În perioada 27 – 31 martie 2023, Clubul Fermierilor Români organizează o delegație la Bruxelles pentru a promova schimbul de generații în agricultură prin cele mai bune practici, cum ar fi programul de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură”, și, totodată, pentru a propune crearea unui Centru de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri pentru Agricultură.

Delegația Clubului Fermierilor Români este formată din membrii Consiliului Director, tineri fermieri absolvenți ai programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” și echipa executivă a Clubului. Programul include: participarea la Forum for the Future of Agriculture, întâlniri la DG AGRI, CEJA și ELO, precum și un eveniment organizat de Club în Parlamentul European, cu sprijinul eurodeputaților români Daniel Buda și Lucian Blaga. „Organizăm o recepție la Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles pentru a marca această ocazie specială. Suntem hotărâți să aducem schimbări pozitive în agricultura noastră și suntem entuziasmați să împărtășim experiențele noastre cu colegii noștri europeni”, a transmis Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

„Forum for the Future of Agriculture” este un eveniment anual dedicat agriculturii, care aduce împreună liderii din domeniul agriculturii și factorii de decizie pentru a discuta despre viitorul sectorului în Europa și în întreaga lume. Tema de anul acesta este „Fixing tomorrow, today” și se axează pe modalitățile și inovațiile prin care putem construi un sistem rezilient pentru un viitor sustenabil. „Intenția noastră este de a promova și de a aduce în atenția partenerilor europeni ideile din programul Tineri Lideri pentru Agricultură, care au avut un impact pozitiv în rândul participanților și care ne-au demonstrat necesitatea și oportunitatea creării unui Centru de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor din domeniul agriculturii”, a precizat Florian Ciolacu.

Participarea Clubului Fermierilor Români la acest eveniment este o oportunitate de a-și face cunoscute ideile și de a-și împărtăși experiența cu liderii din domeniul agriculturii din întreaga Europă. „Suntem mândri să reprezentăm România și să contribuim la dezvoltarea agriculturii europene. Proiectul Tineri Lideri pentru Agricultură pregătește tinerii pentru a prelua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și nu numai. Poate e puțin pentru unii, însă 220 de tineri au trecut până acum prin programul Tineri Lideri pentru Agricultura în patru serii anuale. Anul acesta vor fi probabil 150 de copii de fermieri absolvenți de facultate bursieri ai acestui program. Cred că Europa are șansa, prin acești tineri, să atace în mod concret și pozitiv sustenabil problema rupturii generaționale și a lipsei de atractivitate pentru agricultură”, a conchis directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Organizatorii primului eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit, anunță primii vorbitori confirmați: Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană; Janusz Wojciechowski - comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; Mircea Geoană - secretar general adjunct al NATO și Sorin Moise - secretar de stat MADR.

Romanian Agri Trade Summit are loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București și va reuni Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Elita Agribusiness-ului internațional vine la București pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, companii de genetică și instituții financiare – tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului va fi Cezar Gheorghe - analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

„Inițiativa organizării Romanian Agri Trade Summit este salutată și susținută atât de autorități, de fermieri și de principalii cumpărători atât pe plan intern, cât și internațional. Avem alături parteneri importanți din toate segmentele relevante pentru agribusiness, confirmând faptul că Romanian Agri Trade Summit este prin excelență evenimentul de Agri Trade al României. Ne bucurăm să putem anunța că avem alături deja Clubul Fermierilor Români, LAPAR și UNCSV, unele dintre cele mai mari asociații de fermieri de la noi din țară, precum și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică din România și din Europa, mulți dintre aceștia alăturându-se deja demersului nostru în calitate de parteneri sau expozanți iar lista lor continuă să crească”, a declarat Cezar Gheorghe, AgriColumn.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi prezent la Romanian Agri Trade Summit cu un stand dedicat în zona de expoziție, unde participanții vor putea discuta direct cu reprezentanții MADR pe tot parcursul evenimentului.

Romanian Agri Trade Summit va pune în dezbatere teme actuale stringente pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, care vor crea cadrul propice unui dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională. Panelurile dedicate finanțării în agribusiness, trading-ului de mărfuri și procesării la nivel intern vor viza felul în care se poate coagula interesul comun și vor ocaziona discuții aplicate între reprezentanții principalilor jucători din domeniu și participanții din sală.

Agenda completă a evenimentului va fi detaliată în curând și va putea fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

Evenimentul este organizat de AgriColumn și Godmother și propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.

În acest moment, lista expozanților include pe lângă standul MADR, companii de top locale și internaționale, precum: ADM, Agrinvest, Ameropa, Agrinvest Credit, Blue Ocean Trading Services, Barchart, BUNGE, Cargill, EAST Grain și Grainbow. Acestora continuă să li se alăture constant și alți expozanți, iar lista este actualizată pe site-ul oficial Romanian Agri Trade Summit.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat deja, în calitate de parteneri, Agricover (Gold), Corteva Agriscience™ (Gold), Ameropa (Silver),  Boromir (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), Expur (Silver) și UBM (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver). În plus, Clubul Fermierilor Români, LAPAR și UNCSV - unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România susțin Romanian Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, Agro Jurnal, Gazeta de Agricultură, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, 9am.ro, Wall-Street.ro, retail.ro și New Money, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit s-au pus în vânzare și pot fi achiziționate prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/, iar biletele achiziționate prin intermediul asociațiilor de fermieri beneficiază de un preț special cu discount. Site-ul Romanian Agri Trade Summit include, de asemenea, și un formular de contact pentru companiile care doresc mai multe detalii sau doresc să se alăture evenimentului în calitate de expozanți sau parteneri.

Până în prezent, au fost deja achiziționate și rezervate 200 de bilete de participare la Romanian Agri Trade Summit, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea procesului de constituire a Comitetului de Monitorizare pentru Planul Strategic PAC 2023-2027.

Comitetul de Monitorizare este o structură națională de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol în monitorizarea performanței Planului Strategic 2023-2027 şi eficienței implementării acestuia.

„În vederea selectării unor parteneri relevanți și cu implicare activă în calitate de membrii ai Comitetului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită entitățile interesate din rândul organizațiilor societății civile, partenerilor economici şi sociali care își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, industriei alimentare, protecției mediului, precum și organismelor responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a egalității de gen și a nediscriminării să își exprime interesul privind participarea prin completarea Formularului de intenție și transmiterea acestuia la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.”, informează MADR.

27 ianuarie 2023 este termenul limită pentru transmiterea formularului completat. Doar formularele de intenție primite în termenul menționat mai sus, la adresa de e-mail indicată, vor fi supuse procesului de selecție.

Mai multe detalii, la link-urile de mai jos:

https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/documente-de-programare.html

https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PAC_dupa_2020/2023/formular-de-intentie-participare-CM-PS-PAC-2023-2027.docx

Un act normativ îndelung așteptat a fost aprobat miercuri, 4 ianuarie 2023. Este vorba de o hotărâre a guvernului care simplifică modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele produse culturilor agricole și silvice, animalelor domestice şi autovehiculelor de speciile cinegetice.

Inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dialogul civil pe marginea acestui act normativ a început în anul 2020, când fermierii au solicitat o procedură mai operativă de constatare, precum si o modalitate justă de stabilire a cuantumului despăgubirilor, bazată pe valoarea de piață a culturilor agricole, respectiv, valoarea de înlocuire a animalelor domestice distruse. Totodată, organizațiile producătorilor agricoli au cerut o modalitate mai riguroasă de stabilire a răspunderii civile.

Conform hotărârii de guvern aprobată la începutul acestui an, fermierii vor fi despăgubiți direct de către gestionarii faunei cinegetice, atunci când aceştia nu-şi îndeplinesc obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, şi de către stat – prin structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare şi cele ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Reglementarea vine într-un moment când subiectul riscurilor pe care îl reprezintă atacurile marilor carnivore asupra comunităților rurale este un subiect politic pe agenda instituțiilor europene: Comisie, Consiliu, Parlamentul European, arată Forumul APPR (Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România).

„Finalizarea acestui act normativ a fost o adevărată epopee, dar înțelegem că este un subiect sensibil și chiar intens politizat la nivel european”, a precizat Dan Tiberiu Stan, membru al consiliului director al Forumului APPR, fermier din Iași, unul dintre cei mai activi interlocutori ai autorităților pe această temă. „Este nevoie ca cetățenii să înțeleagă și să ceară reprezentanților lor să se angajeze într-o dezbatere profund argumentă a temei daunelor devastatoare aduse bunăstării oamenilor și a animalelor domestice de către carnivorele mari, a amenințării pe care acestea o reprezintă pentru populația rurală. Speciile de carnivore mari se confruntă cu o creștere necontrolată și nelimitată în Europa. APPR va continua, în numele comunității agricole pe care o reprezintă, să fie prezentă în dialogul civil intern și extern, pentru găsirea unor soluții corecte în acest domeniu”, a conchis Dan Tiberiu Stan.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 27-29 aprilie 2022, cele patru organizații (APPR, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV) reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au făcut o vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca din Bruxelles. Deplasarea a fost prilejuită de reuniunea Copa Praesidium și a ședinței comune Copa - Cogeca.

Am participat și eu, pentru prima dată, în primul rând în calitatea mea de fermier, întrucât organizația LAPAR era deja reprezentată prin președintele Nicu Vasile. N-am mers să ma fudulesc, cum ar spune unii, pe banii membrilor sau ai contribuabililor, ci am mers pe banii mei pentru a vedea care-i atmosfera de lucru, cum sunt oamenii, cum se abordează lucrurile în cadrul celei mai mari organizații de fermieri la nivel european.

Vreau, în rândurile de față, să las câteva impresii personale, și doar pe scurt punctez subiectele abordate: s-a vorbit despre Politica Agricolă Comună 2023-2027; s-a cerut revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor și propunerea pentru un regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor; s-a discutat despre impactul pe care îl va avea asupra fermierilor români decizia Comisiei Europene de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina, AAC având un schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultură; reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium, unde s-a dezbătut conflictul din Ucraina și modul în care afectează securitatea alimentară a lumii.

Revenind la impresiile mele, România a pierdut mult prin faptul că nu a avut continuitate ca prezență în cadrul acestei organizații profesionale, Copa-Cogeca. Nu te poți duce acolo și să speri că te vei impune ca țară, fără să ai legături solide de comunicare cu restul țărilor. Aceste legături nu le stabilești văzându-te o dată la câțiva ani, atunci când ai bani să-ți plătești cotizația. Am citit pe fețele multor participanți din alte țări durata legăturilor de colaborare/amiciție/prietenie și de aici ne putem imagina și care este susținerea între ei, ca oameni, și țările lor.

Am văzut o deschidere foarte mare din partea celor cu care am intrat în dialog. Chiar s-au bucurat că România a avut o prezență semnificativă de data aceasta și implicit și-a expus punctul de vedere prin luările de poziție ale colegilor din delegație. Am fost mândră de președintele meu, Nicu Vasile, când a explicat foarte clar că România nu poate accepta nici măcar 10% din reducerea cantității de îngrășăminte întrucât suntem cu mult în urma mediei europene. Asta, în contextul în care în discuții s-a menționat, doar ca idee, că dacă 20% reducere din cantitatea de îngrășăminte este mult, poate să încercăm să acceptăm 10%.

Am descoperit că în echipa Copa-Cogeca, din aproximativ 50 de angajați, 8 sunt români, ceea ce înseamnă o șansă extraordinară pentru noi ca țară.

Mi-a părut nespus de rău că au trecut atâția ani în care n-am știut/n-am vrut sau nu ne-a păsat, ca țară, să valorificăm aceasta șansă! Da, am spus-o conștient, ca țară, nu ca fermieri! Agricultura este ramura economică a statului, nu a fermierilor! Fermierii sunt doar rotițele acestui mecanism care compun ramura economică numită agricultură. Asta, pentru cei care se vor grăbi să spună că prezența României la Copa-Cogeca este o chestiune care privește doar fermierii, nu și statul român. Orice om care gândește și înțelege ce înseamnă UE și globalizarea nu poate spune că fermierii singuri, fără sinergiile create în relația cu statul, prin europarlamentari, miniștri, Ministerul Agriculturii și reprezentanța de la Bruxelles, pot schimba mare lucru. Doar cei care trăiesc ca o broască în fântână, fără să știe că există și ocean, pot gândi așa.

Agriculturii noastre nu-i vrea nimeni răul la nivel european, ci noi, ca stat, nu știm să ne apărăm drepturile. OK, poate nu sunt încântați de potențialul pe care-l avem sau de puterea noastră, dacă am avea o agricultură dezvoltată la potențialul ei, asta poate fi adevărat, dar nimeni nu ne poate lua niciun drept dacă ni-l apărăm.

Cel mai mare dușman al fermierului român este tot fermierul român! Atâta timp cât faci parte, ca fermier, dintr-o organizație de fermieri care luptă ca statul să nu mai plătească cotizația la Copa-Cogeca, în condițiile în care știm cu toții că astăzi nu-i o breaslă a fermierilor care să înțeleagă importanța noastră acolo, la Copa-Cogeca, și să-și plătească singuri cotizația, înseamnă că te sabotezi singur. Mai mult, sunt mulți fermieri care fac parte din toate organizațiile. Aici vorbesc de fermierii mari. Recunosc că nu-i prea înțeleg cum pot fi și pentru, și contra prezenței noastre la Copa-Cogeca.

Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici, cu speranța că domnul ministru Chesnoiu, un om care înțelege importanța prezenței fermierilor români la Copa-Cogeca, va da curs cât mai repede întâlnirii solicitate de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare pentru a modifica legislația și a face funcționale grupurile de dialog civil, la nivel național, unde organizațiile care vor să se implice în munca aceasta titanică, pentru apărarea intereselor agriculturii românești la nivel european, să-și desemneze membrii care să lucreze efectiv la documente de poziție și să participe activ în ședințele de lucru. Alianța a făcut invitații și altor organizații să-și desemneze membrii, dar acestea au refuzat. În schimb, unele și-au păstrat poziția de a împroșca cu noroi în cei care muncesc, atât cât pot și cât le permite priceperea lor, pentru apărarea drepturilor fermierilor români la nivel european.

Editorial scris de: DR. ING. NINA GHEORGHIȚĂ, vicepreședinte LAPAR

Sectorul agricol, românesc și european, traversează o perioadă foarte dificilă, accentuată de crizele generate de pandemie, de creșterile accelerate ale prețurilor la inputuri și energie electrică și mai nou, de conflictul din Ucraina, iar siguranța și securitatea alimentară europeană se confruntă cu multiple provocări. România, prin potențialul agricol semnificativ pe care îl are, poate deveni un jucător important în depășirea acestui impas.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare transmite autorităților noastre că este urgent ca România să aibă o infrastructură de rețele de irigații la nivel național, modernă și eficientă, astfel încât să poată produce și în cazul unor perioade de secetă accentuată, așa cum a fost anul 2020 sau cum se preconizează 2022.

Alianța reamintește Guvernului necesitatea modernizării, digitalizării și reabilitării infrastructurii principale a sistemului de îmbunătățiri funciare (irigații, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului) din România, a structurii de canale, a staţiilor de pompare majore, instalarea echipamentelor de contorizare a apei în staţiile de pompare şi reabilitarea infrastructurii terțiare (inclusiv staţii de punere sub presiune şi infrastructură din amenajările interioare). Totodată, AAC consideră necesară implementarea unui sistem digital de management, care să asigure anticiparea/predicția riscurilor climatice și asigurarea eficientă a resurselor de apă la ferme atunci când și cât este necesar.

Anul trecut, Alianța a transmis în nenumărate rânduri Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), o propunere de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reabilitarea sistemului de irigații, „propunere conformă cu toate criteriile de eligibilitate în noul context verde și digital impus de Uniunea Europeană, pornind de la situația actuală și care să ofere sectorului agricol din România, șansa de a deveni cu adevărat rezilient, deci, viabil și competitiv și care, în contextul unui an agricol precum 2020 sau cum se preconizează 2022 să reducă presiunea asupra bugetului național”.

Proiectul propus de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, realizat cu experți recunoscuți pe plan internațional (care au contribuit la elaborarea proiectelor PNNR similare din Spania, Italia și Portugalia, aflate acum în implementare) în domeniul sistemelor moderne de irigații și al principiilor europene aplicabile, respectă principiul DNSH2 („de a nu prejudicia în mod semnificativ”), și asigură un management modern și eficient al apei pentru irigații pentru 500.000 ha. Sistemul propus este scalabil și poate fi adaptat rapid, în funcție de bugetele financiar și de timp alocate. În ciuda eforturilor depuse de Alianță, acest proiect pentru irigații nu a fost inclus în PNRR din motive încă neclare.

„Este foarte important, ca prin addendum-ul transmis de Guvernul României, să fie cuprinsă și modernizarea și reabilitarea green&smart a sistemului de irigații în cadrul PNRR, dacă dorim cu adevărat să asigurăm securitatea alimentară a țării noastre”, se subliniază în scisoarea deschisă trimisă Guvernului României de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare, organizație care are în componență patru mari asociații din sectorul agroalimentar – LAPAR, APPR, UNCSV și PRO AGRO.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alianța pentru Agricultură și Cooperare anunță că a reușit să obțină pentru fermieri derogările solicitate pe strategiile Green Deal, cât și sprijin european pentru conturarea unei strategii privind independența proteică a Europei.

Cu urmare a demersurilor intense întreprinse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Copa-Cogeca și autoritățile naționale pentru obținerea unor derogări de la Pactul Verde European în contextul conflictului ruso-ucrainian, Comisia Europeană a anunțat că este dispusă să accepte derogări importante de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al  Parlamentului European și al Consiliului și de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor condiții referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022.

Cele mai importante pentru fermierii noștri, cu un impact imediat, constau în derogarea de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul mai sus amintit, permițând statelor membre să decidă ca terenurile aflate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în  scop de producție.

De asemnea, prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de revendicare 2022, statele membre pot decide ca terenurile necultivate să fie considerate zonă de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2), primul  paragraf, litera (a), din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în scop de producție sau au fost cultivate.

Se va aplică factorul de ponderare stabilit pentru terenurile aflate în pârloagă în anexa X la Regulamentul (UE) 1307/2013.

La fel de importantă este derogarea de la articolul 45 alineatul (10b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, derogare care permite utilizarea de produse de protecție a plantelor în acele zone destinate pășunării sau recoltate în scopuri de producție.

Cu privire la un alt obiectiv al Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind o strategie pentru creșterea producției de proteaginoase la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliului AGRI-FISH din 21 martie 2022, a fost prezentată o notă informativă intitulată „Îmbunătățirea potențialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul Verde European”. Acesta a fost inițiată de reprezentanța austriacă și a primit sprijinul a alte 19 state membre, printre care și România.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a susținut în cadrul Consiliului AGRI-FISH această inițiativă, declarând că este binecunoscut faptul că UE este dependentă de importuri proteice din țări terțe, dintre care 76% din provin din soia și șroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase și leguminoase cu potențial mare de producție și cu rezistență crescută la condițiile climatice.

În urma dezbaterilor, președinția franceză a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producției de proteine ​​vegetale și a surselor alternative de proteine ​​animale în UE și a invitat Comisia să prezinte o strategie UE de tranziție a proteinelor, care încurajează cultivarea de proteine ​​vegetale pentru alimente și hrană pentru animale în UE, precum și utilizarea altor surse durabile de proteine.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români are o înțelegere foarte bună a puterii și resurselor agriculturii românești și consideră că nu există niciun risc privind securitatea alimentară națională. România este o țară puternică agricol, din acest motiv nu trebuie dat curs speculațiilor privind riscul de securitate alimentară.

Clubul Fermierilor Români elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale, realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole. Săptămânal, Clubul trimite autorităților române analize privind piața cerealelor la nivel național, regional și global, evidențiind impactul pentru România.

„Clubul nu a făcut și nu va face estimări și scenarii de evoluție privind prețul la raft al produselor agroalimentare, ne referim în particular la speculațiile din ultimele zile privind o presupusă criză a uleiului de floarea-soarelui și evoluția prețului acestui produs. În ceea ce privește situația stocurilor și tendințele privind prețul la semințele de floarea-soarelui și a uleiului procesat, precizăm că mecanismele de piață stabilesc prețurile, iar contextul geopolitic poate genera speculații, dar acestea nu au niciun temei să se manifeste în prezent în România. Guvernul României cunoaște și monitorizează situația stocurilor de cereale și produse agroalimentare la nivel național, are la dispoziție mecanisme de intervenție pentru a aplica strategia cea mai potrivită în funcție de evoluția situației în care România se regăsește la nivel regional și internațional”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Ca urmare a informațiilor vehiculate în spațiul public privind evoluția prețului la raft la uleiul de floarea-soarelui, Clubul Fermierilor Români face următoarele precizări în legătură cu declarațiile despre acest subiect și modul în care au fost interpretate datele referitoare la tendințele din piața de cereale, în mod particular cea a semințelor de floarea-soarelui, în contextul generat de războiul din Ucraina.

• România este cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui la nivel european și are capacitatea de a-și asigura singură consumul intern și necesarul de procesare.

• România este un rezervor de materie primă pentru Uniunea Europeană, este net exportator. Criza regională este un moment potrivit de analiză pentru a găsi modalitățile necesare de a procesa mai mult în țară, astfel încât să generăm valoare adăugată pentru țara noastră.

• Conjunctura regională, care a creat o perturbare în aprovizionarea din bazinul Mării Negre, generează efecte care afectează toată Europa, nu doar România.

• România are fabrici de procesare și capacități de producție pentru a susține producția de ulei din materia primă proprie necesară consumului intern și nu depinde de importul de ulei de floarea-soarelui pentru a asigura acest consum național.

Clubul Fermierilor Români susține cu responsabilitate că țara noastră are toate resursele agroalimentare, că dispune de o capacitate strategică europeană în domeniul agricol, iar contextul regional actual atât de dificil nu trebuie să fie folosit pentru a genera speculații privind presupuse riscuri la adresa siguranței și securității alimentare a cetățenilor României.

Vineri – 11 martie 2022, a avut loc Adunarea Generală a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), în Aula Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

În funcția de președinte al Ligii a fost reales Nicu Vasile, iar Consiliul Director are o nouă componență. Elena Vișănescu este cenzorul LAPAR, transmite organizația profesională.

LAPAR are în Consiliul Director două femei fermier, Nina Gheorghiță (județul Brăila) și Ortansa Stroe (județul Galați). De aemenea, în componența noului consiliu au intrat și fermieri tineri.

„Împreună, ne-am propus ca în 2022 să contribuim la realizarea unui pact legislativ care să stea la baza implementării proiectului de Plan Național Strategic și care să vizeze:

• Reglementarea duratei contractului de arendă, a cadastrului și comasării terenurilor;

• Modificarea legii îmbunătățirilor funciare;

• Modificarea legii apelor pentru sursele de apă destinate irigațiilor;

• Modificarea pedepselor din Codul penal pentru distrugerea infrastructurii de irigații, a perdelelor forestiere, furtul animalelor și a utilajelor;

• Și multe alte prevederi necesare sectorului agroalimentar”, precizează LAPAR.

Consiliul Director LAPAR:

Nina Gheorghiță - vicepreședinte

Ilie Popescu - vicepreședinte

Alexandru Baciu - vicepreședinte

Ionuț Spiță - vicepreședinte

Fazakas Miklós - vicepreședinte

Romeo Lombardi - membru drepturi depline

Raul Mărunțoiu - membru drepturi depline

Ortansa Stroe - membru drepturi depline

Adrian Mocanu - membru drepturi depline

Petrică Andrei - membru drepturi depline

Răzvan Dinu - membru drepturi depline

Andrei Popescu - membru drepturi depline

Grigore Petre - membru drepturi depline

Cosmin Iancu - membru supleant

Mircea Voinea - membru supleant

Bogdan Furfurică - membru supleant

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Sectorul agroalimentar se confruntă de mai bine de doi ani cu crize succesive, plecând de la criza sanitară generată de pandemia de Covid-19, la cea energetică, umanitară și economică. Conflictul ruso-ucrainean va perturba piața cerealelor și întregul sector agroalimentar pe termen mediu și lung. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a declarat că Guvernul nu va interveni pe piața cerealelor și nu va restricționa fluxurile comerciale ale României.

„Am văzut deciziile țărilor din regiune cu privire la limitarea exporturilor de cereale și vreau să fie foarte clar: România se bucură de o stabilitate a resurselor interne vitale. Așadar, nu suntem în situația de a introduce momentan limitări în relațiile comerciale. Într-un an bun producem 11 milioane de tone de grâu, iar necesarul nostru de consum intern este de aproximativ 4 milioane”, a precizat Adrian Chesnoiu.

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță că sprijină poziția oficială exprimată de ministrul Agriculturii. „Prin exporturile sale de produse agricole, țara noastră este un furnizor important intra și extracomunitar de securitate alimentară, un rol pe care și l-a consolidat prin eforturi susținute de-a lungul ultimilor 15 ani. România a avut parte, în 2021, de un an agricol favorabil. În ciuda restricțiilor generate de pandemie, fermierii români s-au mobilizat exemplar și au semănat, îngrijit și strâns recolte bogate: peste 11 milioane tone de grâu și aproape 14 milioane tone de porumb. Dacă va dori să achiziționeze cereale în vederea constituirii de rezerve, statul român ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli, inclusiv membrii APPR, la prețurile curente ale pieței”, transmite APPR.

La grâu, pentru care consumul anual total este de circa 4,2 - 4,5 milioane de tone, există la acest moment cantități disponibile pentru acoperirea cererii interne până la următoarea recoltă.

În cazul porumbului, fermierii din țara noastră depind în mare măsură de piețele de export, deoarece nu există, la nivel național, suficientă capacitate de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani și pe fondul scăderii efectivelor de animale, îndeosebi în urma focarelor de pestă porcină africană. Din producția anului de piață 2021/2022, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone de porumb, prin urmare disponibilul pentru export este substanțial. În mod tradițional, România exportă anual 5 - 7 milioane de tone porumb boabe, din care 50% în UE și 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa.

„Până la sfârșitul anului agricol curent (adică până la 30 iunie), Rusia și Ucraina ar mai fi avut de livrat pe piața globală 11 milioane tone de grâu și 15 milioane tone de porumb. Aceste cantități vor trebui substituite de alte țări producătoare care dispun de resurse de hrană, iar România poate contribui la ameliorarea situației aprovizionând parteneri comerciali care trec printr-o amenințare fără precedent. România trebuie să rămână un partener de încredere în UE, iar orice decizie cu privire la piața liberă intracomunitară trebuie luată având în vedere obligațiile pe care le avem ca membru al UE. Desigur că situația trebuie evaluată continuu, dar precipitațiile căzute în prima parte a lunii martie constituie premisele unui nou an agricol normal. Prețurile mărfurilor agricole au escaladat, dar cel puțin în același ritm au escaladat prețurile la energie, combustibil și alte inputuri agricole. De aceea este esențial ca fermierii să-și poată recupera costurile și să aibă acces la resurse pentru a relua producția în campania agricolă de primăvară. Se impune identificarea soluţiilor robuste la problemele care pot apărea atât pe plan intern, cât şi în context internaţional, inclusiv susţinerea fermierilor pentru a face faţă provocărilor perioadei pe care o traversăm”, susține APPR.

Agricultura românească trebuie să primească finanțare pentru a ține pasul cu celelalte state europene

Adrian Chesnoiu consideră că este obligatoriu să se rediscute la nivel european alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „În timp ce alte state europene au alocări consistente, agricultura României are zero eurocenți prevăzuți în PNRR. La recenta discuție informală cu miniștrii Agriculturii din UE am transmis comisarului european că România are nevoie de fonduri din PNRR. Trebuie să investim masiv în sistemele de irigații, precum și în sistemele antigrindină și de creștere a precipitațiilor, pentru a oferi fermierilor pârghiile necesare obținerii unor producții ridicate. De asemenea, situația globală ne obligă să direcționăm fonduri pentru construirea de depozite și unități de procesare pentru a transforma cât mai mult din materia primă în produse finite. Actualizăm permanent datele pentru punerea în mișcare în timp real a măsurilor guvernamentale astfel încât efectele agresiunii Rusiei asupra Ucrainei să fie diminuate la maximum”, a arătat ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html