective ale asociației.

Fotografie realizată la Ziua Porumbului 2020, în ferma lui Nicolae Sitaru (jud. Ialomița)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Luni, 22 Martie 2021 17:53

Cuțitul a ajuns la os!

Luni – 23 martie 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare i-a trimis premierului Florin Cîțu o scrisoare deschisă pe care o redăm mai jos. Reamintim că, miercuri – 24 martie 2021, APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) organizează un protest în Piața Victoriei din București, între orele 11:00 și 14:00.

Fermierii fierb, noi reprezentanții lor, cu dificultate ținem starea de spirit, încă, sub control!

MOTIVE

  1. Subvenții sub nivelul celor europene, în timp ce achizițiile noastre: utilaje, fertilizanți, inputuri, semințe, carburanți duc banii tocmai către acele țări unde fermierul este mult mai bine sprijinit atât de stat, cât și de UE.

  2. 95% dintre fermieri au credite la bănci, plătesc dobânzi si penalități la credite, în timp ce în alte state europene dobânzile sunt în jur de 1-2% sau chiar negative.

  3. Da, în 30 de ani, agricultura a crescut, dar aceasta nu a însemnat neapărat creșterea nivelului de trai! Satul românesc este depopulat, iar zootehnia, principalul client al fermierilor din sectorul vegetal în condiții normale, este în moarte clinică!

  4. Anul trecut, ca urmare a secetei din zona de est și sud-est, pentru fermieri înseamnă:

    • Diminuarea cifrei de afaceri cu 40% - la 90%.

    • Întârzieri la plata facturilor pentru inputuri, traduse în pierderi de 25 -50%.

    • Despăgubirile ar acoperi costurile cu achiziția îngrășămintelor, care, în ultimele 2 luni, au crescut cu 30-110%.

    • Costul carburanților a crescut cu 15% din 15 noviembrie 2020 până acum.

    • Distribuitorii nu mai finanțează fermieri cu datorii din anul 2020 pentru căa nu au încredere că își vor recupera banii.

    • Culturile de primăvară au fost mai puternic afectate decât cele de toamnă, iar acestea din urmă au fost despăgubite în procent de aproximativ 90%. Nu este corect ca cele de toamnă să fie despăgubite și cele de primăvară, NU.

    • Unii fermieri, neîndeplinind contractele de livrări cereale, au primit penalități de la 100 până la 800 lei/tonă.

  5. Dl. Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a afirmat că: „Despăagubirile nu acoperă nici pe departe pierderile suferite de fermieri”.

  6. Despăgubirile se vor întoarce, în mare parte, la buget prin: TVA, impozite, taxe locale.

La toate acestea adăugăm noi motive de îngrijorare generate de măsuri și acțiuni care ne vor afecta grav în acest an din cauza: propunerilor de modificare a legii vânzării terenurilor, în defavoarea fermierilor; reducerii ANT cu până la 100%, față de anul trecut; inaccesibilității programului AGRO IMM INVEST pentru fermierii din zonele afectate de seceta din anul agricol precedent.

În concluzie, domnule prim ministru:

  • Cu demnitate cerem sprijin, nu cerșim!

  • Cu demnitate, vă solicităm să sprijiniți ieșirea fermierilor dintr-o situație gravă!

  • Dovediți că susțineți agricultura din România, sector economic aflat în mare suferință!

  • Constatați că nemulțumirile fermierilor disperațti pot genera manifestări sociale grave, care nu sunt de dorit nici pentru dumneavoastră, nici pentru noi.

  • Dați semnalul pe care îl așteaptă mii de fermieri - alocare financiară pentru plata despăgubirilor către fermierii din zonele calamitate de secetă în anul 2020!

Publicat în Comunicate

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista