Fundația Alexandrion a dezvăluit laureații celei de-a unsprezecea ediții a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu în cadrul unui eveniment desfășurat la Hotelul Alexandrion Experience din Sinaia pe 12 noiembrie 2024. Gala, lansată în România în 2014 și extinsă la nivel internațional celebrează anual oameni care s-au remarcat prin realizări deosebite sau cariere excepționale în diverse domenii. Evenimentul este inspirat de moștenirea domnitorului Constantin Brâncoveanu, promotor al artei și culturii în Țara Românească și reflectă armonia dintre tradiție, identitate și modernitate.

Fundația Alexandrion, parte din Nawaf Salameh Family Office, a fost înființată în anul 2003, ca urmare a numeroaselor activităţi sociale desfăşurate de companiile din cadrul entităţii. Astfel, în prezent, proiectele de responsabilitate socială se desfășoară sub umbrela Fundației. Cele mai importante demersuri ale sale sunt legate de sfera culturală, iar Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu, aflată la cea de-a unsprezecea ediție, reflectă această direcție.

„Fundația Alexandrion şi-a propus încă de la prima ediţie a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu să promoveze valorile care definesc o societate frumoasă şi dezvoltată: cunoaşterea, creativitatea, inovaţia, emoţia, dar și implicarea în cauzele umanitare. Este o onoare să organizăm an de an acest eveniment care aduce un omagiu bogatei moșteniri culturale pe care ne-a lăsat-o domnitorul Constantin Brâncoveanu, care a fost un adevărat patron al artelor și un campion al educației. Moștenirea sa ne amintește de impactul profund pe care cultura, ştiinta și căutarea cunoașterii îl pot avea asupra societății. Pe măsură ce navigăm printre provocările lumii contemporane, aceste valori sunt cele care ne vor ghida pe noi şi pe urmaşii noştri către un viitor mai bun. Împreună ne putem asigura că acestea rămân repere cheie pentru societatea noastră şi pentru cei care ne vor urma”, a spus dr. Nawaf Salameh, preşedinte fondator Nawaf Salameh Family Office.

Premiile Constantin Brâncoveanu sunt oferite laureaților pentru proiecte remarcabile derulate în anul precedent sau pentru realizările obținute de-a lungul întregii cariere. De asemenea, Fundaţia Alexandrion acordă în fiecare an, în cadrul Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu, unul sau mai multe premii speciale. Printre laureații edițiilor precedente ale galei se numără actori, muzicieni, scriitori, arhitecți, istorici, artişti vizuali, medici, economişti și clerici care, prin munca lor, au influențat în mod semnificativ evoluția societății românești.

Anul acesta, s-au acordat premii în opt domenii: „ştiinţă, tehnologie şi inovaţie”, „istorie”, „film”, „arhitectură”, „arte vizuale”, „muzică”, „teatru” şi „istoria artei”. Ca în fiecare an, Fundația Alexandrion a oferit și un premiu special unei personalități care s-a remarcat prin contribuția sa în sfera umanitară. În 2024, distincția a fost acordată Preafericitului Bartholomeos I, Arhiepiscop al Constantinopolului/Noii Rome și Patriarh Ecumenic, pentru eforturile sale de promovare a păcii și dialogului.

Juriul a fost format din președinte: prof. univ. dr. Daniel David – psiholog, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române; vicepreședinte: Ștefan Râmniceanu – pictor, sculptor, poet, cineast (vicepreședinte & jurat arte plastice şi istoria artei) şi membrii: prof. univ. dr. Ludmila Patlanjoglu - teatrolog, istoric și critic de teatru (jurat teatru); Magda Mihăilescu - critic de film (jurat film); Sorina Goia – muzicolog (jurat muzică); prof. univ. dr. Marian Moiceanu - arhitect şi rector al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (jurat arhitectură); prof. dr. Constantin Corneanu - istoric și președintele Consiliului Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu” (jurat istorie).

 

Laureații celei de-a XI-a ediţii a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu 2024

 

Categoria ştiinţă, tehnologie şi inovaţie: Dorel Banabic – Premiul pentru promovarea internațională a contribuțiilor românești în ştiință, tehnologie și inovație

Academicianul Dorel Banabic, personalitate recunoscută în științele tehnice și deformabilitatea materialelor metalice, este președintele Secției de Științe Tehnice a Academiei Române din 2015 și membru al Prezidiului. Licențiat al Facultății de Mecanică din Cluj-Napoca (1980), a obținut doctoratul în 1993 cu o teză intitulată „Cercetări privind deformabilitatea tablelor metalice subțiri”. Cu un portofoliu impresionant de peste 20 de cărți și 200 de articole publicate în reviste științifice internaționale, Dorel Banabic a contribuit la avansarea cercetării și educației în inginerie mecanică atât în România, cât și la nivel global.

 

Categoria istorie: Mircea Gheorghe Abrudan – Premiul pentru volumul „Mitropolitul Andrei Șaguna. O biografie culturală”

Mircea-Gheorghe Abrudan, născut pe 22 mai 1986 în Cluj-Napoca, este cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie (2008) și Facultatea de Teologie Ortodoxă (2009) la Universitatea Babeș-Bolyai, obținând ulterior două doctorate cu distincția Summa Cum Laude, unul în istorie (2014) și altul în teologie (2021).

Recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative la studiul istoriei culturale și religioase a românilor din Transilvania, Mircea-Gheorghe Abrudan a publicat recent volumul „Mitropolitul Andrei Șaguna. O biografie culturală” (2023), un exemplu de cercetare riguroasă ce îmbogăţeşte cunoașterea asupra identității naționale românești în contextul istoric specific al Transilvaniei. Totodată, a publicat 19 cărți, 130 de studii de specialitate și 230 de articole de popularizare. A colaborat la lucrări importante, precum „Enciclopedia scrisului istoric românesc” și „Dicționarul membrilor Institutului de Istorie din Cluj”. De asemenea, a fost recompensat cu multiple premii și distincții, inclusiv „Crucea șaguniană” și „Crucea transilvană”. Este implicat în viața științifică românească, susținând numeroase conferințe despre istoria Transilvaniei și a Bisericii Ortodoxe Române, în special în contextul perioadei de apartenență la Imperiul Habsburgic și în manifestările dedicate Anului 2024 – Anul Avram Iancu.

 

Categoria film: Dorina Lazăr – Premiul pentru întreaga carieră

Artistă emblematică a generaţiei sale, Dorina Lazăr a absolvit în 1961 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC). S-a impus în cinematograful românesc prin roluri principale în filme ca „Stop-cadru la masă”, „Angela merge mai departe”, „Înghițitorul de săbii”, „Năpasta”, „Frumos e în septembrie la Veneția”, semnate de nume precum Ada Pistiner, Lucian Bratu, Alexa Visarion, Nae Caranfil. Regizori importanți ai anilor următori au continuat să o solicite pentru a da viață unor personaje feminine secundare de mare forță și subtilitate. Așa se explică fructuoasa sa colaborare cu prestigioși cineaști ai unor generații diferite, de la Lucian Pintilie în „Balanța”, în 1991, până la Radu Jude, autorul marelui succes al anului trecut, „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”. Între aceste titluri s-au așezat alte 30, în producții realizate de Mircea Veroiu, Stere Gulea, Elisabeta Bostan, Mircea Mureșan, Andrei Blaier, Nicolae Mărgineanu, cineaști care au scris definiția cinematografului românesc al epocii. Mari creatori străini nu au ocolit numele Dorinei Lazăr, începând cu Costa Gavras (Amen, 2001), continuând cu Francis Ford Coppola (Tinerețe fără bătrânețe, 2006).

Activitatea teatrală a Dorinei Lazăr, începută în tinerețe și continuată până în zilele noastre, prestigiul ei ca actriță și, deopotrivă, ca director, vreme îndelungată, a Teatrului Odeon pe care l-a impus în peisajul nostru teatral, constituie un capitol aparte. A obţinut Premiul ACIN (1982) pentru filmul „Angela merge mai departe” şi premiul TIFF 2010 pentru întreaga carieră. În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul Național Serviciu Credincios în grad de Cavaler, iar în 2012 a primit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din partea Ministerului Culturii și Comunicării din Franța.

 

Categoria arhitectură: Dan Marin – Premiul pentru realizarea proiectului Casa S, zona Domenii, București, proiectată și realizată în perioada 2020 – 2024

Prof. dr. arhitect Dan Marin este o personalitate marcantă în arhitectura românească, cu o carieră extinsă în domeniul proiectării urbane și conservării patrimoniului arhitectural. Este absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București, promoția 1981 și doctor în arhitectură al aceleiasi instituții, din 2011. Începând cu anul 2000 a coordonat realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Zonele Construite Protejate din București, un proiect esențial pentru delimitarea și reglementarea zonelor de patrimoniu istoric ale orașului. Ca profesor și șef de atelier la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” este implicat în formarea generațiilor viitoare de arhitecți. De asemenea, a făcut parte din Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din București între 2006 și 2018, contribuind la deciziile de restaurare și conservare a monumentelor istorice ale orașului.

Dan Marin a participat și la concursuri de arhitectură importante, obținând recunoaștere internațională, inclusiv prin expoziții la Bienala de la Veneția și Trienala de la Milano.

 

Categoria arte vizuale: Constantin Flondor – Premiul pentru cariera de excepție în Arte Vizuale

Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Timișoara, Constantin Flondor este o figură emblematică a artei contemporane românești și descendent al unei vechi familii boierești din Bucovina. Născut în 1936, este considerat un patriarh al picturii contemporane, cu o carieră interdisciplinară ce include arhitectura, matematica, cibernetica și filmul. Fondator al grupurilor „111” și „Sigma” (reminiscenţe ale școlii Bauhaus) și membru al grupării „Prolog” a devenit un reper al artei românești.

Constantin Flondor a fost recompensat cu numeroase premii, inclusiv Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române, Meritul Cultural în grad de ofițer și Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici. A expus în orașe precum Berlin, Veneția, Roma și la Bienala de la Nürnberg, fiind recunoscut internațional. Pictura sa, cu o matematică invizibilă, captează poezia naturii, iar cercetările sale artistice și pedagogice au influențat puternic arta românească.

 

Categoria muzică: Corul Madrigal – Premiul pentru excelență artistică

Fondat în 1963 de dirijorul Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” este un simbol al muzicii corale românești și al diplomației culturale internaționale. Remarcându-se prin tehnica non-vibrato și costumele de epocă maiestuoase, corul interpretează un repertoriu variat, care include muzică renascentistă, preclasică, clasică, bizantină și creații contemporane românești și universale.

Distins cu titlul de „Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii” în 2016 la Palatul Națiunilor Unite din Geneva, Corul Madrigal a marcat 60 de ani de activitate cu turnee în SUA și America de Sud și cu un concert la Panteonul din Roma în 2024.

În cadrul Programului Național Cantus Mundi, inițiat de dirijorul său, Ion Marin în 2011, Corul Madrigal sprijină integrarea socială prin muzică, pregătind peste 72.000 de copii, iar sub conducerea doamnei Anna Ungureanu, corul continuă să fascineze publicul în România și pe scene internaționale.

 

Categoria teatru: Oana Pellea – Premiul pentru Opera Omnia în Teatru, pentru performanțele excepționale în spectacolele „Evadarea tăcută” (Teatrul Național București), „Callas” (Opera Națională București) și „Scaunele” (Teatrul Național Luxemburg)

Oana Pellea este eleva unei profesoare ilustre, regizorul Sanda Manu, și fiica unui actor-legendă, Amza Pellea. O actriță-vedetă care se bucură de aprecierile oamenilor de teatru și care este prețuită și iubită de publicul larg pentru arta sa interpretativă.

În teatru, este interpreta unor roluri antologice în mari spectacole: „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei), „Richard al II-lea” și „Îmblânzirea Scorpiei” de William Shakespeare, „Caligula” de Albert Camus, „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale (regia Mihai Măniuțiu), „Trei surori” de A.P. Cehov, „Poveste de Iarnă” de William Shakespeare (regia Alexandru Darie), „Hamlet” de William Shakespeare, „Woyzeck” de Georg Büchner, „Scaunele” de Eugène Ionesco (regia Tompa Gábor), „Vocea umană” de Jean Cocteau (regia Sanda Manu).

Oana Pellea are o filmografie bogată și a evoluat în producții cinematografice semnate de Stere Gulea, Dan Pița, Ion Popescu Gopo, Manole Marcus, Sergiu Nicolaescu. A primit numeroase premii internaționale pentru rolul principal din „Stare de fapt”, regia Stere Gulea.

De asemenea, Oana Pellea a fost decorată de Președinția României cu Ordinul Național „Steaua România” în Grad de Ofițer. A fost distinsă cu Premiul Academiei Române „Aristizza Romanescu” pentru întreaga carieră teatrală și cinematografică. Regele Mihai I al României i-a decernat decorația „Crucea Casei Regale a României”. A câștigat de două ori Premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru cea mai bună actriță. I s-a acordat Premiul Fundației Culturale Române pentru Carieră Remarcabilă.

 

Categoria istoria artei: Magda Cârneci – Premiul pentru cariera de excepție

Magda Cârneci este o personalitate emblematică a culturii românești contemporane, cunoscută ca scriitor, critic și istoric de artă, în acelaşi timp poetă importantă tradusă în Europa şi SUA. Deține un doctorat în Istoria Artei la „École des Hautes Études en Sciences Sociales” din Paris și a avut numeroase roluri de conducere în domeniul artei și culturii. A fost președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (2000-2005), director al Institutului Cultural Român din Paris și redactor-șef al revistei „Arta”.

Distinsă cu Meritul Cultural în grad de ofițer, Magda Cârneci este autoarea unor eseuri de referinţă precum „Postmodernismul”(1980), „Artele vizuale în România” (1945-1989), dar și a monografiilor dedicate artiștilor Ion Țuculescu și Lucian Grigorescu, contribuții semnificative în critica de artă românească. Romanul său feminist, „FEM”, nominalizat pentru premii importante și tradus în limbile franceză și engleză, a fost finalist la PEN America Translation Award în 2022. În 2019, Republica Franceză i-a acordat „Legiunea de Onoare”, cea mai prestigioasă distincţie a Franţei.

Ceremonia de decernare a premiilor a inclus momente artistice cu muzică românească nemuritoare, susţinute de artiști premiaţi la concursuri de muzică internaţionale, care au concertat pe marile scene ale lumii: soprana Irina Baianț - Global Brand Ambassador Brâncoveanu Vinars, violonistul Alexandru Tomescu, flautistul Cătălin Oprițoiu, tenorul Ovidiu Lazăr, tenorul şi pianistul Marius Deneş, pianistul şi compozitorul Xenti Runceanu, acompaniați de Orchestra Simfonică București, sub bagheta dirijorului Andrei Tudor.

Găzduită de hotelul Alexandrion Experience, care are un design modern și elegant, inspirat din istoricul și activitatea grupului Alexandrion, Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu 2024 a fost un spectacol complet care a celebrat oamenii și realizările lor într-un loc considerat ca una dintre perlele țării noastre, Sinaia, stațiunea montană cu o istorie strâns legată de cea a Casei Regale.

Ceremonia de decernare a premiilor celei de-a unsprezecea ediție a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu va fi difuzată pe 16 noiembrie 2024, la ora 22:00, pe Digi24 TV.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit precizărilor făcute de deputatul PSD, Valeriu Steriu, marți, 14 mai 2019, România poate produce îndeajuns de multă hrană, încât să satisfacă nevoile a circa 35 de milioane de oameni.

Cu ocazia conferinței regionale a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA 2019), care a avut loc la București, politicianul a mărturisit că s-a ajuns la această cifră cu aportul specialiștilor Academiei Române, țara noastră fiind, în opinia sa, doar la jumătate din capacitatea de producție agricolă.

„Pe partea agricolă, România este doar la jumătate din capacitate și o spun realist. Sunt studii făcute recent care arată că țara noastră poate hrăni – o cifră exactă am reușit cu Academia Română s-o stabilim – 35 de milioane de oameni. Tot ce înseamnă teren agricol – nouă milioane de hectare – pot hrăni astăzi 35 de milioane de oameni. O facem pentru 15 milioane de oameni, mai importăm pentru patru-cinci milioane în fiecare an, ne completăm cu importuri, nu doar cu ceea ce nu facem, ci și cu ceea ce produce România, dar nu produce suficient”, a spus Valeriu Steriu.

Tot el a adăugat că suntem încă tributari producției agricole primare, ceea ce determină un deficit comercial masiv.

„Avem nevoie să transformăm mult mai mult produsele agricole. Producem multă materie-primă. Piața internă este mult prea mică decât ceea ce producem, dar transformăm foarte puține produse agricole în industria alimentară, către piața românească. Acesta este și motivul paradoxal pentru care o țară atât de agricolă cum este România, are un deficit comercial”, a mai adăugat deputatul PSD.

Tot în cadrul unei radiografii privind agricultura României din ultimele șapte decenii, Steriu a mai afirmat că problema comasării continuă să fie una care generează pierderi însemnate sectorului de profil.

„40% din terenul agricol încă nu este comasat, nu este încă rezolvat un cadastru care poate aduce mult mai mulți bani din folosirea acelui teren ca garanții sau ca avantaje în zona bancară. Odată cu comasarea și cu o creștere a suprafeței medii agricole, România, cu siguranță, își va crește și mai mult producția agricolă”, a punctat, de asemenea, Valeriu Steriu.

În context european, fără însă a scoate țara noastră din vizor, politicianul a recunoscut, cu amărăciune în glas, că blocul comunitar generează anual o risipă alimentară care atinge un nivel deloc de neglijat, și anume 150 de miliarde de euro.

„Producem mai mult și mai bine, dar, jumătate din ceea ce producem, aruncăm la gunoi. În acest context, 8% din încălzirea globală vine și din ceea ce înseamnă risipă alimentară. Aici, deocamdată, lucrurile stagnează la nivel mondial. Cifrele sunt absolut fabuloase, în sens negativ. Avem, în clipa de față, studii europene care arată că 150 de miliarde de euro este valoarea risipei alimentare, doar în Europa. Practic, mai mult decât bugetul pentru agricultură. Acest lucru pleacă din cele 88 de milioane de tone de mâncare produse”, a adăugat parlamentarul român.

O istorie a ultimilor 70 de ani

În urma unui studiu personal cu privire la ultimii 70 de ani de agricultură românească, Valeriu Steriu a descoperit o creștere semnificativă a sectorului, atât în ceea ce privește majorarea productivității, cât și referitor la diminuarea numărului de oameni care se ocupă cu acest tip de activitate.

„Putem fi optimiști pentru viitor. România a plecat, în 1950, cu șapte milioane de oameni implicați în agricultură, populație activă, care, practic, însemnau 74% din forța de muncă din agricultură. Astăzi, sunt două milioane de oameni implicați în agricultură, adică 27%; în continuare, foarte mulți, poate cea mai mare cifră din Europa, cu siguranță, dar care reușesc, într-adevăr, să modifice puțin aceste date ale prezentului”, a calculat deputatul PSD. „De la cinci milioane de tone de cereale produse în total în 1950, astăzi producem 31 de milioane de tone, adică de șase ori mai mult. La lapte a fost creștere spectaculoasă până în perioada 2000-2004, în ciuda limitărilor date de cotă. Europa o ținea în frâu în perioada respectivă. Ne-am oprit, astfel, la cele cinci milioane de tone de lapte, față de 1,8 milioane în 1950. Cel mai impresionant salt îl avem la porumb. De la două milioane de tone produse în 1950, ajungem la 19 milioane de tone produse în ultimii doi-trei ani. Spun eu, o cifră absolut impresionantă, de nouă ori mai mare”.

Partenerii FFA, în colaborare cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat conferința regională a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA) la Hotel Intercontinental din București, marți, 14 mai a.c.

Evenimentul s-a dorit a fi o continuare a Forumului care a avut loc în data de 9 aprilie, la Bruxelles, sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (www.forumforagriculture.com).
Dezbaterea de la București s-a concentrat asupra unor subiecte demne de atenția deținătorilor de terenuri, fermieri, ecologiști și factori de decizie politică. Conferința a început cu o sesiune politică la nivel înalt pe tema schimbărilor climatice, urmată de o dezbatere privind prioritățile agricole și de mediu ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

O renumită companie germană a scos recent pe piață două motoburghie de pământ de generație nouă, echipamente destinate plantării de toamnă a copacilor.

În această perioadă a anului, pasionații de grădinărit au timpul ideal pentru a sădi pomii fructiferi sau vița-de-vie. Și asta, pentru că pomii plantați în această perioadă câștigă minimum o treime de vară, față de cei plantați primăvara. În plus, plantarea de toamnă asigură un procent mai ridicat de prindere a rădăcinilor și este recomandată pentru majoritatea tipurilor de culturi. Pentru a reduce timpul și efortul la săparea gropilor, se folosesc o serie de utilaje corespunzătoare, care vor ușura considerabil munca.

„Compania Stihl a conceput utilaje pe care le regăsim pe toate piețele dezvoltate, cu tradiție în zona agricolă și nu numai. În urmă cu 65 de ani, Stihl construia primele astfel de motoutilaje, folosind motoarele concepute în propria fabrică. În prezent, noile motoburghie de pământ – BT 131 și BT 360 – fac parte dintr-o nouă generație de echipamente de grădinărit. Motoburghiul BT 131 este dotat cu tehnologia Stihl 4 MIX, cu un rezervor de combustibil mărit, care combină motorul în doi timpi cu motorul în patru timpi. Această tehnologie reduce considerabil consumul de combustibil, dar și noxele emise. Burghiul BT 131 este conceput pentru un singur utilizator, iar cu ajutorul frânei QuickStop cu manetă de declanșare, utilajul poate fi scos din pământ prin rotire în sens invers. De asemenea, tehnologia poate întrerupe fluxul de combustibil atunci când dispozitivul se blochează în sol”, se menționează într-un document de presă remis redacției.

BT 131 și BT 360 au fost concepute pentru forarea găurilor în pământ, pentru lucrări de plantare, pentru construcții sau pentru prelevarea probelor de sol. Instrumentele, create inclusiv pentru terenuri greu accesibile, sunt echipate cu un cadru cu amortizare care asigură o reducere considerabilă a vibrațiilor, iar lucrările se pot desfășura cu un efort minim.

BT 131 este un motoburghiu conceput pentru un singur operator. Din punctul de vedere al specificațiilor tehnice, furnizează 1.9 cai putere (CP), pe un motor de 36,3 centimetri cubi (cmc), tot ansamblul cântărind 10 kg. În cazul BT 360, motorul este aproape dublu, din punctul de vedere al capacității, 60,3 cmc și cu o putere de 3,9 CP. Masa motoburghiului este de 28,8 kg, iar acesta poate fi folosit pentru lucrări de forare dificile, fiind conceput pentru a fi manevrat de două persoane.

Manevrabilitatea în timpul funcționării celor două produse este asigurată de mânerul multifuncțional, utilajele fiind comandate printr-o simplă apăsare de buton, mâna rămânând în poziția de lucru. În plus, căptușeala de poziționare de mari dimensiuni oferă, pe lângă confort în utilizare, manevrarea liniștită și exactă a motoburghiului.

Investițiile majore din sectorul agricol au generat o performanță spectaculoasă, agricultura românească făcând paşi majori spre modernizare, ale cărei efecte se văd în producţiile tot mai mari, au anunțat analiştii KeysFin printr-un raport, aceștia adăugând că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie.

„S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, se precizează într-un comunicat KeysFin de marți, 30 octombrie 2018.

Specialiștii companiei citate mai precizează că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de opt miliarde de euro, susţin experţii de la KeysFin, într-o analiză privind evoluţia businessului din acest sector.

„Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane de tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Şi la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut”, se arată în documentul postat.

Opt miliarde de euro, cifra de afaceri în agricultură

Conform analizei, în agricultura românească activează în prezent aproximativ 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri), iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Datele KeysFin arată că afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% raportat la 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde de lei.

„Rezultatele excelente de producţie pentru grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor”, susțin experţii.

Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246.

În plus, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1.450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

„Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia.

Costul mediu per angajat în agricultură în 2017 - 3.540 lei

Același document relevă faptul că numărul angajaţilor din agricultură s-a majorat cu șase procente faţă de 2013, până la un total de 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Anul trecut, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

„Şi în acest sector, ca şi în alte domenii ale economiei, criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult”, explică analiştii.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare, cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de Promat Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutions Network SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, Smithfield România SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA, cu 531,5 milioane lei, Agrisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei).

2018 – numărul insolvențelor a crescut

Documentul publicat de compania citată mai arată, de asemenea, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanţare la efectele blocajului financiar.

„De exemplu, numărul companiilor în insolvenţă din sector a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăţilor din lanţul financiar”, se mai scrie în comunicat.

Analiza KeysFin arată că, după construcţii şi industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017), mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Agricultura se află tot pe locul trei, după activităţile profesionale şi construcţii, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

„Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanţare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% faţă de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este şi faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% faţă de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei sunt restanţe de peste un an, care reprezintă 54% din total, faţă de doar 40% cât erau în 2013. În acelaşi timp, ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, precizează specialiștii.

Potrivit analiștilor, chiar dacă pe ansamblu evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţă partenerilor de afaceri.

„În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidentelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Pentru a fi în continuare competitivi, fermierii români trebuie să acceseze ultimele tehnologii

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii susțin că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie sa apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii, subliniază analiştii.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050 patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.