Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit online 65 de solicitări de finanțare în valoare de circa 47,6 milioane de euro (47.616.514 euro) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020. Alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro. Prin urmare, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltat pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate”, a declarat George Chiriță, director general AFIR.

Precizăm că, din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/proiect pentru mașini de recoltat (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile. Data limită de depunere a proiectelor este 12 decembrie 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Planeta se confruntă cu un moment critic. Două din cinci specii de plante sunt amenințate cu dispariția, cu implicații uriașe pentru viitorul tuturor ecosistemelor.

Cartografierea speciilor de plante a analizat peste 40.000 de specii de plante cunoscute pe Pământ, dorindu-se analizarea unui număr cât mai mare de specii pentru a satisface nevoile nutriționale și de mediu.

Semințele sunt unități de reproducere a speciilor, fiind atemporale, și fără să-și limiteze arealul de dispersie dețin puterea de a regenera speciile, de a promova biodiversitatea și de a permite ecosistemelor să se adapteze la o lume în continuă schimbare. Acestea sunt principalele motive pentru care este necesar să se păstreze semințele și aceasta este nevoia prin care a apărut conceptul de „bancă de semințe”.

Băncile de semințe sunt un instrument rentabil pentru conservarea plantelor ex-situ pe termen lung (departe de habitatul lor natural). Semințele colectate sunt condiționate, sunt uscate și supuse înghețării după anumite tehnici, fiind astfel conservate pentru viitor, pentru a păstra diversitatea genetică. Acestea oferă o poliță de asigurare împotriva amenințărilor cu care se confruntă plantele în natură.

Un fapt fascinant despre semințe și conservarea lor este că semințele pot fi viabile sute și chiar mii ani. Mărturie în acest sens stă cea mai veche sămânță datată cu carbon 14 viabilă recuperată din săpăturile de la Palatul lui Irod cel Mare din Israel, care are aproximativ 2000 de ani (sămânța sâmbure de curmal)!

Datele de specialitate demonstrează că din cauza schimbărilor climatice există multe specii de plante care erau folosite în urmă cu un secol și care nu sunt cultivate la fel de frecvent astăzi ori au dispărut în totalitate din sfera de interes.

Băncile de semințe oferă o modalitate de a păstra acea valoare istorică și culturală, ele fiind ca niște biblioteci de semințe care conțin informații valoroase despre strategiile de evoluție a plantelor, prevenind  pierderea diversității genetice la speciile rare de plante.

În majoritatea băncilor de semințe, semințele sunt, de asemenea, disponibile pentru cercetare în beneficiul publicului și, prin urmare, sunt finanțate public. Crescătorii de plante au adesea nevoie de gene pentru a crește randamentul, rezistența la boli, toleranța la secetă, calitatea nutrițională a plantelor utilizate în agricultură.

Metode și tehnici de conservare

La fel ca orice alt lucru, și semințele se degradează în timp, chiar în condiții optime de conservare prin metode laborioase, urmărindu-se în permanență factorii care ar putea duce la compromiterea viabilității semințelor. Este dificil de prezis cât timp o sămânță va rămâne viabilă astfel încât băncile de semințe renumite monitorizează potențialul de germinare în timpul depozitării, la anumite intervale de timp urmărind mai mulți parametri. Când procentul de germinație a semințelor scade sub limita pragului admisibil, semințele trebuie replantate și recoltate pentru o altă rundă de depozitare pe termen lung. Strategia de menținere a speciilor constă în păstrarea semințelor într-o colecție de bază pe termen lung, zeci sau sute de ani, dar și într-o colecție activă, urmărindu-se astfel păstrarea caracterelor genetice.

Semințele sunt creaturi vii, fiecare sămânță este unică și reacționează diferit față de factorii externi de păstrare, motiv pentru care, pentru a stabili norme acceptabile pentru băncile internaționale de semințe, FAO a Organizației Națiunilor Unite și un grup de consultanță numit Biodiversity International au dezvoltat împreună un set de standarde în ceea ce privește metodele de lucru și de conservare a genelor.

Concluzie

Astăzi, lumea are mii de bănci de semințe. Colecțiile lor sunt de o importanță critică pentru speciile planetei și pentru sănătatea ecosistemelor în care trăim. În epoca diminuării zonelor sălbatice și a biodiversității putem folosi băncile de semințe pentru a restabili și regenera bogăția planetei, urmărindu-se în primul rand:

• Îmbunătățirea diversității genetice capturate în colecțiile de gene, creșterea concentrării asupra taxonilor sub-specifici și reprezentarea eco-geografică și genetică adecvată prin colecții de specii multi-proveniență;

• Prioritate plantelor amenințate de dispariție, precum și plantelor endemice și celor mai utile pentru viitor pentru adaptarea și inovarea umană;

• Prioritate ecosistemelor cu risc de schimbări climatice (montane, maritime și insulare);

• Asigurarea necesarului de hrană în situația unor catastrofe majore care pot avea loc.

Articol scris de: DR. ING. MATILDA POPESCU 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html                

A fost aprobat și publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii Ordinul nr. 27 din 3 februarie 2021 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea testelor şi controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării şi acreditării pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi tarifele pentru efectuarea testelor de calitate a seminţelor şi a materialului săditor.

Pentru a consulta actul normativ și tarifele, accesați link-ul:

Foto: BASF Agricultural Solutions

În plin sezon de plantări, pomicultorii trebuie să respecte recomandările specialiștilor în ce privește achiziția, păstrarea, plantarea și pregătirea pomilor pentru sezonul rece. În rândurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual), vă spune ce aveți de făcut și la ce să fiți atenți.

Este indicat ca, imediat după primirea coletului, pomii să fie bine hidratați, respectiv se pot imersa rădăcinile într-un vas cu apă pentru circa 24 -72 ore, dar nu mai mult de 72 ore, pentru a se evita asfixierea acestora, sau se vor introduce rădăcinile pomilor într-o groapă comună și se vor acoperi cu pământ ori nisip, iar ulterior se vor uda din abundență, pentru o bună hidratare. Astfel, pomii se pot păstra de la câteva zile până la câteva săptămâni, sau chiar până în primăvară, dacă din motive obiective nu reușiți să-i plantați în această toamnă.

La plantare se vor scoate succesiv pomii, de la stratificare, pe măsură ce aceștia vor fi plantați, iar înainte de plantare pomii vor trece prin procesul de pregătire de plantare, respectiv:

• Fasonarea rădăcinilor, prin care se urmărește eliminarea rădăcinilor rănite, fracturate, precum și scurtarea vârfurilor acestora, pentru a stimula ramificarea acestora.

• Mocirlirea rădăcinilor, respectiv se va pregăti un amestec de consistența smântânii, format din bălegar de vacă proaspăt sau mraniță sau pământ de pădure sau efectiv un pământ reavăn, bine mărunțit, care se va amesteca cu apă, astfel încât să obținem un amestec de consistența smântânii. După ce rădăcinile au fost fasonate se va trece la mocirlirea acestora, efectiv rădăcinile vor fi trecute prin acest amestec de consistența smântânii, în care se poate adăuga și un stimulator de înrădăcinate (de exemplu, Razormin - 0,5%, Radistim - 0,5%).

• Plantarea propriu-zisă. După ce am pregătit gropile de plantare în prealabil sau chiar cu câteva săptămâni înainte, gropi generoase cu adâncimea de circa 50 cm și diametrul de 50 cm, se va trece la plantarea pomilor. Este foarte important ca la plantare punctul de altoire să nu fie îngropat, respectiv să rămână deasupra nivelului solului, de aproximativ două degete (2 - 3 cm), iar ulterior se va adăuga pământ progresiv și se va tasa energic, astfel încât să nu rămână spații de aer între rădăcini și sol.

• Tasare energică. Atenție, solul se tasează foarte bine în jurul pomilor, ca și cum ar fi bătut cu maiul, astfel încât să fim siguri că nu au rămas spații de aer între rădăcini și sol.

• Udarea pomilor. După plantare se vor uda cu cantități generoase de apă, în funcție de deficitul de apă din sol. Se pot folosi cantități de la 10 litri/pom și până la 50 litri/pom. Pe lângă hidratare, apa are rolul și de așezare a solului pe lângă rădăcini, respectiv eliminarea spațiilor de aer dintre rădăcini și sol. După ce pomii sunt udați și apa a pătruns în sol se mai poate repeta procesul de tasare a solului, o lucrare esențială, pentru o bună prindere a pomilor.

• Tutorarea pomilor este o lucrare importantă. După plantarea pomilor este necesară tutorarea acestora, respectiv se va monta un tutore fiecărui pom, de care aceștia vor fi palisați, pentru a preveni aplecarea acestora la expunerea curenților de aer în sezonul rece.

• Mușuroirea pomilor proaspăt plantați. După ce pomii au fost plantați se va trece la mușuroirea acestora, respectiv ridicarea unui mușuroi, peste punctul de altoire, înalt de circa 30 cm, care se va păstra peste sezonul rece, până în primăvară (luna martie), când se va îndepărta și se va efectua o alveolă/farfurie în care se vor uda pomii pe tot parcursul anului.

• Protejarea pomilor contra rozătoarelor. În situația în care parcela în care sunt plantați pomii nu este prevăzută cu împrejmuire sau dacă dețineți animale (câini etc) care pot să roadă tulpina pomilor, este indicat să protejăm tulpina acestora cu plasă antirozătoare, care se poate achiziționa din comerț și se amplasează pe tulpina pomilor (de la sol și până la prima șarpantă), sau efectiv se folosește folie de plastic prin care se protejează tulpinile. În cazul folosirii foliei, aceasta se îndepărtează primăvara, iar în cazul plasei, aceasta se menține pe pom indiferent de sezon.

• Opțional se poate realiza încă din toamnă o scurtare mai lungă a pomilor (mai ales în zonele predispuse la cantități mari de zăpadă, acumulări de polei, curenți de aer puternici). Această lucrare se execută pentru a evita frângerea pomilor sub acțiunea mecanică a factorilor climatici. Lucrarea presupune scurtarea axului la circa 1,20 metri și a lăstarilor anticipați la circa 30-40 cm, urmând ca intervențiile finale privind tăierile de formare a coroanelor să se realizeze primăvara, după data de 1 martie, când nu mai există risc de temperaturi excesiv de scăzute care pot produce înghețul la nivelul creșterilor anuale.

• Foarte important este să achiziționați material săditor direct de la pepiniere autorizate, care să vă ofere material săditor certificat, autentic, sănătos, etichetat individual, iar pomii să fie cu rădăcină nudă, cât mai întreagă și bine hidratați. Majoritatea dintre pomicultori sunt atenți la partea superioară a pomilor (tulpină și eventuale ramuri), neglijând rădăcinile pomilor, care sunt foarte importante pentru prinderea și dezvoltarea armonioasă a pomilor.

Foto: www.pepinierele-roman.ro

Specialiștii recomandă pomicultorilor să nu se grăbească cu plantarea, fiind timp suficient pentru această lucrare. Indiferent de zonă, pomii se pot planta făra probleme în perioada 20 octombrie - 20 noiembrie, iar în zonele de câmpie se poate prelungi plantatul chiar și în luna decembrie, până la survenirea înghețului la sol, dacă avem o iarnă mai blândă. 

„Scoaterea materialului săditor din pepinieră trebuie să se facă după ce plantele intră in repaus vegetativ. În caz contrar acestea nu sunt pregătite pentru a intra în iarnă și pot avea de suferit. De preferat este să se aștepte data de 20 octombrie. Sezonul plantărilor se prelungeşte până la sfarşitul lunii noiembrie și în unele zone se poate prelungi chiar și în luna decembrie. E adevărat că în supermarketuri deja au apărut pomi și trandafiri, plante care sunt scoase mult prea devreme, iar mare parte dintre acestea nu se vor prinde sau vor îngheța peste iarnă. Din păcate, sunt pepinierişti care au scos plantele din pepinieră foarte devreme, încă de la sfarşitul lunii august. Vorba unui coleg . În situația în care circulația sevei nu este oprită și pomii sunt în plină vegetație, pomii respectivi vor îngheața peste iarnă, iar şansele să se prindă sunt extrem de mici, mai ales în cazul speciei cireş, care este o specie foarte sensibilă și suferă destul de mult şocul transplantării. Foarte multe persoane nu sunt informate și plantează în această perioadă, iar ulterior nu îşi explică ce s-a întâmplat cu pomul/pomii care nu s-au prins. De aceea, sfatul meu este să nu se mai planteze pomi mai devreme de 15 - 20 octombrie”, arată dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual).

Totodată, inginerul horticol, care este și cercetător, îi îndeamnă pe cei care aleg să cumpere material săditor din supermarketuri, cu toate că nu recomandă acest lucru, să o facă totuși spre sfarşitul lunii octombrie sau început de noiembrie, deoarece procesul de la scoatere, pregătire, ambalare, transport și până la raft poate dura și două săptamâni și prin urmare pomii din 10 octombrie sunt scoși încă din septembrie.

În ceea ce privește pregătirea terenului, pichetarea și executarea gropilor, pomicultorii trebuie să se mobilizeze din vreme. Și tot din vreme ar trebui să contracteze materialul săditor, pentru a avea garanția că vor găsi sortimentul dorit. 

„Recomand să se cumpere material săditor cu rădăcina nudă, direct de la pepiniere pomicole autorizate. Ori, pomi containerizați la ghivece, cu substrat. Trebuie să se evite materialul săditor cu sistemul radicular ambalat, deoarece prin procesul de ambalare se distruge un procent foarte rididicat din sistemul radicular (radăcini), mai ales în cazul speciilor sâmburoase care prezintă un sistem radicular bine dezvoltat, neavând spațiul necesar în punga respectivă. Pomii care au sistemul radicular ambalat sunt traumatizați. Din acest motiv foarte mulți pomi trecuți prin procesul de ambalare nu se prind, sau dacă se prind prezintă o dezvoltaree anemică în primii doi ani, din cauza faptului că sistemul radicular este foarte mult diminuat sau rădăcinile frânte în urma procesului de ambalare”, precizează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Despre Pepinierele Roman și despre proprietarul lor - dr. ing. Marius Viorel Roman, aici: https://pepinierele-roman.ro/

Foto: Pepinierele Roman

După 24 de ani de la ultimele plantări de pomi fructiferi în fosta livadă Palocsay, acum denumită Stațiunea de Cercetări Horticole (SCH) și aflată în administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, a fost înființată o plantație de pruni și cireși, pe o suprafață de 3,5 hectare.

Soiurile de cireși plantate sunt Carmen, Kordia, Regina, Merchant, Bigarreau Burlat, Germersdorf, foarte căutate pe piața europeană, dar mai puțin cunoscute în România, cu excepția soiului Germersdorf. Pruni au fost plantați din două soiuri: Stanley și Cacanska lepotica.

Noua plantație va începe să rodească peste patru ani și este prima înființată după 24 de ani, în 1996 având loc ultimele plantări de pomi fructiferi. „Este o plantație pe care am înființat-o cu material săditor produs la SCH, iar scopul principal este să urmărim comportarea acestor soiuri în condițiile pedoclimatice din România. Sigur că este important pentru noi și să avem fructe proaspete, din soiuri de calitate, la magazinele universității. În acest an intenționăm să mai plantăm trei hectare de pomi fructiferi, dar și să pregătim terenul pentru anul viitor”, a precizat biolog dr. Lukacs Lehel, directorul SCH.

În cadrul Stațiunii de Cercetări Horticole se mai află în întreținere plantații de măr, prun și cireș, pe aproximativ 25 de hectare, la care au fost făcute tăieri de regenerare, cu care se va continua pentru reîntinerirea pomilor.

Stațiunea produce și pentru vânzare material săditor pomicol și ornamental, precum și trandafiri, legume proaspete (roșii, ardei, gogoșari, vinete, spanac, ceapă, țelină sau castraveți), arbuști fructiferi (mure, coacăz, zmeură) și stoloni de căpșuni.

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, i-a luat în vizor pe distribuitorii de semințe din România (și, indirect, și pe reprezentanții producătorilor de material semincer) și i-a acuzat pe aceștia de dublu standard în ceea ce privește declarațiile din certificatele de calitate, pe de-o parte, și realitatea din teren, pe de altă parte, la doar câteva minute în urma discursului directorului executiv al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR), Antonia Ivașcu, în cadrul căruia domnia sa a dezvăluit că a angajat o agenție de detectivi particulari pentru a depista falsurile din sector.

Acești investigatori privați au inclusiv un rol de consultanță proactivă acordată beneficiarilor (fermierilor), astfel încât aceștia să nu achiziționeze semințe contrafăcute de pe piață.

„Începând de anul acesta – și vreau să anunț public – AISR a demarat deja și avem primele rezultate pe lunile octombrie și noiembrie cu un proiect cu un cabinet de detectivi particulari prin care vom încerca să descoperim contrafacerile de semințe; acoperim absolut toată țara. Vă veți trezi, la un moment dat, cu detectivi ca vă vor spune să nu luați de la anumiți furnizori căci semințele sunt false”, a afirmat Ivașcu în cadrul unui eveniment de bilanț al AISR care a avut loc joi, 14 decembrie 2017, la București.

La doar câteva minute de informațiile prezentate de reprezentanta AISR, Laurențiu Baciu - „primul fermier al țării” (așa cum i-a plăcut doamnei Antonia Ivașcu să-l descrie pe fermierul băcăuan) - a recunoscut că în decursul anului a avut „ceva divergențe” în ceea ce privește calitatea semințelor și a arătat cu degetul către zona producătorilor de material semincer (indirect) și către distribuitorii acestora (în mod direct).

Din experiența acestui an, Baciu a împărtășit cu cei prezenți la eveniment că a fost nemulțumit de un lot de semințe care promitea mult, dar care s-a dovedit în final că nu are o capacitate de producție decât de circa 44.000 de plante la hectar, fără însă a specifica numele furnizorilor în cauză și nici specificul culturii agricole.

S-a ajuns în mod indirect inclusiv la acuza că certificatele de calitate ar fi „cumpărate” de cei care pun în piață semințe de slabă calitate.

„Nu știu dacă sunteți într-adevăr dumneavoastră, producătorii (n.r. - de semințe), cei vinovați, că este posibil să fie distribuitorii. Aveți rețeaua aceasta în care nu știu dacă la fermier ajung informațiile corecte. Chiar dacă dumneavoastră sunteți de cea mai bună credință, gândiți-vă că aceia care vă distribuie marfa sunt interesați să scape de ea ca să-și ia banii. (...) Și dumneavoastră trebuie să vă faceți businessul, dar și noi trebuie să ne facem businessul. Nu aș vrea să se mai întâmple (...) ca anul acesta, când am obținut o densitate de 44.000 de plante cu o germinație anunțată de 90, iar lucrurile în teren au stat altfel. În jurul acelei parcele, am avut «n» martori care mi-au demonstrat că pe aceeași structură, pe același teren, cu aceleași lucrări, cu totul identic, într-un fel stau lucrurile aici și într-un altul mai încolo. N-aș vrea acum să fac acuzații că acele certificate de calitate ar fi fost «cumpărate», dar nici nu este posibil așa ceva. Toată tehnologia am aplicat-o pentru o densitate de 70.000 de plante la hectar; am avut însă aproape jumătate”, a afirmat Laurențiu Baciu.

În plus, el a precizat că materialul semincer oferit în prezent fermierilor români este atât de scump (și slab calitativ, în mai toată Europa de Est), încât ajunge să genereze costuri exagerate de până la 30% din cheltuieli cu înființarea culturilor.

„Nu vorbesc că prețurile sunt cele care sunt. Există companii în care 30 la sută din cheltuieli sunt reprezentate cu sămânța, ceea ce este extraordinar de mult. Când te mai trezești și cu o densitate de 44.000 de plante la hectar, chiar că-ți iei câmpii”, a mai punctat producătorul agricol. „N-aș vrea să se speculeze faptul că fermierii nu au posibilitatea să-și facă analizele sau ar putea să le ducă la un laborator, dar de obicei – și asta este o practică – distribuitorul îți aduce sămânța cu o săptămână înainte de semânat; tu nu mai ai timp. Am primit foarte multe sesizări din teritoriu, începând de la Satu Mare și până la Constanța, în care s-a reclamat calitatea seminței, iar anul 2017, la condițiile meteo care au fost, și dacă scăpai sămânța fără s-o încorporezi, trebuia să răsară planta. Au fost precipitații suficiente și condiții extraordinare, optime pentru răsărire. Faptul că n-am avut densitate elimină orice alt motiv”.

Într-un alt discurs al său din data de 27 octombrie 2017, Antonia Ivașcu amintea că grupări infracționale care au ca „obiect de activitate” producerea ilegală și contrafacerea semințelor în zonele cu activitate agricolă puternică vând sămânța contrafăcută care nu corespunde indicilor cantitativi și calitativi pentru semănat.

Prin utilizarea materialului semincer contrafăcut, spunea Ivașcu în cadrul evenimentului „Ziua semințelor certificate” de la finele lunii octombrie a.c., apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului și contaminarea mediului inconjurător. Tot atunci au fost prezentate însemnele speciale pe care le au sacii cu sămânță certificată, fermierii fiind atenționați să nu se mai lase atrași și să achiziționeze semințele de la furnizori neautorizați, mai ales datorită prețului scăzut.

Materialul semincer certificat reprezintă o sămânţă de calitate superioară care are o serie de avantaje clare comparativ cu sămânţa necertificată (din hambar). În primul rând, producătorii agricoli se pot baza pe o puritate fizică şi genetică garantată pentru soiul sau hibridul pe care l-au ales în cultură (cu siguranţă plantele care rezultă vor avea exact acele calităţi pe care le menţionează producătorul). Sămânţa certificată este întotdeauna însoţită de un certificat de calitate unde fermierul poate găsi valorile exacte ale germinaţiei, purităţii, MMB.

În cazul seminţei certificate, germinaţia boabelor este la nivel optim, putând fi asigurată o densitate optimă. Sămânţa certificată dă siguranţa obţinerii unor producţii stabile din punct de vedere calitativ şi cantitativ şi permite totodată şi utilizarea mai eficientă de către plante a îngrăşămintelor, pesticidelor, în condiţiile utilizării tehnologiilor moderne de înfiinţare şi întreţinere a culturilor. Când vorbim despre „seminţe certificate” înţelegem implicit faptul că acestea au identitate, puritate, germinaţie, stabilitate şi garanţie proprie soiului de bază din care provin.

Potrivit Agrostar, membrii sindicatelor din Agenția Națională Fitosanitară (ANF), cei din Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) și Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București, afiliați la Agrostar, se pregătesc de proteste, în cazul în care în Legea salarizării nu va fi aprobat un amendament prin care să li se majoreze salariile cu 50% de la 1 iulie 2017.

„În perioada 2009-2017, aceste sectoare nu au beneficiat de nicio majorare salarială cu excepția procentului de 10% acordat prin legea 293/2015 pentru personalul plătit din fonduri publice, iar în proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se mențin inechitățile salariale. Pentru eliminarea acestei discriminări, cerem aprobarea unui amendament prin care salariile să fie majorate cu 50%. Considerăm această solicitare pertinentă, cu atât mai mult cu cât impactul asupra bugetului ar fi de 3.420 de mii de lei pentru semestrul al doilea al anului 2017, la Agenția Națională Fitosanitară, și de  2.498.526 de lei la ITCSMS, pentru șase luni, în acest din urmă caz 46-50% fiind acoperite din venituri proprii”, declară secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu.

Federația Agrostar consideră că prin acceptarea amedamentului prin care salariile vor fi majorate cu 50% la aceste instituții factorii politici responsabili înțeleg importanța acestora și sunt preocupați de siguranța alimentară a populației și de securizarea alimentară a României. Totodată, trebuie luat în considerare faptul că în tot mecanismul de acordare a subvențiilor în agricultură sunt implicate toate structurile din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Mai mult, s-a constatat faptul că legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în forma adoptată de Senatul României, nu respectă principiul egalităţii, principiul importanţei sociale a muncii, principiul stimulării personalului din sectorul bugetar etc., principii care se regăsesc în lege.

„Menționăm că ANF este singura instituție din țară care se ocupă de controlul calității legumelor, fructelor și cerealelor și de controlul fitosanitar în vederea depistării și identificării bolilor și dăunătorilor la plante și produse vegetale, în special la organismele de carantină, condiție esențială pentru desfășurarea în siguranță a importurilor și exporturilor, dar și pentru protecția culturilor pe teritoriul țării”, se mai precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

ITCSMS și Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București răspund de calitatea semințelor, sămânța fiind prima verigă în lanțul agricol, iar sămânța certificată stă la baza producțiilor mari și de calitate superioară.

Federația Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat și din cel bugetar. Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliată UITA și EFFAT la nivel european.