În opinia șefului PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, „este foarte greu de crezut” că pot fi probleme cu cele 63.000 de tone de grâu pe care Cerealcom Dolj le-a exportat în Egipt, în urma unei licitații organizate de GASC (autoritatea de achiziție a materiilor prime a statului nord-african), și la care ar fi fost descoperite semințe de mac de către inspectorii de carantină din țara destinatară.

Dragnea se bazează pe spusele ministrului Agriculturii, Petre Daea, potrivit cărora informația transmisă de Reuters cu câteva zile în urmă nu ar fi una oficială.

„L-am întrebat pe domnul ministru (n.r. - Petre Daea) despre discuția cu grâul care ar fi fost refuzat în Egipt. Ne-a spus foarte clar că ea nu este o informație oficială. Grâul despre care este vorba a fost exportat prin portul Constanța, dar în portul Constanța au fost inspectorii egipteni care aici au făcut verificările și au dat bun de export. Mai mult decât atât, grâul, în România, nu are mac”, a afirmat sigur pe el liderul PSD, cu ocazia unei vizite efectuate în teren la sistemului de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, marți, 22 august 2017. „N-am luat eu legătura cu ele, că nu am telefonul lor (n.r. - al autorităților egiptene), dar vă spun încă o dată: în condițiile în care inspectorii egipteni l-au verificat aici, când a plecat din portul Constanța, este foarte greu de crezut că pot fi probleme”.

În urmă cu câteva zile, agenția de presă Reuters titra că autoritățile statului egiptean iau în calcul dacă să respingă sau nu un transport de 63.000 de tone de grâu românesc, revigorând temeri mai vechi printr-o posibilă nouă înăsprire a condițiilor de import, una care a blocat la un moment dat comerțul cu cereale al țării în anul anterior, unul de miliarde de dolari.

Concret, problema achiziției făcute de GASC și descoperită de (alți) inspectorii egipteni de specialitate ar fi legată de un posibil conținut de semințe de mac descoperit la sosirea cargoului în portul Safaga de la Marea Roșie, potrivit unui document de carantină agricolă intrat în posesia Reuters.

Dacă s-ar dovedi că transportul ar putea fi re-exportat din această cauză, acesta ar fi primul pe care autoritățile egiptene îl resping direct din port, de la finele anului 2015, atunci când un cargou plin cu grâu franțuzesc vândut de Bunge BG.N era returnat la origine pentru conținutul de cornul secarei.

Contactat de Revista Fermierului, Mihai Anghel, cel care a expediat transportul de grâu românesc, a declarat că informația potrivit căreia „Egiptul ar putea respinge din nou grâul românesc” nu se confirmă.

El ne-a spus că încărcătura a fost verificată la expediere de către inspectori egipteni, special trimiși de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), iar materia primă a corespuns tuturor specificațiilor contractuale.

Marți, 22 august 2017, autoritățile egiptene ar fi trebuit să transmită dacă refuză sau nu transportul, până la ora publicării acestui material nefiind transmisă nicio astfel de informație în acest sens.

Fermierii-campioni la producția de rapiță din județul Teleorman au pariat pe culturile înființate cu hibrizi DuPont Pioneer (PT225 și PT234, respectiv PT264) și nu au avut decât de câștigat (producțiile variind între 4.300 și aproape 6.000 de kilograme la hectar randament), în condițiile în care în multe ferme din țară s-au înregistrat producții de peste patru tone la hectar, anunță compania printr-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, Cosmin Băcanu și Ioan Manea, ambii din localitatea Furculești, județul Teleorman, precum și Ioan Găina din Drăgănești-Vlașca, respectiv Oprina Ion - toți patru femieri-campioni - sunt hotărâți ca și anul viitor să mizeze pe cultura-regină, și anume rapița. La fel vor face și ceilalți patru: Christophe Huiban, Negrilă Marcela, Milanovici Ștefan și Zamfir Marin. Și au și de ce!

Cosmin Băcanu lucrează 1.100 de hectare, iar în acest an a semănat 100 de hectare cu hibridul PT225 și 150 de hecatre cu hibridul PT234. Producțiile obținute au depășit 5.000 kg/ha, asta datorită geneticii Pioneer, cât și a tehnologiei aplicate. Mai exact, la hibridul PT225 producția a fost de 5.950 kg/ha, iar la hibridul PT234 – 5.700 kg/ha.

„Grâul a fost plantă premergătoare pe care am înființat cultura de rapiță. Imediat după ce acesta a fost recoltat, am făcut o lucrare cu grapa cu discuri pentru a păstra apa în sol, apoi după ce au răsărit buruienile, am aplicat un erbicid total pe bază de glifosat, 4 l/ha. Apoi am administrat 250 kg de complexe 18.46.0. Următoarea lucrare s-a efectuat cu Tigerul la adâncimea de 28-30 cm, după aceea am discuit, iar în ziua premergătoare semănatului am aplicat 100 de kg/ha azotat de amoniu. Semănatul a avut loc în data de 5 septembrie, cu semănătoare Horsche Pronto 6 DC-PTF, este o semnănătoare care încoporează cu discurile din față azotul aplicat cu o zi înainte, are o secțiune la mijloc care aplică îngrășămintele odată cu semănatul și în spate are o secțiune unde sunt semințele. S-au semănat 55 de semințe/mp la adâncimea de 2-3 cm. Tot în toamnă am aplicat un fungicid și un regulator de creștere, dar și un erbicid contra buruienilor graminee. Apoi în februarie am aplicat 300 de kg/ha de uree, iar din primăvară și până la recoltare am mai administrat încă 3 tratamente cu fungicide și insecticide de contact sau sistemice la nevoie. Recoltatul l-am început când umiditatea semințelor a fost de 12%”, a precizat fermierul teleormănean, Cosmin Băcanu, într-un testimonial pentru comunicatorul companiei DuPont Pioneer.

Producătorul agricol a specificat totodată că pentru în următoarea campanie va semăna rapiță pe 200 de hectare, dintre care jumătate cu hibrizii PT234 și PT225, iar cealaltă jumătate cu hibridul PT264.

Ioan Manea (foto stânga), un alt fermier din localitatea Furculești, lucrează 470 de hectare, dintre care pe 120 de hactare a cultivat rapiță în acest an. A devenit unul dintre fermierii campioni deoarece la hibridul PT225 a obșinut produții de 5.200 kg/ha, în timp ce la hibridul PT234 a obșinut 5.000 kg/ha.

„După recoltatul grâului, în luna iulie, am început pregătirea terenului, iar semănatul a avut loc între 5 și 10 septembrie. Am aplicat îngrășăminte - 300 kg/ha, și tot în toamnă am aplicat tratamente cu fungicide și insecticide. În jurul datei de 1 octombrie am aplicat și sulfat de amoniu, în jur de 100 de kg/ha. În primăvară am aplicat alte tratamente, dintre care 3 cu fungicide plus insecticid și un îngrășământ foliar, dar și îngrășăminte aplicate în 2 faze. Recoltatul l-am început în momentul în care umiditatea a fost în jur de 9%”, a adăugat Ioan Manea.

La rândul său, Ioan Găina din Drăgănești-Vlașca, lucrează 550 de hectare, dintre care în acest an 120 au fost însămânțate cu rapiță. Jumătate din suprafața de rapiță a fost însămânțată cu hibrizii Pioneer PT234 și PT225.

„Am înființat cultura între 5-7 septembrie și am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte complexe, un tratament cu insecticid și unul cu erbicid în toamnă, aș fi vrut să mai efectuez unul, dar am avut probleme cu instalația și atunci nu am mai reușit acest lucru în timp util. Am fertilizat în februarie cu 200 kg/ha de uree și apoi la jumătatea lunii martie am aplicat 100 kg/ha de Sulfammo, apoi 3 tratamente cu fungicide, între ele am aplicat un insecticid și un erbicid. Recoltatul l-am început pe 11 iulie, la PT234 am înregistrat o medie de 4.500 kg, iar la PT225, încă recoltez, dar preconizez ca pot atinge și de 5.000 kg/ha.”

Anul viitor fermierul din Drăgănești-Vlașca va însămânța același număr de hectare cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer va opta pentru aceeași 2 hibrizi: PT225 și PT234.

Tot în județul Teleorman, fermierul Oprina Ion a obținut 5.000 kg/ha la hibridul PT200CL, 4.300 kg/ha la hibridul PT234 și 4.250 kg/ha la hibridul PT225.

Producătorul agricol Christophe Huiban a obținut 4.900 kg/ha la hibridul PT225, Negrilă Marcela 4.800 kg/ha la hibridul PT234, Milanovici Ștefan 4.800 kg/ha la hibridul PT225, iar Zamfir Marin 4.650 kg/ha la hibridul PT225 și 4.500 cu PT234.

Pentru județul Teleorman, până luni, 3 iulie 2017, rapița pentru ulei era recoltată de pe 27,28% din suprafața însămânțată, conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

DuPont Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea și comercializarea semințelor de porumb, soia, rapiță și lucernă.

Începând cu anul 2018, se vor redeschide discuțiile cu privire la viabilitatea și eventuala continuare a lucrărilor la canalul Siret-Bărăgan, până atunci însă, a afirmat șeful PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, obiectivele majore sunt reabilitarea sistemului de irigații existent până la 1,98 milioane hectare, laolaltă cu livrarea gratuită a apei pe canalele magistrale.

Abia după îndeplinirea primului obiectiv din programul de guvernare PSD pe zona de irigații -  reabilitarea celor aproape două milioane de hectare din terenul agricol al României - discuția va continua, chiar dacă unele voci spun că sistemul Siret-Bărăgan ar fi „greu funcționabil”.

„Din punctul meu de vedere, noi avem două obiective majore: primul (...) este ca ceea ce avem acum să fie reabilitat și două milioane de hectare din terenul agricol al României să fie irigat, pentru a crește producția agricolă cu 30 - 50 la sută, ceea ce va însemna mai mulți bani pentru fermieri și un pas important pentru echilibrarea balanței. Al doilea obiectiv reprezintă extinderea sistemului de irigații.

Eu i-am cerut ministrului Agriculturii, atunci când lucram la programul de guvernare, și ulterior după ce s-a format guvernul, ca în acest an (n.r. - 2017) să nu se concentreze pe nimic altceva decât pe a duce la capăt toate procedurile pentru a atinge primul obiectiv. Anul viitor, împreună cu specialiștii, împreună cu finanțiștii, putem discuta despre extinderea sistemului de irigații.

Siret-Bărăgan este un sistem de irigații care poate fi foarte bun, dar de ce i-am spus ministrului să nu se concentreze anul acesta, pentru că sunt două abordări în ceea ce privește sistemul Siret-Bărăgan: unii spun că este profitabil și că este util, în timp ce alții spun că este greu funcționabil. Atunci, ca să nu stăm în acest an în aceste dispute, ne concentrăm pe ceea ce avem, să ducem la capăt, acest program de investiții, iar anul viitor discutăm despre el”, a afirmat Liviu Dragnea vineri, 12 mai 2017, la startul campaniei de irigat pentru anul 2017.

Același lider PSD a afirmat că obiectivele din programul de guvernare pe zona de irigații au un cost inițial de circa 90 de milioane de lei, prevăzut deja în bugetul ANIF. Conform calculelor pesediștilor, cele 800.000 ha care urmează să fie irigate în 2017 generează următoarele costuri: 140,6 lei mia de metri cubi de apă (adică 0,1406 lei metrul cub), la 800 mc de apă la hectar, duc la un cost de 89.984.000 lei (800.000X800X0,01406).

Până vineri, 12 mai 2017, MADR a contorizat cereri pentru livrarea de apă aferente unui total de 400.000 ha.

„Partea de irigații pentru noi a fost și rămâne strategică. Avem două obiective majore în acest domeniu, și anume reabilitarea sistemului de irigații până la 1,98 milioane hectare (...). Al doilea obiectiv strategic era să aducem apa pe canalele principale, gratuit, (...) până la SPP. Este un cost financiar de 90 de milioane de lei, care este prevăzut în bugetul ANIF, iar udătorii își iau de la stația sub presiune apa și nu au decât costurile obișnuite. (...) Sunt economii foarte mari – pe de-o parte costurile sunt mult mai mici pentru cei care vor să irige. Apa fiind gratuită, acum majoritatea udătorilor a început să scrie cereri pentru a iriga 400.000 de hectare. Oamenii încep să înțeleagă că sunt foarte multe avantaje. Crește foarte mult producția, la unele soiuri se dublează, iar la altele crește cu 50 la sută.

Ceea ce am vorbit cu ministrul Agriculturii, până să venim aici, se referă la suprafețele care nu sunt în aria de răspândire a acestor SPP-uri (n.r. - stații de punere sub presiune). Aceste stații au fost preluate de asociațiile de udători care au avut acces la programul european pe agricultură, și-au făcut instalațiile secundare pe teren, și-au luat instalații de irigat, dar sunt și suprafețe care au acces la aceste canale de irigații și ai căror proprietari nu sunt grupați în asociațiile de udători. Și aici sunt două căi prin care oamenii pot începe să aibă acces la aceste canale: pot folosi direct motopompe sau orice altă instalație pentru că, acum, apa fiind gratuită, nu mai au niciun fel de problemă și își pot duce exact pe suprafața lor de teren instalațiile de irigat. Pe de altă parte, în momentul în care încep să se organizeze în asociații de udători, iar, acolo unde se organizează, MADR și ANIF le vor realiza asemenea stații de punere sub presiune”, a afirmat Liviu Dragnea.

El a adăugat că încă sunt fermieri care nu cred că apa pe canalul magistral este gratuită, dar cei care au crezut au făcut deja cereri și așteaptă să ajungă apa la ei pe canal.

„Este pentru prima dată în istoria României când apa pe canalul magistral se aduce gratuit”, a continuat el.

Cu ocazia vizitei, Dragnea chiar l-a lăudat pe șeful MADR, căruia în ultima perioadă i-a trasat o serie de sarcini importante, demne de munca lui Sisif.

„Sunt vreo șase-șapte miniștri în Guvern care îmi plac foarte mult, dar este unul care îmi este foarte drag și este ministrul Agriculturii (n.r. - Petre Daea). Am venit să văd cum se implementează programul de guvernare în domeniul Agriculturii”, a conchis Liviu Dragnea.

Costurile fermierilor cu irigatul scad cu peste 60-70 la sută, în condițiile gratuității apei pe canalele magistrale

Într-o discuție dinaintea sosirii delegației, șeful ANIF, Florin Barbu, o persoană destul de emotivă, ținând cont de faptul că la sosirea lui Dragnea i-a tremurat vizibil vocea în fața camerelor și a șefului Camerei Deputaților, a afirmat că totalul cheltuielilor fermierilor cu irigatul scad cu mai bine de 60-70 de procente, în condițiile gratuității apei pe canalele magistrale.

El a vorbit și de modificarea și completarea Legii 138/2014, republicată, pentru modificarea și completarea OUG 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru completarea Art. 10 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice.

În prezent, aceasta a fost adoptată de Camera Deputaților, ca for decizional în data de 9 mai 2017, sub denumirea de Plx 173/2017, urmând să fie trimisă la promulgare.

Acest nou act normativ consfințește, pentru prima dată, oferirea de apă gratis fermierilor, la SPP-uri.

„Marți, în Camera Deputaților, for decizional, s-a aprobat legea prin care toți fermierii și alți fermieri care pot beneficia după aducțiunea principală de irigații, vor avea apă gratis la stațiile de punere sub presiune”, a afirmat Barbu.

El a adăugat că investiția din Călărași și Ialomița a totalizat șase milioane de lei, inclusiv TVA. Lungimea CA1 este de 4.450 de metri liniari, lucrările principale fiind de impermeabilizare și de refacere a capacității de transport. Potrivit directorului ANIF, în urma lucrărilor de modernizare pierderile sunt de doar aproximativ 15 la sută față de canalul CA2, care are pierderi de 60-70 la sută.

Prioritățile ANIF nu se opresc însă aici. Florin Barbu a mai vorbit de alte 40 de amenajări care vor fi reabilitate în perioada următoare.

„În momentul de față, sunt 40 de amenajări care sunt promovate de mine și de ANIF. Nouă dintre acestea vor intra în execuție în luna august, iar la celelalte 31 se vor termina studiile de proiectare. În 2018, vor intra pe C+M (construcții-montaj) și au termen de finalizare patru ani.

Împreună cu ISPIF, am realizat viabilitatea economică a amenajărilor de îmbunătățiri funciare din România, am ajuns la 1,8 milioane de hectare, amenajări care sunt cuprinse și în Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații”, a continuat Barbu.

De asemenea, în opinia sa, cele 90 de milioane de lei alocate anului 2017 nu ar trebui să fie considerate ajutor de stat, întrucât acestea sunt decontate pentru cheltuielile aferente infrastructurii principale de irigații, atât costurile cu reparațiile, cât și costurile cu apa, reprezentând obligativitatea noastră. Celelalte costuri le revin organizațiilor de udători, pentru culturile înființate pe amenajările secundare de irigații.

Nu în ultimul rând, oficialul ANIF a vorbit și de investițiile cu bani europeni în infrastructura secundară de irigații, singura eligibilă, de altfel, pentru a primi bani FEADR.

„În PNDR 2007-2013, au fost aplicate 138 de proiecte, cu o finanțare de 138 de milioane de euro (un milion de euro pe fiecare proiect), pe Măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 au fost depuse 43 de proiecte finanțate, cu o valoare de 42,9 milioane de euro. Sunt la dispoziția organizațiilor de udători, pentru perioada 2017-2018, 385 de milioane de euro pentru refacerea capacității la infrastructura secundară de irigații”, a mai spus directorul ANIF.

În ceea ce privește sistemul Siret-Bărăgan, Barbu a fost foarte precaut și a declarat doar pentru Revista Fermierului că acesta ar deservi 400.000 ha, dar înainte trebuie constituită toată infrastructura secundară.

AFIR a publicat Ghidul consultativ pentru investiții în infrastructura de irigații

Tot vineri, 12 mai 2017, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta pentru infrastructura de irigații finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).

Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului se aplică pentru teritoriul național și pentru zona ITI – Delta Dunării, au precizat cei de la AFIR în comunicatul de presă.

„Lansăm acum în consultare publică Ghidul solicitantului pentru investiții în infrastructura de irigații din nevoia de a primi din partea beneficiarilor un feedback real în ceea ce privește modul de implementare a acestei submăsuri. Suntem conștienți de rolul principal al Agenției, acela de a crea instrumente eficiente, din punctul de vedere al celor care implementează proiectele de investiții și care să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor”, a precizat Adrian-Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Sprijinul public pentru investițiile finanțate prin această submăsură este 100% nerambursabil și nu va depăși 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare (SPA – Stații de pompare a apei, SRP – Stații de repompare).

„Infrastructura de irigații reprezintă un sector vital pentru agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, care are nevoie de investiții durabile și de o finanțare consistentă. Nu putem discuta despre o agricultură cu adevărat performantă fără a susține cu măsuri concrete dezvoltarea sistemului de irigații. Sprijinul financiar acordat prin submăsura 4.3 irigații va avea un efect pozitiv prin promovarea tehnologiilor noi, economisirea apei în agricultură, scăderea costurilor determinate de consumul apei și creșterea suprafețelor irigate”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Ghidul solicitantului în versiune consultativă este publicat pe pagina de internet a AFIR – www.afir.info – la secțiunea Dezbatere publică. Toți cei interesați pot transmite observații și propuneri de modificare a Ghidului solicitantului pentru sM 4.3 – componenta Infrastructură de irigații pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în termen de 10 zile de la data publicării pe site-ul AFIR (respectiv, 11 mai 2017).

Vizita de vineri a avut loc la Amenajarea de irigaţii Pietroiu-Ştefan cel Mare, iar delegația oficială condusă de Liviu Dragnea, însoțit de Petre Daea, ministrul de resort, a trecut în revistă nodul hidrotehnic NH I/II și canalul de aducţiune.

De asemenea, s-a mers la Staţia de Punere sub Presiune -SPP- OUAI Movila din judeţul Ialomiţa, reabilitată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Legea 150 nu va fi abrogată, pentru că nu este cazul, le-a transmis Petre Daea retailerilor și procesatorilor din sectorul agroalimentar care se declară nemulțumiți de turnura pe care această lege a luat-o în ultima perioadă, însă Liviu Dragnea, șeful său pe linie de partid și de Guvern, spune că orice lege care aduce lucruri bune în țară poate fi modificată.

Anunțurile au fost făcute vineri, 12 mai 2017, ocazie cu care ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a și dat startul campaniei de irigat pentru anul 2017. Afirmațiile au fost făcute după conferința de presă de la Staţia de Punere sub Presiune -SPP- OUAI Movila din judeţul Ialomiţa, reabilitată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

„Nu abrogăm Legea 150 pentru că nu este cazul. Modificări am făcut la ea și le-am făcut împreună cu cei care sunt interesați (apropo de retaileri, de producători), într-un interes deosebit pentru fermierii români și pentru produsul românesc. Facem toate reglajele posibile din punct de vedere juridic, în așa fel încât fermierul român să se regăsească în piață, pentru că este o piață unică, trebuie să aibă acces liber la această piață, fără constrângeri, în așa fel încât el să-și poată valorifica producția pe care și-o obține și pe care o realizează cu greutăți mari, cu efort uman, cu cheltuieli deosebite”, a afirmat Daea.

La rândul său, Dragnea a afirmat că acest act normativ care a stârnit controverse și care este catalogat de procesatorii din panificație ca fiind „mai prost decât Legea 321” poate fi modificat, cu scandalurile de rigoare, atâta vreme cât „aduce lucruri bune” în țară.

„Avem de gând să modificăm orice lege care poate aduce un plus și lucruri bune în România, cu scandalul de rigoare. Ar fi bine să fim conștienți că noi încercăm să răsturnăm un sistem osificat. Pe fiecare domeniu s-au făcut tot felul de clici, găști, rețele, unele poate chiar rețele mafiote, și mă refer la rețelele de importuri, care au pus frână și au descurajat fermierii români, cu câteva excepții, să mai lucreze în domeniu. În domeniul producției de cereale, în special, oamenii s-au mai ridicat, dar în zootehnie, în industria alimentară, în legumicultură, în pomicultură, acolo este dezastru și este o provocare foarte mare”, a precizat șeful PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.

Legea 150/2016 (pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare) ar fi creat mai multe probleme industriei laptelui, în viziunea președintelui APRIL, Dorin Cojocaru, motiv pentru care acesta se gândește să se adreseze Parlamentului și să ceară ca sectorul pe care îl reprezintă să iasă de sub incidența Art. 103. (1) din Legea 150/2016, care reglementează prezența la raft a „51%” volum de marfă provenită din lanțul alimentar scurt (produse autohtone, mai nou).

În detaliu, articolul de lege despre care Dorin Cojocaru a vorbit într-un interviu LIVE transmis pe pagina de social media @Fermierului și care ar fi cauzat atât de multe probleme sectorului românesc al laptelui sună așa: „Comerciantul persoană juridică autorizată să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare are obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în conformitate cu legislația în vigoare”, articol modificat anul acesta prin amendamentele propuse de legislativul român.

El a afirmat în mod clar că nu-și dorește ca industria laptelui din România să devină „o victimă colaterală” a reglementărilor aduse de Legea 150/2016 și spune că nu se poate legifera o relație comercială care în ultimii 10 ani s-a dezvoltat unilateral, adică în favoarea retailerilor.

Cojocaru devine inclusiv ironic la un moment dat, atunci când vorbește de această proporție de 51 la sută marfă românească (autohtonă) la raft. În acest context, el spune că procentajul în cauză a devenit un laitmotiv la români, drept pentru care aceștia ar putea ajunge să-l poarte chiar și pe tricouri sub formă de sloganuri „51%, un nou brand!” sau „Produs autohton!”.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a dat startul campaniei de irigat pentru anul 2017. Acţiunea a avut loc vineri, 12 mai 2017, la Amenajarea de irigaţii Pietroiu-Ştefan cel Mare, iar delegația oficială condusă de Liviu Dragnea a vizitat nodul hidrotehnic NH I/II și canalul de aducţiune. De asemenea, s-a mers la Staţia de Punere sub Presiune -SPP- OUAI Movila din judeţul Ialomiţa, reabilitată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Cu un stilou scump, aparținând șefului AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii, Petre Daea, și-a notat până și ora la care liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a comunicat subalternului său cu titlu de ordin să ajungă oarecum din urmă performanța Republicii Moldova de a avea suprafețe arabile protejate împotriva căderilor de grindină de 1,6 milioane ha, dar să o și depășească prin protecția de 100% a culturilor pomi-viticole, precum și agricole din România.

Pe lângă protecția sută la sută a întregii suprafețe agricole a țării împotriva căderilor de grindină, Dragnea i-a trasat subalternului său directiva ca tot până în 2020 să dezvolte un pachet integrat de protecție, prin adăugarea unui sistem de stimulare a precipitațiilor.

Chiar și cu existența acestui pachet integrat de protecție, în cazul unor dezastre naturale, potrivit spuselor președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Executivul „nu va sta insensibil”, lăsând să se înțeleagă că fermierii ar urma să fie sprijiniți financiar.

El a categorisit acest sistem ca fiind unul de securitate națională și a precizat că actuala coaliție guvernamentală va sprijini 100% demersul de dezvoltare a sa.

„Așa cum e firesc, celui care muncește foarte mult i se dă și mai mult să muncească. Vă anunț, domnule ministru, că obiectivul s-a schimbat - cel din campania electorală - în sensul că obiectivul va fi acoperirea întregii suprafețe a țării. Nu putem lăsa culturile agricole. (...) Așa că să vă îngrijiți, să faceți cele necesare pentru ca, din punct de vedere logistic, administrativ și financiar, să prindem în bugetul anului viitor cele necesare, iar 2024 să-l aducem în 2020. Asta însă cu condiția ca, în 2020, toată suprafața țării să fie acoperită. (...)

Eu vă propun, domnule ministru – un om tânăr, cu foarte multă putere de muncă –, să duceți la capăt și sistemul de stimulare a precipitațiilor, să faceți un pachet integrat. Eu m-am bucurat foarte mult când am auzit care este suprafața protejată în Republica Moldova – 1,6 milioane hectare. Sigur că poate părea pentru unii un obiectiv prea mare să ajungem din urmă Moldova, dar eu cred că putem depăși acest obiectiv și faptul că ani de zile autoritățile române nu au dat importanța maximă acestui tip de acțiune arată, de fapt, o parte din cauzele care au făcut ca agricultura românească să fie în situația în care se găsește, cu sute de mii de tone importuri și mii sau zeci de mii de tone exporturi și discutăm ori de legume, ori de fructe, ori de carne, de toate felurile.

Din partea majorității guvernamentale și din partea tuturor structurilor care vor fi necesare, veți avea tot sprijinul, pentru că este un obiectiv de securitate națională.

Dacă cumva, în anumite zone, anumite specii vor fi afectate, Guvernul României nu va sta insensibil sau nu va sta să se uite, dând vina numai pe Dumnezeu sau pe vreme, dar eu nu cred că efectele vor fi atât de mari. Haideți să așteptăm să se finalizeze toată această perioadă de schimbări climatice destul de neobișnuite și vorbim după aceea”, a afirmat Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la sediul UCCG Moldova 2, Vrancea.

Potrivit spuselor sale, programul antigrindină a fost cuprins în programul de guvernare PSD, astfel încât să se ajungă la o acoperire de aproximativ 850.000 ha.

În plus, pesedistul a spus că dezvoltarea sectorului de protecție antigrindină și de stimulare a precpitațiilor va duce la crearea de noi locuri de muncă, dar și la dezvoltarea industriei de apărare pe orizontală.

„În etapa în care ne aflăm, așa cum am convenit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), să acoperim 500.000 ha la 15 aprilie 2017, obiectivul a fost îndeplinit, iar până la sfârșitul anului să ajungem la 850.000 ha.

Ne interesează să dezvoltăm un sistem complet de stimulare de precipitații și de combatere a grindinei, care să acopere tot teritoriul țării. Este foarte bun sistemul, este gândit în special pentru pomicultură și viticultură, dar nu putem să lăsăm la voia destinului culturile agricole din sud, din Bărăgan, din Câmpia de Vest, din Moldova. Am vorbit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), în perioada următoare vor upgrada programul inițial, în așa fel încât în maximum doi ani să avem toată țara acoperită. În același timp, efectul benefic, dincolo de efectul bun pentru fermieri și pentru agricultură, în general, va fi și pentru industria din România. Au fost capacități de producție care au dispărut și care, acum, vor reveni la viață, vor asigura tot ceea ce este necesar, plecând de la rachete, cutii, instalațiile, aruncătoarele de rachete, inclusiv acele benzi de care operatorii vorbeau și care, acum, nu se mai fabrică în România pentru că, la Făgăraș, a dispărut autorizația de mediu”, a conchis Dragnea.

În contextul afirmațiilor legate de securitatea națională, fostul șef al ANM, Ion Sandu, i s-a plâns lui Dragnea și lui Daea de acțiunile subversive ale fostului guvern tehnocrat de a introduce management privat la meteorologie. Cei doi i-au promis lui Sandu că lucrurile se vor schimba.

„Până acum, ANM a susținut total această activitate, în sensul că toată informația din ANM este și în acest centru, și în cel de la Iași, dar și în cele care vor urma”, a afirmat Ion Sandu, un apropiat al  generalului de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Direcției Generale Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul MADR. „Profit de această ocazie să spun despre mesajele pe care le-am dat în ultimul timp cu privire la inițiativa făcută de vechiul guvern, cu privatizarea sau managementul privat, una care poate să încurce și acest program și am documente în acest sens. Am documente care atestă că nici acest program nu va putea funcționa cu management privat”.

45 de milioane de euro pentru 2017 și 2018. „Cu 34 de puncte de lansare, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha” (Florescu, MADR)

Într-o declarație înainte de conferința de la UCCG Moldova 2, Vrancea, de vineri, 21 aprilie 2017, generalul de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul Ministerului Agriculturii, a mărturisit că în programul de guvernare s-au alocat destui bani pentru sistemul național antigrindină. Mai exact, pentru anul 2017, sunt disponibili în jur de 20 de milioane de euro, iar pentru anul anul acesta și pentru 2018, cumulat, s-au alocat 45 de milioane de euro și o protecție de 880.000 ha.

Dacă în prezent, conform spuselor sale, sunt funcționale 34 de puncte de lansare, până la sfârșitul anului, se vrea rachetizarea a 60 de astfel de puncte de lansare.

„(...) Fonduri sunt mai mult decât suficiente pentru a implementa acest sistem la nivel național. Bineînțeles, vom activa și sistemul de aviație, cât și alte tehnologii cum sunt și generatooarele terestre, pentru protecția împotriva grindinei sau pentru uniformizarea fenomenelor extreme.

La nivel național, în momentul de față sunt 34 de puncte funcționale. În plus, 11 puncte de lansare vor fi puse anul acesta în funcțiune, dar ele parcurg anumite etape. Cu aceste 34 de puncte, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha. Dublăm astfel capacitatea de protecție. În anul 2016 am funcționat cu 17 puncte de lansare și am protejat în jur de 280.000 ha.

După Legea 173 am prevăzut centrele și unitățile de combatere, unde vor fi implementate și astfel avem trei centre zonale: Moldova, Muntenia și Transilvania. În cadrul acestora vom aplica șapte dezvoltări de combatere (în ordinea implementării): Prahova, Iași, Vaslui, Vrancea, Vâlcea (aici mai puțin pentru că, deocamdată, avem doar trei puncte de lansare), Timișoara, Târnăveni, Mureș, Buzău, Craiova.

Până la sfârșitul anului intenționăm să mai construim încă 26 de puncte de lansare, astfel că, atunci, vom avea în jur de 60 de puncte de lansare. În anul 2018 ajungem la o protecție de aproape un milion de hectare, mai exact 880.000 ha. Vorbim aici de protecție 100%, dar influența este mult mai mare. Dacă un punct de lansare protejeasă 15 km pătrați, influența este pe 40 km pătrați”, a punctat fostul militar de carieră.

Alături de unitatea-pilot de la Prahova, în 2011 și-a început activitatea unitatea de la Iași, anul trecut unitatea de la Focșani, iar anul acesta – îmbucurător – și-a demarat activitatea și unitatea Oltenia cu grupul Drăgășani. De asemenea, sunt în stadii avansate Timișul și Mureșul, urmând ca, în etapa imediat următoare, să fie funcțională unitatea din Maramureș.

Excepția... confirmă oare regula?

Într-un articol publicat de partenerii noștri de la „Surse și Resurse”, cei care de altfel ne-au susținut și cu o parte din suportul logistic de transmisie LIVE pe pagina de Facebook a evenimentului din Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, același general în rezervă, Căunei-Florescu, mărturisea de această dată în fața fostului ministru al Agriculturii, Daniel Constantin (aflat în prezent într-un puternic con de umbră), în data de 2 octombrie 2015, de o mai veche breșă în buna funcționare a sistemul de rachetizare. Asta poate și pentru a mai descreți frunțile celor prezenți la eveniment, ca urmare a imposibilității lansării rachetelor antigrindină, fapt care nu a mai fost valabil cu ocazia vizitei lui Dragnea.

Potrivit articolului publicat de colegii noștri, unul dintre oamenii care „acum câțiva ani” activau într-un punct de lansare rachete antigrindină (cel mai probabil angajat al firmei care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova) s-a panicat în momentul în care trebuia să execute foc asupra unei formațiuni noroase periculoase, a scăpat proiectilul din mâini și, potrivit spuselor lui Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a pierdut controlul sfincterian și... „a fugit”.

​„Nu este nici o glumă proastă, și nici păcăleală inițiatică tipic militărească. Sunt afirmațiile cu subiect și predicat ale generalului-maior cu două stele, în rezervă, dr. ing. Gheorghe Căunei Florescu, șeful AASNACP, cu ocazia inaugurării Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea”, spun colegii și prietenii noștri de la http://sursesiresurse.weebly.com/ „Răspunsul său vine în primă instanță, surprinzător, la întrebarea reporterului nostru dacă putem exporta rachete antigrindină performante și în Republica Moldova, proiectile și sisteme de tragere (RAG96 și RAG96S, respectiv lansatorul LARMA 1) fabricate de Electromecanica Prahova, ca soluție mult mai eficientă la produsele exportate de vecinii noștri de peste Dunăre, celorlalți vecini ai noștri cu capitala la Chișinău. Conform unor informații provenite din surse militare, aceste proiectile bulgărești ar fi produs inclusiv incidente în Republica Moldova”.

Ca fapt divers, de exploatarea Unității Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova s-a ocupat în ultimii ani... chiar Electromecanica Ploiești, producătorul rachetelor românești, potrivit site-urilor de licitații http://licitatiipublice.clubafaceri.ro, www.dgmarket.ro, www.tenderise.eu și altele.

„Practic, noi avem proceduri, avem foarte bine pusă la punct partea de legislație. De asta am susținut să avem lege și să avem proceduri, că altfel este responsabilitatea foarte mare. Aici (n.r. - UCCG Moldova 2 Vrancea, punct de lansare Panciu) lucrează 24 de ore din 24 doi oameni (n.r. - unitatea este deservită de General Conf Group, un furnizor de îmbrăcăminte de protecție, uniforme militare, echipamente de supraveghere etc.). Doi oameni stau în punctul de lansare. În momentul când vine fenomenul extrem, se întunecă; începe să trăsnească. Când asta se întâmplă, te cuprind fiorii. De aceea, oamenii trebuie să aibă o bună pregătire și noi totdeauna, anual, îi trimitem la psiholog. Și nu la orice psiholog, ci la psihologul pe securitate națională. Deci nu te duci să-ți pună o ștampilă. Cu toate acestea, la Prahova, acum câțiva ani, a trecut și un om mai puțin verificat. În momentul în care a început furtuna, se deplasa cu racheta de la rastel către instalația de lansare și a trăsnit o dată. În momentul acela a scăpat racheta, a făcut pe el și a fugit. A rămas unul singur, acela a luat racheta, a introdus-o (...). Asta trebuie făcută în câteva minute, că dacă nu a trecut norul și ai pierdut (...). Cel în cauză a plecat și n-a mai venit”, a precizat fostul militar de față cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, jurnaliști și alți invitați.

„Nu spunem că afirmația șefului AASNACP a fost intenționată sau nu, direcționată sau nu, pentru că nu știm anume cu câți ani în urmă s-a petrecut evenimentul. Aceasta este însă realitatea faptelor. Legăturile cu furnizorul de servicii care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova au fost făcute ulterior doar prin muncă de documentare, informațiile fiind disponibile pe Internet. Important de menționat este că acest tip de incident a avut loc, iar semnalul de alarmă este de ce unități care ar fi trebuit să fie deservite de personal militar angajat sunt gestionate de firme private, chiar dacă au experiență ca furnizori de material de specialitate (oricare ar fi el). Până la urmă, de buna funcționare a acestor sisteme ține inclusiv bunăstarea fermierilor și siguranța cetățeanului”, precizau totodată cei de la Surse și Resurse.

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor  măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.

UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.

Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.

Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.

Valul de nemulțumiri generat în ultima perioadă ca urmare a devoalării unei versiuni mai vechi a proiectului de lege care vizează susținerea introducerii noțiunii de gospodărie recunoscută fiscal, fără acordul partidului majoritar aflat la guvernare, a fost trecut în contul ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, ca aspect negativ, a mărturisit președintele Camerei Deputaților și al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la Țifești, județul Vrancea, cu ocazia unei deplasări dedicate inaugurării sezonului de combatere a căderilor de grindină, alături de șeful MADR, Petre Daea.

„Am ajuns în situația aceasta pentru că, din păcate, ministrul de Finanțe a dat un draft din acest act normativ, care nu era finalizat, un draft la care noi lucram, dar era la o fază anterioară, am înțeles către o asociație a unor oameni de afaceri, fără să aibă o discuție cu noi, înainte, la partid, ceea ce nu se face”, și-a declarat nemulțumirea oficialul social-democrat.

Aflat în vizită la casa de vinuri Panciu, după ce a asistat la lansarea demonstrativă a unei salve de trei rachete antigrindină dintr-o locație apropiată, Dragnea a încercat să explice cum, de fapt, toate limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie vor rămâne așa cum sunt acum, chiar și după introducerea impozitului pe gospodărie, de la 1 ianuarie 2018.

„Oamenilor li se dă, nu li se ia; este foarte simplu. Este vorba despre tot sistemul nostru de deduceri fiscale care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, de care trebuie să beneficieze toți românii, dar pentru asta este nevoie ca toate veniturile să fie globalizate. Altfel, există riscul ca românii să nu beneficieze de anumite facilități care vor fi în vigoare din ianuarie, anul viitor, pentru că acum nu există, din păcate, în România, un sistem în care statul, prin Ministerul de Finanțe, să aibă toate informațiile, centralizat.

Înlocuind, de fapt, cele două plafoane de impozitare – 16 la sută – care se aplică la salarii și la alte tipuri de impozite și 5% la dividende în altă parte, cu zero procente la dividende, respectiv cu 10%. Din start, impozitele scad. Asta înseamnă că oamenii vor plăti mai puțin. La asta se adaugă niște deduceri fiscale, de care oamenii vor beneficia. (...) Toate veniturile neimpozabile, limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie rămân așa cum sunt acum: numărul de hectare, în funcție de culturi, numărul de animale în funcție de specie, acestea rămân, la astea nu se umblă, dar vor veni niște impozite mai mici, impozitele vor scădea, oamenii vor plăti mai puține impozite. Asta trebuie să se înțeleagă. În perioada următoare vom explicita, la tablă, așa cum au învățat românii în campanie, toate aceste lucruri. (...) Va fi mai multă rigoare, iar cei care, acum, au proprietăți sau venituri pe care nu le declară, atunci, probabil, le vor declara pentru că vor dori să beneficieze de acele facilități”, a afirmat Dragnea.

În plus, el a adăugat că în primul an de implementare a noii legi nu va fi nevoie de asistența instituției consultantului fiscal, precum și că acești specialiști în fiscalitate ar urma să fie plătiți de stat, nu însă cu presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

„Din funcționarii care sunt acum la diversele structuri ale Ministerului de Finanțe și ANAF în județe și în localități se vor selecta acești consultanți fiscali care îi vor ajuta pe oameni, nu să-și facă niște birouri, unde oamenii să facă cozi. Oamenii nu vor plăti aceste servicii”, a mai spus șeful PSD.

Și pentru că s-a aflat la sediul unui producător de vin, el i-a atenționat pe cei de la ANPC pentru lupta pierdută cu frauda din sectorul vinului și a amenințat discret inclusiv cu eliminarea din funcție a actualei conduceri, pentru ineficiență.

„Avem de dus niște lupte foarte serioase cu contrafacerile care există pe piața vinului, iar aici cred că protecția consumatorului a pierdut meciul. Ne vom gândi serios dacă actuala echipă poate duce o astfel de luptă, pentru că până acum a pierdut-o”, a adăugat președintele Camerei Deputaților.

Tot la Casa Panciu, Liviu Dragnea a vorbit de cum anume va funcționa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și care va fi impactul său investițional în zona agriculturii. Practic, a afirmat liderul PSD, agricultura din România ar urma să fie beneficiar direct al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, dar nu numai din partea fondului, ci și din partea bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii.

„FSDI se va constitui preluând în portofoliu companiile de stat. În primă fază, companiile de stat profitabile și cu două-trei excepții neprofitabile. Va emite obligațiuni pentru a face venituri, va intra în consorții și în proiecte de colaborare pe companii de proiect pentru investiții în infrastructură, pentru investiții în acest program care are trei componente de finanțare a producției, de legume de exemplu, cum este și cazul programului de tomate, de finanțare a depozitării și colectării și de finanțare a unor microfabrici de conserve unde se pot asocia fermierii dintr-o comună sau din mai multe comune”, a conchis el.

Marius Budăi: „Introducerea venitului global pe gospodărie va aduce mai mulți români în clasa de mijloc”

În aceeași zi, deputatul PSD Marius Budăi a ieșit cu explicații suplimentare, detaliate, cu privire la viitorea metodă de impozitare și a anunțat că este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie, astfel încât persoanele cu venituri mici să beneficieze de deduceri fiscale din partea statului.

„Prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduși mai mulți români în clasa de mijloc, în urma scăderilor impozitelor pentru cei cu salarii mai mici. În același timp, se elimină ghișeele și astfel se reduce birocrația pentru cetățeni, întrucât toate plățile fiscale și depunerile declarațiilor privind câștigurile vor fi făcute de consultanții fiscali. Totodată, vor fi stimulate serviciile din sectorul privat, ceea ce va reprezenta un sprijin major pentru antreprenorii care vor oferi servicii de educație, sănătate, asigurări de viață sau de bunuri, construcții etc”, a declarat Marius Budăi.

În urma adoptării noului sistem de impozitare a veniturilor, vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Astfel, gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale și vor crește veniturile la bugetul de stat. În acest fel, statul va obține venituri consistente din eliminarea economiei negre, iar cu acești bani vor putea fi susținute în continuare creșterile de salarii, reducerile de taxe și crearea de locuri de muncă. Ministerul Finanțelor Publice estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde lei, în urma adoptării acestui sistem de impozitare.

Venitul global pe gospodărie reprezintă o declarație de venit ce se va completa în numele membrilor care locuiesc împreună într-o locuință. Nu este un impozit sau o taxă nouă, ci un mod de calcul nou. Modelul este aplicat și în Statele Unite, Franța, Belgia, dar și în alte state.

„Impozitele se vor calcula după două criterii simple. Impozit 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariați, pensionari sau cei cu activități independente și impozit de 10% pentru diferența care depășește 2.000 lei lunar. În funcție de nivelul veniturilor unei gospodării, Guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile, pentru studiile copiilor sau pentru renovarea locuinței etc. În același timp, se va încuraja creșterea natalității. Astfel vor fi deduceri în valoare de 1.600 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 lei/lună și 1.200 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 lei și 10.000 lei/lună”, a explicat parlamentarul social democrat, membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Potrivit politicianului PSD, termenele pentru introducerea noului model de impozitare a veniturilor sunt: 1 ianuarie 2018 – se aplică sistemul de deduceri și noul model de impozitare; 1 decembrie 2018 – sunt selectați și pregătiți consultanții fiscali și se va face arondarea gospodăriilor pentru fiecare dintre aceștia, respectiv 1 mai 2019 – se depune pentru prima oară declarația anuală de venit global pe gospodărie, luându-se în calcul noul model de impozitare și deducerile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Vineri, 21 aprilie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat alături de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, la inaugurarea sezonului de combatere a căderilor de grindină pentru anul 2017.

Evenimentul s-a desfăşura la sediul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 și a continuat cu o vizită de lucru la Casa de vinuri Panciu.

În cadrul conferinței de presă pe care președintele PSD, Liviu Dragnea, a avut-o la sediul partidului în seara de joi, 15 decembrie 2016, acesta a prezentat calendarul de guvernare care conține informații inclusiv despre programul pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, calendar care va fi urmărit îndeaproape de un grup de specialiști stabiliți de la nivelul partidului și care va urmări realizarea tuturor angajamentelor.

Poate cea mai importantă promisiune de care neapărat va trebui să se țină pesedistul este cea legată însă de plata subvențiilor. Dragnea s-a angajat ca prima tranșă a plăților să intre în conturile fermierilor de la 1 martie 2017, iar cea de-a doua din 1 august, anul viitor.

Conform promisiunilor făcute în fața a milioane de votanți, de la 1 martie 2017, TVA aferentă achizițiilor de materii prime pentru agricultură va fi de zero la sută.

Totodată, începând 1 iunie 2017, cultivatorii de tomate vor primi 3.000 de euro pe mia de metri pătrați de solarii, iar crescătorii de animale până la 10.000 de euro pe 200 de capete.

„Calendarul de guvernare – De la 1 martie 2017 vor intra în vigoare unele măsuri. TVA 0 (...) pentru materiile prime din agricultură. (...) Tot la 1 martie, plata subvențiilor în agricultură. (...) De la 1 aprilie 2017, demararea procedurilor necesare pentru realizarea programului de achiziționare a 3.000 de ambulanțe pentru fiecare sat din România. De la 1 mai va începe programul mare, care se va întinde pe mulți ani, de împădurire. Avem în plan ca în jumătatea de an practic care va rămâne, să împădurim minimum 5.000 ha. De la 1 iunie, demararea programelor ce vizează subvenționarea producției de tomate cu 3.000 de euro pe an, 1.000 de metri pătrați de solarii și, de asemenea, subvenționarea cu creșterea animalelor cu 10.000 de euro pe an a 200 de capete. Demararea implementării sistemelor antigrindină, proiect ce se va derula pe o perioadă de doi sau trei ani de zile. De la 1 iulie se va înființa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. Tot de la 1 iulie, demararea programului privind irigarea a 1,3 milioane hectare, reprezentând 40 de amenajări. 1 august – a doua plată a subvențiilor pentru agricultură”, a afirmat președintele PSD.

În plus, începând de săptămâna viitoare, va fi creionat un grup de specialiști PSD care vor avea în sarcină monitorizarea îndeplinirii acestui calendar. Grupul va întocmi rapoarte lunare de privind eficiența actului de guvernare, urmând, dacă va fi cazul, să propună noi foi de parcurs, prin propuneri de îmbunătățire.

„În ceea ce privește monitorizarea activității Guvernului, programul nostru de guvernare a fost un program votat politic și prezentat de către PSD în această campanie. Din acest motiv, Guvernul va fi monitorizat în permanență de către un grup de specialiști pe care i-am stabilit de la nivelul partidului, care va urmări realizarea tuturor angajamentelor făcute în timpul campaniei electorale, la termenele și în condițiile prevăzute în program. De asemenea, această echipă de monitorizare va face lunar rapoarte privind eficiența actului de guvernare și, dacă va fi cazul, va face și propuneri pentru îmbunătățirea acestui act, propuneri de orice natură”, a adăugat liderul social-democraților.

28 octombrie 2016: „Patru ani sunt suficienți pentru cadastrare, dacă cine e la guvernare, înțelege că poate crește valoarea economiei doar prin acel sistem de cadastrare”

La conferința de lansare a programului pentru agricultură, eveniment care a avut loc în data de 28 octombrie a.c., întrebat fiind dacă până la implementarea sistemului de plată pe fermă (anul 2020 plus doi), cadastrul va fi gata, Dragnea a replicat că patru ani sunt suficienți, cu condiția să fie reintrodusă descentralizarea achizițiilor pentru serviciile de cadastru și să fie prioritizate operațiunile de măsurători și intabulare a terenurilor agricole.

„Garanția că se implementează (...)? Vă dau doar două argumente: în primul rând vor avea prioritate terenurile agricole, pentru că discutăm, pe de-o parte, de terenuri agricole, pe de altă parte de suprafețele din intravilan ca și terenuri și a treia componentă – imobilul, efectiv, clădiri. Prin această descentralizare totală, având sursele, iertați-mă – patru ani sunt suficienți. Asta dacă cine e la guvernare, înțelege că poate crește valoarea economiei doar prin acel sistem de cadastrare”, a conchis șeful PSD.

Una dintre facilitățile PSD propuse în programul său pentru agricultură „Sprijinirea Fermierilor Români”, lansat astăzi, 28 octombrie 2016, este și cadastrarea tuturor terenurilor agricole până în 2020, de către stat.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de HG nr. 294/2015. Acesta se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2337 UAT-uri situate în mediul urban și rural. Prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune. PNCCF ar trebui să beneficieze de fonduri externe nerambursabile (UE) în valoare de 312 milioane euro, venituri proprii de aproximativ 900 milioane euro, respectiv de alocări din bugetul UAT-urilor prin finanțare și cofinanțare.

Fermierii români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Potrivit noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de întabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.

Conform prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, nici unul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.