Afişez elemetele după tag: ovine

Crescătorii de oi și capre traversează cea mai gravă criză din ultimele decenii. Mii de exploatații sunt afectate de restricțiile impuse în urma gestionării crizei generate de pesta micilor rumegătoare, iar consecințele economice sunt devastatoare.

Exporturile de animale vii sunt blocate, fermele sunt în pragul falimentului, iar numeroși crescători riscă să renunțe definitiv la această activitate.

Organizațiile profesionale ale crescătorilor, încă de la începutul anului, au transmis numeroase adrese, propuneri și avertismente către autoritățile competente, fără ca problemele să fie soluționate. Practic, și ANSVSA, și MADR, și Parlamentul n-au văzut, n-au auzit, și-au văzut de treabă. Adică au făcut ce știu mai bine. Au mimat munca.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nici măcar nu s-a sinchisit să ia măsuri pentru ridicarea restricțiilor de export de ovine vii din România, impuse din cauza pestei rumegătoarelor mici sau pentru a ține boala sub control. Or, dacă „specialiștii” veterinari au făcut ceva în acest sens, nu se vede, nu au purtat discuții reale cu crescătorii, nu i-au informat în niciun fel.

În același timp, ca să-și mai demonstreze o dată indolența, ANSVSA a hotărât să nu mai susțină vaccinarea împotriva antraxului, o boală infecțioasă transmisibilă la om, cu consecințe dintre cele mai grave. Mai-marii autorității au preferat să facă economii la bugetul instituției, dar nu prin eliminarea angajaților la statul degeaba, ci prin tăierea bugetului alocat acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii.

Consecința inacțiunilor ANSVSA, în principal, i-a scos în stradă pe crescătorii de ovine și caprine, mii dintre ei protestând în București, pe 30 iulie.

Principalele solicitări ale fermierilor sunt deblocarea exportului de ovine și compensarea integrală a pierderilor economice; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare; menținerea programelor de supraveghere sanitar-veterinară fundamentate științific; suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării obligatorii împotriva antraxului; protejarea fermelor de atacurile de urși și lupi cu despăgubiri acordate în maximum 30 de zile.

În urma protestului și a întâlnirii reprezentanților fermierilor cu cei ai Guvernului, personal îmi pare că oficialii au pus un pic de pauză nervilor crescătorilor, prin promisiuni despre care eu cred că nu se vor materializa prea curând. Deh, e vară, perioadă de concedii, șefii instituțiilor și parlamentarii au nevoie de odihnă, ce credeți că e ușor să stai opt ore într-un fotoliu?! Apar probleme pe coloana vertebrală. Dar… asta nu-i grav pentru cei care nu o au.

Revenind la protestul oierilor, acestora li s-a comunicat, la Guvern, că un plan de măsuri se află în lucru și a fost transmis către ANSVSA spre consultare, urmând să fie evaluat de un comitet de specialiști. Conținutul planului nu a fost prezentat organizațiilor profesionale la întâlnirea de la Palatul Victoriei, urmând ca acesta să le fie supus consultării într-o formă avansată, înainte de a fi propus Comisiei Europene.

Fermierii susțin că sectorul are nevoie de un plan cu termene asumate public și de un mecanism de compensare care să acopere pierderea reală a fiecărei exploatații, inclusiv a celor care nu au avut animale bolnave. De asemenea, se solicită ca organizațiile profesionale să fie consultate în timpul construirii măsurilor destinate crescătorilor de ovine și caprine. Altfel, cum s-a dovedit, soluțiile nu vor funcționa în teren.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, le-a comunicat reprezentanților crescătorilor de oi și capre că poartă discuții cu Comisia Europeană și cu Guvernul pentru identificarea sumelor necesare despăgubirii pierderilor de venit și a cheltuielilor suplimentare suportate de fermieri, pe baza unei formule de calcul raportate la media prețului din ultimii trei ani.

Având în vedere haosul din administrația publică, din viața politică dâmbovițeană, speranțele crescătorilor că autoritățile vor lua măsuri pentru salvarea lor scad cu fiecare zi. Câți fermieri vor mai fi în activitate la următorul protest?

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Pe 14 august 2026, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine sunt invitate la o întâlnire de lucru cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), organizată la Sibiu, unde va fi prezent ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, pentru a discuta problemele sectorului.

Potrivit invitației transmisă de MADR către asociațiile și federațiile reprezentative ale crescătorilor de ovine și caprine din România, tematica întâlnirii vizează:

• Măsuri pentru evitarea răspândirii pestei micilor rumegătoare și a variolei ovinelor și caprinelor;

• Modalități de sprijin pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor în contextul actual.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, pe 30 iulie, mii de crescători de ovine și caprine au protestat în București. Totodată, reprezentanții fermierilor, adică organizațiile care sunt chemate acum la dialogul de la Sibiu, au purtat discuții la Palatul Victoria, inclusiv cu Tánczos Barna. S-au dezbătut toate problemele sectorului, toate solicitările tuturor organizațiilor, urmând ca planul cu măsuri elaborat de MADR, deja existent la acel moment și trimis către ANSVSA, să le fie prezentat și fermierilor. Dacă aceștia vor fi de acord, planul cu măsuri de sprijin va fi trimis la Comisia Europeană.

În ultimele zile, crescătorii de oi și capre amenință din nou cu proteste, având în vedere că rezultatele întâlnirilor din 30 iulie încă nu se văd. Oare, convocarea fermierilor din 14 august de la Sibiu este o manevră a MADR de liniștire a spiritelor, sau Tánczos Barna le va prezenta și va discuta cu crescătorii acel plan cu măsuri de care a pomenit în timpul protestelor? Rămâne de văzut.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Organizațiile profesionale din agricultură și cooperativele agricole, printr-o scrisoare deschisă, solicită conducerii celor două Camere ale Parlamentului României ca, în sesiunea extraordinară programată în perioada 27 - 31 iulie 2026, comisiile de specialitate să dezbată, iar Plenul să aprobe, alături de proiectele legislative legate de Planul Național de Redresare și Reziliență, următoarele proiecte de lege aflate în prezent în procedură parlamentară:

1. PL-x nr. 501/2026 - Proiect de Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

2. PL-x nr. 502/2026 - Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane în România.

3. PL-x nr. 432/2026 - Proiect de Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin în perioada 1 martie 2025 - 1 februarie 2026 în contextul crizei provocate de pesta porcină africană.

4. PL-x nr. 503/2026 - Proiect de Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

5. PL-x nr. 510/2026 - Proiect de Lege privind anularea unor obligații fiscale stabilite ca urmare a anulării înregistrării în scopuri de TVA, cu propunerea de completare prin abrogarea art. 18^1 alin. (1) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, prevedere care a generat blocajele semnalate de cooperativele agricole.

6. PL-x nr. 145/2024 - Proiect de Lege pentru completarea art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004.

7. Celelalte proiecte legislative de interes pentru sectorul agricol aflate pe agenda Parlamentului, referitoare la sprijinul pentru motorina utilizată în agricultură și la măsurile de sprijin pentru fermierii afectați de secetă.

„Motivele acestei solicitări țin de urgența economică a sectoarelor vizate. Crescătorii de porcine și bovine se confruntă în anul 2026 cu efecte directe ale crizei din Orientul Mijlociu asupra piețelor de desfacere și a costurilor de producție, iar întârzierea schemelor de ajutor de stat propuse prin PL-x 501/2026 și PL-x 503/2026 afectează direct capacitatea fermelor de a-și continua activitatea până la finalul anului. Modificarea Legii nr. 122/2023 este necesară pentru ca măsurile de combatere a pestei porcine africane să corespundă situației epidemiologice actuale din exploatațiile de creștere a porcinelor.

În cazul cooperativelor agricole, articolul 18^1 alin. (1) din Legea nr. 566/2004 a produs blocaje administrative și fiscale semnalate constant de sectorul cooperatist în ultimii ani, iar corelarea acestei abrogări cu anularea obligațiilor fiscale generate de anularea înregistrării în scopuri de TVA, prevăzută în PL-x 510/2026, este necesară pentru deblocarea activității unui număr semnificativ de cooperative. Completarea articolului 76 din aceeași lege, propusă prin PL-x 145/2024, vizează un alt aspect funcțional al cooperației agricole rămas nesoluționat de mai bine de doi ani.

Sprijinul pentru motorina și fertilizanții utilizate în agricultură și măsurile pentru fermierii afectați de secetă reprezintă, la rândul lor, condiții de bază pentru continuarea campaniilor agricole din acest an, iar amânarea lor peste sesiunea extraordinară ar afecta direct planificarea financiară a fermierilor pentru toamnă”, se arată în scrisoarea deschisă.

Organizațiile semnatare ale scrisorii deschise:

1. PRO AGRO – Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România

2. LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România

3. UNCSV – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal

4. AFF - Asociația Forța Fermierilor

5. APCPR – Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România

6. BOVICOOP — Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin

7. FCBR - Federația Crescătorilor de Bovine din România

8. ACV - Holstein RO - Asociația Crescătorilor de Vaci „Holstein RO”

9. ACVBR-SIM - Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească" tip Simmental

10. AGCTR — Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România

11. ACBCR - Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România

12. AFR - Asociația Fermierilor din România

13. FAPPR - Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România

14. CFRO - Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

15. ANGUS RO - Asociația Aberdeen Angus România

16. ACEBOP — Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România

17. HORT INTEGRA – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România

18. COOP RO - Asociația Națională a Cooperativelor Agroalimentare din România

19. ANTPAR – Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli din România

20. ADR-FCB - Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” - Arad a organizat în județul Alba, la Lancrăm, întâlnirea anuală de lucru a membrilor săi. 

Despre utilitatea unor astfel de întâlniri ne-a vorbit președintele Asociației „Păstorul Crișana”, Nicolae Cioranu: „O întâlnire de lucru e necesară ca să se perfecteze anumite schimbări, anumite noutăţi în programul de ameliorare şi mai ales în activitatea de bonitare în perioada de primăvară, când tineretul împlineşte 14-16 luni. Utilitatea acestor întâlniri se vede, pentru că nu trebuie să cunoşti prea mult la oi ca să-ţi dai seama dacă pe o turmă de animale s-a lucrat genetic sau nu. În situaţia asta trebuie să recunosc că acum 20 de ani tot ciobănia asta o făceam şi oile nu erau ca acum, după ce respectăm nişte reguli impuse de Registrul genealogic: schimbi berbecii, eşti obligat ca tineretul să aibă o anumită greutate la bonitare că altfel nu trece testul, deci eu cred că se vede. Obligatoriu. Nu neapărat să spună cartea, se vede chiar cu ochiul liber”.

Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din Sălaj, Dumitru Ardelean, completează: „Ne-am deplasat aici în număr mare, ca dovadă că oamenii încă mai fac activitatea asta, chiar şi cu bani mai puţini. Adică, cum s-ar spune, sunt îndrăgostiţi de meseria asta. Am văzut şi tineri mulţi şi am văzut şi probleme multe ridicate şi legate de performanţe şi de controlul oficial al producţiei, şi de modul de bonitare, dar şi probleme din afara Registrului, cum ar fi problemele legate de păşuni, de pesta micilor rumegătoare care ne-a pus probleme de ceva ani, astfel încât preţul mielului a fost unul foarte jos şi la mâna samsarilor, având un motiv ei zic întemeiat, noi zicem că neîntemeiat”.

Generația actuală de fermieri depune mult suflet în activitatea desfășurată, iar majoritatea celor implicați în creșterea ovinelor continuă această muncă din pasiune, fiind legați de animale încă din copilărie. Mulți dintre ei au realizat investiții semnificative, inclusiv în achiziția de terenuri, și se află în prezent într-o situație de așteptare, sperând la apariția unor măsuri de sprijin și facilități dedicate sectorului agricol.

„Fermierii nu pot fi robiţi chiar până la epuizare, că rămâne singura soluţie să-şi vândă animalele, şi atunci ce facem noi în perioada în care apare o criză alimentară? Şi nu punem bazele zootehniei româneşti, nu punem bazele produselor alimentare româneşti care să poată fi siguranţa fiecărui cetăţean. Ce facem noi, mai creştem animale sau ne oprim? Le valorificăm indiferent în ce formă? Să refaci şeptelul este foarte greu. Eu am atras atenţia de foarte multe ori în sensul acesta, să încercăm să găsim măsuri de sprijin să nu reducem şeptelul, că ajungem în aceeaşi zonă dramatică ca la specia bovină. Personal îmi doresc foarte mult un parteneriat între asociaţiile profesionale, staţiunile de cercetare din Românie pe sectorul ovin şi caprin şi ANSVSA, specialiştii toţi să contribuim la un progres în acest sector, din toate punctele de vedere. Vorbim şi de dezvoltarea sectorului, şi de cercetare, şi de activitatea economică, fiindcă toate astea la un loc, pe un lanţ, ele trebuie să aducă un progres. Iar beneficiarul principal din tot acest lanţ trebuie să fie crescătorul de ovine şi de caprine, în cazul nostru”, a arătat Ionică Nechifor, director executiv al Asociației „Păstorul Crișana”.

Din ce în ce mai multe probleme

Creșterea prețului motorinei creează probleme și crescătorilor de animale, care consumă cantități considerabile de combustibil la activități precum aratul, semănatul sau furajarea. Costul motorinei influențează direct prețurile tuturor produselor agricole și alimentare. În condițiile în care nivelul taxelor a crescut semnificativ, iar costurile generale s-au majorat, sectorul agricol se confruntă cu dificultăți majore, fiind necesare măsuri de susținere pentru menținerea activității.

„Vremuri grele au fost şi vor mai fi. Noi trebuie să găsim soluţii pentru a depăşi aceste momente. Sunt probleme financiare naţionale, ţara trece printr-o criză economică care se răsfrânge şi asupra fondurilor care erau alocate sectorului. Dar crescătorii serioşi, dedicaţi, cei care respectă profesia şi animalul, au găsit întotdeauna soluţii pentru a trece peste asemenea momente”, spune profesorul Constantin Pascal de la Universitatea Ştiinţele Vieţii din Iaşi.

Componenta de cofinanțare lipsește și ea, acțiunile sanitare veterinare nu mai beneficiază de bugetul necesar pentru a fi desfășurate ca până acum. Acest lucru reprezintă o problemă pentru crescători pentru că se încearcă transferarea responsabilității către ei, fără a fi consultați în prealabil, iar asta a generat numeroase suspiciuni și nemulțumiri.

Totodată, capacitatea fermierilor de a susține astfel de costuri suplimentare este limitată, existând riscul ca aceștia să fie nevoiți să renunțe la activitate și să își sacrifice animalele. O astfel de situație ar avea consecințe negative asupra dezvoltării zootehniei și asupra asigurării producției alimentare interne, afectând implicit securitatea alimentară. În plus, dependența de importuri poate deveni problematică în contextul unor eventuale blocaje comerciale.

O altă nemulțumire este legată de restricțiile existente pe piața intracomunitară, cum ar fi suspendarea exportului de animale către anumite piețe externe.

„Oamenii au venit şi şi-au spus problemele, au încercat să le expună factorilor de decizie, celor care au avut bunăvoinţa şi le-a permis agenda să fie prezenţi la întâlnirea de lucru a asociației, au venit şi răspunsuri, unele mai clare, altele mai lăsate la voia întâmplării, probabil că nu se ştie, nu sunt lucrurile încă definite, şi atunci e greu şi cei care au fost prezenţi din partea autorităţilor să ne dea nişte răspunsuri punctuale. Sperăm în zile mai bune şi să nu se piardă tradiţia aceasta a oieritului. Noi avem mai multe sincope în momentul de faţă: lipsa forţei de muncă, incertitudinea relaţiilor economice, şi mă refer aici la incertitudinea desfacerii, a pieţelor. Apoi, degringolada creată între crescători şi medicii veterinari. Crescătorii încearcă să evite, să nu depindă atât de mult de medicul veterinar, pentru că medicul veterinar vine cu nişte tarife, din cauza lipsei finanţării din partea ANSVSA. Apoi, lipsa păşunilor; lipsa actelor normative care să-ţi dea o siguranţă că pete zece ani tu, ca fermieri tânăr, ai asigurat viitorul. Şi la astea deocamdată nu se poate răspunde. Sperăm într-un viitor apropiat să se răspundă, dar nu evaziv, ci punctual. Sperăm, trăim cu speranţa, speranţa moare ultima”, spune Pavel Iovăneasa, preşedintele Asociaţiei zonale a crescătorilor de ovine Retezatu Haţeg.

Pasiunea nu mai poate susține activitatea

Consumul de carne de ovine la nivel național este redus, atât în perioada sărbătorilor pascale, cât și pe parcursul anului, ceea ce determină o dependență semnificativă de piețele externe, în special de cea arabă. În același timp, accesul pe piața europeană este restricționat de o perioadă îndelungată, de aproximativ doi ani, ceea ce limitează și mai mult opțiunile de valorificare.

În eventualitatea în care exporturile către piața arabă ar fi întrerupte, sectorul creșterii ovinelor ar putea fi grav afectat. Într-un asemenea scenariu, există riscul ca animalele să fie valorificate la prețuri scăzute, inclusiv cele destinate reproducției, iar capacitatea abatoarelor ar putea fi depășită de volumul mare de animale provenite de la crescători.

Deși activitatea este susținută în mare parte de pasiune și tradiție, aceasta nu poate compensa lipsa sustenabilității economice. În condițiile în care veniturile nu acoperă necesitățile de trai și responsabilitățile familiale, precum întreținerea gospodăriei sau susținerea educației copiilor, continuarea activității devine dificilă. În acest context, este evident că există limite ale rezistenței economice, dincolo de care pasiunea nu mai poate susține activitatea.

O altă problemă cu care se confruntă sectorul zootehniei are legătură cu învățământul superior, despre care profesorul Constantin Pascal spune: „Meseria de inginer zootehnist a devenit mai puţin atractivă, acest lucru se răsfrânge în cifra de şcolarizare care s-a redus uşor, însă ultimele semne arată o revenire, semn că cei care desfăşoară activităţi în domeniul creşterii animalelor au satisfacţia producţiei, a muncii, şi cu siguranţă, indiferent unde va ajunge tehnologia, omul va mânca carne şi va mânca lapte, şi inginerul zootehnist va avea întotdeauna rolul său foarte bun în acest peisaj, şi în prezent, şi în viitor. Mai sunt care şi pleacă, însă sunt care rămân, merg la programele de master, la studiile doctorale, urmează carieră în învăţământ, în cercetare”.

Țurcana are potențial valoros, încă insuficient exploatat

Pe lângă problemele cu care se confruntă, crescătorii au observat că în numeroase efective de ovine din rasa Țurcană, întâlnite în toate regiunile țării, tineretul ovin sau cârlanii ajung la greutăți de aproape o sută de kilograme încă de la vârste fragede. Acest lucru demonstrează că rasa Țurcană răspunde foarte bine atunci când beneficiază de selecție genetică, condiții corespunzătoare de întreținere și o alimentație adecvată.

Prin aplicarea măsurilor de ameliorare și prin îmbunătățirea structurii genetice, această rasă poate deveni tot mai performantă și mai eficientă din punct de vedere economic. În același timp, aceste transformări contribuie la creșterea satisfacției crescătorilor, care obțin rezultate mai bune și valorifică mai eficient munca depusă.

Ovinele din rasa Țurcană reprezintă un potențial valoros, încă insuficient exploatat. Această rasă oferă numeroase oportunități pentru dezvoltarea unor proiecte de cercetare și pentru implementarea unor programe care pot aduce beneficii importante crescătorilor de animale din România. Țurcana deține caractere excepționale, fiind răspândită pe întreg teritoriul țării și demonstrând o capacitate foarte bună de adaptare la diferite condiții climatice și de mediu.

De asemenea, rasa se pretează foarte bine la diverse programe de hibridare, ceea ce permite obținerea unor produși viguroși, cu o calitate superioară a carcasei și cu producții ridicate. Toate aceste aspecte pot genera avantaje economice semnificative pentru crescători și pot contribui la dezvoltarea sectorului ovin.

„Este o problemă complicată pentru că, până la urmă, presiunea de selecţie se face prin utilizarea masculilor valoroşi. Or, problema este criteriile şi cel care urmăreşte care sunt masculii valoroşi pentru că, la acest moment, doar fenotipic sunt evaluaţi, adică după conformaţia corporală şi constituţie şi unele caractere sau trăsături de producţie, neavând în spate şi o evaluare genetică a lor. Adică genetică prin determinarea structurii genomului, să vedem dacă se regăseşte în genomul său genele răspunzătoare de anumite caractere care ne interesează pe noi în creştere şi exploatare. Dar cu siguranţă, într-un viitor nu prea îndepărtat, şi aceste lucrări se vor practica în România, aşa cum se întâmplă în ţările din Europa de Vest, care au o zootehnie performantă, avansată. Spre exemplu în Franţa la ţapi selecţia se face după gena alfa-S1, răspunzătoare de proteina din lapte cu incidenţă asupra randamentului de transformare, iar la rasele de carne nu sunt consideraţi corespunzători berbecii care nu transmit ca jigoul să fie minim 35% din greutatea carcasei. Atunci discutăm de carne şi de carne de calitate, când partea care este cea mai căutată şi cea mai plătită se regăseşte într-o proporţie mai mare în carcasă”, explică profesorul Constantin Pascal.

Rasa Țurcană este considerată regina raselor de oi din România, fiind răspândită din zonele colinare până în regiunile montane. Aceasta s-a adaptat foarte bine condițiilor de mediu și se remarcă prin rezistență și capacitatea de a se dezvolta fără investiții materiale foarte mari, încă din primele etape ale vieții și până la maturitate.

În același timp, rasa are un rol esențial în valorificarea pășunilor montane și alpine, transformând resursele naturale disponibile în producții de carne și lapte. Prin modul specific de pășunat, Țurcana contribuie la menținerea echilibrului vegetației și la prevenirea degradării sau sălbăticirii pășunilor alpine. De asemenea, prin activitatea biologică naturală, aceasta contribuie la îmbunătățirea calității solului.

Importanța rasei Țurcană depășește astfel dimensiunea economică, având și un rol important în conservarea ecosistemelor montane și în menținerea activităților tradiționale din zonele de munte. Adaptabilitatea și rezistența sa o transformă într-o rasă definitorie pentru zootehnia românească și pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale.

Articol de: ALEXANDRA GOGU

Marți, 26 mai 2026, la Bruxelles a avut loc reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish). Delegația României a fost condusă de viceprim-ministrul, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, care a cerut alocări semnificative și măsuri cu aplicare imediată pentru sprijinirea fermierilor.

Principalul punct de pe agenda discuțiilor de la AgriFish a fost reprezentat de provocările legate de aprovizionarea cu îngrășăminte și de prețurile acestora în Uniunea Europeană, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a Planului de acțiune pentru fertilizanți. Totodată, miniștrii din țările UE au analizat aspecte privind comerțul agricol, evoluțiile recente din domeniu și dificultățile din mai multe sectoare agroalimentare, semnalate Consiliului de statele membre.

În cadrul discuțiilor, Tánczos Barna a pledat pentru măsuri cu aplicabilitate imediată pentru a preveni reducerea sau chiar abandonarea activităților agricole, precum și efectele negative economice și sociale asociate. În privința fertilizanților, ministrul român a subliniat că utilizarea fondurilor europene și a rezervei agricole pentru fermierii afectați de creșterea costurilor este un aspect esențial pentru România.

„Discuțiile de astăzi au evidențiat faptul că agricultura europeană se confruntă cu multiple crize: creșterea costurilor de producție, alimentată de scumpirea energiei, combustibilului și îngrășămintelor, perturbările de pe piața laptelui și fenomenele climatice extreme, în special seceta, toate acestea punând la încercare fermierii și competitivitatea agriculturii europene. Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin și de măsuri cu aplicabilitate imediată. România face eforturi considerabile pentru a salva producția de îngrășăminte autohtonă. Planul de acțiune pentru fertilizanți este absolut necesar; trebuie să vedem însă și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, fiind nevoie și de o finanțare europeană adecvată”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Mobilizarea imediată a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români

Referindu-se la evoluțiile recente din agricultură, ministrul român a semnalat dificultățile majore cu care se confruntă România în sectoarele vegetal, suin, al laptelui și ovin. De asemenea, a subliniat că implementarea Acordului interimar UE – Mercosur trebuie monitorizată cu atenție, deoarece poate avea un impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv a României, în special asupra sectorului zootehnic.

„Evaluarea impactului acordului Mercosur trebuie realizată și la nivelul piețelor naționale, având în vedere că efectele importurilor pot fi concentrate și pot afecta în mod disproporționat anumite state vulnerabile. UE trebuie să acționeze astfel încât niciun stat membru să nu fie lăsat să suporte individual efectele negative generate. Măsurile de salvgardare trebuie să fie aplicabile cu celeritate și să protejeze interesele fiecărui stat membru, atunci când este necesară intervenția”, a subliniat Tánczos Barna, în cadrul reuniunii AgriFish.

Alături de alte state, România a solicitat Comisiei Europene soluții concrete și mobilizarea imediată a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români, aflați într-o situație extrem de gravă cauzată de criza laptelui la nivel european. Totodată, delegația României a susținut sprijinirea fermierilor afectați de fenomene climatice extreme.

Agenda reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit a inclus și discuții privind solicitarea mai multor state membre, inclusiv România, de eliminare a cormoranului de pe lista speciilor protejate, având în vedere creșterea semnificativă a populației acestei specii și impactul grav asupra sectorului piscicol. De asemenea, au fost dezbateri despre regula N+2 în cadrul PS PAC 2023–2027, aspecte privind etichetarea originii produselor alimentare, precum și gestionarea durabilă a pădurilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Hotărârea privind aprobarea sumei alocate schemei de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2026 a fost adoptată în ședința de Guvern de luni, 4 mai.

Actul normativ stabilește valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, din care 39.044.600 lei alocați pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 98.156.500 lei pentru speciile ovine şi caprine. De asemenea, sunt pevăzute credite bugetare în valoare totală de 142.319.600 lei, din care 39.044.600 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 103.275.000 lei pentru speciile ovine şi caprine. Sumele se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2026.

„Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 se încadrează în plafonul total maxim pentru perioada 2023-2027, respectiv 561.571.180 lei.

Ajutoarele sunt acordate sub formă de servicii subvenţionate și se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Copa-Cogeca a publicat un document de poziție privind valorificarea lânii, prin care subliniază că lâna este tratată din ce în ce mai mult ca o povară, în ciuda oportunităților de utilizare a acesteia. Organizația fermierilor și cooperativelor agricole din Uniunea Europeană solicită factorilor de decizie din UE să elimine barierele de reglementare care împiedică în prezent exploatarea pe deplin a lânii ca resursă agricolă durabilă, circulară și regenerabilă.

Potrivit Copa-Cogeca, deși lâna este regenerabilă și biodegradabilă, fermierii și cooperativele din UE se confruntă cu obstacole juridice și administrative semnificative. În conformitate cu legislația UE, în special Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 privind subprodusele de origine animală, lâna brută provenită de la animale sănătoase este clasificată într-un mod care impune constrângeri disproporționate asupra manipulării, comercializării și utilizării acesteia.

Prin urmare, lanțul valoric european al lânii a slăbit considerabil, iar prețurile s-au prăbușit, adesea nereușind să acopere nici măcar costurile de bază cu tunsul. Capacitatea limitată de prelucrare a UE și închiderea principalelor piețe de export au agravat situația, ducând la stocarea în ferme și la eliminarea pe scară largă a lânii, ca deșeu. Acest lucru este nesustenabil din punct de vedere economic și contradictoriu din punct de vedere ecologic, având în vedere Strategia UE privind Bioeconomia și Economia circulară.

Recomandările Copa și Cogeca vizează deblocarea potențialului neexploatat al lânii prin încurajarea comercializării și valorificării acesteia, revizuirea clasificării sale juridice, încurajarea utilizării lânii în fermă (mulcire, fertilizare, materiale izolatoare etc) și sprijinirea inovării și dezvoltării lanțului valoric. Aceste măsuri ar transforma lâna dintr-o daună într-un coprodus valoros, contribuind la sănătatea solului, la sustenabilitatea exploatațiilor agricole și la obiectivele Pactului Verde, subliniază Copa-Cogeca în documentul său de poziție.

Prin eliminarea barierelor juridice inutile, UE poate transforma o problemă din ce în ce mai mare într-o oportunitate pentru o agricultură durabilă. În concluzie, Copa-Cogeca solicită acțiuni concrete în cadrul Strategiei UE pentru Bioeconomie și al viitoarei Strategii europene pentru sectorul zootehnic.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, organizația din România membră a Copa-Cogeca, susține demersul și solicită autorităților europene și naționale să trateze acest subiect cu prioritate.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Antraxul este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis și este întâlnită la mai multe specii de animale domestice și la om, cu caracter sporadico-enzootic și evoluție obișnuit supraacută și acută. 

Boala se manifestă clinic prin tulburări generale grave de tip septicemic, precum hipertermie intensă, anorexie, frisoane, transpirații, cianoza mucoaselor aparente, accelerarea marilor funcțiuni, cord pocnitor cu sunet mecanic, meteorisme, colici și diaree sangvinolentă. Uneori se observă apariția de edeme serohemoragice subcutanate în diverse regiuni (antrax cu tumori) sau în regiunea glosofaringiană (glosantrax). Anatomopatologic se constată leziuni de diateză hemoragică, sânge negru, asfixic necoagulat, hipertrofia splinei cu ramolismentul țesutului splenic. 

Cele mai sensibile la antrax sunt erbivorele (caprine, ovine, taurine, cabaline), fiind urmate de porcine și carnivore. La păsări, boala apare în mod excepțional. Omul este, de asemenea, receptiv la boală.

Agentul etiologic este Bacillus anthracis un germen Gram pozitiv, imobil, sporulat și capsulat. Forma vegetativă are aspect de bastonaș, cu capetele drepte, de 3 - 10 / 1 – 1,3 microni dispus în lanțuri. În organismul animalelor infectate, formele vegetative își formează capsulă care se evidențiază ușor prin colorația Gimsa. Sporul este așezat central și nu deformează forma vegetativă. Sporularea se produce numai în contact cu aerul atmosferic, la temperaturi cuprinse între 14 – 42 ^oC. Legea sanitară veterinară interzice deschiderea cadavrelor bănuite de antrax. 

Tratament

Acesta se administrează cât mai precoce. Dintre antibiotice, se pot folosi cu bune rezultate preparatele pe bază de penicilină, eritromicină, ampicilină și tetraciclină, precum AMOXYLROM 10% s.a. (soluție injectabilă), AMPICILINĂ 10% s.a. (soluție injectabilă) sau OXITETRACICLINĂ (soluție injectabilă). Se recomandă ca, simultan, să se administrează ser anticărbunos (i.v., i.m., s.c.), în doză de 20 – 50 ml la animalele mici și 100 – 500 ml la animalele mari. Dacă starea animalului nu se ameliorează, doza de ser se repetă după 5 - 6 ore.

Tratamentul cu antibiotice va fi susținut cu tonice generale, antitoxice și vitamine.

Profilaxie specială

Prevenirea bolii se poate face cu vaccinul CARBOROMVAC, un vaccin viu, concentrat, constituit dintr-o suspensie de spori (3 x 10⁷ spori / ml) ai tulpinii 1190 R de Bacillus anthracis, într-un excipient care conține glicerină și saponină. Vaccinul se folosește în prevenirea și combaterea antraxului la toate speciile de animale receptive. Se administrează conform schemelor oficiale, în următoarele doze: 0,1 ml pentru caprine în vârstă de peste 2 luni; 0,2 ml pentru ovine și porcine în vârstă de peste 2 luni și cabaline de peste 6 luni și 0,5 ml la bovine de peste 2 luni.

Se vor respecta următoarele contraindicații și precauții: instrumentarul folosit la vaccinare se va steriliza numai prin fierbere. Se va evita vaccinarea animalelor febrile, în gestație avansată (ultima lună), fătate recent (primele 3 săptămâni) sub vârsta de 2 luni, cu 7 zile înainte sau după tunderea generală (oile) sau după îmbăierea antiparazitară.

După vaccinare pot apărea edeme reduse la locul inoculării sau scăderi pasagere ale producției de lapte. În condiții predispozante, la unele animale pot apărea și fenomene de tip anafilactic care se vor combate prin administrarea de antihistaminice (ALERGOTRAT soluție injectabilă). În cazul reacțiilor foarte puternice, cu febră persistentă și edeme mari cu tendință de extindere, se va administra ser anticărbunos și antibiotice.

Inocularea accidentală cu vaccin a personalului operator în orice zonă corporală necesită consult și supraveghere medicală de urgență. 

Timpul de așteptare pentru tăiere este de 6 săptămâni de la data vaccinării.

Vaccinul se păstrează la temperatura de 4 – 8 ^oC, la întuneric.

Articol de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șef Laborator de Diagnostic Romvac Company

În zilele de 10 și 11 octombrie 2025, în județul Cluj, la Soporu de Câmpie - comuna Frata, are loc „Sărbătoarea Crescătorilor de Animale”. Ajuns la a patra ediție, evenimentul este dedicat întregii familii, fiind o sărbătoare a comunității, unde tradiția se împletește cu bucuria și bunătățile locului.

„Sărbătoarea Crescătorilor de Animale” de la Soporu de Câmpie cinstește satul românesc. În cadrul unei expoziții, crescătorii își prezintă cele mai frumoase exemplare, producătorii locali aduc bunătăți autentice și preparate tradiționale, iar furnizorii de tehnică agricolă expun utilaje agricole moderne.

De asemenea, parada portului popular și spectacolele folclorice aduc voia bună în comunitatea de la Frata, județul Cluj.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând din 22 iulie 2025, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic, gestionate de Agenție.

Intervențiile pentru care se eliberează adeverințe crescătorilor de animale sunt:

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit –bivolițe de lapte

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2025, a Cererii de plată și prin care se confirmă numărul de animale pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus. Adeverința se eliberează conform procedurilor aprobate și transmise spre aplicare Centrelor Județene APIA.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Național Strategic PS 2023-2027, pentru anul de cerere 2025, cu numărul de  animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente să analizeze cu atenție soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!