morarit - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 12 Iunie 2024 14:51

Panifcom, la centenar

În 2024, Panifcom, cel mai important producător din industria de panificație din inima Moldovei istorice, sărbătorește un moment deosebit în propriul parcurs, împlinirea a 100 de ani de tradiție. Centenarul este marcat cu un eveniment ce poartă semnătura „Panifcom: Rădăcini – Hărnicie și Statornicie de 100 de ani”. Timp de două zile, pe 13 și 14 iunie, invitații companiei din județul Iași vor parcuge „Drumul Pâinii”, un traseu al afacerii integrate, care cuprinde patru ramuri de activitate, interconectate dar independente: cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit și panificație.

Aniversarea unui secol de existență este mai mult decât un simplu eveniment, este o oportunitate de a reflecta asupra parcursului industriei alimentare și a contribuției marcante pe care Panifcom a avut-o la această evoluție. Centenarul nu este doar o ocazie de a sărbători trecutul, ci și un imbold de a privi cu optimism către viitor.

În cifre, afacerea Panifcom înseamnă peste 4.000 de hectare lucrate, peste 2.000 de vaci din rasa Holstein, peste 100.000 de pâini produse zilnic, mai mult de 350 de angajați și o cifră de afaceri care a trecut de 30 de milioane euro în 2023.

 

Rădăcinile și povestea Panifcom

 

La fel cum rădăcinile unei plante sunt ancorate profund în pământ pentru a-i oferi stabilitate și susținere, fiecare individ este modelat de rădăcinile sale, istoria sa, cultura sa, familia sa și experiențele sale de viață. Aceste rădăcini definesc oamenii și îi influențează în mod profund în ceea ce devin în viață.

Povestea Panifcom începe în 1905, când bunicul Mihail Holicov se afla pe cel mai mare vas de război al imperiului rus Potemkin. Suportând cu greu condițiile de pe vas, întregul echipaj format din 750 persoane s-a răsculat împotriva regimului. În consecință, porturile au fost închise pentru ei și după mai multe încercări nereușite de înțelegere au fost declarați trădători de imperiul rus, acostând în portul Constanța.

Mihail Holicov a ajuns în cele din urmă pe moșia boierului Mișu Ștefănescu (Goiești, județul Iași) găsindu-și de lucru ca mecanic la moara boierului. El își întemeiază o familie rămânând pe meleagurile Moldovei.

În 1924, moștenind tradiția în domeniul morăritului, Petru Holicov a plecat de la moara mică și a reușit să țină pasul dezvoltându-se într-un ritm dinamic, ajungând să dețină și să controleze mai multe mori din județul Iași.

În 1994, ștafeta a fost preluată de Ștefan Holicov și Liviu Bălănici, cei doi susținând financiar și managerial afacerea, dezvoltând ceea ce este astăzi Panifcom.

Panifcom 158

 

Agricultură, zootehnie, morărit și panificație

 

Agricultura la Panifcom înseamnă peste 4.000 ha lucrate, din care mai mult de o mie de hectare sunt irigate.

Aratul și toate lucrările cu potențial abuziv asupra solului au fost eliminate, pentru ca rezervele de carbon din sol să nu fie eliberate în atmosferă, utilizându-se așa-numita tehnologie no-till.

Cantitatea de îngrășăminte a fost redusă la jumătate, întrebuințându-se doar îngrășăminte lichide. Aplicarea acestora se bazează pe nevoile punctelor diferite din suprafața arabilă, tocmai pentru a evita folosirea lor în exces.

Tot ce putea fi digitalizat a fost digitalizat, așa încât se înțelege mult mai bine ceea ce se întâmplă în câmp, utilajele sunt urmărite, la fel condițiile meteo (prin propriile stații meteo), dăunătorii sunt urmăriți. Astfel, producția este optimizată, iar eventualele amenințări exterioare pot fi prevăzute cu precizie, luându-se măsuri din timp.

Cei de la Panifcom se folosesc de diversitatea și rotația culturilor, aceasta din urmă fiind o tehnică importantă pentru a menține solul sănătos și pentru a evita epuizarea completă de nutrienți. Presupune cultivarea de plante în diferite locații de-a lungul mai multor ani, astfel încât recoltele viitoare să ajute la refacerea substanțelor hrănitoare.

În anul 2021 s-a investit în sterilizarea gunoiului de grajd, iar astăzi îngrășămintele organice din ferma Panifcom ajung pe câmp.

Dozele de pesticide au fost reduse cu până la 33%.

Panifcom 100

Zootehnia Panifcom înseamnă peste 2.000 de taurine din rasa Holstein și 45 kg lapte/zi/vacă.

S-au făcut investiții considerabile în eficiența furajării, astfel încât animalele beneficiază de sistemul nutritiv Ecofeed. Raportul de hrană este diminuat, însă cu rezultate de producție mărite, fără un proces intensiv care ar putea stresa sau destabiliza animalul.

Panifcom 109

Ferma de bovine are un nutriționist dedicat adaptării nutrețului, precum și a bunăstării dietetice a animalelor. Din punct de vedere nutrițional, hrănirea este controlată atât ca nutrienți, cât și ca porție, pentru ca rasa care e crescută în ferma Panifcom, Holstein, să își păstreze caracteristicile genetice nealterate. De menționat că, un procent impresionant din animalele de la Panifcom face parte din elita mondială, însumând vârfurile genetice reprezentative ale rasei.

Pentru bunăstarea și confortul animalelor s-a implementat sistemul Flexfeed, care permite hrănirea fără stres și cu un grad ridicat de practicabilitate.

Panifcom 1

Energia vie, regenerabilă și sustenabilă, atât de utilă în procesul de producție, este susținută de parcul de panouri fotovoltaice, 1.078 la număr, care se află în incinta morii Panifcom.

Pâinea, la Panifcom, nu se face în laborator. Cu ajutorul tehnologiilor și a rețetelor străvechi, folosind dospirea lentă și maiaua, s-a reinventat procesul de fabricație industrial în panificație.

Materiile prime folosite sunt de cea mai bună calitate, iar întregul proces este controlat, de la sol, bobul de grâu, făină și până la colțul de pâine.

5S6A6741 Edit

„Pâinea cu Rețetă curată”, cum o numesc cei de la Panifcom, înseamnă, de fapt, un întreg cumul, de pământ curat, etică, știință, observație, tehnologie, cercetare și cuvânt dat.

Acum, la împlinirea unui secol de existență a afacerii din județul Iași, îi urăm și noi viață lungă și bună. La mulți ani, Panifcom!

radacini

Foto: Panifcom (https://panifcom.ro/)

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Fondurile disponibile pentru investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole, finanțate prin intervenția DR-22 a Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), au fost consumate integral prin solicitările depuse on-line la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în sesiunea 20 decembrie 2023 - 5 februarie 2024, care a avut o alocare totală de 210.300.000 de euro.

Solicitările depuse de procesatori depășesc un miliard de euro. Mai exact s-au depus 428 cereri de finanțare care însumează 1,13 miliarde de euro (1.130.478.541 euro).

În cadrul intervenției DR-22, valoarea finanțării acordate poate ajunge la zece milioane de euro pentru fiecare proiect de înființare a unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate.

Tot prin DR-22 se finanțează cu până la 7.000.000 de euro/proiect de înființare alte investiții decât cele menționate anterior și cu până la 3.000.000 de euro/proiect de investiții de modernizare a unităților de procesare. Finanțarea nerambursabilă este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile ale unui proiect.

„Faptul că succesul Programului INVESTALIM este dublat de interesul manifestat de procesatori pentru această măsură de investiții, DR-22, ne arată că suntem pe drumul corect în ceea ce privește sprijinirea producției românești”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectele de investiții depuse pe site-ul oficial al AFIR în această sesiune propun pentru finanțare construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, investiții în infrastructura internă şi în utilități, dar și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-22 „Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole” se va desfășura în intervalul 20 decembrie 2023 - 30 aprilie 2024. Intervenția este finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Alocarea financiară, în actuala sesiune de depunere a proiectelor, pentru intervenția DR-22 este de 210.300.000 euro.

Valoarea finanțării acordate în cadrul intervenției DR-22 „Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole” este de maximum 10.000.000 euro/proiect pentru înființarea unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate. Tot prin DR-22 se pot obține fonduri de cel mult 7.000.000 euro/proiect pentru alte investiții de înființare decât cele menționate anterior și de maximum 3.000.000 euro/proiect pentru investiții de modernizare.

Rata sprijinului public nerambursabil este de 65% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri, forme asociative și alte întreprinderi.

Prin intervenția DR-22 sunt eligibile investiții în construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, în infrastructura internă şi în utilități, precum și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor etc.

Beneficiarii acestei intervenții pot fi formele asociative cu rol economic (cooperative agricole și societăți cooperative, conform legislației naționale, precum și grupuri și organizații de producători recunoscute de MADR), precum și alți operatori economici (IMM-uri conform Legii nr. 346/2004, întreprinderi mari, inclusiv fermieri încadrați în statutul de IMM/întreprindere mare).

„Intervenția DR-22 are ca obiectiv consolidarea orientării către piață și sporirea competitivității fermelor agricole, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. De asemenea, se înscrie în eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și adaptare la acestea, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, se propune promovarea ocupării forței de muncă, creșterea economică și egalitatea de gen în agricultură, inclusiv prin implicarea femeilor în acest domeniu. Bioeconomia circulară și silvicultura sustenabilă completează setul de obiective pentru dezvoltarea rurală durabilă”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Pentru detalii suplimentare, Ghidul solicitantului și formularele necesare accesați link-ul: https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-dr-22/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Joi, 12 octombrie 2023, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență privind instituirea unui mecanism de consultare şi reacţie coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole.

Prin acest act normativ se stabilesc măsuri temporare de instituire a unui acord de punere pe piață în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole, în vederea atenuării repercusiunilor negative imediate în sectorul producției primare și al procesării. Prezenta ordonanță de urgență se aplică până la data de 31 decembrie 2023.

Produsele agricole care fac obiectul importului reglementat prin prezenta ordonanță de urgență sunt: grâu și meslin; porumb; semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate; semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate.

Produsele agricole pot fi importate numai pe baza unui acord emis de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru operatorii economici cu sediul social și punctul/punctele de lucru pe teritoriul României, care desfășoară activități în următoarele sectoare economice:

a) 1041 - Fabricarea uleiurilor și grăsimilor;

b) 1061 - Fabricarea produselor de morărit;

c) 1091 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă;

d)  014  – Creșterea animalelor.

 

Procedura de emitere a acordului

 

I. Operatorul economic care intenționează să importe produsele agricole din Ucraina, solicită la MADR eliberarea acordului, pe baza prezentării unui document din care să reiasă necesitatea de completare a stocurilor, precum și a altor acte necesare menționate în OUG.

II. MADR, pe baza raportului emis de o Comisie constituită în cadrul aceleiași instituții, eliberează acordul, după validarea de către autoritățile române a informațiilor prezentate de operatorii care solicită emiterea acordului.

III. Comisia este compusă din următorii reprezentanți:

a) un reprezentant al Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

b) un reprezentant al Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA);

c) un reprezentant al Autorității Vamale Române;

d) un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

e) un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

IV. Operatorul economic prezintă un certificat de conformitate al produsului ce urmează a fi importat, eliberat de ANSVSA cu privire la respectarea normelor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, în urma testării unei mostre din produsul agricol.

V. În baza acordului eliberat de MADR, operatorul economic român încheie un contract de vânzare cu un operator economic licențiat de către Ucraina pentru cantitatea de produs necesară prevăzută în acord, apoi se desfășoară operațiunile de import, sub supravegherea autorităților vamale române.

VI. Sigiliul vamal va fi desfăcut la destinație, respectiv la sediul sau la punctul de lucru al operatorului economic din România, în prezența reprezentanților Autorității Vamale Române și ai ANSVSA.

VII.  ANSVSA recoltează probe din produsul importat și verifică dacă acesta are aceleași calități prevăzute în certificatul de conformitate, iar în situația în care produsele sunt constatate neconforme, acestea se returnează la locul de origine pe cheltuiala exportatorului.

VIII. De asemenea,  prin actul normativ se reglementează:

- Regimul sancțiunilor pentru nerespectarea prevederilor actului normativ;

- Formularistica utilizată în aplicarea prevederilor ordonanței de urgență.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate
Marți, 19 Septembrie 2023 17:02

Fără importuri din Ucraina, 30 de zile

Având în vedere că pe 15 septembrie 2023 a încetat interdicția privind importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță din Ucraina, luni – 18 septembrie 2023, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au avut loc discuții la care au participat reprezentanții organizațiilor profesionale ale fermierilor, conducerea MADR, precum și reprezentanți ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Vamale Române. Concluzia, o lună nu se fac importuri din Ucraina.

Conform Deciziei Comisiei Europene, pe 18 septembrie 2023, Ucraina a prezentat un Plan de acțiune privind exporturile sale astfel încât să nu se producă perturbări în piețele agricole ale Țărilor Membre vecine cu Ucraina, plan care prevede introducerea unui sistem de licențe de export Ucraina/licențe de importuri în România. Procedura de licențiere va fi elaborată în termen de 30 zile, perioadă în care nu se importă nimic din Ucraina.

Din partea României, MADR este autoritatea responsabilă cu emiterea licențelor de import pe cele patru produse, grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță. Vor primi licențe de import doar operatorii economici din zootehnie - pentru consum propriu în ferme, cât și cei din industria de procesare - în funcție de stocuri și necesarul pentru șase luni de procesare.

Organizațiile profesionale au solicitat ca cei care vor achiziționa produse agricole din Ucraina să nu beneficieze de compensații pentru efectele negative create de introducerea pe piață a mărfurilor ucrainene. „Am cerut ca ajutoarele să ajungă doar la acei operatori economici care utilizează marfă de proveniență România și trasabilitate 100%”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

Prin urmare, s-a decis ca timp de o lună să nu se facă importuri din Ucraina. „Dacă se vor realiza importuri în cele 30 zile, România va lua imediat măsura unilaterală de a interzice importurile din Ucraina. În acest sens, Autoritatea Vamală din România va pune la dispoziție un call center și o adresă de email unde se vor putea depune de către orice cetățean sesizări și transmite poze sau alte dovezi pentru a semnala încălcarea interdicției de import sau tranzit, a condițiilor pe care trebuie să le respecte produsele din UE și implicit non-UE, inclusiv din punct de vedere al calității verificate de ANSVSA. Tratatul UE - Ucraina și acordarea unor derogări au avut în principal în vedere crearea și menținerea unor culoare de tranzit pentru produsele ucrainene, nu rămânerea în piețele țărilor membre UE. Pentru apărarea fermierilor noștri ne menținem hotărârea de a acționa împreună cu autoritățile doar în scopul tranzitului de produse ucrainene către țările sărace și nu pe piața comunitară. Aşa cum domnul ministru ne-a cerut să păsuim 30 de zile, ca să poată fi implementat mecanismul, îi asigurăm pe fermierii noştri, colegii noştri, care aşteaptă un răspuns de la noi, că suspendăm pentru 30 de zile cererile noastre. La cel mai mic semn că nu se respectă aceste decizii de implementare a planului pe care l-a gândit ministerul, vom reacţiona în consecinţă prin proteste de amploare. Practic, ministerul ne oferă 30 de zile şi noi oferim ministerului tot 30 de zile. După 30 de zile revenim la planul iniţial. Aşteptăm şi avem încredere în Guvern că aceste măsuri se vor implementa. În zilele următoare ne vom întâlni şi cu prim-ministrul. Vom agrea din nou aceste măsuri pe care le va implementa Ministerul Agriculturii împreună cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor și Ministerul Transporturilor şi vom decide în consecinţă”, transmite AAC.

Alianța reamintește că, pentru situația critică în care se află fermierii din țara noastră, din punct de vedere financiar în anul agricol 2022-2023, sunt responsabile două fenomene: costul de achiziție ridicat pentru input-uri și prețul de vânzare scăzut al producției agricole. „În toamna anului 2022 și primăvara anului 2023 au fost creșteri ale costurilor de producție până la 300%, pe fondul conflictului din Ucraina și a scumpirii accelerate a energiei electrice, producătorii de tratamente, îngrășăminte și material săditor au ridicat prețurile pentru aceste categorii de produse. În primăvara, vara și toamna anului 2023 piața de desfacere a cerealelor din România este accelerat și constant afectată de către tranzitul și importurile cerealelor din Ucraina. Deși importul este interzis (permis doar tranzitul) există semnale și informații legat de faptul că la momentul actual se vând cereale din Ucraina direct în România sau prin Republica Moldova sau comerț intracomunitar prin Polonia la preț de 500 - 550 lei/to (90 euro/to achiziție la care se adaugă transportul). Acest lucru destabilizează puternic piața de desfacere și influențează negativ prețurile de vânzare ale cerealelor aparținând fermierilor din România”, arată AAC.

Pierderile la grâu și porumb sunt la 40% din costuri, la nivel național, susțin fermierii. La toate acestea se adaugă prețuri foarte mari la îngrășăminte, care vor impacta și costurile anului de recoltă 2024. „Spre exemplu, 90% din îngrășămintele importate în România sunt aduse de o companie care face profituri colosale importând îngrășăminte din Rusia, care ajung în România cu origine Iordania și Egipt la 400-500% din prețul de vânzare de la fabrică”, mai spun agricultorii.

Sumele alocate de către Uniunea Europeană pentru 2023, prin mecanismul de criză (circa 500 milioane euro), sunt epuizate în acest an. „Situația din sectorul agricol românesc este precară și nu se poate compensa sub nici o formă impactul cauzat fermierilor noștri și statului român (circa 4,5 miliarde euro, din care s-a acordat o compensare care poate ajunge la maximum 80 milioane euro - contribuție UE+RO). Cei mai mulți dintre fermieri sunt în situații dificile de achitare a datoriilor și continuare a activității agricole”, a încheiat Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

De la 1 ianuarie 2023, fermierul Florin Tiutiu a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, până la data de 30 iunie 2023. Schimbarea la nivel de conducere a avut loc în cadrul mecanismului de Președinție rotativă instituit de asociație în 2021.

„Mă simt onorat să preiau mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Nicolaie Apopi. În calitate de fermier știu cât de important este să ne implicăm în mediul asociativ, să lucrăm împreună pentru a construi un viitor agriculturii românești. Îmi propun să continui proiectele lansate de președinții anteriori, precum cele privind formarea unei noi generații de Antreprenori în Agricultura 4.0 și a Tinerilor Lideri pentru Agricultură, dar și să lansez noi direcții de acțiune, cum ar fi promovarea unui plan național strategic de acțiune pentru relansarea sectoarelor aflate la deficit în balanța comercială”, a declarat Florin Tiutiu, membru fondator și membru al Consilului Director al Clubului Fermierilor Români.

Producătorul agricol din județul Olt, actual președinte al Clubului, se descrie drept „un om normal”, pasionat, pe lângă agricultură, de diverse sporturi - fotbal, handbal, atletism. De agricultură a fost pasionat încă de mic, având în familie modele de urmat. Tatăl fiind brigadier de zootehnie la ferma de furaje din cadrul CAP, i-a insuflat entuziasmul pentru agricultură, astfel că a ales să urmeze studii de economie agrară la Universitatea din Craiova și, mai apoi, să-și dezvolte propria fermă.

Cunoscutul fermier din zona Olteniei preia mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Nicolaie Apopi, care a deținut funcția în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2022. „La sfârșit de mandat ca președinte al Clubului, am încredere că proiectele actuale și viitoare aflate pe lista de priorități vor fi implemetate de către echipa executivă a asociației, sub președinția lui Florin Tiutiu. Îi urez mult succes și îl asigur de toată susținerea mea”, a spus Nicolaie Apopi, fermier din vestul țării, din județul Timiș.

„Mecanismul de conducere bazat pe principiul Președinției rotative urmărește atât democratizarea conducerii asociației, cât și punerea în prim-plan a unor probleme specifice regiunii din care președintele în funcție provine”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Președinția asigurată de Florin Tiutiu va urmări continuarea proiectelor de interes național pe care Clubul le-a lansat și urmărit în ultimii patru ani și își va concentra eforturile pentru urmărirea unor obiective specifice:

  • Elaborarea unor analize și promovarea unui plan de acțiune concret și a unor modele noi de afaceri pentru relansarea activității și trecerea spre performanță pentru sectoarele aflate la deficit în balanța comercială, cu focus pe sectorul suinelor, sectorul cartofului și sectorul zaharului;

  • Acțiuni de promovare și asigurare a investițiilor din surse naționale și europene (PNS, PNRR) pentru programele de modernizare și extindere a sistemelor de irigații și desecare-drenaj;

  • Promovarea în rândul decidenților politici (Parlament și Guvern) a necesității implementării unei legi pentru consolidarea și comasarea terenurilor agricole;

  • Inițierea unei dezbateri la nivel național în vederea elaborării și implementării unui plan multi-sectorial de acțiuni pentru combaterea eroziunii solului și a deșertificării;

  • Acțiuni de promovare a „Pactului între Generații pentru Viitorul Agriculturii”, cu focus pe extinderea platformei de mentorat și a activității grupurilor de lucru tematice (agricultură digitală, agricultură regenerativă și agricultură-energie).

Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune din țară timp de șase luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din președintele în exercițiu, fostul și viitorul președinte.

 

Afacere de familie construită pentru viitor

 

Florin Tiutiu a început afacerea agricolă în 1994 cu 400 ha luate în arendă, bazându-se inițial pe două paliere, producție vegetală și prestări servicii pentru alți fermieri. În timp afacerea s-a dezvoltat, Florin Tiutiu ajungând în prezent să lucreze peste 5.800 ha (o parte în proprietate și o parte în arendă) cu aproximativ o sută de angajați. Continuă și azi să ofere servicii pentru alți producători agricoli (recoltare, întreținere, tratamente pregătirea solului, procesare - morărit etc).

tiutiu1

„Tot ce însemna profit reinvesteam. Am mers mult pe fondul de rezervă pentru dezvoltarea societății”, arată actualul președinte al Clubului Fermierilor Români, care întotdeauna a pus accent pe achiziționarea de utilaje noi, cumpărarea de teren, dar și a capacităților de depozitare sau procesare. În 2001, fermierul din județul Olt a achiziționat o moară de făină, pe care o are și acum în proprietate, și prin care aduce valoare adăugată producției obținută din cultura mare.

Afacerea agricolă deținută în zona Olteniei de Florin Tiutiu este una de familie, dezvoltată împreună cu soția, Emilia Tiutiu, care este, în prezent, administratorul grupului de firme, domnul Tiutiu alegând să se implice în viața publică a comunătății rurale din care provine. În afacere sunt implicate două dintre cele trei fiice ale fermierului, alături de soții lor.

Recent, fermierul a achiziționat o fermă de porci deținută anterior de acționari străini. Florin Tiutiu a mai preluat și o fermă vegetală cu 1.960 ha de teren, precum și câteva silozuri în zona Roșiorii de Vede (Teleorman).

tiutiu

Florin Tiutiu este un antreprenor mândru de performanțele sale de-a lungul anilor. Plecând la drum cu resurse limitate, a reușit să-și crească afacerea de la an la an, apelând, atunci când a fost necesar, la surse externe, ipoteci, credite, finanțări europene etc. Dar cel mai mândru este, cu siguranță, că a reușit să adune în mijlocul acestei afaceri o mare parte a familiei, avându-i astfel aproape și construind împreună pentru viitor.

Foto: Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro)

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Guvernul a aprobat, pe 16 noiembrie 2022, o Ordonanță de Urgență prin care se instituie o schemă de sprijin ce are ca obiectiv acordarea unui grant financiar operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor și grăsimilor, a produselor lactate, precum și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.

„Sprijinul de maximum 500.000 euro per întreprindere, pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor, fabricarea uleiurilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă este parte a răspunsului guvernamental la dificultățile înregistrate de procesatorii din industria alimentară, ca urmare a declanșării războiului din Ucraina. Alocăm o sumă totală de 200 milioane de euro sub formă de granturi, pentru a compensa parțial creșterea costurilor suportate legate de constituirea stocurilor de materie primă și a costurilor legate de transport, depozitare și procesare”, a declarat ministrul Agriculturii Petre Daea.

Grantul financiar reprezintă suma maximă care se acordă per operator pentru asigurarea unor cantități minime de faină de grâu, mălai, ulei de floarea-soarelui, lapte consum și produse lactate și furaje combinate pentru hrana animalelor. Beneficiarii sprijinului sunt operatorii economici care desfășoară activități încadrate în următoarele clase de clasificare: Cod CAEN 1061 - Fabricarea produselor de morărit, Cod CAEN 1041 - Fabricarea uleiurilor și grăsimilor, Cod CAEN 1051 - Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor; Cod CAEN 1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.

Grantul financiar maxim care se acordă per beneficiar este de 500.000 euro, condiționat de constituirea unor stocuri materie primă pentru procesare, astfel: 14.280 tone de grâu, sau 14.280 tone porumb, sau 9.615 tone de floarea-soarelui, sau 10.000 tone lapte crud materie primă, sau pentru obținerea de furaje combinate 15.600 tone constituite din grâu și/sau orz și/sau porumb și/sau soia și/sau rapiță. Dacă stocurile constituite sunt mai mici decât cele prevăzute, nivelul grantului financiar se diminuează procentual, în mod corespunzător. Dacă stocurile constituite de beneficiar sunt mai mari decât cele prevăzute, se acordă nivelul maxim al grantului financiar.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei de ajutor de stat sunt de 985.740.000 lei și reprezintă echivalentul în lei a sumei de 200.000.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), astfel:

  • Creditele de angajament necesare înscrierii în program și depunerii cererilor se asigură în cadrul prevederilor bugetare aprobate MADR pe anul 2022.

  • Creditele bugetare necesare efectuării plăților beneficiarilor ajutorului de stat se asigură din prevederile bugetare aprobate MADR pe anul 2023, în cadrul limitelor de cheltuieli aprobate.

Actul normativ este fundamentat pe Comunicarea CE - Cadru temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Comunicării Comisiei Europene din data de 28 octombrie 2022, Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și-a prelungit aplicabilitatea până la data de 31 decembrie 2023.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Evenimentele care se desfășoară în prezent în Ucraina au transmis unde de șoc pe piețele globale. Criza vine într-un moment în care piețele alimentare se luptă deja cu creșterea prețurilor și consecințele pandemiei de COVID-19. Ofensiva rusă în Ucraina a crescut riscul de aprovizionare pentru piețele de cereale. Ucraina a oprit activitățile în porturile sale după ce Rusia a lansat o operațiune militară. Rusia a suspendat, de asemenea, circulația navelor comerciale în Marea Azov până la o nouă notificare. În aceste condiții, Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România (ANAMOB) solicită Executivului de la București măsuri urgente care să permită echilibrarea balanței achizițiilor de cereale pentru consum intern și export, precum și protejarea furnizorilor români de produse alimentare.

Prețurile la cereale au crescut la valori record, cu 40-60% în ultima săptămână, pe fondul îngrijorării că situația conflictuală ar putea afecta exporturile de la Marea Neagră către piețele mondiale.

Conflictul ruso-ucrainean a crescut brusc prețurile mărfurilor agricole pe piețele globale. Contractele futures din Marea Britanie și Paris s-au închis la noi recorduri, în timp ce contractele futures din Chicago au atins un maxim pe nouă ani și jumătate.

Potrivit raportului ANAMOB, contractele futures pe grâu furajer din Marea Britanie pentru 22 mai au câștigat încă 9,00 GBP/tonă, până la 278,00 GBP/tonă, un alt nou record. Contractele din 22 noiembrie și 23 noiembrie au crescut, de asemenea, la cele mai ridicate prețuri de până acum, închizându-se la 231,00 lire sterline/tonă și, respectiv, 204,05 lire sterline/tonă. Contractele futures de rapiță la Paris pentru 22 mai au crescut vineri – 4 martie 2022 cu încă 6,00 euro/tonă, până la 809,75 euro/tonă. În schimb, contractul din 22 noiembrie a scăzut ușor, închizându-se la 692,00 euro/tonă, în scădere cu 4,75 euro/tonă față de marți – 1 martie 2022.

„Conflictul împiedică exporturile din Ucraina, deoarece porturile sunt în prezent închise transportului comercial. Exporturile rusești sunt, de asemenea, mai dificile din cauza sancțiunilor internaționale care limitează disponibilitatea creditelor și a perturbării rutelor de transport maritim. Prețurile mondiale la alimente sunt deja la vârful ultimilor zece ani din cauza pandemiei și a schimbărilor climatice”, se precizează într-o scrisoare deschisă adresată premierului Nicolae Ciucă de către Federația Națională PRO AGRO, din care face parte ANAMOB.

Conform Departamentului pentru Agricultură al SUA, Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ 29% din exporturile globale de grâu, 19% din aprovizionarea mondială cu porumb și 80% din exporturile mondiale de ulei de floarea-soarelui. Aproape 10% din producția mondială de cereale este produsă în Rusia, în timp ce producția ucraineană reprezintă 3% din producția mondială.

„Conflictul militar din Ucraina creează mari perturbări pe piețele internaționale de grâu. Cererea pentru exporturile UE de grâu a crescut alarmant săptămâna aceasta, din cauza întreruperii livrărilor din Ucraina şi Rusia, iar această tendință începe deja să provoace mari îngrijorări din partea mai multor state în privința rezervelor strategice. Se estimează că România a exportat peste 5 milioane tone grâu (500.000 de tone de grâu, în doar primele două zile de la debutul conflictului din Ucraina). Rusia și Ucraina au rămas cu circa 12-14 milioane tone grâu și 14-16 milioane tone porumb nelivrate din portofoliul planificat până în iunie 2022. În aceste condiții, se manifestă o presiune extremă a comercianților către alte surse disponibile (cu România în prim plan), reflectată în creșterii semnificative, zilnice, de preț (prețurile de achiziție internă pentru livrare la export crescând în ultimele zile de la 1,4 la 1,8 lei/kg), extrem de atractive pentru deținătorii de stocuri”, arată ANAMOB.

 

Măsuri propuse de industria de morărit și panificație

 

„În contextul actual, pe piața internă a Romaniei se manifestă următoarele fenomene cu risc major pentru securitatea alimentară și viabilitatea sectorului industriei alimentare românești:

1. În condițiile lipsei acute de resurse financiare necesare achiziției pentru formarea de stocuri pentru consum intern, s-a generalizat practic doar creșterea la un nivel semnificativ a ofertelor de achiziție pentru export și a volumului de cereale în curs de acumulare în silozurile portuare;

2. Creșterile semnificative ale prețului de achiziție a grâului din producția 2021, generează, în mod natural, o creștere semnificativă a costului de producție pentru produsele de morărit și panificație, în condițiile în care rețelele de retail se arată inflexibile la solicitările de actualizare a contractelor comerciale pe termen mediu și lung, fapt ce duce la situația de penalizare generalizată, la scară națională, a industriei furnizoare”, explică ANAMOB în adresa către primul ministru, semnată de președintele PRO AGRO – Ionel Arion.

Industria de morărit și Panificație propune următoarele măsuri urgente de piață internă, fără a crea distorsiuni cu efect perturbator pe piață, care să permită echilibrarea balanței achizițiilor de cereale pentru consum intern și export, precum și protejarea furnizorilor români de produse alimentare, față de aplicarea unor clauze excesive de penalizare în relația cu rețelele de retail:

I. Măsură de finanțare a achiziției de cereale pentru realizarea de stocuri destinate consumului intern până la noua recoltă 2022, respectiv achiziția de stocuri de grâu de până la un nivel cumulat de maximum 1.000.000 tone, cât și subvenționarea costurilor de depozitare stocuri cereale pentru consum intern pe perioada martie-iunie 2022.

II. Declararea oficială a unei situații de forță majoră, la scară națională, privind escaladarea și impredictibilitatea costurilor pentru produsele alimentare realizate din procesarea cerealelor.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu s-a întâlnit joi, 2 decembrie 2021, la sediul MADR cu reprezentanții Romalimenta - Federația Patronatelor din Industria Alimentară și ai ROMPAN - Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase. Au fost discutate dificultățile cu care se confruntă industria de morărit, panificație şi produse făinoase din țara noastră în ultima perioadă.

Problemele au început de anul trecut când, din cauza pandemiei COVID-19, a restricțiilor de circulație, a întreruperilor multor activități, în special HoReCa, şi desfășurarea activității școlare online, producția şi vânzările din sectorul de morărit-panificație au înregistrat scăderi însemnate.

Având în vedere că prețurile la energia electrică, gazele naturale și combustibili au cunoscut creșteri semnificative care au impact asupra industriei de morărit, panificație şi produse făinoase, reprezentanții patronatelor au făcut câteva propuneri menite să atenueze șocul acestor scumpiri şi să permită populației accesul la produsele de panificație.

„Subvenția pentru tona de grâu procesată este una dintre măsurile pe termen scurt pe care vreau să le analizez împreună cu echipa din minister. Pornind de la capacitățile de stocare a grâului de care dispunem în acest moment, la nivel de țară, este deosebit de important ca în viitor producția de grâu să fie mutată în depozite. România produce grâu, suntem recunoscuți la nivelul întregii Uniuni Europene, noi trebuie să avem în vedere încurajarea procesării și chiar direcționarea acesteia către unitățile zootehnice. Să nu pierdem din vedere că industria de morărit și panificație în țara noastră este una performantă, însă este nevoie și de echipamente moderne pentru că retehnologizarea fabricilor trebuie să fie făcută periodic”, a spus Adrian Chesnoiu.

Reprezentanții patronatelor au propus să se aplice un regim de impozitare asemenea celui practicat în domeniul construcțiilor pentru salariații din sectorul morărit, panificație și produse făinoase, constituit ca un program pilot pentru lucrătorii din sectorul agricol, pescuit și industria alimentară.

„Trebuie să avem grijă de locurile de muncă în agricultură și industrie alimentară, să oferim salarii atractive lucrătorilor din acest sector, astfel încât să asigurăm venituri decente oamenilor, dar și stabilitate sectorului. Există deja un proiect de lege depus în Parlament, la care am lucrat împreună cu colegii mei parlamentari, prin care ne dorim să oferim facilități fiscale celor care angajează în agricultură, industrie alimentară, silvicultură și piscicultură, pe modelul celor aplicate în domeniul construcțiilor”, a completat ministrul Agriculturii.

Totodată, Adrian Chesnoiu ia în calcul să aibă o discuție la nivelul aparatului guvernamental pentru acordarea de credite garantate de către stat pentru subvenționarea dobânzii pentru achiziția de sisteme energetice (panouri solare, eoliene, turbine etc.), precum și introducerea unui program pentru asigurarea independenței energetice, cu sprijinul Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Marți, 28 Ianuarie 2020 18:31

Trei asociații îl consiliază pe premier

Cu Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România (ANAMOB), Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) și Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale (FNPPT) se va consulta, în aparență, șeful Executivului de la București pe probleme de agricultură și dezvoltare rurală. În realitate, problemele ce țin de fiecare sector al agriculturii, de industria alimentară, subiectele ce țin de spațiul rural, montan, vor fi discutate, în continuare, la Ministerul Agriculturii, împreună cu organizațiile reprezentative de profil.

În cadrul Colegiului pentru Consultarea Asociațiilor și Fundațiilor (CCAF) de pe lângă prim-ministru, fiecare minister are alocate trei locuri. La Ministerul Agriculturii, s-a înființat o comisie formată din trei angajați ai MADR din Direcția Generală Politici Agricole și Direcția Generală Politici în Industria Alimentară și Comerț, care a convocat 21 de organizații profesionale, selectate în prealabil, pentru a stabili trei domenii și reprezentanții acestora în cadrul CCAF. Astfel, domeniile sunt: vegetal, zootehnic și industria alimentară. În urma votului de astăzi, 28 ianuarie 2020, în Colegiul pentru Consultarea Asociațiilor și Fundațiilor de pe lângă prim-ministru, vegetalul este reprezentat de ANAMOB, sectorul zootehnic – de APAR, iar industria alimentară este reprezentată de FNPPT, pentru o perioadă de patru ani.

Menționăm că selecția organizațiilor membre ale CCAF trebuia încheiată până la sfârșitul lunii ianuarie.

De asemenea, observăm că alegerea unor domenii de către MADR și cei din Secretariatul General al Guvernului nu este tocmai inspirată, consultarea privind probleme ale asociațiilor și ale organizațiilor neguvernamentale, și nu neapărat ale unui sector anume, fie el vegetal, zootehnic, ori din energie sau turism.

Cine e și ce face Colegiul pentru Consultarea Asociațiilor și Fundațiilor - CCAF

S-a înființat în anul 2005, conform HG 618, ca organ consultativ, fără personalitate juridică, funcționând pe lângă prim-ministru. Potrivit hotărârii de constituire, CCAF are ca scop dezvoltarea parteneriatului între autoritățile administrației publice și sectorul neguvernamental. „Colegiul facilitează comunicarea și asigură implicarea asociațiilor și fundațiilor în realizarea politicilor guvernamentale la toate palierele decizionale ale administrației publice centrale”, precizează HG 618/2005. Colegiul este alcătuit din 40 de membri, reprezentanți ai mediului asociativ din toate domeniile economiei. Membrii CCAF sunt numiți prin decizie a primului-ministru, pe o perioadă de patru ani, în urma consultărilor dintre ministere și organizațiile neguvernamentale din sfera lor de competență.

Atribuțiile CCAF:

- Sesizează și informează primul-ministru în privința dinamicii, evoluției și oportunităților de dezvoltare ale mediului asociativ;

- Propune instrumente de implicare reală a mediului asociativ în proiectarea, definirea și gestionarea politicilor publice;

- Avizează proiecte de acte normative care au implicații asupra activității organizațiilor neguvernamentale;

- Formulează soluții pentru ameliorarea regimului legal fiscal pentru sectorul nonprofit;

- Elaborează propuneri privind posibilitatea constituirii unor mecanisme transparente de finanțare pentru organizațiile neguvernamentale;

- Sprijină politicile de integrare europeană și analizează impactul lor asupra mediului asociativ;

- Propune mecanismele de acces ale organizațiilor neguvernamentale din România la fondurile structurale europene;

- Recomandă direcții de acțiune strategică în domeniile prioritare pentru mediul asociativ;

- Organizează consultări și avansează propuneri primului-ministru pentru desemnarea reprezentanților sectorului asociativ în cadrul organismelor mixte;

- Realizează anual rapoarte sau studii privind tendințele de dezvoltare ale mediului asociativ și evoluția relațiilor cu autoritățile publice.

Colegiul se întrunește de cel puțin două ori pe an, la cererea prim-ministrului sau la propunerea membrilor, aceștia din urmă fiind cei care adoptă regulamentul intern în baza căruia își desfășoară activitatea.

În funcție de problematica supusă dezbaterii, la lucrările CCAF pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai altor organizații neguvernamentale, ai administrației publice sau experți independenți.

În fotografia atașată articolului puteți vedea care sunt cele 21 de organizații profesionale din care s-au selectat cele trei care devin membre ale Colegiului pentru Consultarea Asociațiilor și Fundațiilor.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista