irigatii - REVISTA FERMIERULUI

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat miercuri, 30 mai 2018, la Haret, Vrancea, că există banii necesari Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) pentru procurarea  instalațiilor de irigat prin intermediul fondurilor FEADR disponibile prin subMăsura 4.3 din PNDR 2020.

El a precizat că, prin decizia Executivului de la București, nu mai puțin de 435 de milioane de euro vor fi disponibile prin intermediul proiectelor menite să susțină punerea în funcțiune a sistemelor secundare de irigații.

„Evident că da!”, a răspuns ministrul Daea întrebării adresate de jurnaliștii Revista Fermierului cu privire la situația disponibilizării banilor FEADR destinați OUAI-urilor. „Aici sunt două direcții de acțiune. Prima este aceea pe infrastructura statului, înțelegându-se aici stațiile de pompare și canalele de distribuție unde, prin Programul Național de Investiții, prin Guvern, s-a alocat un miliard de euro pentru executarea acestor lucrări – punerea în funcțiune a stațiilor, decolmatarea, curățirea secțiunilor de scurgere, reprofilarea canalelor acolo unde trebuie și, din fericire, trebuie. Sunt 70 de milioane de euro cheltuite, dar gândiți-vă că este începutul lucrărilor și, de aici încolo, banii se vor consuma pe măsura efectuării și recepționării lucrărilor. Sunt o serie întreagă de lucrări care nu au fost recepționate. Plata se va face la recepția lor.

A doua direcție pe care noi acționăm este direcția privată, adică sistemul secundar de irigații care se află în proprietatea fermierilor care s-au organizat în asociații și pentru care, prin PNDR, avem 435 de milioane de euro care vor fi puse în mișcare pentru proiectele ce se vor crea în zonele acestea, în așa fel încât, odată cu sistemul principal, să punem în funcțiune și sistemele secundare.

Ca o noutate, prin decizia pe care am luat-o în Guvern de a modifica PNDR, putem da posibilitatea ca din banii europeni, până la 30 la sută (...) să-i putem folosi pentru procurarea instalațiilor de irigat, în așa fel încât, odată plecată apa pe canal, să ajungă și la plantă”, a afirmat Daea cu ocazia punerii în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan.

Tot el a precizat că suprafaţa irigată din România a crescut de la 346.000 de hectare în 2016 la peste un milion de hectare în 2018. Conform spuselor lui Daea, investiţiile în refacerea sistemelor de irigaţii din România au făcut ca 1.350 de kilometri de canale de irigaţii să dispună de apă.

„Anul acesta, avem peste 825.000 contractate, deci, contracte ferme între fermieri şi ANIF şi încă 200.000 pentru irigarea sezonieră. Deci, un milion de hectare cu documente care atestă această suprafaţă şi atestă dorinţa fermierilor de a avea apă şi posibilitatea ANIF de a o distribui. Nu putem să uităm faptul că acum apa pe canale - care a ajuns la 1.350 km de canale pline cu apă - este gratuită. Toată cheltuiala este suportată de stat”, a menționat ministrul de resort.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014 -2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană (UE).

Premierul Viorica Dăncilă, împreună cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, au participat miercuri, 30 mai 2018, la punerea în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan. Amenajarea Complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu face parte din planul de amenajare hidroameliorativă a spaţiului Siret - Bărăgan, având ca sursă de apă Canalul Magistral Siret - Bărăgan.

Staţia de repompare SRP 5 Haret este situată pe partea dreaptă a DN 2 (E85), pe direcţia Focşani - Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale CD 4 şi CD7 prin preluarea apei direct din Canalul Siret - Bărăgan, fiind amplasată la km 5+200.

Publicat în Tehnica agricola

Cu ocazia lansării raportului „Investiţiile - coloana vertebrală pentru o dezvoltare economică sustenabilă a României”, vicepreşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), Daniela Nemoianu, Senior Partner la Nemoianu Consulting, Tax & Law, a afirmat că agricultura, digitalizarea, energia şi transporturile sunt principalele domenii cu potenţial investițional competitiv identificate în România.

„Venim cu soluţii în acest raport. Încercăm să ieşim din abordări reactive şi vrem să construim un climat investiţional eficient. Agricultura, energia, digitalizarea şi transporturile sunt în acest moment domeniile cu cel mai mare potenţial investiţional competitiv în România. Recomandăm crearea şi asumarea unui plan naţional de investiţii după modelul planului de investiţii pentru Europa lansat în 2014, de Comisia Europeană. Un astfel de plan ar trebui să cuprindă un pilon de stabilire şi finanţare în cazul investiţiilor strategice pentru România, în special în sectorul public”, a afirmat oficialul AmCham.

În ceea ce privește sectorul agricol, analiștii AmCham sunt de părere că cea mai importantă dintre prioritățile investiționale este reprezentată de reabilitarea infrastructurii de irigații, inclusiv prin folosirea surselor de energie regenerabilă, a rețelelor electrice inteligente, a platformelor și aplicațiilor digitale.

De asemenea, este necesară adoptarea unor măsuri legislative și fiscale care să încurajeze asocierea agricultorilor și consolidarea terenurilor, împreună cu măsuri fiscale care să descurajeze exportul de materie primă și să încurajeze producția cu valoare adăugată în România. Nu în ultimul rând, sunt vizate promovarea agriculturii biologice și conservarea resurselor genetice vegetale naționale.

Potrivit aceluiași document citat, predictibilitatea şi transparenţa în dialogul cu autorităţile publice sunt esenţiale în stabilirea priorităţilor investiţionale.

„Asigurarea predictibilităţii şi transparenţei cadrului legislativ şi fiscal, eliminarea incertitudinilor de ordin birocratic, administrativ şi legislativ, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii critice, politici economice avansate pentru reducerea decalajului dintre regiuni şi punerea în valoare a capitalului autohton sunt condiţii care pot determina decisiv evoluţia economiei româneşti”, a adăugat Radu Florescu, cel de-al doilea vicepreşedinte AmCham, CEO, Centrade Cheil.

Conform analizei Camerei de Comerţ Americane din România, pentru a transfera bunăstarea la nivelul cetăţenilor este nevoie de investiţii publice şi private prin accelerarea absorbţiei fondurilor UE, atragerea de investiţii străine, dezvoltarea pieţei de capital prin stimularea cererii şi ofertei.

Ținta investițională a Ministerului Agriculturii pentru 2020 în sectorul îmbunătățirilor funciare – două milioane de hectare irigabile

Într-o conferință de presă care a avut loc recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că în planul naţional de irigaţii sunt introduse 97 de sisteme pentru a realiza până în 2020 cele două milioane de hectare irigabile.

„Este un obiectiv propus şi pe care îl vom realiza. Am pornit la drum cu reamenajarea celor 40 de sisteme, pentru că am socotit să prindem etapele ca să se poată finaliza şi să funcţioneze în teren. Am luat aceste 40 de sisteme pentru că aveam structurile făcute ale asociaţiilor utilizatorilor de apă. Conceptul unitar de abordare ne obligă să facem cu banii statului - s-a alocat un miliard de euro până în 2020 - tot ce înseamnă staţie de pompare cu staţie de aducţiune, totul să fie funcţional. Aceste 40 de amenajări de lucrări trebuie talonate însă de lucrări secundare, pentru că degeaba duci apa pe canal, dacă nu ai posibilitatea, prin sistemele secundare, să duci apa la plantă. Iar aceste asociaţii private ale utilizatorilor de apă pot să preia bani prin PNDR 2020, sută la sută (nerambursabili, n.r.) să modernizeze sistemul secundar. Mai mult, am făcut modificări în PNDR, pentru ca din acea sumă care vizează îmbunătăţirea şi reabilitarea sistemului secundar să poate fi folosită până la 30% pentru procurarea instalaţiilor de irigare, în aşa fel încât apa să vină la plantă (...)”, a explicat ministrul Agriculturii, în cadrul unei mese rotunde organizate de o revistă cu profil economic.

Potrivit sursei citate, a doua etapă a programului de irigaţii vizează reabilitarea a 37 de amenajări, care în prezent se află în procesul administrativ de constituire a organizaţiilor de utilizatori de apă, iar ultimele nouă amenajări se vor face în ultima etapă.

„Trebuie să ducem la bun sfârşit programul de irigaţii, să reabilităm sistemul principal, să construim sistemul secundar şi să dotăm cu instalaţii de irigat. Însă eu nu sunt un orb al timpului şi mă fac că nu văd că astăzi dau drumul la apă gratuit pe canale cu banii statului, iar fermieri în stânga-dreapta aşteaptă să le irigăm şi culturile. Eu cred că este prea mult. În condiţiile în care statul face aceste investiţii şi pompează apa, am transmis celor de la direcţiile de agricultură şi m-am folosit de orice întâlniri ca să transmit: găsiţi şi dumneavoastră pe plan local soluţii de a lua apa din canal ca să ajungă la plantă. Să nu stăm cu mâinile în buzunar să vină de sus ori dacă a venit apa în canal, să mi-o aducă cineva şi la plante. Din nefericire, sunt şi aceste cazuri”, a spus Petre Daea.

Oficialul guvernamental a menționat totodată că va merge personal pe canalele magistrale ca să verifice dacă apa este folosită şi nu trece „degeaba pe acolo cum trece Dunărea pe lângă noi”, în condiţiile în care după 2020 conceptul PAC se desparte de conformitate şi merge „doar pe rezultat şi performanţă”.

„Din momentul în care am dus apa pe canal, le-am spus colegilor din teritoriu că acum, după ce am terminat cu înregistrarea cererilor, o iau personal pe canalele magistrale şi verific ca apa asta să nu treacă degeaba pe acolo, cum trece Dunărea pe lângă noi. Dacă am adus Dunărea pe câmp, dacă am adus Prutul pe câmp, păi să le folosim. Se găsesc soluţii, motopompe, agregate de pompare care se pot lua dintr-un loc în altul. Dacă nu vrei să te asociezi să intri în AUAI, atunci să irigi personal! Ţi-am dat apa gratuit. De asemenea, din perspectiva lui 2020, conceptul PAC se desparte de conformitate, merge pe rezultat, merge spre performanţă, dau banul cu ce scop, în urma acestui ban găsesc ceva din punctul de vedere al interesului statal?”, a adăugat şeful de la Agricultură.

Conform datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile, pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020, circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Publicat în România Agricolă

Cu toate că finalizarea construcției și darea în folosință a canalului pentru irigații Siret-Bărăgan nu sunt incluse în Planul Naţional de Irigaţii, în condițiile în care pentru definitivarea acestui obiectiv ar fi nevoie de circa 5,5 miliarde de euro, ideea nu a fost abandonată, a afirmat, joi, 17 mai 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferinţă de specialitate organizată de Capital, eveniment care a avut loc la Hotel Pullman din București.

Chiar și în aceste condiții, promite ministrul de resort, din segmentele deja construite în Canalul Siret-Bărăgan vor fi irigate culturi agricole din zonă în zilele următoare.

„Acest Canal Siret-Bărăgan este deosebit de important pentru ţară. Nu este abandonat ca idee. Căutăm soluţii şi în curând o să vedeţi primele cantităţi de apă care vor intra pe culturile din zonă, din acest canal. (...). Lăsaţi-mă să nu vă spun când va fi. Dacă aţi aşteptat 30 de ani, pentru că acolo nu s-a irigat niciodată, mai merită câteva zile, nu mult, ca să vedeţi prima apă care ajunge la culturi din această lucrare magistrală a Ţării Româneşti. Este în preocuparea noastră să vedem cum o abordăm, etapă cu etapă, ca să folosim această mană cerească: folosirea apei gravitaţional, însă nu puteam să punem în planul zilei această investiţie care costă din datele pe care le am în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Se are în vedere, se judecă, se analizează la nivelul nostru să vedem cum putem valorifica acest sistem. Nu este în planul de guvernare, dar nu este abandonat”, a afirmat Daea.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Publicat în România Agricolă

Luni, 14 mai 2018, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) - Filiala Olt a pornit o staţie de repompare a apei pentru irigaţii ce deserveşte o suprafaţă de circa 10.000 de hectare de teren agricol în zona Piatra-Olt.

SRP 3+21 face parte din infrastructura principală de irigaţii din cadrul amenajării Bucşani – Cioroiu, transportă apă din râul Olt în canalele de irigaţii din care se pot alimenta utilizatorii de apă pentru irigaţii din zona Piatra-Olt și a fost reabilitată prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii.

Informațiile existente până la acest moment indică faptul că pentru anul în curs au fost încheiate contracte de irigare pentru aproximativ 70.000 de hectare, dar probabil că nu va fi irigată întreaga suprafaţă contractată, pentru că nici staţiile de repompare nu sunt modernizate şi nici fermierii nu deţin încă instalaţiile necesare pentru a uda o suprafaţă atât de mare.

Pentru a face posibilă irigarea unei suprafeţe din ce în ce mai mari, ANIF derulează investiţii în mai multe zone din judeţ, în infrastructura principală de irigaţii, iar fermierii din judeţ au încheiat contracte finanţate din fonduri europene în valoare de circa 12 milioane de euro pentru investiţii în infrastructură secundară şi instalaţii de irigat.

În acest moment, în judeţul Olt este irigată o suprafaţă de 1.600 de hectare din zona Drăgăneşti-Olt, unde se află o orezărie. În acest an, vor fi irigate culturi agricole şi la Corabia, Piatra-Olt, Stoeneşti, Rusăneşti, Strejeşti.

Publicat în Știri

Atunci când ai colegi și apoi angajați care îți sunt aproape de mai bine de trei decenii, poți spune că nu prea ai probleme cu forța de muncă necesară și calificată pentru a întreține o exploatație agricolă de 3.500 ha cu doar 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi, respectiv o fermă zootehnică-hobby de 60 de capete bovine și 300 de capete ovine.

În ultima vreme destul de rezervat în ceea ce privește aparițiile în presă, poate și din cauza atacurilor venite din partea unor reprezentanți ai mass-mediei de specialitate și generaliste, locală și centrală, cu privire la așa-zisa „încasare necuvenită a unor subvenții acordate pentru înființarea unor culturi ecologice în anul 2016”, inginerul agronom Viorel Nica, manager al SC AGRICHIM Fetești, a acceptat să vorbească cu reprezentantul publicației Revista Fermierului.

Astfel, printre altele, fermierul a discutat cu noi și despre necesitatea asocierii fermierilor mici din zona de sud-est a țării, în vederea achiziționării de echipamente de irigații „de foarte bună calitate”, capabile să eficientizeze consumul de apă și de energie.

Mai mult, Nica a recunoscut că este susținătorul agriculturii digitale și spune că dacă ar fi disponibil pe piață, ar investi chiar și acum în tractorul autonom, în condițiile în care, deja, el este proprietarul unor utilaje ai căror operatori mai întreprind doar mici operațiuni de supervizare.

Șeful Agrichim a investit în facilități de stocare a cerealelor produse și își permite în prezent să vândă atunci când nivelul prețurilor este unul favorabil.

Nu în ultimul rând, în condițiile în care prețurile carburanților sunt mari, el propovăduiește transportul pe calea ferată, pe care îl consideră „viitorul”, dar spune că achizitorii de cereale nu apelează la această metodă din cauza degradării facilităților de încărcare din danele portuare.

Revista Fermierului: În ceea ce privește sectorul de irigații, din punct de vedere calitativ, ce fel de echipamente ar trebui să achiziționeze fermierii români din zona de sud a țării, astfel încât să facă față provocărilor agrometeorologice ale ultimilor ani?

Viorel Nica: Pe linie de irigații, în sud-estul României este nevoie de echipamente de foarte bună calitate, performante, care duc la o economie de apă și care cresc uniformitatea pe unitatea de suprafață. În aceste condiții, culturile se dezvoltă destul de bine, uniform. Uniformitatea de la răsărire cu uniformitatea din timpul vegetației duc la o uniformitate la coacere, se realizează o producție foarte bună din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ.

Liga Utilizatorilor de Apă din România a analizat problema dotării cu echipamente de irigat pe OUAI-uri din proiectele nerambursabile de un milion pe hectar și au fost foarte bine primite de către fermieri.

R.F.: Ce ne facem însă cu fermierii mici, cei care nu au capacitatea să investească în instalații performante pentru irigat?

V.N.: Aici este o problemă care îi obligă pe fermierii mici să se asocieze, să comaseze suprafețele la peste 100 ha, deoarece aceste echipamente sunt destinate suprafețelor mari. Asta îi obligă totodată să semene aceeași cultură pe o suprafață amenajată la irigat cu un pivot care are o rază de până la 1.000 de metri liniari, echipamente liniare care pot să meargă până la 1.600 de metri, cu alimentare directă din canalele deschise, acolo unde nu au amenajare decât canale deschise.

R.F.: Revenind la situația din exploatația Agrichim, dumneavoastră cu ce tip de echipamente de irigații lucrați?

V.N.: Eu utilizez 18 echipamente tip pivot de aproape opt ani. Aceste echipamente sunt pornite și oprite pe bază de unde radio, cu ajutorul unei tablete. Astfel, pot verifica de la distanță pluviometria, viteza de înaintare, totul fiind digitalizat.

R.F.: De la vizita efectuată în 2017 de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dumneavoastră în fermă, ocazie cu care oficialul guvernamental a verificat la fața locului și o stație de pompare, ce alte investiții ați mai făcut în acest sector?

V.N.: Ministerul Agriculturii a făcut o vizită în amenajările de irigat, acolo unde au fost finalizate proiecte pe Măsura 125. Acum un an, în vară, ne-am deplasat la o stație în care a fost modernizată în proporție de 50 la sută din capacitatea sa de irigat, iar OUAI-ul a mai accesat un proiect pe Măsura 4.3 – Modernizarea infrastructurii de irigații. Pe acesta din urmă, îl avem înscris în SEAP, pentru achiziții, și sperăm ca în toamna lui 2018 să începem lucrările. Apoi, ne dorim ca în primăvara anului 2019 să avem stațiile de punere sub presiune la standarde europene și la nivelul la care noi ne-am propus să irigăm.

R.F.: Agricultura digitală. Iată un concept despre care vorbesc cu dărnicie atât companiile producătoare de inputuri, cât și de utilaje agricole. Pe lângă investițiile în echipamentele de irigații bazate pe tehnologie de ultimă oră, ce investiții ați mai făcut și care s-ar încadra la acest capitol?

V.N.: Agricultura digitală este prezentă într-o fermă în funcție de viziunea managerială a proprietarului. Trebuie să-ți administrezi ferma, din punct de vedere tehnologic, la cele mai înalte cote din experiența agriculturii occidentale. Personal, dețin și multiplic semințe de cea mai bună calitate din stațiunile de cercetare ale Occidentului. Pe lângă multiplicare, am achiziționat un echipament foarte bun de condiționat și de tratat sămânță. Am putut să-l suportăm financiar și el se amortizează în urma prelucrării semințelor prin vânzare. (...) Acest echipament este programat prin computer, își preia singur sămânța brută, se reglează și își calibrează automat sitele și, tot pe bază de soft, echipamentul își ia soluția pentru tratamentul semințelor, respectiv ambalează și paletizează materia primă. În ultimă instanță, cu un singur motostivuitorist se fac depozitarea și livrarea.

R.F.: Ați fi dispus să investiți în acele utilaje agricole autonome, dacă ele ar fi disponibile pe piață chiar în acest moment?

V.N.: Cine nu și-ar dori să aibă asemenea utilaje în gospodărie? Chiar și așa, în prezent noi lucrăm cu tractoare performante, cu softuri avansate și ghidare prin satelit, dar care necesită și prezența mecanizatorului, să supravegheze și să prevină apariția unor evenimente. În rest, ai pornit utilajul, acesta are cutie Vario, singur își ia sarcina, singur întoarce la capăt, are o eroare de împreunare la semănat de maximum 2-3 centimetri, așadar, sunt lucruri destul de bine puse la punct.

R.F.: La dumneavoastră în exploatație, elementul social contează foarte mult. Aveți o grădiniță, oameni care lucrează de mult în fermă. Pe zona de responsabilitate socială, ați mai investit ceva în ultima perioadă?

V.N.: Problema socială ar trebui să-l intereseze pe fiecare fermier. Sediul societății mele este în apropierea unui cartier de locuințe. (...) În contextul responsabilității sociale, locatarilor din zonă le furnizez apă caldă și energie electrică prin societatea mea. Avem până și o grădiniță deschisă, unde sunt primiți copiii salariaților actuali. Și pentru că vorbim de salariați, vreau să vă spun că am reușit să-i fidelizez. Am angajați cu care lucrez de peste 30 de ani.

R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent și cu câți angajați lucrați pământul? Mai aveți activitate pe zona de zootehnie?

V.N.: În prezent, lucrez 3.500 ha cu 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi pe mașinile de transport rutier.

Pe zootehnie, îmi mențin același hobby – 60 de capete de bovine și 300 de capete de ovine. Ambele ferme sunt de selecție, înregistrate în registrul național. Sunt investiții de viitor, dar pe care nu le-am extins, deocamdată.

R.F.: În toamna anului 2017, ca structură de cultură, către ce anume v-ați orientat?

V.N.: Eu merg într-un asolament de patru ani din care nu-mi lipsesc cerealele păioase, porumbul și rapița.

R.F.: Cum ați valorificat producția obținută anul trecut? Sunteți obligat să vindeți la recoltă sau aveți soluții de stocare a cerealelor?

V.N.: Pe proiectele europene, în anul 2011, am accesat un proiect în valoare de peste două milioane de euro și dețin astfel o capacitate de depozitare de 23.000 de tone. Aceste spații de stocare sunt dotate cu taroare, cu sisteme de uscare etc. În ceea ce privește culturile de toamnă și o parte din cele de vară, în momentul de față mai dețin doar cantități de porumb și ceva grâu la care am început livrarea. Prețurile au început să crească, așteptăm exporturile și prețurile cresc cu aproape 20 de bani pe kilogram față de prețul de livrare de la recoltat.

R.F.: Cam care ar fi media prețurilor la producțiile pe care dumneavoastră le comercializați?

V.N.: În cazul grâului, prețul este de aproximativ 7,3 lei kilogramul, iar porumbul se vinde cu circa 6,3 lei/kg, în condițiile în care această cultură, la recoltă, era cu ceva timp în urmă 5,2-5,3 lei kilogramul, iar grâul se vindea cu 5,8-5,9 lei/kg.

Rapița a fost valorificată și ea la sfârșitul anului cu prețuri destul de bune, și anume în jur de 17-18 lei kilogramul. Mai am și acum 250 de tone la vânzare.

R.F.: Ferma dumneavoastră este aproape de calea ferată. De ce nu expediați cerealele cu trenul?

V.N.: Avem acces la calea ferată, însă materia primă încă se cară pe camioane. Dealerii de cereale preferă transportul rutier din cauză că descărcarea în danele portuare este mai grea din vagoane. Acesta va fi însă viitorul, pentru că s-au scumpit carburanții, iar costurile sunt mai mici în cazul transportului de cereale pe calea ferată.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, producătorul agricol constănțean Gheorghe Lămureanu a mărturisit că decizia sa de a cultiva un soi de grâu dezvoltat de compania Semințe Fundulea – PG102 – a fost una inspirată, în condițiile în care acesta i-a oferit o productivitate-record în acest sezon, una de 9.980 kilograme la hectar.

Asta, în condițiile în care, în sezonul 2015-2016, fermierul constănțean a folosit pe 400 ha soiul Apache de la Limagrain, unul care i-a oferit atunci o producție de peste șapte tone la hectar. Pentru anul în curs, și la acest soi străin Lămureanu recunoaște că a obținut productivități mari în condiții de agromediu aproape perfecte.

Pe fondul unui an relativ slab din punctul de vedere al randamentelor obținute la floarea-soarelui, condițiile meteo din sudul țării fiind potrivnice acestei culturi (culcări din cauza furtunilor, calatidiu mic, uscat și tijă verde), Lămureanu se poate lăuda totuși cu o medie de circa 4.500 kg. de sămânță la hectar.

Și porumbul este motiv de laudă pentru fermierul constănțean, 12 tone la hectar fiind o medie de invidiat în 2016, limită peste care el estimează că va sări în această toamnă, și în acest caz cultura fiind ajutată de irigații.

În contrapartidă, Lămureanu urmează să renunțe treptat la rapiță, ca urmare a schimbărilor climatice din arealul în care acesta activează.

Conform celor mai recente rapoarte furnizate de USDA, suprafețele cultivate cu grâu și porumb, la nivel mondial, vor scădea în sezonul următor cu 0,71%, respectiv 0,5%.

Pentru Uniunea Europeană se estimează o scădere a suprafețelor cultivate cu grâu cu 2,52%, în vreme ce porumbul rămâne relativ constant, iar suprafețele cultivate cu rapiță și floarea-soarelui ar urma să crească cu 2,92%, respectiv 0,63%.

Revista Fermierului: În ceea ce privește cultura grâului, în ferma dumneavostră cum au evoluat lucrurile de la ultima discuție?

Gheorghe Lămureanu: La grâu am încheiat sezonul cu o producție medie de 7.500 kilograme la hectar, suprafața totală însămânțată fiind de 700 ha. Chiar dacă nu am semănat în totalitate soiuri românești, la acestea am obținut randamente care au depășit 9.000 de kilograme la hectar. Un exemplu elocvent în acest sens este și soiul creat de Semințe Fundulea – PG102 –, unul care s-a apropiat de 10 tone/ha randament mediu pe anul acesta. Adevărul este că grâul din ferma mea a avut parte de niște condiții de agromediu bune în sezonul încheiat cu recolta din vară: umiditate, a succedat o cultură premergătoare ideală (soia), însă 10 tone de grâu la hectar înseamnă până la urm o reușită (9.980 kilograme grâu la hectar).

R.F.: Și suntem siguri că, pe lângă randament, soiurile românești au și un grad de panificație pe măsură...

G.L.: PG102 este unul din soiurile care au proteină, așadar, indirect, și gluten. Asta nu înseamnă că soiurile străine n-au dat rezultate. Spre exemplu, Apache, care este considerat din punct de vedere al panificației nu atât de eficient, totuși, ne dă producții în fiecare an, de circa 4-5 ani de zile, de aproximativ 10 tone la hectar.

R.F.: S-a discutat foarte mult de irigații. Noi știm că investiți în acest sector. Ați reușit să aduceți apă pe solele cu deficit?

G.L.: De doi ani de zile am beneficiat de programul acesta al Uniunii Europene (UE) și am irigat în jur de 400 ha, motiv pentru care am obținut producții deosebite. Și pentru a exemplifica, am reușit să obținem la floarea-soarelui în jur de 4.500 de kilograme la hectar, ceea ce nu este deloc de neglijat. Sperăm să „sărim” și la porumb de limita pe care am avut-o anul trecut, undeva la 12 tone producție medie. I-am dat trei „ape”, i-am oferit umiditatea necesară atunci când a trebuit și cât a trebuit.

R.F.: Am înțeles că rapița a reprezentat o problemă pentru fermierii români, din punct de vedere al însămânțării în toamna lui 2017. Care este situația din ferma dumneavoastră?

G.L.: Catastrofă, și anul trecut, și anul acesta. Aici nu avem cu ce ne lăuda. Rapița este o cultură care, probabil, va dispărea în viitorul apropiat din arealul nostru. Ne-am sfătuit mai mulți fermieri, astfel încât, încet-încet, să renunțăm la această cultură. Am însămânțat totuși 200 ha și anul acesta, având în vedere oferta Pioneer (valabilă la suprafețe de peste 150 ha), companie care s-a angajat să suporte prețul seminței în cazul în care cultura nu va răsări. Rapița este de trei săptămâni în pământ și putem spune că este deja compromisă.

R.F.: Către ce ne putem reorienta? Dacă renunțăm la rapiță, prima cultură care aduce bani în fermă, avem potențial de a merge pe zona de sorg?

G.L.: Am semănat și eu 50 ha cu sorg acum trei ani. Totuși, eu prefer să merg pe cultura de orz, una care a dat rezultate la fel de bune ca ale grâului și care a avut un preț mai bun, chiar mai bun precum cel de anul trecut.

R.F.: Ați fost căutat de fabricile de bere pentru producția de orz?

G.L.: Sigur. De câțiva ani însă, nu mai colaborăm cu Soufflet, care este o firmă mare și corectă, dar care este foarte departe de noi și ne costă o groază de bani transportul, în condițiile în care, la malul mării, suntem căutați atât cu orzul, cât și cu grâul.

R.F.: În momentul de față, care este oferta de achiziție la florea-soarelui în zona dumneavoastră de interes? Sunteți mulțumit de sumele obținute?

G.L.: Din păcate, și la floarea-soarelui prețul este la fel de mic, comparativ cu cel al grâului. Am obținut 355 de dolari pe tona de materie-primă de la o fabrică românească. Nu ne satisface. Măcar 1,5 lei kilogramul dacă obțineam pe kilogramul de floarea-soarelui (o cultură la fel de riscantă ca rapița)... În zona noastră, primăvara și vara nu prea beneficiem de precipitații optime și, atunci, fie cultura trebuie neapărat irigată, fie te mulțumești cu producții mai mici pe unitatea pe suprafață, atunci când nu ai aport de precipitații.

R.F.: Domnule Lămureanu, care este cultura-regină a toamnei în ferma dumneavoastră?

G.L.: Cultura pe care o iubim mai toți fermierii este cea a grâului, una care dă satisfacție atunci când faci tehnologie și îi dai pământului puțin mai mult decât ai luat de la el, dar se pare că anul acesta floarea-soarelui va ocupa locul I. Și asta pentru că am semănat pe mai mult de jumătate din suprafață ceea ce am recoltat până acum – floarea-soarelui – în condițiile unui randament de 4.500 kg la hectar; un record.

R.F.: Asta vă îndeamnă să păstrați pe mai departe în structura de cultură floarea-soarelui?

G.L.: An de an, 10 la sută din suprafață o semănăm cu floarea-soarelui, astfel încât să facem rotația la 7-8 ani de zile.

R.F.: Vă temeți de posibila modificare legislativă (europeană și națională) cu privire la acordarea plăților directe în baza existenței cadastrului, și anume la plățile acordate pe fermă?

G.L.: Nu mă tem de nimic. Atunci când ești corect în declarații și dacă nu ești lacom, nu ai de ce să te temi de nimic. Eu sunt unul dintre cei care așteaptă anul 2020 pentru a vedea ceea ce se va întâmpla cu primele (n.r. - plățile). Probabil că dacă nu va mai da Europa, nu vom mai primi nici noi.

Sper însă ca, în perioada aceea, să putem vinde materia-primă la prețul corect, s-o valorificăm cu același preț pe care îl obțin și vesticii. În prezent, ei comercializează grâul cu 250 de euro tona, iar noi cu 150 euro tona; inadmisibil. Și asta în condițiile în care, la ora la care discutăm, cheltuielile pe unitatea de suprafață, în euro, sunt identice și la noi, și la ei (n.r. - fermierii din țările vestice). Prețul inputurilor este egal cu al lor, iar producția noi o vindem cu 40 la sută mai puțin.

Publicat în Din fermă-n fermă!

La numai câteva zile de la trimiterea pe flux a inițiativei legislative privind Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Mihai Vișan, confirmă susținerea întregului lanț de producție agro-zootehnică începând de la anul.

În plus, și piața funciară este luată în calcul, prin dorința de întărire a rolului ADS ca „jucător” pe piața de profil.

„Programele care vor fi demarate în anul 2018: - program pentru susținerea crescătorilor de suine în activitatea de reproducție, pentru susținerea crescătorilor de păsări în activitatea de reproducție, program de sprijin pentru comercializarea lânii, înființarea de centre de colectare-prelucrare legume-fructe, program de investiții în sectorul de creștere a taurinelor, program de investiții în sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor, program de dezvoltare a raselor românești Bazna și Mangalița, revitalizarea liceelor agricole prin preluarea finanțării activităților specifice de către MADR, programul „Mierea în școli”, pentru elevi, program pentru încurajarea activităților din zona montană, investiții în acvacultură, program național pentru îmbunătățirea calitativă a efectivelor de bivoli, program național de ameliorare genetică la ovine și caprine în vederea combaterii screpiei, program privind gestionarea durabilă a terenurilor și întărirea rolului ADS ca jucător pe piața funciară”, a declarat Vișan în cadrul conferinței PRIA Agriculture.

În ceea ce privește producția agricolă în anul 2017, acesta a ținut să arate că România a obținut producții foarte bune în acest an la grâu, mazăre, rapiță, orz, „cele mai mari din istoria țării”, potrivit afirmațiilor sale, agricultorii beneficiind atât de subvenții la timp, cât și de o vreme favorabilă în majoritatea regiunilor țării.

În plus, a adăugat Mihai Vișan, toate subvențiile pentru Campania 2016 s-au acordat până în 31 martie 2017.

„Cererile pentru Campania 2017 au fost depuse până la 15 mai 2017, creându-se premisele pentru acordarea avansurilor începând cu 16 octombrie a.c., iar plata regulară, până la 31 martie 2018. S-au acordat subvenții la reducerea accizei la motorină. Fondurile atrase prin subvenționarea agriculturii și intrate efectiv în țară se cifrează în acest an la 1,77 miliarde de euro”, a conchis el.

Petre Daea la „Ziua Porumbului” de la Orezu: „Da, vom avea roșii românești de Crăciun!”

Cel mai răsunător succes al actualei guvernări este programul tomate în sere.

Producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, începând din acest an, printr-un program guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă.

Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 de euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Programul se desfăşoară pe o perioadă de opt ani.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, de 3.000 de euro/an, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 de metri pătraţi, să obţină o producţie de minimum două kilograme tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 de kilograme, dovedită cu documente justificative.

Potrivit spuselor șefului lui Mihai Vișan, nu mai puțin de 4.300 de producători de tomate au închis ciclul I și au luat banii, partea a II-a din program fiind, în viziunea lui Petre Daea, pe un drum bun. În plus, el confirmă că românii vor avea pe masa de Crăciun tomate românești.

„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR.

360 de milioane pentru „Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”

În data de 6 septembrie 2017, biroul permanent al Camerei Deputaților primea de la senatoarea PSD Doina Silistru și de la deputatul PSD Ioan Munteanu inițiativa legislativă privind aprobarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, valoarea totală a propunerii de ajutor de stat reglementată prin intermediul acesteia fiind de 360 de milioane de euro, unul care ar urma se fie susținută din bugetul național.

Potrivit proiectului de act normativ – BP343/2017 –, una dintre condițiile primordiale pentru încasarea sumelor disponibile este ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției.

Publicat în Știri

Irigațiile continuă să rămână și în septembrie 2017 un deziderat uneori dificil de atins pentru anumiți fermieri români (fără a discuta aici motivele impasului), chiar și în condițiile în care majoritatea profesioniștilor din sector este de acord că fără ele nu se poate face performanță.

În ciuda faptului că lucrurile au început să se miște și în acest sector al irigațiilor (ce-i drept, cu pași lenți), agricultorii speră în continuare ca natura și Divinitatea să le fie părtași și în următorul ciclu de producție și... sunt cu ochii pe cer.

Potrivit declarațiilor unei părți semnificative a gospodarilor din comunele călărășene (județ aflat printre fruntași în topul producțiilor), 2016-2017, per total, a fost un an bun pentru sectorul agricol. Însă, la anumite intervale de timp, un an bun aduce cu sine un sezon succesor cu probleme, unul care generează din start nevoia utilizării irigațiilor. Însă, așa cum ne-am învățat și ca urmare a „grelei moșteniri”, irigațiile rămân un deziderat greu de atins, ele nu pot ajuta la schimbarea definitivă de paradigmă, lăsând astfel, așa cum s-a mai spus, totul în... voia Domnului.

Că fără Divinitate, fără acea forță-motrice nevăzută, a cărei influență în viețile noastre este recunoscută sau nu în mod direct de majoritatea dintre noi, multe lucruri tind să se abată de la făgașul normal, este clar. Însă, noi, românii, mai avem și o altă vorbă: „Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și în traistă”. Nu este cazul și atunci când vorbim de cei care trudesc din greu pământul patriei, acești oameni care ne pun pâinea pe masă zi de zi. Însă, an de an, din ce în ce mai mult, este nevoie de schimbarea de paradigmă despre care se tot vorbește și de conștientizarea faptului că Divinitatea ne ajută, dar trebuie să ne ajutăm și noi înșine.

„Noi am avut noroc cu Dumnezeu. Dacă nu ne ploua, nu știu ce făceam, nu știu ce realizam, nu știu ce producții făceam”, recunoștea într-o intervenție radiofonică Ion Mihuț (administratorul SC Mihuț SRL), locul III în topul membrilor Consorțiului de Extensie și Dezvoltare Rurală Călărași, după SC ILYA SRL și SC ILDU SRL, cu ocazia Zilei Fermierului Călărășean și a Comunei Vâlcelele. „În medie, producțiile au fost bune. Urmează acum porumbul, la care estimăm o producție de 8-10 tone și poate dă Dumnezeu și o ploaie să iasă și rapița. (...) Să zicem că acest an agricol a fost bun. Ce urmează însă acum e mai greu. Am semănat rapița în praf. Așteptăm o milă de ploaie. Dacă aveam irigațiile, dădeam și noi o udare de aprovizionare, băgam 500-600 metri cubi de apă și răsărea rapița. Așa, stăm și ne uităm pe cer. Sistemul de irigații la noi în zonă a fost prin canale deschise. Era mai greu cu motopompe, dar era totuși bun și puteam face lucrări de irigat și la porumb, precum și udări de aprovizionare”.

Se simte oare nevoia, dar lipsește curajul? Sau nu există, pur și simplu, resurse de alocat pentru irigații?

Domnule ministru Petre Daea, iată că fermierii vor, dar nu au putere. Pe ei când veniți să-i vizitați? Și nu, nu au ciolanul în portbagaj...

Claudiu Iliuță: „Am irigat doar la cultura dublă”

Un exemplu de ambiție este Claudiu Iliuță (fiul celebrului deja șef al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță) cel mai tânăr fermier din consorțiu. El a conștientizat că îmbinarea tehnologiei de ultimă oră cu darul Divinității – ploaia – reprezintă succesul în afacerile românești din agricultură.

Așa după cum bine recunoaște chiar el, în 2017 nu a avut nevoie decât de „o apă” pentru a contabiliza un an foarte bun în ceea ce privește producția de cereale.

„Anul acesta nu a fost nevoie de irigat. A fost un an foarte bun. A plouat foarte mult; economie de bani. Am irigat doar la cultura dublă de floarea-soarelui. Am semănat floarea-soarelui după orz. Am irigat până săptămâna trecută și a fost nevoie decât de o apă”, a menționat tânărul Iliuță în preziua sărbătoririi Zilei comunei Vâlcelele. „Lucrez 4.500 ha cu 20 de mecanizatori; am în plus. Mai bine să am rezerve. Se poate lucra la 4.500 ha și cu 15 persoane”.

MADR vrea sisteme de irigații pe două milioane de hectare

Până în 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) are ca obiectiv realizarea unor sisteme de irigaţii care să acopere o suprafaţă agricolă de două milioane de hectare.

În opinia ministrului de resort, Petre Daea, „numai canalele de irigaţii care trebuie refăcute, recalibrate şi racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin şi înapoi”, a afirmat el în mai multe ocazii.

Pentru anul în curs, fondurile bugetate se cifrează la peste 1,41 miliarde de lei pentru refacerea unui număr de 40 de amenajări de irigaţii, care vor acoperi după finalizare circa 1,3 milioane de hectare.

Țara noastră prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în sud, în sud-est şi în est ale ţării, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Seceta, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică, în pofida existenţei potenţialului din agricultură.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 - 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, se arată într-un document publicat pe site-ul MADR privind reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii.

Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane de hectare, din care 1,5 milioane de hectare reprezintă suprafaţa viabilă şi marginal viabilă, însă viabilă efectiv este de numai 823.000 de hectare.

Conform documentului, amenajările de irigaţii din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, pe 75% din suprafaţa acestora irigaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punctul de vedere al consumului de apă şi energie şi costisitoare pentru fermieri.

La ora actuală, toată documentația care trebuia reactualizată și refăcută pentru toate cele 40 de amenajări aferente etapei I esteîn curs de licitație, potrivit spuselor lui Valentin Apostol, consilierul ministrului Agriculturii, care a adăugat că primele lucrări ar putea să înceapă efectiv la data de 15 august, iar cel de-al doilea pachet de lucrări, la 30 octombrie.

În cadrul seminarului „Reabilitarea sistemului de irigații și oportunități de afaceri în România și Republica Moldova”, care a avut loc joi, 19 mai 2017, la București, Apostol a invitat firmele de proiectare din Israel și SUA, alături de cele din România, să participe la campania de proiectare și reabilitare a documentației.

„Participarea lor la această fază de proiectare și de refacere a documentației ar fi foarte importantă pentru derularea în ritm mai accelerat a acestei etape”, a precizat oficialul ministerului de resort.

Conform spuselor sale, în prezent, în actuala formă de dezvoltare a sistemului de irigații, sunt funcționale 850.000 ha, fără a fi luată în discuție reabilitarea.

„Până la ora actuală, contractele sunt pentru circa 400.000 ha. Eu sper că anul acesta se va apropia valoarea contractată până aproape de cele 800.000 ha”, a adăugat Apostol.

Cu ocazia evenimentului organizat de Ambasada Israelului în România, laolaltă cu cea a SUA și Ministerul Economiei și Industriilor, Valentin Apostol a mărturisit că autoritățile de la București sunt în discuții cu Uniunea Europeană în vederea extinderii suprafețelor care vor fi reabilitate pe fonduri europene la circa 1,8 milioane ha.

„Încercăm să începem aceste discuții cu Uniunea Europeană după data de 15 august 2017 și sperăm că odată cu extinderea suprafețelor, și solicitarea beneficiarilor pentru echipamentul de irigat pe care dumneavoastră îl puneți la dispoziție va fi din ce în ce mai mare”, s-a adresat Apostol celor prezenți la eveniment.

Viorel Nica„Dumneavoastră trebuie să contactați consultanții”, le-a transmis Viorel Nica producătorilor de instalații performante de irigat

Invitat la eveniment în calitate de președinte al Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (LUAI), fermierul Viorel Nica, el însuși deținător a nu mai puțin de 12 echipamente performante destinate udării, le-a transmis importatorilor de instalații de irigat din SUA și Israel să ia legătura direct cu firmele de consultanță către care se îndreaptă potențialii beneficiari de fonduri FEADR.

Astfel, spune el, bazându-se pe cele mai noi informații din domeniu, consultanții pot recomanda producătorilor agricoli cele mai performante echipamente de irigații, cu consum minim de energie electrică.

„Pentru furnizorii de echipamente pentru irigații: dumneavoastră trebuie să contactați consultanții, pentru că fermierul și OUAI-ul merg la consultant pentru a accesa un proiect, consultantul să știe și să aibă aceste prospecte pe care dumneavoastră ni le înmânați astăzi nouă, ca fermierul sau conducerea executivă a OUAI-urilor să-și aleagă echipamentul cel mai bun și cel mai performant. Eu dețin în unitate 12 echipamente foarte performante tip pivoți și vă spun sincer că producția de porumb față de neirigat crește cu 10 tone pe hectar, producția de grâu cu peste trei tone la hectar, producția de rapiță peste două tone și sunt într-o zonă foarte secetoasă, în sud-estul României, în Bărăganul ialomițean. Dacă reușim să introducem în OUAI-urile noastre, în curțile fermierilor, pe terenurile fermierilor aceste echipamente de pompare și repompare a apelor cu un consum foarte mic de energie și cu un volum mare de apă, ne vom putea mândri cu acea plusvaloare”, a conchis Nica.

Cu ocazia lansării de către Guvernul României a programului de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, în valoare de un miliard de euro, Ambasada Statelor Unite ale Americii şi Ambasada Statului Israel au participat, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, la un seminar privind „Reabilitarea sistemului de irigaţii şi oportunităţi de afaceri în domeniul agricol din România”. Acest proiect reprezintă o recunoaştere a faptului că o infrastructură de irigaţii reabilitată va îmbunătăţi vieţile a milioane de români care lucrează în sectorul agricol din România.

Seminarul a informat companii de irigaţii americane şi israeliene despre oportunităţile de afaceri din România prin proiectele de reabilitare a infrastructurii principale și secundare de irigaţii. În cadrul acestui program, Guvernul României a alocat un miliard de euro pentru bugetul pe 2017-2020 al Ministerului Agriculturii pentru reabilitarea de stații de pompare de bază, stații de repompare, conducte de refulare, canale de aducțiune, canale de distribuție și construcții hidrotehnice pentru o suprafaţă de circa două milioane de hectare.

Mai mult, companiile au avut oportunitatea de a afla despre diferite proiecte şi posibilităţi de cooperare direct de la reprezentanţii Ministerului Agriculturii. La seminar, companii din Statele Unite şi Israel au prezentat tehnologie de ultimă oră care ar putea ajuta autorităţile române în eforturile de reabilitare a acestui important sector.

Publicat în Tehnica agricola

Începând cu anul 2018, se vor redeschide discuțiile cu privire la viabilitatea și eventuala continuare a lucrărilor la canalul Siret-Bărăgan, până atunci însă, a afirmat șeful PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, obiectivele majore sunt reabilitarea sistemului de irigații existent până la 1,98 milioane hectare, laolaltă cu livrarea gratuită a apei pe canalele magistrale.

Abia după îndeplinirea primului obiectiv din programul de guvernare PSD pe zona de irigații -  reabilitarea celor aproape două milioane de hectare din terenul agricol al României - discuția va continua, chiar dacă unele voci spun că sistemul Siret-Bărăgan ar fi „greu funcționabil”.

„Din punctul meu de vedere, noi avem două obiective majore: primul (...) este ca ceea ce avem acum să fie reabilitat și două milioane de hectare din terenul agricol al României să fie irigat, pentru a crește producția agricolă cu 30 - 50 la sută, ceea ce va însemna mai mulți bani pentru fermieri și un pas important pentru echilibrarea balanței. Al doilea obiectiv reprezintă extinderea sistemului de irigații.

Eu i-am cerut ministrului Agriculturii, atunci când lucram la programul de guvernare, și ulterior după ce s-a format guvernul, ca în acest an (n.r. - 2017) să nu se concentreze pe nimic altceva decât pe a duce la capăt toate procedurile pentru a atinge primul obiectiv. Anul viitor, împreună cu specialiștii, împreună cu finanțiștii, putem discuta despre extinderea sistemului de irigații.

Siret-Bărăgan este un sistem de irigații care poate fi foarte bun, dar de ce i-am spus ministrului să nu se concentreze anul acesta, pentru că sunt două abordări în ceea ce privește sistemul Siret-Bărăgan: unii spun că este profitabil și că este util, în timp ce alții spun că este greu funcționabil. Atunci, ca să nu stăm în acest an în aceste dispute, ne concentrăm pe ceea ce avem, să ducem la capăt, acest program de investiții, iar anul viitor discutăm despre el”, a afirmat Liviu Dragnea vineri, 12 mai 2017, la startul campaniei de irigat pentru anul 2017.

Același lider PSD a afirmat că obiectivele din programul de guvernare pe zona de irigații au un cost inițial de circa 90 de milioane de lei, prevăzut deja în bugetul ANIF. Conform calculelor pesediștilor, cele 800.000 ha care urmează să fie irigate în 2017 generează următoarele costuri: 140,6 lei mia de metri cubi de apă (adică 0,1406 lei metrul cub), la 800 mc de apă la hectar, duc la un cost de 89.984.000 lei (800.000X800X0,01406).

Până vineri, 12 mai 2017, MADR a contorizat cereri pentru livrarea de apă aferente unui total de 400.000 ha.

„Partea de irigații pentru noi a fost și rămâne strategică. Avem două obiective majore în acest domeniu, și anume reabilitarea sistemului de irigații până la 1,98 milioane hectare (...). Al doilea obiectiv strategic era să aducem apa pe canalele principale, gratuit, (...) până la SPP. Este un cost financiar de 90 de milioane de lei, care este prevăzut în bugetul ANIF, iar udătorii își iau de la stația sub presiune apa și nu au decât costurile obișnuite. (...) Sunt economii foarte mari – pe de-o parte costurile sunt mult mai mici pentru cei care vor să irige. Apa fiind gratuită, acum majoritatea udătorilor a început să scrie cereri pentru a iriga 400.000 de hectare. Oamenii încep să înțeleagă că sunt foarte multe avantaje. Crește foarte mult producția, la unele soiuri se dublează, iar la altele crește cu 50 la sută.

Ceea ce am vorbit cu ministrul Agriculturii, până să venim aici, se referă la suprafețele care nu sunt în aria de răspândire a acestor SPP-uri (n.r. - stații de punere sub presiune). Aceste stații au fost preluate de asociațiile de udători care au avut acces la programul european pe agricultură, și-au făcut instalațiile secundare pe teren, și-au luat instalații de irigat, dar sunt și suprafețe care au acces la aceste canale de irigații și ai căror proprietari nu sunt grupați în asociațiile de udători. Și aici sunt două căi prin care oamenii pot începe să aibă acces la aceste canale: pot folosi direct motopompe sau orice altă instalație pentru că, acum, apa fiind gratuită, nu mai au niciun fel de problemă și își pot duce exact pe suprafața lor de teren instalațiile de irigat. Pe de altă parte, în momentul în care încep să se organizeze în asociații de udători, iar, acolo unde se organizează, MADR și ANIF le vor realiza asemenea stații de punere sub presiune”, a afirmat Liviu Dragnea.

El a adăugat că încă sunt fermieri care nu cred că apa pe canalul magistral este gratuită, dar cei care au crezut au făcut deja cereri și așteaptă să ajungă apa la ei pe canal.

„Este pentru prima dată în istoria României când apa pe canalul magistral se aduce gratuit”, a continuat el.

Cu ocazia vizitei, Dragnea chiar l-a lăudat pe șeful MADR, căruia în ultima perioadă i-a trasat o serie de sarcini importante, demne de munca lui Sisif.

„Sunt vreo șase-șapte miniștri în Guvern care îmi plac foarte mult, dar este unul care îmi este foarte drag și este ministrul Agriculturii (n.r. - Petre Daea). Am venit să văd cum se implementează programul de guvernare în domeniul Agriculturii”, a conchis Liviu Dragnea.

Costurile fermierilor cu irigatul scad cu peste 60-70 la sută, în condițiile gratuității apei pe canalele magistrale

Într-o discuție dinaintea sosirii delegației, șeful ANIF, Florin Barbu, o persoană destul de emotivă, ținând cont de faptul că la sosirea lui Dragnea i-a tremurat vizibil vocea în fața camerelor și a șefului Camerei Deputaților, a afirmat că totalul cheltuielilor fermierilor cu irigatul scad cu mai bine de 60-70 de procente, în condițiile gratuității apei pe canalele magistrale.

El a vorbit și de modificarea și completarea Legii 138/2014, republicată, pentru modificarea și completarea OUG 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru completarea Art. 10 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice.

În prezent, aceasta a fost adoptată de Camera Deputaților, ca for decizional în data de 9 mai 2017, sub denumirea de Plx 173/2017, urmând să fie trimisă la promulgare.

Acest nou act normativ consfințește, pentru prima dată, oferirea de apă gratis fermierilor, la SPP-uri.

„Marți, în Camera Deputaților, for decizional, s-a aprobat legea prin care toți fermierii și alți fermieri care pot beneficia după aducțiunea principală de irigații, vor avea apă gratis la stațiile de punere sub presiune”, a afirmat Barbu.

El a adăugat că investiția din Călărași și Ialomița a totalizat șase milioane de lei, inclusiv TVA. Lungimea CA1 este de 4.450 de metri liniari, lucrările principale fiind de impermeabilizare și de refacere a capacității de transport. Potrivit directorului ANIF, în urma lucrărilor de modernizare pierderile sunt de doar aproximativ 15 la sută față de canalul CA2, care are pierderi de 60-70 la sută.

Prioritățile ANIF nu se opresc însă aici. Florin Barbu a mai vorbit de alte 40 de amenajări care vor fi reabilitate în perioada următoare.

„În momentul de față, sunt 40 de amenajări care sunt promovate de mine și de ANIF. Nouă dintre acestea vor intra în execuție în luna august, iar la celelalte 31 se vor termina studiile de proiectare. În 2018, vor intra pe C+M (construcții-montaj) și au termen de finalizare patru ani.

Împreună cu ISPIF, am realizat viabilitatea economică a amenajărilor de îmbunătățiri funciare din România, am ajuns la 1,8 milioane de hectare, amenajări care sunt cuprinse și în Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații”, a continuat Barbu.

De asemenea, în opinia sa, cele 90 de milioane de lei alocate anului 2017 nu ar trebui să fie considerate ajutor de stat, întrucât acestea sunt decontate pentru cheltuielile aferente infrastructurii principale de irigații, atât costurile cu reparațiile, cât și costurile cu apa, reprezentând obligativitatea noastră. Celelalte costuri le revin organizațiilor de udători, pentru culturile înființate pe amenajările secundare de irigații.

Nu în ultimul rând, oficialul ANIF a vorbit și de investițiile cu bani europeni în infrastructura secundară de irigații, singura eligibilă, de altfel, pentru a primi bani FEADR.

„În PNDR 2007-2013, au fost aplicate 138 de proiecte, cu o finanțare de 138 de milioane de euro (un milion de euro pe fiecare proiect), pe Măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 au fost depuse 43 de proiecte finanțate, cu o valoare de 42,9 milioane de euro. Sunt la dispoziția organizațiilor de udători, pentru perioada 2017-2018, 385 de milioane de euro pentru refacerea capacității la infrastructura secundară de irigații”, a mai spus directorul ANIF.

În ceea ce privește sistemul Siret-Bărăgan, Barbu a fost foarte precaut și a declarat doar pentru Revista Fermierului că acesta ar deservi 400.000 ha, dar înainte trebuie constituită toată infrastructura secundară.

AFIR a publicat Ghidul consultativ pentru investiții în infrastructura de irigații

Tot vineri, 12 mai 2017, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta pentru infrastructura de irigații finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).

Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului se aplică pentru teritoriul național și pentru zona ITI – Delta Dunării, au precizat cei de la AFIR în comunicatul de presă.

„Lansăm acum în consultare publică Ghidul solicitantului pentru investiții în infrastructura de irigații din nevoia de a primi din partea beneficiarilor un feedback real în ceea ce privește modul de implementare a acestei submăsuri. Suntem conștienți de rolul principal al Agenției, acela de a crea instrumente eficiente, din punctul de vedere al celor care implementează proiectele de investiții și care să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor”, a precizat Adrian-Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Sprijinul public pentru investițiile finanțate prin această submăsură este 100% nerambursabil și nu va depăși 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare (SPA – Stații de pompare a apei, SRP – Stații de repompare).

„Infrastructura de irigații reprezintă un sector vital pentru agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, care are nevoie de investiții durabile și de o finanțare consistentă. Nu putem discuta despre o agricultură cu adevărat performantă fără a susține cu măsuri concrete dezvoltarea sistemului de irigații. Sprijinul financiar acordat prin submăsura 4.3 irigații va avea un efect pozitiv prin promovarea tehnologiilor noi, economisirea apei în agricultură, scăderea costurilor determinate de consumul apei și creșterea suprafețelor irigate”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Ghidul solicitantului în versiune consultativă este publicat pe pagina de internet a AFIR – www.afir.info – la secțiunea Dezbatere publică. Toți cei interesați pot transmite observații și propuneri de modificare a Ghidului solicitantului pentru sM 4.3 – componenta Infrastructură de irigații pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în termen de 10 zile de la data publicării pe site-ul AFIR (respectiv, 11 mai 2017).

Vizita de vineri a avut loc la Amenajarea de irigaţii Pietroiu-Ştefan cel Mare, iar delegația oficială condusă de Liviu Dragnea, însoțit de Petre Daea, ministrul de resort, a trecut în revistă nodul hidrotehnic NH I/II și canalul de aducţiune.

De asemenea, s-a mers la Staţia de Punere sub Presiune -SPP- OUAI Movila din judeţul Ialomiţa, reabilitată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

FMC banner site

banner.logo agroconcept

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista