minimis - REVISTA FERMIERULUI

Pentru a nu pierde subvențiile, cultivatorii de legume solicită prelungirea perioadei de recoltare a roșiilor din Programul „Tomata” 2022 până la data de 15 iulie 2022, termenul actual fiind 10 iunie, dată la care este imposibil să se recolteze tomatele din cauza condițiilor meteorologice ale acestui an.

Legumicultorii înscriși în Programul „Tomata” se văd în imposibilitatea de a fi eligibili pentru sprijinul de 3.000 euro/1.000 de metri pătrați deoarece condițiile meteo ale acestui an au decalat perioada de recoltare cu cel puțin 50 de zile. „Asta înseamnă că producția de tomate sănătoase, gustuose, produse conform tehnologiei de cultură și cu respectarea normelor de siguranță alimentară, impuse de legislația națională și europeană în vigoare, fără a apela la diverse metode de supramaturare și stimulare a coacerii nu va putea fi realizată pînă la data de 10 iunie așa cum este stabilit acum termenul. 3.000 kg tomate/1.000 metri pătrați produse și comercializate până la această dată este imposibil de realizat de peste 80% din fermierii înscriși în program. Pentru a nu crea discrepanțe și interpretări diferite în rîndul evaluatorilor acestui program și pentru a acorda o șansă reală de a fi eligibili și finanțabili tuturor fermierilor care au mizat și au avut încredere în acest program solicităm prelungirea perioadei de recoltare impuse de Program până la data de 15 iulie 2022”, transmite Uniunea Salvăm Țăranul Român.               

De altfel, reprezentanții legumicultorilor au transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) această solicitare în perioada în care Programul „Tomata” era doar un proiect aflat în dezbatere publică, însă fără rezultat.

„Adresa cu solicitările noastre a ajuns și la ASAS, prin intermediul MADR, care la rândul său a solicitat un punct de vedere, iar răspunsul primit de către MADR din partea Academiei de Științe Agricole și Silvice a fost favorabil legumicultorilor și a confirmat faptul că perioada de recoltare din Programul Tomata 2022, pentru producerea unei cantități de 3.000 kg/1.000 metri pătrați se poate realiza de fermieri pînă la data de 15 iulie 2022, conform condițiilor climaterice din România”, menționează Ion Păunel, președinte Sindicatul Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, s-a întâlnit miercuri, 23 martie 2022, cu reprezentanți ai cultivatorilor de cartofi, membri ai Federației Naționale „Cartoful” din România, precum și cu conducerea Clubului Fermierilor Români. S-au discutat măsurile de sprijin pentru acest sector, inclusiv elaborarea Programului național de susținere a producției de cartof.

La MADR, se află în lucru un proiect de hotărâre de guvern prin care urmează a fi instituită o schemă de ajutor de minimis, aplicabilă pe întreg teritoriul României în anul 2022, pentru susținerea producției de cartof de consum – Solanum tuberosum.

Totodată, se intenționează aplicarea unor măsuri de susținere pentru încurajarea folosirii de către cultivatorii de cartof din țara noastră a materialului certificat pentru însămânțare.

„Toate măsurile pe care le punem în practică la Ministerul Agriculturii sunt elaborate pe baza dialogului deschis și constant cu cei cărora li se adresează acestea. Am prevăzut în bugetul pentru acest an sumele necesare pentru implementarea unui program de susținere a producției de cartofi. În urma discuțiilor cu reprezentanții cultivatorilor, definitivăm actul normativ pe care urmează să îl punem în dezbatere publică. De asemenea, pentru a crește producția, analizăm posibilitatea acordării unei subvenții pentru achiziția de sămânță certificată pentru înființarea culturilor de cartof de consum”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.

Consultările pentru elaborarea măsurilor de susținere a producției de cartof vor continua, în perioada următoare, cu membrii Organizației Interprofesionale Legume-Fructe (OIPA), dar și cu reprezentanții sectorului de cercetare, ai mediului științific și academic, astfel încât să rezulte un program coerent, adaptat la nevoile și specificul sectorului.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Campania 2022 de primire a cererilor unice de plată aduce noutăți atât pentru producătorii agricoli, cât și pentru funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Totodată, de la anul va fi funcțional Planul Național Strategic (PNS), care, pe lângă noi forme de sprijin, pare și mai greoi decât toate politicile și programele derulate până acum. Despre toate acestea am vorbit cu directorul general al Agenției, Adrian Pintea.

„16 mai este ultima zi în care se pot depune cererile unice de plată fără penalităţi, pentru anul de cerere 2022.”

Reporter: De la 1 martie, APIA primește cererile unice de plată. Ce au de făcut fermierii?

Adrian Pintea: Așa cum știți, cererile se depun în aplicația IPA-Online, în care fermierii au acces cu parolele lor, poate intra fiecare pentru a-şi digitiza parcelele. Prin urmare, fiecare fermier, cel care a depus deja cereri la APIA, din cei 815.000 de fermieri, poate să intre să-şi digitizeze, adică să-şi deseneze parcelele, toate cererile fiind deja încărcate în această aplicaţie în varianta de proiect, şi pot să înceapă să-şi digitizeze aceste parcele, să-şi deseneze toate suprafeţele pe care le au şi pe care doresc să le depună la APIA în anul de cerere 2022. Acest lucru este benefic pentru ei, pentru că odată cu data de 1 martie deja este mult mai uşor şi pentru funcţionarul APIA să le închidă cererea de plată. Începând cu 15 februarie, fermierii au acces la această aplicaţie IPA-Online, să-şi digitizeze parcelele, dar cererile nu au voie să le închidă până în data de 1 martie. Data de 1 martie este debut, reglementată în regulamentele europene şi în legislaţia naţională, este data de la care începem să primim cererile unice de plată până în data de 15 mai. Anul acesta data de 15 mai fiind într-o zi de duminică, se prelungeşte cu încă o zi, astfel că data de 16 mai, luni, va fi ultima zi în care se vor depune aceste cereri fără penalităţi, pentru anul de cerere 2022.

„Pentru anul de cerere 2022 nu este niciun fel de modificare din punct de vedere legislativ şi din cel al condiţiilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească fermierii.”

Reporter: Ce noutăți mai aveți pentru Campania 2022?

Adrian Pintea: De anul acesta am luat hotărârea să nu mai transmitem acele invitaţii pentru cei 815.000 de fermieri pe care-i avem în baza de date, pentru că oricum în ultimii doi ani deja fermierii noştri sunt învăţaţi, sunt contactaţi de către funcţionarul APIA care răspunde de acel fermier, funcţionarii care au răspuns de anul de cerere 2021 sunt aceiaşi şi pentru anul 2022, astfel că fermierii deja îi cunosc pe funcţionarii cu care vor lucra şi anul acesta, şi vor fi contactaţi telefonic, astfel încât să poată să-şi închidă cererea, să spună ce culturi au, ce-şi pun pentru anul acesta.

Dar lucrul important pe care trebuie să-l ştie toţi fermierii este că ei trebuie să ia legătura cu unitatea administrativ-teritorială de care țin, adică cu primăria de unde vor obţine acea adeverinţă, fiind documentul de bază de eligibilitate, şi Registrul agricol trebuie să fie actualizat, adică să fie trecute toate suprafeţele, dacă cumva şi-au achiziţionat un teren să fie trecut în Registrul agricol la rubrica lui, de asemenea culturile pe care le va pune în anul 2022.

O altă noutate introdusă la APIA este semnătura electronică. Așadar, în momentul în care funcţionarul APIA va suna fermierul, îl va întreba dacă va semna cererea electronic sau nu. De ce este întrebat acest lucru? Pentru că o cerere care se depune electronic, pe tot fluxul de cerere, trebuie să fie atât funcţionarul APIA, cât şi fermierul, toţi trebuie să aibă semnătură electronică. Nu poate fi pe o cerere semnătură olografă şi semnătură electronică, întrucât cererile care sunt semnate electronic au un regim special, ele se arhivează, astfel încât oricând pui un simplu clic pe semnătura digitală respectivă şi vezi că este validă şi că a fost semnată, şi semnătura respectivă este validă.

Foarte important, pentru anul de cerere 2022 nu este niciun fel de modificare din punct de vedere legislativ şi din cel al condiţiilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească fiecare atunci când îşi depune cererea de plată, astfel încât se pot toţi concentra, inclusiv noi, pentru ceea ce va urma, respectiv anul 2023. Şi atunci noi, în luna februarie, am făcut doar instruiri interne, de reamintire a funcţionarilor care sunt paşii care trebuie urmaţi, cumva să facem un remember al tuturor activităţilor, astfel încât să nu fie niciun fel de sincopă în data de 1 martie.

Reporter: Mai aveți de făcut plăți aferente anului trecut, pentru 2021?

Adrian Pintea: În prezent (10 februarie 2022, n.r.), suntem pe la 95,12% din plăţile aferente anului 2021. Singurele plăţi pe care APIA le mai are de făcut sunt ajutorul naţional tranzitoriu, care ştim că se plăteşte din bugetul anului 2022. Mai rămân plăţile pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal, pentru că aici avem niște termene în care trebuie depuse documente de comercializare.

Reporter: Vă referiți la acele contracte între producători și procesatori, industrie?

Adrian Pintea: Da. Şi atunci, pentru acele documente când sunt aduse la APIA, fermierii au termen 15 mai, după data de 15 mai imediat, în a doua parte a lunii mai, vom face şi aceste plăţi pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal. La sfârşitul lunii mai a.c. încheiem şi toate cererile aferente anului 2022, deja APIA îşi poate face bucătăria internă, pregătirea, controalele administrative, documentare, controalele pe teren, fie clasic sau teledetecţie, iar undeva în a doua parte a anului, din iunie încolo – să sperăm că până atunci şi Planul Național Strategic (PNS) va fi aprobat de Comisia Europeană, va veni toată legislaţia subsecventă şi legislaţia naţională, astfel încât să ne pregătim pentru anul viitor. Vrem să dezvoltăm sistemul informatic pentru 2023, pentru că, dacă ne amintim anul 2015, fermierii au fost nemulţumiţi, şi pe bună dreptate, de sistemul informatic. Nu doresc ca 2023 să fie tot aşa cu sincope, astfel încât din iunie până în martie la anul, 1 martie 2023, când vom începe campania de primire a cererilor, sistemul informatic să fie dezvoltat şi să facem peste zece conferinţe de informare în toate regiunile ţării, astfel încât să „propovăduim” noile forme de sprijin şi ceea ce va urma începând cu anul 2023. Vor fi noutăţi, sunt greoaie, dar eu sunt convins că avem timp o jumătate de an să învăţăm împreună cu fermierii şi să ne punem la punct, astfel încât luna martie 2023 să ne prindă pregătiţi în ceea ce privește legislaţia şi toate condiţiile pe care trebuie să le respectăm pentru viitorul program şi fermierii să le respecte, la fel şi sistemul informatic va fi dezvoltat, astfel încât să nu avem niciun fel de sincopă în martie 2023. Dar în primul rând să sperăm că vom fi sănătoşi, să se finalizeze şi cu pandemia, să se mai limiteze aceste restricţii, astfel încât să putem face acele conferinţe de informare şi cumva să reuşim să le ducem pe toate la bun sfârşit.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu

Uniunea Salvăm Țăranul Român solicită o întâlnire de urgență cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, pentru a clarifica subiectul Sprijinului Cuplat Vegetal legume cultivate în spații protejate, deoarece din draftul PNS 2023-2027 aflat în consultare publică pe site-ul MADR reiese faptul că sumele propuse și suprafețele sunt mult diminuate și total insuficiente.

Conform proiectului Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027, bugetul total propus este de 4.200.000 euro/an, ceea ce înseamnă 2.000 euro/ha/an, sumă raportată la suprafața de 2.000 ha, estimarea ministerului.

„Din datele pe care noi le avem, care se regăsesc și în evidența MADR, suprafața de spații protejate din România este de aproximativ 9.000-10.000 ha. Doar în cel mai mare bazin al țării din localitatea Matca, din județul Galați, se regăsesc circa 1.400 ha”, arată Ion Păunel, reprezentantul Uniunii Salvăm Țăranul Român.

Suma negociată de România pentru perioada 2014-2020 a fost de aproximativ 13.200.000 euro/an pentru legumele cultivate în spații protejate, iar în bugetul total anual propus în PNS 2023-2027 se observă o scădere de 300%.

„Considerăm că aceste sume din PNS sunt total insuficiente și nu au ținut cont nici de propunerile și nici de solicitările noastre. La înâlnirea din grupurile de lucru Uniunea Salvăm Țăranul Român a susținut o sumă de 15.000 euro/ha așa cum și alte state membre UE au avut-o. MADR nu ține cont de realitățile și costurile mari și foarte mari pe care le au cultivatorii de legume în spații protejate atât pentru înființarea culturilor, cât și pentru îngrijirea și gestionarea procesului de producție, la care se adaugă costurile cu construcția și mentenanța spațiilor protejate deja existente și noilor solarii sau sere. Având în vedere că perioada de consultare publică se apropie de sfârșit, iar draftul PNS mai poate suferi anumite modificări până la forma finală și în speranța că vom găsi înțelegere și sprijin la noua echipă de conducere a MADR, specialiștii din cadrul Departamentului Horticol al Uniunii Salvăm Țăranul Român pot prezenta situația la zi și reală din sectorul legume cultivate în spații protejate. Pentru a nu fi puși în situația de a recurge și la alte acțiuni și demersuri inclusiv către Comisia Europeană, îl rugăm pe ministrul Adrian Chesnoiu să țină cont de solicitarea noastră și să organizeze o întâlnire cât mai curând posibil”, transmite Uniunea Salvăm Țăranul Român.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat,marți – 15 februarie 2022, în sistem de videoconferință, cea de-a treia reuniune a Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027. Tema a fost prezentarea intervențiilor și alocărilor financiare propuse pentru perioada 2023-2027, așa cum au fost revizuite în urma consultărilor cu partenerii din cadrul celor 12 grupuri/subgrupuri de lucru. Reuniunile, constituite pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027, s-au desfășurat în perioada ianuarie - februarie 2022 și la fiecare dintre acestea au participat aproximativ o sută de persoane.

PNS este acum în consultare publică, iar după parcurgerea acestei perioade va fi transmis la Bruxelles. Ministrul Adrian Chesnoiu recunoaște că finanțarea nu e foarte generoasă cu agricultura, satul românesc și industria alimentară, însă se vor face eforturi ca toate aceste sectoare să beneficieze de finanțări complementare de la bugetul statului nostru.

Principalele aspecte ale Planului Național Strategic vizează:

  • Legarea sprijinului pe suprafață de efectivul de animale. Astfel, în cazul pajiștilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1.600 de metri, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea agricolă minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cuprinsă între 1 mai și 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deține sau ale membrilor asociațiilor;

  • Plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită în perioada 2023-2027 de Eco-Scheme, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiție în materie de mediu al PAC. Prin PNS au fost stabilite cinci Eco-Scheme, dintre care trei vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradițională, diversificarea și rotația culturilor în fermele cu suprafețe mai mari de 5 ha, precum și înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști. Acestea contribuie la conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor și a mediului înconjurător, precum și la protecția și reconstrucția habitatelor;

  • Sprijin pentru gospodăriile tradiționale, cu suprafețe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafețelor cu cel puțin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minim 0,5 UVM/ha și să realizeze o rotație a culturilor;

  • Sprijinirea sectorului zootehnic prin acordarea unor Eco-Scheme privind bunăstarea vacilor de lapte și tineretului bovin;

  • Sprijinirea procesării și condiționării prin includerea formelor asociative alături de IMM-uri și întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili, având în vedere nevoia stringentă de integrare a producției autohtone în unitățile din industria alimentară. Valoarea acestor proiecte poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investițiilor noi și 3 milioane pentru modernizarea unităților existente;

  • Crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind despăgubirea fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, din Pilonul 1 și din Pilonul 2;

  • Includerea unei măsuri destinată sectorului forestier, pentru achiziționarea de echipamente/utilaje pentru lucrările specifice;

  • Includerea în schema de ajutor de stat a investițiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES, dar și a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei;

  • Sprijinul pentru tinerii fermieri. Este prevăzută cerința ca prin implementarea proiectului să obțină o dimensiune economică de minimum 8.000 SO, iar sectoarele vizate sunt: zootehnic, producția de legume, producția de fructe. Valoarea maximă a proiectului poate fi de 70.000 euro;

  • A fost introdusă o intervenție alocată infrastructurii rutiere - drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă - drumuri agricole.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv, a fost conceput pentru a răspunde nevoilor fermierilor și ale satului românesc, punând accent pe domenii prioritare ale agriculturii românești. Am avut o consultare extinsă cu cei cărora li se adresează măsurile de sprijin incluse în PNS, astfel încât astăzi avem pe masă un document complex și coerent, pe care, după parcurgerea perioadei de consultare publică, îl vom transmite la Bruxelles. Cu siguranță, agricultura și industria alimentară ar fi avut nevoie de o finanțare mult mai generoasă, dar îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile pentru ca acest Plan Național Strategic și celelalte programe complementare finanțate din bugetul național să deschidă drumul către o agricultură modernă, stabilă și predictibilă”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii - www.madr.ro, secțiunea Consultare publică PNS (https://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html) sunt postate documentele ce au făcut obiectul dezbaterilor din cadrul reuniunii Comitetului Consultativ tematic și care au rezultat din consultările cu actorii implicați în agricultură și dezvoltare rurală. Persoanele interesate pot transmite propuneri și sugestii până la data de 26 februarie 2022, la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Adrian Pintea, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a anunțat noutățile Campaniei 2022 de primire a cererilor unice de plată.

Astfel, începând cu 15 februarie 2022 este funcțională aplicația IPA on-line, oferind  posibilitatea digitizării din timp a parcelelor agricole.

O altă noutate este modalitatea de utilizare a semnăturii electronice. Prin urmare, toți fermierii care dețin semnătură electronică vor putea depune la APIA cererile semnate în format digital.

„De asemenea, pentru că APIA este permanent preocupată de protejarea mediului, dar și de fluidizarea actului administrativ, a fost luată decizia de a nu mai transmite invitații în format letric (imprimat). Pentru programare în vederea depunerii cererii, fermierii vor fi contactați de funcționarii APIA prin diverse mijloace de comunicare, telefonic sau e-mail”, a precizat directorul general APIA.

Adrian Pintea a prezentat schemele și măsurile care pot fi accesate în anul 2022, plafoanele financiare alocate, dar și stadiul absorbției fondurilor implementate de APIA, în cadrul Conferinței „Prioritățile agriculturii românești, reforma PAC și Pactul ecologic european: impactul estimat pentru agricultură”, organizată, joi – 10 februarie 2022, de Clubul Fermierilor Români la Covasna, unde a fost prezent și ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Foto: APIA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Duminică, 05 Decembrie 2021 10:22

Vremuri mai bune sau doar iluzii?

Un rezumat al lui 2021, după mine, arată cam așa: întregul sector agroalimentar și-a văzut de treabă, a cotizat la bugetul statului, iar statul, la fel, și-a văzut de treabă. Adică, per ansamblu, guvernanții au făcut și în acest an ce știu și fac de zeci de ani, își văd de propriile interese.

Al doilea an pandemic, pentru români, a fost tot cu scandaluri pe scena politică, cu instabilitate și lipsă de responsabilitate în actul de guvernare. Agricultura și industria alimentară merg, cei implicați în aceste domenii ale economiei țării continuă să producă, chiar cu toate greutățile, pe care n-are rost să le mai amintesc, știute fiind de toată lumea. Încă un final de an la care tragem aceeași veșnică deja concluzie: interesul național nu este o prioritate pentru clasa politică românească. Și încă un final de an în care se schimbă calimera politică dând speranțe, poate de data asta nu-s deșarte, pentru Anul Nou ce vine.

Vine un nou ministru la Agricultură, nominalizat fiind Adrian Chesnoiu, din partea PSD, actualul președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, fost director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în perioada 2017-2020. Fermierii își pun mari speranțe în Chesnoiu, mai ales că actualul șef al MADR nu a fost iubit și nici măcar plăcut de aproape nimeni din agricultură și spațiul rural. Adrian Oros nici nu s-a evidențiat cu ceva notabil. A fost doar o păpușă manevrată de partidul care l-a propulsat, PNL. Oros se poate apăra spunând că a dat subvențiile, că a sprijinit fermierii prin tot soiul de programe. Cu sau fără Oros, subvențiile oricum trebuiau date, programele, în mare parte, sunt preluate de la fosta conducere și continuate, sub o formă sau alta. Prin urmare, nici liberalul Adrian Oros nu se poate mândri că a elaborat politici agricole ori vreo strategie. Așa cum nici social-democrații nu se pot lăuda că de-a lungul timpului au construit politici agricole sau strategii în agricultură și mediul rural.

La momentul în care scriu aceste rânduri, 23 noiembrie 2021, noul guvern încă nu și-a intrat în drepturi, iar Guvernul Cîțu continuă lupta pentru ciolan. Încă nu avem buget pentru anul viitor, la Ministerul Agriculturii se face Planul Național Strategic pe genunchi, că trebuie predat Bruxelles-ului la finalul lunii. Fermierii sunt ocupați cu câmpurile și animalele lor, așteptând vremuri mai bune.   

Adrian Chesnoiu a ieșit cu o declarație care va trebui să fie susținută de fapte: „După o perioadă lungă, într-un moment extrem de dificil pentru noi toți, suntem în situația de a privi cu încredere spre viitor. Dincolo de divergențe doctrinare sau de opinii personale, interesul național a devenit cu adevărat o prioritate. România și românii au nevoie de unitatea forțelor politice, de valorificarea ideilor bune și de implicarea tuturor pentru relansarea economică, revenirea la o normalitate socială pe care toți românii o așteaptă. Vremea vorbelor a trecut, suntem în fața provocărilor, cu o istorie tristă a ultimilor doi ani, și cu un popor plin de așteptări și dornic de liniște. Este momentul faptelor, al relansării economice și al stabilității. Mă onorează încrederea colegilor mei care au văzut în mine omul potrivit să aduc încredere, stabilitate și predictibilitate într-un sector strategic – Agricultura, cel care asigură securitatea hranei populației. În perioade de criză, aceasta este una din prioritățile oricărei guvernări. Programul Partidului Social Democrat, pentru agricultură, vine cu măsuri economice și legislative care să asigure creșterea competitivității, productivității și performanței, în vederea securizării alimentare a populației. Un program realist, rezultat nu doar al experienței noastre de guvernare, ci în special prin consultarea cu reprezentanții fermierilor și federațiile din industria alimentară, cei care cunosc cel mai bine realitățile din agricultură. Rămân lângă ei, un partener deschis de dialog, de consultare, cu respect pentru truda lor, pentru perseverența de a nu renunța în favoarea unor munci mai lesne de făcut. Le propunem românilor un set de politici agricole prin care să asigurăm stabilitatea, dezvoltarea și sustenabilitatea sectorului agro-alimentar: venituri sigure pentru fermieri, investiții durabile în satul românesc, hrană proaspătă, de calitate și la prețuri rezonabile, stabilitatea a sute de mii de locuri de muncă în agricultură și industria alimentară”.

De vorbe frumos meșteșugite și de promisiuni, toți suntem sătui. Până la fapte, să ne vedem sănătoși în 2022.

La mulți ani!

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Caricatură de: A.F. Badiu

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

Fermierii plătesc în continuare oalele sparte, chiar și după ce responsabilii de spargerea lor au fost înlocuiți... Pentru că incompetența pare să fie un dăunător foarte agresiv și greu de stârpit.

La final de an, după ce au trecut prin toate furcile caudine, fermierii și agricultura României au primit o nouă lovitură. Acum, chiar înaintea Sărbătorilor de Crăciun, în Postul Nașterii Mântuitorului, aflăm că la mult așteptata și deja întârziata rectificare bugetară, Ministerului Agriculturii i s-au tăiat 2,3 miliarde de lei din bugetul și așa secătuit. Este o sumă foarte mare, cea mai mare tăiere suferită de un minister, iar sacrificiul va avea repercusiuni pe termen lung.

Cum s-a ajuns aici este bine de știut, deoarece este grav să tot trecem peste un management defectuos, peste incompetență, peste nesimțire. Este imperios de instituit un sistem prin care să dea fiecare socoteală pentru ceea ce face. De pildă, fostul ministru Adrian Oros ar trebui să plătească pentru că a avut bani în bugetul MADR, dar a refuzat să-i direcționeze pentru agricultură și industria alimentară. Ar trebui să plătească nu doar pentru incompetență sau rele intenții, ci și pentru dobânzile pe care le vom suporta noi toți. Pentru că banii ceruți de el au fost obținuți prin împrumuturi de către Ministerul Finanțelor Publice. Și știm foarte bine că orice împrumut înseamnă dobânzi mari.

Fără astfel de măsuri, care se dovedesc necesare, vom păți mereu același lucru, iar fermierii vor rămâne fără bani pentru investiții. Rezultatele vor fi catastrofale nu doar la nivel de afaceri în agricultură, ci și pentru că va fi afectată siguranța alimentară.

Cine își dorește asta?

Scris de: DANIEL BOTĂNOIU, președinte Asociația Fermierilor din România (AFR), fost secretar de stat MADR

Foto: arhiva Daniel Botănoiu

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Opinii

Noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunțat că toate măsurile de sprijin pentru agricultori, aflate în desfășurare până la sfârșitul anului, vor fi susținute de la buget. De asemenea, oficialul guvernamental a precizat că bugetul pentru subvenții a fost suplimentat cu 200 de milioane de lei, astfel încât sumele necesare sprijinului pentru motorină și pentru susținerea sectorului de ameliorare în zootehnie să fie asigurate.

„Agricultorii știu că sunt om de cuvânt. Din păcate, faptul că fermierii au fost abandonați se vede pe deplin în execuția bugetară. Este rușinos că suma de aproximativ 2,3 miliarde de lei rămâne necheltuită ca urmare a întârzierilor în implementarea acțiunilor aferente perioadei de tranziție 2022-2023. Sunt bani care ar fi trebuit investiți în agricultura românească și care, din păcate, nu au fost alocați eficient. Pentru că timpul rămas până la sfârșitul anului este prea scurt pentru a putea fi cheltuite, aceste fonduri vor merge prin rectificarea bugetară pentru susținerea altor măsuri urgente pentru români. Mă voi asigura totodată că bugetul Agriculturii pentru anul viitor va fi unul consistent, iar toți banii vor fi utilizați pentru susținerea fermierilor români și a produselor românești. Luăm toate măsurile corecte pentru a aduce pe masa românilor hrană sănătoasă, de calitate, la prețuri rezonabile”, promite ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, care punctează că are de acum ușile MADR deschise pentru întreg sectorul agroalimentar și spațiul rural românesc.

Foto: Arhiva Adrian Chesnoiu

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Consultările privind Planul Național Strategic au continuat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și au vizat, în data de 23 noiembrie 2021, intervențiile din sectorul legume-fructe.

Propunerea MADR vizează șapte măsuri de intervenții:

1)  Planificarea și organizarea producției;

2)  Îmbunătățirea sau menținerea calității produselor;

3) Îmbunătățirea comercializării;

4) Prevenirea și gestionarea crizelor pe piața fructelor și legumelor;

5) Măsuri de mediu și de adaptare a schimbărilor climatice;

6) Cercetare și dezvoltare;

7) Formarea profesională și promovarea produselor proaspete sau procesate.

Potrivit MADR, intervențiile se aplică organizațiilor de producători care au un program operațional în derulare. Din cele 23 organizații de producători existente în sectorul legume-fructe, doar cinci organizații de producători au în implementare un program operațional.

Asistența financiară din partea Uniunii Europene este egală cu contribuțiile plătite efectiv de organizație și de membrii săi la fondurile operaționale destinate finanțării punerii în aplicare a programelor operaționale, limitate la 50% din cheltuielile efective suportate pentru finanțarea programelor operaționale. Totodată, organizațiile de producători beneficiază și de o asistență financiară națională de maximum 80% din contribuţiile membrilor la fondul operațional, care se acordă organizațiilor de producători care se află în regiuni cu un grad scăzut de organizare.

Bugetul total anual estimat pentru anul 2023 este de circa 1.220.086 euro.

Alegerea tipurilor de intervenții menționate mai sus a avut la bază informațiile rezultate din analiza nevoilor din cadrul Planului Național Strategic 2021- 2027, precum și rezultatele implementării Programelor Operaționale din perioada 2014-2020.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

FMC banner site

banner.logo agroconcept

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista