Robo-Fermier este un concept sută la sută românesc – idee și dezvoltare – care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol, marcând, totodată, un prim pas în direcția dezvoltării de soluții robotizate pentru monitorizarea și îngrijirea culturilor și a pomilor.

Tehnologia robotică vine în sprijinul fermierilor prin acoperirea deficitului de forță de muncă din agricultură. Proiectul pilot dovedește că platforma robotizată Robo-Fermier este o soluție pentru problemele reale și practice identificate în fermele pomicole, iar rezultatul proiectului are șanse mari de a fi asimilat în economia reală.

Astfel, inițiativa și mai ales realizarea echipei de proiect este cu atât mai lăudabilă cu cât principalul motiv al demersului nu a fost obținerea unui profit, ci aducerea la viață a unei idei, trecând peste multe greutăți logistice, dificultăți și momente în care tot proiectul părea că se prăbușește.

Acest proiect inovativ este realizat de Grupul Operațional „ROBO-FERMIER”, format din trei membri: liderul de proiect – SC Pereco SRL alături de expertul în robotică Călin Dragoș, precum și cei doi parteneri ai liderului de proiect: Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa și societatea Integro Management Consult SRL.

Investiția în valoare de 359.829 de euro, finanțată de AFIR și realizată în localitatea Bătești din județul Prahova, constă în realizarea platformei modulare robotice autonome ROBO-FERMIER cu scopul de a dezvolta și realiza în comun cu partenerii o soluție inovatoare de gestiune și de management a exploatațiilor pomicole ecologice care se confruntă atât cu probleme privind nivelul înalt de resursă umană necesar în administrarea unei plantații pomicole, cât și cu oferta scăzută de personal calificat din acest domeniu.

În cadrul proiectului sunt implicați un producător și un procesator agricol, un expert în robotică, un consultant în dezvoltarea agriculturii ecologice și un institut de cercetare în scopul obținerii unei soluții utile fermierilor. Proiectul pilot a realizat și a testat aplicabilitatea comercială în contextul pomiculturii ecologice și agriculturii de precizie, a unei soluții robotice autonome modulare destinate executării lucrărilor din plantațiile pomicole – întreținerea plantației, monitorizarea și aplicarea de tratamente.

Proiectul propune integrarea de soluții hardware și software pentru realizarea unui concept unitar în vederea funcționării autonome a platformei. Astfel, „fermierul robot” apelează la soluții inovative din domeniile: poziționare globală (GPS), utilizarea senzorilor (accelerometru, giroscop, compass), a sateliților și a imaginilor luate la nivelul plantației, precum și dezvoltarea și folosirea unor instrumente de management al informației, de interpretare a variațiilor și de reducere a emisiilor de carbon și a energiei electrice.

Monitorizarea permanentă a plantațiilor pomicole, precum și soluția de utilizare eficientă a produselor de control prin aplicarea lor locală au efecte pozitive socio-economice și de mediu: reducerea consumului de combustibil, îmbunătățirea condițiilor de lucru ale fermierilor, conservarea solului și îmbunătățirea caracteristicilor sale și scădere a riscului de eroziune, creșterea producției, o eficiență ridicată și implicit o reducere a costurilor de întreținere a plantațiilor.

Rezultate concrete obținute cu Robo-Fermier:

• Un studiu privind principalele caracteristici ale plantațiilor pomicole înființate pe sisteme moderne de cultură, utilizat ca sursă de informație științifică, pe baza căreia a fost testat robotul și au fost realizate programe de operare, ținând cont de specie, densitate, profil plantație etc;

• O platformă robotică, autonomă și modulară, destinată întreținerii plantațiilor pomicole ecologice (prin lucrări de tăiere a ierbii și săpat printre pomi pe rând, recoltarea mecanizată si monitorizarea stării fitosanitare a plantațiilor) care să permită inclusiv înlocuirea tractoarelor, cu combustie de energie fosilă, reducându-se astfel nivelul de poluare din agricultură;

• O bază de date cu informații și fotografii cu principalele boli și dăunători din plantațiile pomicole ecologice, necesară softului bazat pe IA (Inteligență Artificială), pentru recunoașterea bolilor și dăunătorilor prezenți în plantație și utilizată de platforma robotică. Cu ajutorul acestei baze de date, robotul va învăța în permanență putând să recunoască existența în diferite stadii de dezvoltare a factorilor patogeni;

• O aplicație mobilă de monitorizare și control a platformei robotice. Această aplicație poate fi instalată sau utilizată din Cloud, pe terminale telefonice, tablete sau PC și permite accesarea prin internet a platformei;

• Un studiu de impact al utilizării sistemelor electronice, respectiv a platformei ROBO - FERMIER, în eficiența economică a fermelor pomicole ecologice și în cadrul cheltuielilor de producție;

• Pagină web de prezentare a proiectului: www.robofermier.ro;

• Instruirea de bază pentru membrii proiectului și accesul la utilizarea metodelor inovative de gestiune a proiectului, astfel încât să poate gestiona în mod eficient activitatea.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO) pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, pomicol, alimentar și forestier în cadrul submăsurilor 16.1 și 16.1a. Alocarea financiară totală pentru acest tip de investiții a fost de peste 9,4 milioane de euro, fonduri pe care AFIR le-a utilizat prin cele 26 de proiecte contractate. Valoarea plăților efectuate către beneficiari este de 7,7 milioane de euro, până la acest moment.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce populația globală continuă să crească, importanța agriculturii durabile în asigurarea securității alimentare nu poate fi subestimată, iar una dintre provocările cu care se confruntă industria este implicarea generațiilor viitoare în agricultură. Viitorul agriculturii, și implicit al securității alimentare globale, depinde de percepția asupra agriculturii ca o opțiune de carieră atractivă pentru tinerii de astăzi.

În mod tradițional, agricultura era văzută ca o industrie ce necesită un volum de muncă intens¹, adesea rezervată celor care provin din mediul rural sau au un istoric în familie. În pragul unei revoluții digitale, această percepție se schimbă rapid, iar inovațiile și tehnologia transformă agricultura, făcând-o mai eficientă și mai atractivă pentru tineri, inclusiv pentru cei care poate nu ar fi considerat o carieră în acest sector. 

Studii recente arată că instrumentele digitale joacă un rol crucial în depășirea barierelor care anterior descurajau mulți studenți să urmeze o carieră în agricultură^1,2. Tehnologii precum analiza datelor, inteligența artificială (AI) și software-ul avansat de management agricol au transformat agricultura într-o industrie bazată pe date³. Pentru studenții pasionați de tehnologie, inginerie și știința datelor, aceste instrumente oferă o oportunitate de a-și folosi abilitățile constructiv, contribuind la sustenabilitatea globală și inovația în agricultură. 

Conform politicilor Comisiei Europene⁴, digitalizarea sectorului agricol european are potențialul de a revoluționa industria, sporind eficiența, sustenabilitatea și competitivitatea, deoarece tehnologiile de vârf pot oferi un sprijin inestimabil pentru afacerile agricole. Această transformare este esențială pentru viitor, deoarece tehnologiile de ultimă generație oferă un sprijin inestimabil afacerilor din agricultură. Cu toate acestea, pentru a face digitalizarea incluzivă și accesibilă, este esențial ca factorii de decizie politică, liderii din industrie și furnizorii de tehnologie să colaboreze strâns pentru a promova beneficiile agriculturii digitale și pentru a echipa noua generație de fermieri cu pregătirea, resursele și stimulentele necesare pentru a îmbrățișa aceste tehnologii. 

Motivarea noii generații de lideri agricoli

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, este dedicată îmbunătățirii vieții celor care produc și a celor care consumă, asigurând progresul pentru generațiile viitoare. Angajamentul companiei modelează viitorul agriculturii prin integrarea tehnologiilor avansate în agricultură și motivarea noii generații de lideri agricoli. De pildă, în România, prin platforme precum Granular™ Link, o aplicație mobilă cuprinzătoare care integrează perfect expertiza agricolă cu tehnologia avansată, se oferă un instrument prin care fermierii au acces la informații digitale și cunoștințe, dând recomandări inteligente pentru culturi, alerte privind starea culturilor și avertismente despre boli. 

Noile generații de fermieri din prezent experimentează o transformare majoră în agricultură prin adoptarea instrumentelor digitale care simplifică operațiunile lor. Tehnologii precum cartografierea aplicațiilor cu rată variabilă au devenit esențiale, permițând utilizarea eficientă a semințelor și a îngrășămintelor, ceea ce reduce risipa și crește producțiile. Din acest motiv, soluții precum Granular™ Link se remarcă prin oferirea de monitorizare detaliată a culturilor prin imagini satelitare de înaltă rezoluție. Această abordare bazată pe date nu doar că împuternicește fermierii să ia decizii informate, dar și îmbunătățește productivitatea culturilor, cultivând un sentiment de încredere în gestionarea fermelor. 

Cosmin Iancu, în vârstă de 26 de ani, fermier și manager Picmar Prod - județul Ilfov:  „Ca tânăr fermier dintr-o nouă generație care a crescut cu dispozitive și tehnologii, văd soluțiile digitale ca pe instrumente esențiale pentru agricultura de astăzi. Ele îmi permit să monitorizez cu precizie fiecare aspect din cadrul fermei mele, de la sănătatea culturilor până la condițiile solului, totul în timp real, și mă simt împuternicit să iau decizii bazate pe date care îmbunătățesc eficiența practicilor agricole, fără a afecta mediul. Spre deosebire de metodele tradiționale, agricultura digitală mi-a oferit în ultimii ani un nivel de control, precizie și informații care pur și simplu nu erau posibile înainte. Căutam tehnologii de ultimă generație și, de exemplu, Granular™ Link a fost o schimbare majoră în simplificarea operațiunilor și maximizarea producțiilor. Am instalat aplicația și am fost impresionat deoarece am avut oportunitatea de a crea hărți pentru însămânțarea și fertilizarea variabilă a culturilor noastre de porumb, și floarea-soarelui, datorită funcțiilor avansate pe care le-am accesat în contul meu de fermier.”

Dincolo de managementul fermei, tinerii pot avea acces la instrumente mai largi de gestionare a sustenabilității, iar Corteva susține tehnicile de agricultură de precizie care îi ajută să îmbunătățească sănătatea solului și să optimizeze gestionarea apei, conservând în final apa și îmbunătățind calitatea acesteia, în special în regiunile care se confruntă cu deficit de apă. Spre exemplu, harta Agro Meteo oferă date în timp real despre precipitații și condițiile solului prin intermediul stațiilor meteo, împuternicind fermierii să ia decizii precise și specifice locației. 

Prin furnizarea de date și informații în timp real, Corteva ajută la transformarea agriculturii într-o opțiune accesibilă și atractivă pentru tineri. Valorificarea instrumentelor și resurselor de ultimă generație nu doar că îmbunătățește managementul fermei, dar aceste soluții reprezintă și instrumente care le permit tinerilor să vadă agricultura ca un domeniu în care își pot demonstra abilitățile, pot face o diferență și pot construi un viitor sustenabil.

Articol de: JEAN IONESCU, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dr. ing. Otilia Cotuna, șef lucrări Facultatea de Agricultură din cadrul USV „Regele Mihai I” din Timișoara - Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor, anunță că, în anul 2024, monitorizarea dăunătorilor periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) continuă într-un nou parteneriat între Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și compania FMC Agro Operational Romania, în cadrul programului Arc farm intelligence.

„Mulțumesc FMC România pentru încrederea acordată, cât și pentru extraordinara colaborare care a început în anul 2020. Continuăm împreună, în aceeași formație, dar în altă locație. Timp de patru ani, monitorizarea dăunătorilor Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis s-a realizat în parteneriat cu SCDA Lovrin (unde eu am activat cu jumătate de normă până în anul 2023, luna iunie). A fost un parteneriat extraordinar, iar rezultatele obținute pot fi utilizate cu succes pentru stabilirea momentelor optime de combatere a celor doi dăunători. În curând, concluziile desprinse în urma a patru ani de monitorizare le vom aduce în fața dumneavoastră”, a spus dr. ing. Otilia Cotuna.

Prin urmare, al cincilea an de monitorizare continuă la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara. În acest an, capcanele vor fi amplasate în loturile de porumb ale Stațiunii Didactice a USVT către sfârșitul lunii mai.

„Un nou început, care sper să fie un succes așa cum a fost și în ceilalți ani de parteneriat cu FMC, o companie implicată în cercetarea agricolă românească. Un atu important al acestei companii este faptul că rezultatele obținute în urma monitorizării sunt puse la dispoziția fermierilor în mod gratuit prin intermediul aplicației Arc farm intelligence, care s-a dovedit în timp că este de un real succes”, a adăugat dr. ing. Otilia Cotuna.

În cei patru ani de parteneriat, sistemul de monitorizare a fost perfectat în așa fel încât, rezultatele obținute să se coreleze cu cele din teren. „Multe tipuri de capcane au fost testate în acești ani. În urma testelor au fost selectate tipurile de capcane la care rezultatele au fost foarte bune. La unele modele s-a renunțat deoarece rezultatele nu au fost cele scontate. Le recomand fermierilor să stea aproape de USVT și FMC Agro Operational România în perioada următoare”, a încheiat dr. ing. Otilia Cotuna.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru a urmări evoluția zborului celor două specii de Ceutorhynchus (napi și pallidactylus), am amplasat două capcane galbene cu adeziv și o capcană galbenă cu apă pe teritoriul Stațiunii Didactice a USVT Timișoara, într-o cultură de rapiță.

Dacă săptămâna trecută, pe 15 februarie 2024 nu aveam nici o captură la cele trei capcane (era frig, iar apa de la capcana cu apă chiar a înghețat), acum lucrurile stau cu totul altfel. Temperaturile mai ridicate de la sfârșitul săptămânii au favorizat zborul celor două gărgărițe. În consecință, avem capturi la cele trei capcane. Citirile la capcane le voi face pe întreaga perioadă de vegetație a rapiței în zilele de marți și vineri.

Ceutorhynchus pallidactylus (femelă stânga și mascul dreapta), la stereomicroscop. Masculul este mai mic decât femela

Ceutorhynchus napi la stereomicroscop

La citirea din data de 20 februarie 2024 (cinci zile de la ultima citire unde nu am avut capturi), situația capturilor la capcane este următoarea:

• Capcana 1 cu adeziv - 9 capturi (1,8 gărgărițe/zi);

• Capcana 2 cu adeziv - 30 capturi (6 gărgărițe/zi);

• Capcana 3 cu apă - 43 de capturi (8,6 gărgărițe/zi).

Aceste rezultate trebuie să ne alerteze. De ce? Pentru că se anunță vreme caldă în perioada următoare și cu siguranță vom asista la o abundență de gărgărițe.

Din observațiile făcute în câmp, pe 20 februaie 2024, am observat că gărgărițele se hrănesc și au început să se împerecheze. Încă nu ne îngrijorăm, dar monitorizăm cu atenție acești doi dăunători pentru a surprinde momentul optim pentru aplicarea unui tratament (care este foarte greu de surprins din păcate).

Analiza adulților capturați la capcane arată că Ceutorhynchus pallidactylus este predominant prin comparație cu C. napi (deocamdată).

Ceutorhynchus napi. Timișoara, 20.02.2024

Nu am reușit să analizez toate capturile, dar vă pun la dispoziție rezultatele de la capcana cu apă unde am avut și cele mai multe gărgărițe. Din totalul de 43 de gărgărițe, 86% aparțin speciei „pallidactylus” și 14% speciei „napi”. Sunt prezente ambele sexe (masculi și femele). Ceutorhynchus pallidactylus este foarte activ, se împerechează. Despre Ceutorhynchus pallidactylus știm că primii adulți care ies din hibernare sunt masculi. Acum sunt prezente și femelele în procent destul de ridicat. Nu am găsit încă femele cu ouă. Cu siguranță sunt și poate chiar au depus și ouă. Voi verifica săptămâna viitoare acest aspect.

Ceutorhynchus pallidactylus la capcana galbenă cu adeziv. Timișoara, 20.02.2024

Ce trebuie să facă fermierii

Monitorizați zborul. Citiți capcanele la trei zile sau chiar și zilnic. Observațiile trebuie făcute înainte de amiază sau la amurg.

Dacă constatați că, timp de trei zile consecutiv la capcane vin zece adulți de Ceutorhynchus napi și/sau pallidactylus, trebuie să treceți la efectuarea unui prim tratament. Acest prag este recomandat de EPPO (Organizația Europeană de Protecția Plantelor) și vă recomand să țineți cont de el.

Știu că unii fermieri s-au grăbit cu primul tratament, efectuându-l în prima fereastră cu vreme caldă de la sfârșitul primei decade a lunii februarie. Acum vor trebui să intervină din nou, din păcate.

Adulți de Ceutorhynchus pallidactylus capturați la capcanele cu adeziv. Se observă că se împerechează

Pentru detalii cu privire la metodele de combatere ale celor două gărgărițe, accesați pagina universitară de facebook dedicată fermierilor USVT PLANT PROTECTION și pagina companiei Bayer Crop Science România. Sau, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/6041-gargaritele-tulpinilor-au-inceput-sa-migreze-catre-noile-culturi-de-rapita.html

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În această fereastră cu vreme caldă din februarie 2024, gărgărițele tulpinilor de rapiță au început să migreze de la locurile de hibernare către noile culturi de rapiță. Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenție informații importante care pot ajuta fermierii să prevină infestările masive cu acești dăunători.

Ambele specii de Ceutorhynchus (Pallidactylus - gărgărița tulpinilor de varză și Napi - gărgărița tulpinilor de rapiță) au importanță economică deoarece pot distruge plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe. Au o generație pe an și iernează ca adult. Stadiul larvar este cel care produce daune rapiței, dar și altor brassicaceae (varză, conopidă, ridichi, muștar). Din cauza atacului larvelor, tulpinile se deformează, crapă și se pot frânge foarte ușor. Zonele lezate sunt o poartă de intrare pentru agenții patogeni ai tulpinii, dar și pentru alți fungi ce pot produce putrezirea. Uneori plantele ramifică excesiv, nu mai cresc și în cazurile grave chiar nu mai formează silicve [Roșca et al., 2011]. Pagubele pot ajunge uneori la 50% din producție și chiar mai mult.

Adulți de Ceutorhynchus napi și pallidactylus capturați cu ajutorul capcanelor galbene cu adeziv

Ce trebuie să facă fermierii în această perioadă

În perioada de migrare masivă a celor două gărgărițe către noile culturi de rapiță este vital ca fermierii să înceapă monitorizarea corectă. La data de 11 februarie 2024, din cauza temperaturilor ridicate, primele gărgărițe au început să apară în culturile de rapiță.

Factorii climatici influențează foarte mult apariția și activitatea gărgărițelor în câmp (temperatura, umiditatea, precipitațiile). Însă, temperatura este cea mai importantă. Ceutorhynchus pallidactylus migrează când temperatura solului trece de 6⁰C și începe să zboare la 12⁰C. C. napi își începe zborul la 9 - 10⁰C [Büchs, 1998; Juran et al., 2011). După Bűchs (1998), adulții încep să iasă de la iernat atunci când temperatura solului la 5 cm este în jurul valorii de 6°C. În realitate, cei mai mulți autori arată că gărgărițele părăsesc locurile de iernare când temperatura din stratul superior al solului ajunge la 9 - 10⁰C [Sekulič et Kereši 1998; Juran et al., 2011].

În stânga - adult de Ceutorhynchus napi, iar în dreapta - adult de Ceutorhynchus pallidactylus

La capcanele galbene, gărgărițele capturate în această perioadă sunt Ceutorhynchus pallidactylus, urmând ca în perioada ce urmează, dacă temperaturile ridicate se mențin, să apară și C. napi. De regulă, puțini fermieri fac diferența între cele două gărgărițe. Totuși, ar trebui să cunoască că, dintre cele două specii, C. napi produce pagube mai mari [Šedivý et Kocourek, 1994]. Detectarea acestor gărgărițe poate fi extrem de dificilă din cauză că adulții stau de obicei la suprafața solului, sub bulgării de pământ [Gratwick, 1992].

Monitorizarea corectă, cheia succesului

În cazul celor două gărgărițe, monitorizarea corectă reprezintă cheia succesului. Ciclul de viață, modul ascuns de hrănire și apariția eșalonată a gărgărițelor creează mari probleme fermierilor. Din acest motiv, de multe ori, fermierii execută greșit tratamentele, fie că le fac prea devreme, fie că le fac prea târziu. Tot mai des aud: „Am făcut tratamente, dar tulpinile sunt pline de larve”. Așadar, este important să controlăm adulții în momentele cheie, conform datelor obținute la capcane și a pragurilor economice de dăunare (PED). Larvele pătrunse în pețioli și tulpini nu mai pot fi controlate.

Monitorizarea noilor culturi de rapiță ar trebui să înceapă în luna februarie. Este valabil și pentru culturile vechi. Fermierii ar trebuie să monitorizeze cu ajutorul capcanelor ambele zone pentru ca rezultatele să fie optime. Indiferent de tipul de capcană, citirea lor trebuie făcută cu multă acuratețe la fiecare trei zile. Momentele din zi ideale pentru citirea capcanelor (recomandate de cercetători) sunt „înainte de amiază” sau „la amurg”.

Capcana Csalomon cu atractanți

Zborul gărgărițelor trebuie monitorizat, pentru stabilirea momentului optim de combatere, cu mai multe tipuri de capcane:

• Capcanele galbene cu apă (vase Moericke), clasice, sunt utilizate cel mai des pentru monitorizarea celor două gărgărițe;

• Capcanele „Csalomon KLP+ trap” cu atractant. Aceste capcane sunt mai puțin cunoscute de către fermieri. Acest tip de capcană poate fi amplasat lângă vechea cultură de rapiță. Momeala din capcane atrage toate speciile de gărgărițe din genul Ceutorhynchus, dar există și momeli doar pentru pallidactylus. Alte specii pot intra în capcană doar accidental. La 3 - 4 săptămâni, producătorii recomandă schimbarea momelilor. Fermierii trebuie să știe că acest tip de capcană este foarte eficient pentru detectarea timpurie la locurile de iernare. Dacă se înregistrează capturi în aceste zone, în una sau două zile gărgărițele vor migra în noile culturi de rapiță. Acest aspect este încurajat și de faptul că fermierii fac rotații scurte și nu respectă distanța dintre culturi. În consecință, migrarea se realizează foarte rapid. Capcanele cu momeli pot fi achiziționate de la Institutul de Protecția plantelor din Budapesta [http://www.csalomontraps.com];

• Capcane galbene cu adeziv. Acestea sunt cel mai des utilizate de către fermieri.

Capturi la capcana cu momeli Csalomon

Managementul integrat al gărgărițelor tulpinilor de rapiță

Managementul integrat constă într-o sumă de măsuri de combatere ce pot fi utilizate echilibrat pentru a proteja mediul, entomofauna utilă, sănătatea oamenilor și animalelor.

În managementul celor două specii de Ceutorhynchus este esențială utilizarea unei strategii de combatere care să includă măsurile de prevenție, măsurile chimice și, din păcate, mai puțin măsurile biologice. Abordarea metodelor de prevenție și biologice este esențială în prezent. De aceea, există un real interes pentru combaterea biologică a celor două gărgărițe ale tulpinilor de rapiță (se fac testări cu entomopatogeni).

Ceutorhynchus pallidactyus

Ceutorhynchus napi

Metode profilactice

Principalele măsuri profilactice (care de cele mai multe ori nu sunt respectate) sunt:

• Izolarea culturii;

• Îndepărtarea resturilor de plante care rămân după recoltare (sunt pline de larve);

• Arătură adâncă după recoltare (mai ales atunci când infestarea a fost mare), deoarece larvele se împupează în sol. Dacă arătura se execută mai tarziu, va fi ineficientă, deoarece adulții iernează în afara culturii infestate;

• Fertilizare cu azot echilibrată.

Metode chimice

Pentru rezultate optime, adulții celor două specii de Ceutorhynchus ar trebui combătuți în următoarele perioade:

• Perioada de migrare;

• Perioada de hrănire și chiar de început a depunerii ouălor.

Momentul aplicării unui tratament este foarte important, deoarece eficiența este în strânsă legătură cu acesta. Toate tratamentele trebuie efectuate în urma monitorizării și doar atunci când pragul economic de dăunare este atins sau depășit uneori.

Ceutorhynchus pallidactylus urcând pe planta de rapiță

Tratamentele trebuie executate după cum urmează:

• Primul tratament trebuie aplicat imediat ce pragurile economice sunt atinse (uneori chiar depășite). În literatura de specialitate se recomandă ca primul tratament să se facă la pragul de 10 - 20 adulți capturați timp de trei zile consecutiv sau când mai mult de un adult este găsit la cinci plante controlate sau când sunt semne de ovipunere pe mai mult de 20% din plante (Juran et al., 2011);

• După EPPO (2003), combaterea gărgărițelor tulpinilor de rapiță este necesară atunci când în decurs de trei zile la capcane sunt prinși 10 adulți. Este doar o recomandare, însă fermierii ar trebui să țină cont de ea;

• Pentru napi, un prag recomandat și des utilizat este de 4 - 6 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000];

• Pentru pallidactylus, pragul economic de dăunare este de 12 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000];

• În România se recomandă un prag economic de 2 adulți/plantă [Goga et al., 2020];

• În zonele unde rapița se cultivă pe suprafețe mari, iar plantele sunt atacate an de an, se recomandă chiar efectuarea unui prim tratament la atingerea pragului de 3 gărgărițe/capcană/zi;

• Deoarece fermierii nu pot face diferența între cele două specii, pragul recomandat în general este de 10 gărgărițe/capcană timp de trei zile consecutiv [Alford et al., 2003].

Tinere larve în pețiol

Există cercetători care afirmă că primul tratament trebuie efectuat atunci când se înregistrează un număr mare de indivizi imediat după migrare. Tratamentul trebuie repetat o dată sau de două ori la interval de 7 - 8 zile [Graham et Gould, 1980; Winfield, 1961].

În literatura de specialitate mai există și alte praguri economice, relative de cele mai multe ori. În realitate, momentul optim de combatere este foarte greu de surprins, de aceea unele praguri ar trebui revizuite [Seidenglanz et al., 2009].

În România sunt omologate mai multe insecticide pentru combaterea celor două specii de Ceutorhynchus, după cum urmează: acetamiprid, cipermetrin, deltametrin + flupiradifuron, deltametrin, gama - cihalotrin, lambda - cihalotrin, tau - fluvalinat, esfenvalerat, acetamiprid + lambda - cihalotrin [după Aplicația Pesticide 2.24.2.1., 2024].

Executați tratamentele doar la întrunirea pragului economic de dăunare, respectați dozele recomandate de producători, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), timpii de pauză etc. Evitați efectuarea tratamentelor în afara avertizărilor. Este deja cunoscut că foarte mulți fermieri abuzează de combaterea chimică (care poluează solul, apa, aerul, produsele vegetale, omoară entomofauna utilă și creează dezechilibre mari în comportamentul albinelor). Tratamentele trebuie efectuate în zile cu temperaturi de peste 5⁰C, fără vânt și fără precipitații.

Orificii produse de femele în pețioli și tulpini când depun ouăle

Efectuarea de tratamente chimice în ferestrele din februarie poate avea avantaje și dezavantaje. Înainte de a efectua un tratament consultați prognoza. Dacă se anunță vreme rece după câteva zile calde, este bine să nu faceți tratamentul. Este cunoscut că primii care ies de la iernat sunt masculii. Mai târziu apar și femelele. Începe procesul de hrănire urmat de împerechere și depunere ouă. De aceea, tratamentele din februarie nu întodeauna sunt rentabile, dacă intervin perioade cu temperaturi scăzute care opresc activitatea adulților. În astfel de situații este bine să nu întrerupeți monitorizarea gargărițelor, pentru a surprinde perioadele maxime de zbor.

Măsuri biologice

Combaterea biologică este de interes în cazul acestor gărgărițe. Se fac studii cu privire la utilizarea entomopatogenilor, a paraziților și prădătorilor. Deocamdată, în mod natural, larvele gărgăriței tulpinilor de varză pot fi parazitate în procent de peste 50% de Tersilochus spp. [Alford et al., 2000].

După Alford et al. (2003), densitatea populațiilor de C. pallidactylus depinde în natură de activitatea entomofagilor (de ex., paraziții larvari Diospilus affinis Wsm. și prădătorul larvar Muscina stabulans Fallen).

Într-un material viitor vom aduce în atenție aspecte despre biologia acestor gărgărițe care vă pot ajuta în monitorizare.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Stațiunea de Cerectare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin este al patrulea an de monitorizare continuă a doi dăunători periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) alături de compania FMC Agro Operational România, în cadrul programului ARC Farm Intelligence.

Primele citiri și primele capturi de Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) la capcanele Csalomon, Delta și la cele automate le-am făcut pe 19 mai 2023, la câteva zile de la montarea capcanelor. Fluturii sunt atrași de feromonii sexuali, cât și de momelile alimentare. La Ostrinia nubilalis n-am făcut nici o captură deocamdată.

Helicoverpa armigera, 19 mai 2023

Pe lângă fluturii de Helicoverpa armigera, la capcane au fost capturați și un număr mare de fluturi de Autographa gamma (sunt atrași de momelile alimentare). Toate datele sunt introduse în aplicația AEC Farm intelligence, la care fermierii au acces gratuit.

Autographa gamma

Recomand agricultorilor să stea aproape de SCDA Lovrin și FMC Agro România pentru a fi la curent cu evoluția zborului și pentru a afla când este momentul optim de combatere al primei generații de Helicoverpa armigera. Ținerea sub control a primei generații va avea ca și consecință populații mai reduse numeric la celelalte generații, cunoscut fiind că a doua și a treia generație produc pagube importante în producția de porumb.

Din cauza implicării dăunătorului în epidemiologia fungilor micotoxigeni (Aspergillus flavus și Fusarium verticillioides), nu este afectată doar producția, ci și calitatea acesteia. Ne aducem aminte de anul 2022, când infecția produsă de Aspergillus flavus a fost deosebit de severă, iar producția de porumb a fost contaminată cu aflatoxine peste limitele permise de legislația în vigoare. Pe lângă aflatoxine (B1, B2, G1, G2) în recolta de porumb de anul trecut s-au regăsit și micotoxine produse de Fusarium verticillioides (fumonisine), cât și de Fusarium graminearum (DON).

Monitorizarea zborului este necesară pentru stabilirea cât mai precisă a perioadei optime de aplicare a tratamentelor chimice și biologice în culturile de porumb unde cei doi dăunători sunt prezenți în densități mari.

Helicoverpa armigera. Fluturi capturați la capcana automată CropVue

Miercuri, 17 mai 2023, împreună cu FMC România au fost montate la SCDA Lovrin capcane automate (SMAPPLAB Ungaria, Grecia - tip pâlnie, Canada - tip Delta), capcane cu feromoni (Csalomon, tip pâlnie) și capcane Delta cu feromoni și momeli alimentare (fabricate la Institutul Raluca Rîpan din Cluj) pentru monitorizarea zborului dăunătorilor amintiți mai sus. Pe lângă capcanele de la Lovrin, ca specialist, am sarcina în cadrul acestui program, de a valida aproximativ 200 de capcane amplasate în mai multe zone climatice din România, respectiv Banat, Crișana, Oltenia etc.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La Stațiunea de Cerectare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin este al patrulea an de monitorizare continuă a doi dăunători periculoși ai porumbului (Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis) alături de compania FMC Agro Operational România, în cadrul programului ARC Farm Intelligence.

Alături de partenerii noștri, după patru ani, putem spune că, programul ARC Farm Intelligence este un succes. De la an la an, sistemul de monitorizare a fost perfectat în așa fel încât rezultatele obținute să se coreleze cu cele din teren. Au fost testate de-a lungul timpului mai multe tipuri de capcane. La unele modele s-a renunțat deoarece rezultatele nu au fost cele scontate. Anul acesta avem modele noi pe care le vom testa alături de partenerii noștri. Rezultatele le vom aduce în atenția fermierilor.

De ce monitorizăm acești dăunători ai porumbului?

Monitorizarea zborului este necesară pentru stabilirea cât mai precisă a perioadei optime de aplicare a tratamentelor chimice și biologice în culturile de porumb unde cei doi dăunători sunt prezenți în densități mari. Menționez că, ambii dăunători sunt extrem de greu de combătut datorită biologiei lor, mobilității, apariției eșalonate, dar mai ales datorită modului de hrănire ascuns.

Capcanele cu feromoni se citesc din trei în trei zile, iar numărul de fluturi capturați este introdus în aplicația ARC Farm Intelligence. Capcanele automate numără capturile și le înregistrează direct în aplicație, nefiind necesară prezența unui operator. La fiecare trei zile ele trebuie totuși curățate pentru ca datele să nu fie eronate de la o citire la alta.

Când se înregistrează maximul curbei de zbor este semn pentru noi că adulții celor doi dăunători se află la maxim de împerechere, depunere ouă și apariția primelor larve. La câteva zile de la maximul curbei de zbor va fi emisă alerta sau alertele către fermierii interesați. De altfel, după cum bine știți deja, fermierii au acces gratuit la ARC Farm Intelligence (FMC România).

Stați aproape de SCDA Lovrin și FMC România pentru a fi la curent cu evoluția celor doi dăunători în acest sezon de monitorizare.

Miercuri, 17 mai 2023, împreună cu FMC România au fost montate la SCDA Lovrin capcane automate (SMAPPLAB Ungaria, Grecia - tip pâlnie, Canada - tip Delta), capcane cu feromoni (Csalomon, tip pâlnie) și capcane Delta cu feromoni și momeli alimentare (fabricate la Institutul Raluca Rîpan din Cluj) pentru monitorizarea zborului dăunătorilor amintiți mai sus. Pe lângă capcanele de la Lovrin, ca specialist, am sarcina în cadrul acestui program, de a valida aproximativ 200 de capcane amplasate în mai multe zone climatice din România, respectiv Banat, Crișana, Oltenia etc.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Monitorizarea gărgărițelor Ceutorhynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) și C. pallidactylus (gărgărița tulpinilor de varză) este extrem de importantă în această perioadă.

Suntem aproape de sfârșitul lunii februarie 2023, iar temperaturile vor începe să crească. Cele două gărgărițe, Ceutorhynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) și C. pallidactylus (gărgărița tulpinilor de varză), sunt deja prezente în noile culturi de rapiță din unele zone din Timiș și Arad. În ferestrele calde din această iarnă au fost observate frecvent. Săptămâna trecută le-am găsit în culturi de rapiță de la Curtici, dar și din județul Timiș. Specia identificată a fost Ceutorhynchus pallydactilus, care se pare că apare înaintea lui C. napi care e mai friguros (observație personală). Odată cu creșterea temperaturilor, gărgărițele vor migra masiv către culturile de rapiță, unde vor începe să se hrănească, să se împerecheze și să depună ouă.

Capcana Csalomon KLP +, tip pălărie cu un panou galben care atinge solul cu unul din colțuri

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, dar și pentru efectuarea unor studii cu privire la managementul speciilor de Ceutorhynchus din culturile de rapiță, la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin am montat la data de 20 februarie 2023 două capcane CSALOMON^® KLP+ pentru monitorizarea acestora. Capcanele au fost achiziționate de la Institutul de Protecția Plantelor din Budapesta. Aceste capcane au forma unei pălării și sunt fără lipici. Gărgărițele sunt atrase în capcană cu ajutorul unor momeli sintetice. Sunt atrase ambele sexe. Speciile de Ceutorhynchus ce pot fi capturate cu ajutorul acestei capcane sunt: Ceutorhynchus napi, C. pallidactylus și C. assimilis. Accidental, în capcană pot ajunge și specii de Phyllotreta și chiar Delia radicum. Acest tip de capcană poate fi utilizat pentru detectarea timpurie a gărgărițelor la locurile de iernare (de obicei în apropierea vechilor culturi), cât și la noile culturi de rapiță, dar și pentru monitorizarea densității acestora în toată perioada de zbor. Când primele gărgărițe sunt detectate la locurile de iernare (vechile culturi), fermierul trebuie să știe că, în una - două zile ele vor migra către noile culturi. Se montează foarte ușor, de obicei pe un suport metalic îndoit în formă de L. Noi le-am montat între doi țăruși de lemn. Montarea se face cât mai aproape de sol, în așa fel încât colțul inferior al panoului galben al capcanei să atingă solul. Producătorii recomandă fixarea panoului galben de sol cu ajutorul unei sârme, ceea ce noi am și făcut. Momeala se fixează în partea superioară a panoului galben, sub pălărie. Înlocuirea momelii se recomandă după trei sau patru săptămâni, funcție de temperaturi.

Pentru obținerea unor rezultate bune, capcanele ar trebuie amplasate în câmp în luna februarie, fie la vechile culturi, fie la cele noi. Ideal ar fi ca în ambele zone să fie amplasate capcane. Citirea capcanelor trebuie făcută la fiecare trei zile, de regulă înainte de amiază sau la amurg.

Cunoaștem că, acești doi dăunători au un mod de viață și de hrănire ascuns. Mai știm că, apariția lor este extrem de eșalonată, aspect care îngreunează foarte mult combaterea. Odată larvele pătrunse în pețioli și tulpini, nu mai pot fi omorâte cu nici o substanță. De aceea, monitorizarea corectă este cheia succesului.

Larve de gărgăriță

Primul tratament trebuie aplicat imediat ce pragurile economice sunt atinse (uneori chiar depășite). În literatura de specialitate se recomandă ca primul tratament să se facă la pragul de 10 - 20 adulți capturați timp de trei zile consecutiv sau când mai mult de un adult este găsit la cinci plante controlate, sau când sunt semne de ovipunere pe mai mult de 20% din plante (Juran et al., 2011). După EPPO (2003), combaterea gărgărițelor tulpinilor de rapiță este necesară atunci când în decurs de trei zile la capcane sunt prinși zece adulți. Poate că ar fi bine să respectăm recomandarea EPPO.

Ceutorhynchus pallydactilus

Šedivý (2000) arată că pentru C. napi, un prag des utilizat este cel de 4 - 6 gărgărițe/capcană la trei zile, iar pentru C. pallidactylus, 12 gărgărițe/capcană la trei zile. Aceste praguri sunt relative de cele mai multe ori [Seidenglanz et al., 2009]. În realitate, momentul optim de combatere este foarte greu de surprins.

În zonele unde rapița se cultivă pe suprafețe mari, iar plantele sunt atacate an de an, se recomandă chiar efectuarea unui prim tratament la atingerea pragului de 3 gărgărițe/capcană/zi. În țara noastră se indică un prag economic de 2 adulți/plantă (Goga et al., 2020).

C. napi

Ideal ar fi, ca cei doi dăunători să fie combătuți în perioada de migrare, hrănire și chiar de început a depunerii ouălor. Combaterea se face cu insecticide omologate. Primul tratament ar trebui efectuat imediat după apariție când este atins pragul de alertă. Repetarea tratamentului se recomandă la 7 - 8 zile (mai ales când sunt populații abundente) sau la 12 - 14 zile (pentru a surprinde noile apariții).

Insecticidele omologate în România pentru combaterea diferitor specii de Ceutorhynchus sunt: acetamiprid, cipermetrin, deltametrin, lambda - cihalotrin, acetamiprid + lambda - cihalotrin, gama - cihalotrin. Respectați dozele recomandate, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), numărul de tratamente impus de producător într-un sezon, timpul de pauză etc. Tratamentele trebuie efectuate în zile cu temperaturi de peste 5 grade Celsius, fără vânt și fără precipitații.

Bibliografie

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Hotărârea care aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 307/2022 a laptelui și produselor lactate și a Ghidului de definiții și termeni folosiți în industria laptelui a fost adoptată în ședința Guvernului din 8 februarie 2023.

Astfel, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va funcționa „Observatorul laptelui şi al produselor lactate”, structură ce are ca obiective colectarea, prelucrarea și centralizarea datelor și a informațiilor referitoare la piața laptelui și a produselor lactate, respectiv cele cu privire la exploatațiile de vaci de lapte, bivolițe, oi și capre, efectivele de animale, cantitățile de lapte, prețul laptelui crud materie primă, al laptelui comercializat și al produselor lactate, precum și al costurilor de producție.

Actul normativ aprobă Ghidul de definiții și termeni folosiți în industria laptelui, stabilind aspecte ce vizează constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor. Acestea se realizează de către reprezentanți ai autorităților cu atribuții în domeniu, respectiv, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și MADR, prin Direcția Generală Control, Antifraudă și Inspecții și prin inspectorii abilitaţi din cadrul compartimentelor de inspecţii ale direcţiilor pentru agricultură judeţene.

MADR asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor individuale, prin adoptarea de măsuri administrative, organizatorice şi tehnice de protejare, de prevenire a accesului, difuzării, înstrăinării şi distrugerii neautorizate a acestora.

„Observatorul laptelui și al produselor lactate” este organismul de legătură cu Observatorul pieţei laptelui din Uniunea Europeană, constituit la nivelul Comisiei Europene, în vederea implementării mecanismelor organizaţiilor comune de piaţă care constituie și gestionează baza de date a sectorului lapte și produse lactate, în vederea elaborării măsurilor de piață în acest domeniu prin întocmirea lunară a rapoartelor punctuale și/sau generale.

Furnizorii de date pentru mecanismul de piață „Observatorul laptelui și al produselor lactate” sunt: Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); Agenția Națională Pentru Zootehnie „Prof.Dr.G.K. Constantinescu” (ANZ); Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA); Autoritatea Vamală Română.

„Prin acest mecanism am transpus o serie de reglementări cuprinse în legislaţia europeană în domeniul producţiei, procesării şi comercializării laptelui şi a produselor lactate, în beneficiul consumatorilor, pentru protejarea sănătății populației”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea procesului de constituire a Comitetului de Monitorizare pentru Planul Strategic PAC 2023-2027.

Comitetul de Monitorizare este o structură națională de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol în monitorizarea performanței Planului Strategic 2023-2027 şi eficienței implementării acestuia.

„În vederea selectării unor parteneri relevanți și cu implicare activă în calitate de membrii ai Comitetului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită entitățile interesate din rândul organizațiilor societății civile, partenerilor economici şi sociali care își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, industriei alimentare, protecției mediului, precum și organismelor responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a egalității de gen și a nediscriminării să își exprime interesul privind participarea prin completarea Formularului de intenție și transmiterea acestuia la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.”, informează MADR.

27 ianuarie 2023 este termenul limită pentru transmiterea formularului completat. Doar formularele de intenție primite în termenul menționat mai sus, la adresa de e-mail indicată, vor fi supuse procesului de selecție.

Mai multe detalii, la link-urile de mai jos:

https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/documente-de-programare.html

https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PAC_dupa_2020/2023/formular-de-intentie-participare-CM-PS-PAC-2023-2027.docx