Recent, Clubul Fermierilor Români a lansat o petiție, „Agricultura României are nevoie de apă pentru ca Europa să își asigure securitatea alimentară”, semnată până în prezent de peste 800 de reprezentanți ai celor mai performante ferme din țara noastră. Prin această petiție, se solicită urgentarea demersurilor Guvernului României pe lângă Comisia Europeană pentru modificarea PNRR și alocarea de fonduri pentru agricultură, cu prioritate pentru sistemul de irigații și desecare-drenaj.

Clubul Fermierilor Români face demersuri pentru susținerea inițiativelor care urmăresc dezvoltarea sectorului agroalimentar românesc și își exprimă deschis dorința de a fi alături de instituțiile statului român ca partener social, prin expertiza pe care o poate oferi asupra acestui sector. „În acest sens, reiterăm importanța includerii în PNRR a finanțărilor dedicate reabilitării și modernizării structurilor hidroameliorative – irigații, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului din România, pentru asigurarea rezilienței și competitivității agriculturii românești. Garantarea securității alimentare a Uniunii Europene, și nu numai, reprezintă o nouă provocare pentru statele membre, având în vedere situația geopolitică actuală. Efectele pandemiei de COVID-19 și războiul din Ucraina au arătat necesitatea acordării de prioritate la finanțare a proiectelor din agricultură care contribuie la reducerea riscurilor climatice, creșterea randamentelor și producțiilor agricole”, precizează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Începând cu luna noiembrie a anului 2020, Clubul Fermierilor Români a contribuit cu argumente tehnice la identificarea și elaborarea unui cadru optim privind modernizarea structurilor hidroameliorative dedicate infrastructurii de desecare-drenaj. „Am pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative, care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei la nivel național, pentru a susține agricultura performantă din România”, arată Florian Ciolacu.

Împreună cu Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I al României” din Timișoara, Clubul Fermierilor Români a întreprins elaborarea unei lucrări de cercetare intitulată „Studiu privind necesitatea reabilitării, modernizǎrii și extinderii amenajărilor hidroameliorative din Sud - Vestul României”. Acest document tehnic a fost realizat în urma unor discuții purtate cu reprezentanți din conducerea MADR, MMPA, ANIF, AFIR și Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților, astfel încât implementarea acestuia să poată beneficia de o abordare integrată, iar fermierii din zonele respective să se poată bucura de realizarea unor intervenții care să le permită obținerea unor producții mai ridicate, cu un consum de resurse logistice și financiare mult diminuate.

Clubul Fermierilor Români a transmis în permanență argumente tehnice autorităților naționale privind importanța identificării unor finanțări care să vizeze soluționarea crizei lipsei de apă pentru culturile afectate de seceta pedologică la nivel național. „Considerăm absolut necesară elaborarea imediată a unei Strategii și implementarea unui Plan național de gestionare sistemică și integrată a apei și solului pentru agricultură, printr-un demers multi-sectorial la care să participe ministerele relevante și reprezentanții fermierilor. Această inițiativă va avea cu siguranță un impact major asupra siguranței și securității alimentare la nivel european, dar și un impact favorabil asupra unei distribuții de forță de muncă în spațiul rural românesc, care va atrage tinerii din diaspora și va conduce la repopularea spațiului rural românesc”, consideră Florian Ciolacu.

În sensul celor menționate, este necesară coordonarea acțiunii tuturor ministerelor relevante – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – pentru solicitarea urgentă către Comisia Europeană a amendării PNRR, prin includerea finanțării programelor pentru o agricultură românească rezilientă și competitivă.

Persoanele interesate să susțină inițiativa Clubului Fermierilor Români pot semna petiția la următorul link: https://cfro.ro/articol/petitie-club-modificare-pnrr-alocare-fonduri-irigatii.

Clubul Fermierilor Români a organizat la sfârșitul săptămânii trecute (vineri – 29 iulie 2022) Conferința Regională Banat, în județul Timiș. Temele au vizat schimbările majore din agricultura românească sub impactul reformei PAC și transpunerea acesteia la nivel național sub forma Planului Național Strategic, cu accent pe necesitatea dezvoltării, extinderii și modernizării infrastructurilor naționale de îmbunătățiri funciare – irigații, desecare și drenaj, precum și forța de muncă din agricultură. Evenimentul a reunit fermieri care își desfășoară activitatea în județele Timiș, Arad și Caraș-Severin.

Clubul Fermierilor Români consideră că punerea în aplicare a unei strategii naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură va asigura cadrul pentru un program multianual de investiții publice în vederea modernizării sistemului național de irigații și susținerea programului care vizează proiectele locale de irigații. „Credem că în România există apă, dar nu este integrat pusă în valoare ca resursă pentru agricultură, cu grija față de mediu pe care suntem obligați să o avem. Am pus la dispoziția autorităților un studiu în care am estimat că este nevoie de un miliard euro pentru a pune în funcțiune un sistem dual, care să funcționeze ca desecare-drenaj când este prea multă apă, dar și ca irigații”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Prezent la eveniment prin videoconferință, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Ioan Boloș, a afirmat că investitiile în agricultură sunt o prioritate la nivel național, iar munca fermierilor este cu potențial pentru dezvoltarea strategică a României. Ministrul a dat asigurări că au fost reluate discuțiile cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în ceea ce privește amenajările de descare-drenaj și sistemul de irigații, precum și pentru combaterea eroziunii solului. „Managementul apei și investițiile din sectorul de irigații ne preocupă pe toți. Din politica de coeziune, avem în acest moment două tipuri de investiții specifice: investiții pentru achiziționarea de echipamente specifice pentru combaterea fenomenelor extreme rare (grindină), prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, pe care o sprijinim în acest sens; respectiv investiții pentru irigații, pentru care avem întâlniri săptămânale cu reprezentanții MADR, pentru a pregăti reincluderea în PNRR a investițiilor pentru irigații, cu un buget consistent, pentru că aceste investiții sunt vitale în perioadă de criză”, a arătat oficialul guvernamental.

La rândul său, fostul șef MADR, Adrian Oros, senator în Parlamentul României, a vorbit despre necesitatea unui sistem național care să asigure fermierii în fața riscurilor ce pot să apară în agricultură. „Există multe priorități, oportunități, dar și vulnerabilități în agricultură. Fără o strategie de gestionare a apei - apa ca resursă, nu doar apa pentru agricultură, care să fie finanțată consistent și foarte rapid, o să avem o problemă mare nu doar în ceea ce privește irigațiile, ci în unele zone și cu apa potabilă”, a afirmat Oros. El a atras atenția că există un studiu din 2018 în care sunt descrise foarte bine starea corpurilor de apă, atât supraterane, cât și subterane din zona Mării Negre, unde în final se spune cum toate aceste țări – România, Bulgaria, Grecia, trebuie să aibă o strategie pentru a gestiona această resursă vitală: de a o colecta atunci când există, de a o depozita, de a o transporta și de a o folosi cât mai corect. „Și în 2020 când a fost secetă – și au fost 1,2 milioane de hectare afectate atunci, și anul acesta, când este din nou secetă, ne reamintim că principala prioritate ar fi, pe de-o parte, să avem o strategie de gestionare a apei și, pe de-altă parte, să avem o strategie pentru a gestiona în general riscurile în agricultură. Noi nu avem încă, la nivel național, o strategie, fie prin fonduri mutuale, fie printr-un sistem de asigurări cât mai acoperitor, astfel încât să putem gestiona riscurile ce pot să apară. Și, din păcate, seceta este doar unul”, a spus Adrian Oros.

Investițiile în pregătirea forței de muncă, tot mai necesare

„România are o problemă de resursă umană în agricultură – îmbătrânirea populației și lipsa de atractivitate fac acest domeniu vulnerabil. Poate vom avea sisteme de irigații, dar nu vom mai avea cu cine să lucrăm terenul. Avem nevoie de sprijin financiar ca să formăm cât mai rapid oameni adaptați tehnologiilor noi, care să ne permită să facem față schimbărilor climatice și competiției”, a atras atenția Florian Ciolacu.

În acest context, Clubul Fermierilor Români propune soluții concrete pentru pregătirea tinerilor pentru preluarea afacerii agricole și asigurarea succesiunii în fermă, pe de o parte prin intermediul programului de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură” dezvoltat de Club, ajuns deja la a patra ediție, iar pe de altă parte prin programe de pregătire pentru tehnicienii din fermă, inițiativă susținută și de ministrul Marcel Ioan Boloș. „Investițiile în calificarea forței de muncă sunt mai mult decât necesare. Vă putem sprijini cu un cadru instituțional, cu mecanismele de implementare, cu sursele de finanțare. Gândirea programelor și implementarea lor este sarcina dumneavoastră, a celor implicați în acest domeniu de activitate”, a precizat ministrul.

Provocările noii Politici Agricole Comune și ale Pactului Ecologic European

Achim Irimescu, ministru Plenipotențiar, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a avut o intervenție în direct de la Bruxelles în cadrul conferinței. Acesta a explicat că cele mai mari provocări pentru fermierii europeni vin din noua Politică Agricolă Comună și din Pactul Ecologic European, care cuprinde cele două strategii, Farm to Fork și Biodiversitate. Farm to Fork propune reducerea cu 50% până în 2030 a pesticidelor, cu 20% a îngrășămintelor de sinteză și cu 50% a antimicrobienelor, iar toate aceste eforturi trebuie să se facă prin fonduri din PAC și PNS.

Oficialul a subliniat că Regulamentul pentru Utilizarea Durabilă a Pesticidelor nu ține cont de situația reală din statele membre. Astfel, România trebuie să reducă cu 35% utilizarea pesticidelor până în 2030, deși se situează la nivelul cel mai scăzut în privința nivelului de utilizare a acestor substanțe.

În ceea ce privește problema irigațiilor, Achim Irimescu a afirmat că acestea joacă un rol esențial, nu doar în România, ci în toată Europa, iar situația generată de pandemia Covid-19, de războiul din Ucraina, de criza inputurilor și a energiei a arătat că securitatea alimentară este ținta principală a agriculturii.

Referindu-se la noul PNS, Adrian Pintea, director general APIA, a precizat că instituția pe care o coordonează se află în procedură avansată pentru noul contract de sistem informatic, care ar putea fi finalizat până la sfârșitul lunii septembrie. „Vom face caravane de informare, astfel încât toți fermierii și salariații APIA să fie pregătiți și informați, iar din martie 2023 să decurgă toate lucrurile lin. Ne dorim ca schemele de plată să fie ușor de implementat de către fermieri, iar controalele pe care le desfășurăm să aibă proceduri clare”, a declarat Adrian Pintea. Totodată, oficialul a subliniat faptul că de-a lungul timpului, cele două agenții de plată, APIA, respectiv AFIR, prin Ministerul Agriculturii, au avut o medie de absorbție a fondurilor europene de 97-98%.

Servicii de consultanță și consiliere cu valoare adaugată pentru fermieri

Clubul Fermierilor Români promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluția digitală a agriculturii), dezvoltarea de valoare adaugată peste activitatea agricolă prezentă și atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naționale de infrastructură agricolă.

Totodată, pentru a veni în sprijinul fermierilor din România, Clubul oferă servicii de consultanță și consiliere cu valoare adaugată pentru valorificarea eficientă a producției prin comerțul cu cereale, securizarea afacerilor fermierilor prin managementul riscului – asigurări agricole și pentru gestiunea eficientă a achizițiilor și mentenanței utilajelor agricole.

O componentă majoră în activitatea Clubului o reprezintă proiectele de formare, care vizează, pe de o parte, atragerea tinerilor în agricultură și pregătirea viitoarelor generații de lideri prin programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, iar pe de altă parte, formarea și creșterea competențelor antreprenoriale în acest domeniu prin programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

Foto: Alexander Degianski & Clubul Fermierilor Români

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Începând cu 1 iulie 2022, Nicolaie Apopi preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație.

Din anul 2021, Clubul Fermierilor Români și-a adaptat mecanismele de funcționare și conducere la nivel național, pentru a asigura democratizarea conducerii asociației și pentru mai buna reprezentare a intereselor regiunilor în agenda de lucru a Clubului.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. Clubul Fermierilor Români are reprezentare la nivel național, fiind prezent în teritoriu cu zece birouri regionale – Banat, Centru, Moldova Centru, Moldova Nord, Moldova Sud, Muntenia Nord, Muntenia Sud, Nord-Vest, Oltenia, Dobrogea. Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de șase luni.

Noul președinte al Clubului, Nicolaie Apopi, reprezintă regiunea Banat, unde conduce două dintre cele mai cunoscute firme cu profil agricol din România.

Pentru următoarele șase luni, obiectivele prioritare ale noului președinte sunt:

• Contribuție activă în cadrul consultărilor în grupurile de lucru ale MADR, în vederea elaborării PNS 2023-2027 (eco-scheme și măsuri de dezvoltare rurală echilibrate) și a ghidurilor aferente acestor linii de finanțare;

• Contribuții privind argumentarea tehnică și economică a redeschiderii PNRR pentru includerea investițiilor aferente modernizării și dezvoltării infrastructurii de îmbunătățiri funciare;

• Identificarea unor linii de finanțare noi privind activitatea curentă a fermierilor membri;

• Implementarea proiectului CONCORDE – promovarea și asigurarea respectării bunelor practici în comerțul cu cereale;

• Desfășurarea Conferințelor Zonale și Regionale ale asociației pentru asigurarea informării, consultării și identificării problemelor reale ale fermierilor din toate regiunile țării;

• Dezvoltarea rolului Comitetelor Regionale și a Grupurilor de lucru tematice;

• Consultări la Bruxelles și participare la negocierile privind normele de aplicare ale Pactului Ecologic European și ale strategiilor subsecvente pentru agricultură: promovarea intereselor fermierilor români în cadrul întâlnirilor cu COMAGRI Parlamentul European, DG AGRI Comisia Europeană, ELO, Copa-Cogeca, Farm Europe;

• Consolidarea Programului privind armonizarea relațiilor între fermieri și comercianții de tehnică agricolă și service piese schimb (inclusiv alinierea prețurilor la nivelul UE);

• Dezvoltarea programelor de formare ale Clubului;

• Promovarea Pactului între Generații lansat de Club, sub forma proiectului de mentorat al Clubului;

• Lansarea unor servicii noi: Consiliere financiară, Promovarea afacerilor agroalimentare.

Alături de prioritățile Clubului la nivel național, președintele va urmări următoarele obiective specifice:

• Realizarea de ghiduri privind implementarea Planului Național Strategic 2023-2027;

• Crearea unui cadru metodologic privind dezvoltarea la nivel național a obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite prin „Agenda 2030”;

• Finalizare studiu “Modele de ferme performante în România”;

• Asigurarea contribuției Clubului Fermierilor la elaborarea și implementare undei strategii naționale multi-parteneriale de promovare a produselor românești agroalimentare;

• Promovarea ca model de bună practică la nivel european a programului de formare „Tineri lideri pentru agricultură” derulat de Club;

• Menținerea și dezvoltarea colaborării cu liceele agricole la nivel național: realizarea unor parteneriate publice-private care să deservească formarea de operatori de utilaje agricole și creșterea atractivității acestor instituții de învățământ.

Pentru continuitate și pentru desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, în cadrul asociației funcționează un grup decizional de tip Troică, format din președintele în exercițiu, fostul președinte regional și viitorul președinte regional.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022, Președinția rotativă a Clubului a fost deținută de Laszlo Becsek, membru fondator al Clubului Fermierilor Români și administrator Grupul BIOFARM, Covasna (regiunea Centru).

Principalele realizări ale lui Laszlo Becsek pe perioada mandatului său includ obținerea pentru fermierii cultivatori de cartof a unui ajutor de minimis care vizează susținerea producției de cartof pentru consum și a unui ajutor de stat care să urmărească creșterea suprafețelor pentru sămânță certificată la nivel național, alocarea unui buget diferențiat pentru fermierii cultivatori de cartof în cadrul PNS 2023-2027 (investiții în producția primară – aproximativ 50 milioane euro), precum și susținerea culturii de cartof în cadrul negocierilor purtate cu MADR și mediul asociativ privind forma PNS 2023-2027.

Dan Hurduc a fost primul președinte desemnat la conducerea rotativă a Clubului (regiunea Moldova Centru), mandatul acestuia desfășurându-se în perioada 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2021.

***

Profil Nicolaie Apopi, președinte Clubul Fermierilor Români în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2022

Nicolaie Apopi conduce două dintre cele mai cunoscute firme cu profil agricol din România, Agro Baden Banat SRL și Popagra SRL.

În anul 2000, înființează societatea Agro Baden Banat SRL cu domeniu de activitate în agribusiness și începe comerțul cu utilaje agricole import Germania și multiplicarea orzului pentru bere.

În paralel cu comerțul de utilaje și inputuri pentru agricultură, începe să lucreze o suprafață de teren de 40 ha. În 2004 ajunge la o suprafață cultivată de 400 ha și înființează societatea Popagra SRL pentru a accesa fonduri europene, datorită cărora reușește să performeze în agricultură și să ajungă astăzi la o suprafață de aproximativ 2500 ha. Deține o flotă de utilaje agricole performante de ultimă generație, lucru care asigură confortul de a efectua lucrările la timp și de calitate, astfel încât să obțină randamentul dorit pe unitatea de suprafață.

În această perioadă, Nicolaie Apopi continuă să dezvolte agribusiness-ul local de utilaje agricole, piese de schimb, inputuri și cereale, având amenajate spații de depozitare proprii cu o capacitate de aproximativ 18.000 tone, cu o flotă de 5 camioane pentru transportul cerealelor și al mărfurilor ambalate.

Nicolaie Apopi a absolvit Facultatea de Prelucrarea Produselor Agroalimentare din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului. Ulterior, a urmat un program de perfecționare în Agricultură în Landul Baden Würtemberg Germania.

Clubul Fermierilor Români a prezentat în fața delegației Parlamentului European o analiză privind impactul războiului din Ucraina asupra fluxurilor de transport și valorificare a cerealelor din România, prin folosirea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța și transportului dunărean. Totodată, Clubul a propus un plan de acțiune pentru eliminarea presiunii comerciale și logistice pe tot lanțul de distribuție al agribusiness-ului românesc.

Cezar Gheorghe, analist senior pentru comerțul cu cereale Clubul Fermierilor Români, a prezentat sâmbătă, 9 iulie 2022, în fața membrilor delegației Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, aflați în România într-o vizită informală exploratorie, rezultatele unor analize efectuate în ultimele patru luni privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc, dar și al presiunii asupra prețurilor și infrastructurii logistice de transport și valorificare a cerealelor de care dispune România.

Membrii delegației Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European prezenți la reuniunea care a avut loc la Galați sunt: Norbert Lins - deputat în Parlamentul European, președintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală  a Parlamentului European; Daniel Buda - deputat în Parlamentul European, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European; Herbert Dorfmann - deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European.

Clubul a atras atenția asupra faptului că agribusiness-ul românesc este serios perturbat de amploarea tenisunilor de la graniță. Astfel, se estimează că în doi ani se vor produce daune ireparabile asupra agriculturii românești, vom avea în principal mărfuri ucrainene, mărfurile românești vor  trece în plan secund și vor fi coborâte la nivelul de preț al celor ucrainene.

„În această perioadă a anului, portul nu ar fi trebuit să fie blocat, însă cu toate acestea, din cauza fluxurilor constante provenite din Ucraina, blocarea portului Constanța a fost inevitabilă. În prezent, portul nu poate suporta 22 de milioane de tone de marfă românească, 3-4 milioane de tone din Serbia și Ungaria, plus 8-12 milioane de tone de origine ucraineană prin tot complexul logistic”, a punctat Cezar Gheorghe.

Toată logistica este orientată spre extracția de mărfuri ucrainene, a explicat Cezar Gheorghe. Operatorii feroviari privați și-au mutat toată atenția către mărfurile ucrainene datorită disponibilității ucrainenilor de a plăti prețuri foarte mari, iar același lucru se întâmplă și cu transportul pe barjă.

Pe de altă parte, retragerea certificatului de sănătate veterinară este o decizie care anulează posibilitatea de a mai controla calitatea mărfurilor ucrainene și destinația acestora, riscând astfel intrarea pe teritoriul UE a mărfurilor periculoase în ceea ce privește standardele de siguranță a alimentelor și a hranei pentru animale, conform legislației europene în domeniu (Legea 178/2002 privind siguranța alimentelor și a furajelor – Standardele HACCP). Neexistând trasabilitate, mărfurile își vor pierde urma după ce trec frontiera și nimeni nu va putea verifica destinația reală și starea de calitate a acestora. Din cauza prețului mic, care este tentant, aceste mărfuri vor fi achiziționate de procesatorii din România, generând produse potențial dăunătoare pentru populația țării și pentru industria zootehnică.

Propuneri privind diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc

Principalele elemente cuprinse în planul de acțiune propus de Clubul Fermierilor Români vizează coridoarele de tranzit și depozitare, dezvoltarea unui proces etapizat pentru recepția mărfurilor în portul Constanța, dar și măsuri în plan operațional privind identificarea punctelor de acces pentru mărfurile din Ucraina și evaluarea posibilității de a muta transbordarea în România, acolo unde este posibil.

„Mărfurile, din momentul încărcării în locația ucraineană, vor purta contractul în destinație și, implicit, prețul. De exemplu, mărfurile în tranzit vor fi documentate prin contract cu destinația finală, țări din Asia, Orient, UE. În niciun caz nu vor intra și nu vor putea fi vândute la frontieră sau oferite în condițiile DAP Constanța, ci vor fi direcționate către destinația  finală clar exprimată și documentată”, a arătat Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește depozitarea mărfurilor, aceasta se va face în spații bine definite pe teritoriul României. Ele nu vor fi comercializate în această perioadă, iar faptul că se află pe teritoriul unui stat membru al UE și al NATO reprezintă o garanție că destinațiile se pot baza pe aceste stocuri într-un interval de timp definit.

În opinia lui Cezar Gheorghe, disciplina procedurală trebuie aplicată în deplin acord cu guvernul Ucrainei, care, la rândul său, trebuie să aplice normele statutare și să efectueze controale și verificări ale conformității.

De asemenea, Clubul propune înființarea unui tampon de marfă în România pentru Ucraina, un efort la care trebuie să participe ambele țări, astfel încât România să fie protejată și, în același timp, să fie generate soluții pentru a crea fluxuri și rețele de stocare care să rezolve ambele situații.

O analiză detaliată privind impactul războiului din Ucraina și propunerea privind planul de acțiune pentru diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc a fost transmisă conducerii Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European și autorităților române.

Documentul de poziție al Clubului Fermierilor Români privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc și planul de acțiune propus poate fi consultat aici: https://cfro.ro/articol/document-de-pozitie-impactul-razboiului-din-ucraina-asupra-agribusiness-ului-romanesc

Clubul Fermierilor Români anunță că pe data de 2 mai 2022 au început înscrierile în cea de-a doua ediție a programului de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”. Programul se adresează fermierilor antreprenori cu o experiență de minimum cinci ani în administrarea afacerii, precum și absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor pe care le dețin.

Ediția 2022-2023 a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0” va debuta pe 22 noiembrie și se va desfășura pe parcursul a cinci săptămâni de pregătire intensivă, cuprinzând cursuri interactive la sală, urmate pe parcursul anului 2023 de sesiuni practice, de schimb de experiență, care vor avea loc în fermele participanților.

În contextul marilor schimbări generate de reforma Politicii Agricole Comune și al riscurilor asociate schimbărilor de mediu și climă, programul oferă cursanților studii de caz aplicate, evidențiind instrumente de management validate, moderne, care facilitează alinierea afacerilor la tendințele actuale din agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu, precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor competitive, atât din România, cât și la nivel european.

În același timp, o direcție strategică a programului este aceea de a le oferi fermierilor participanți interesați oportunitatea de a crea un plan de dezvoltare sustenabilă a propriei afaceri agricole, care să le permită păstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

În total, 50 de fermieri antreprenori din toată țara sunt așteptați să participe la a doua ediție a programului. În program se pot înscrie fermieri indiferent de vârstă, dimensiunea sau tipul afacerii agricole. Înscrierile în cea de-a doua ediție a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0” se desfășoară în perioada 2 mai - 26 august 2022.

„Prima ediție a programului Antreprenor în Agricultura 4.0 ne-a întărit convingerea că transformarea agriculturii românești este posibilă prin educație. Fermierii absolvenți ai acestui program și-au însușit nu doar cunoștințe noi, cu aplicabilitate imediată în activitatea managerială din fermă, ci un model de gândire, de acțiune și de implicare socială, care le oferă cadrul necesar pentru dezvoltarea unui business sustenabil. Mai mult, ei au pus bazele unei comunități solide, unite, foarte active, prin intermediul căreia dezbat în permanență subiecte de interes și aspecte ce țin de cele mai recente schimbări din domeniul agriculturii. Suntem onorați să fim catalizatorul acestui proces și ne propunem să creștem comunitatea antreprenorilor în Agricultura 4.0, în misiunea noastră de a transforma agricultura românească într-una performantă, competitivă și rezilientă”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Prima ediție a programului s-a desfășurat în perioada decembrie 2021 – martie 2022 și a numărat 21 de fermieri antreprenori provenind din toate regiunile țării, care au participat la cele 18 module ale programului, cumulând aproximativ 180 de ore de curs.

Filmul de prezentare a primei ediții a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0” este disponibil pe următorul link: https://youtu.be/qAlPk1nnnoI  

Curricula Program

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Agricultura digitală; Management/ Leadership; Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Managementul strategic al fermei; Influență și inteligență emoțională; Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare - disitribuție (Supply chain); Simulări de business; Fizionomie, comportamente și tonalitatea vocii - putere de negociere în funcție de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului și asigurările agricole; Comerț cu cereale; Importanța utilajelor agricole, din perspectiva noii PAC; Marketing în agribusiness; Fiscalitate și contabilitate fermă; Legislativ; Public Speaking.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin raportare permanentă la propria afacere.

În funcție de nevoile de instruire și de specificul fermei, participanții au posibilitatea să opteze pentru o sesiune personalizată de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor opționale.

Calendar înscrieri și selectare participanți

• Perioadă înscrieri: 2 mai – 26 august 2022
• Desfășurare interviuri și selecție candidați: 16 mai – 31 august 2022
• Anunțarea candidaților selectați: 30 mai - 02 septembrie, lunar
• Publicare listă finală participanți: 19 septembrie 2022
• Începerea cursurilor: 22 noiembrie 2022

Înscrierile se fac completând formularul disponibil pe site-ul Clubului Fermierilor Români: https://cfro.ro/formular-inscriere-antreprenor-40.

Investiția în Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali și costurile administrative (închiriere sală, prânz, două coffee break-uri/zi).

Mai multe informații despre programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0” sunt disponibile aici: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0

Agricover anunță că a încheiat anul 2021 cu rezultate remarcabile care vin să demonstreze încă o dată reziliența modelului său de afaceri, pe baza căruia au crescut veniturile și performanța financiară ale Grupului, consolidând cota sa de piață.

Rezultatele Grupului Agricover, la 31 decembrie 2021:

• +51% venit: Creștere anuală venituri la 1,7 miliarde lei în 2021

• +36% profit din exploatare: Creștere a profitului din exploatare al Grupului la 117 milioane lei în 2021

• +32% EPS: Creșterea anuală a câștigului pe acțiune (din activități continuate)

• 40 milioane euro emisiune de obligațiuni: listate la Bursa de Valori București

„Continuăm dezvoltarea unor segmente de activitate extrem de importante în cadrul sectorului agribusiness (finanțarea fermierilor și distribuția de tehnologii agricole) și investim în dezvoltarea de soluții digitale pentru fermieri. În anul 2021 ne-am mărit cotele de piață, ne-am consolidat performanța și poziția financiară”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Grupul Agricover se poziționează ca lider de piață în sectoarele în care activează fiind un vector de dezvoltare și inovare în agricultura din România. „Au fost făcute investiții substanțiale atât pentru automatizarea proceselor, cât și în viitorul digital al agriculturii. În 2021 am început tranzacționarea inputurilor agricole pe noua noastră platformă de e-commerce și am lansat Crop360, platforma digitală integrată pentru fermieri. Astfel, fermierii de pe întreg teritoriul României pot deveni mai competitivi, mai rezilienți și își pot îmbunătăți sustenabilitatea practicilor agricole”, a adăugat Liviu Dobre.

Agricover Distribution

Grupul și-a consolidat poziția de lider al pieței de distribuție de inputuri agricole, grație avansului înregistrat pentru toate categoriile de produse (sămânță certificată, produse de protecția plantelor, îngrășăminte și combustibil), venitul total al Agricover Distribution crescând cu 51% până la 1.716,4 milioane lei. Creșterea venitului total a fost însoțită și de o creștere cu 40% a profitului din exploatare.

Agricover Credit

Grupul a continuat să păstreze o poziție importantă pe piața finanțărilor pentru fermieri, valoarea nominală a împrumuturilor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2021 atingând 2,02 miliarde lei, cu 18% mai mare față de sfârșitul anului precedent.

Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creștere accelerată de 35% determinată de gestionarea riguroasă a costului riscului și de creșterea venitului net din comisioane.

Ponderea creditelor neperformante a fost de 2,66% la 31 decembrie 2021, semnificativ mai mică față de mediile de pe piața locală și în scădere față de ponderea înregistrată la sfârșitul anului 2020 de 3,26%.

Investiții de 2 milioane euro în activități de cercetare și dezvoltare în tehnologie

În noiembrie 2021, Agricover a lansat Crop360, o platformă de agricultură digitală cu structură modulară și arhitectură scalabilă, creată de Agricover Technology pentru a oferi fermierilor acces în timp real la serviciile și datele necesare activităților de zi cu zi din cadrul fermei, în sprijinul procesului lor decizional sau a analizelor specifice din fermă. Investițiile realizate pentru dezvoltarea platformei Crop360 și pentru proiectele de digitalizare din cadrul Grupului se aliniază strategiei de creștere și dezvoltare a Agricover, strategie concentrată pe fermieri și satisfacerea nevoilor lor, prin diseminarea pe scară largă a celor mai avansate tehnologii din domeniu, prin accelerarea vitezei de adoptare a acestora, precum și prin oferirea de soluții de finanțare specializate, adaptate specificului sectorului agricol.

Pregătirea viitorilor lideri ai agriculturii românești

În 2021, Agricover a continuat să acorde sprijin programului Tineri Lideri pentru Agricultură, dezvoltat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, acordând un număr de 108 burse pentru pregătirea și formarea tinerilor fermieri. Alți 120 de tineri fermieri vor fi de asemenea sponsorizați în 2022, ceea ce înseamnă un pas înainte pentru atingerea obiectivul grupului de a susține 1.000 de tineri fermieri, viitori lideri ai agriculturii românești pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești.

Perspective de dezvoltare

Pe baza unei situații financiare solide asigurate anul trecut, Agricover a intrat în 2022 cu încredere. Transformări geopolitice profunde au loc la nivel global, cu un impact dramatic și profund asupra economiei planetei. „În acest context, prioritățile noastre legate de sustenabilitate și reînnoirea generațiilor nu au fost niciodată mai relevante, pe măsură ce securitatea alimentară și lanțurile de aprovizionare globală continuă să fie amenințate. În paralel, continuăm eforturile de promovare a progresului tehnologic în rândul fermierilor români, pentru a asigura stabilitatea lor financiară și succesul pe termen lung. În acest sens, întărim ecosistemul fermierilor prin inițiative în parteneriat cu companii de tehnologie și universități, menite să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale și educarea fermierilor”, a conchis Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal (UNCSV) va coordona un amplu proiect la nivel european pentru perfecționarea managerilor de cooperative. „Aceasta este o nouă etapă firească în evoluția mediului asociativ românesc pentru a atinge standardele de performanță similare celor din Europa, iar obiectivul prioritar al UNCSV este educarea, informarea și perfecționarea continuă a președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori”, transmite Uniunea cooperativelor din sectorul vegetal.

Proiectul „Bune practici în guvernarea și managementul cooperativelor agricole” este unul de durată și se va desfășura pe parcursul a doi ani, 2022 și 2023, în parteneriat cu instituții și specialiști din Franța, Grecia și Estonia.

Sesiunile de pregătire sunt destinate exclusiv membrilor UNCSV și sunt structurate în trei schimburi de experiență, astfel:

• 20-26 noiembrie 2022, Atena – Grecia: Antreprenoriat strategic și afaceri în cooperative agricole;

• 12-18 martie 2023, Tallinn – Estonia: Guvernarea de calitate a cooperativelor agricole;

• 26 noiembrie - 2 decembrie 2023, Lille – Franța: Gestionarea relaţiilor în managementul cooperativelor agricole.

„Prin acest demers, managerii cooperativelor membre UNCSV vor avea ocazia să învețe principiile unei bune guvernanțe de la persoane cu experiență din fiecare dintre cele trei state partenere. Vor avea contact cu profesioniști care au înțeles și aplicat regulile unui management eficient și a căror mentalitate orientată spre rezultat a făcut diferența. Vor fi efectuate vizite la cooperative și ferme locale. Mai mult, vor beneficia de același program de pregătire pe care îl au managerii de cooperative din Franța, Grecia și Estonia”, a precizat Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

La finalul schimburilor de experiență, va avea loc, la București, o conferință care va reuni peste 120 de participanți și în cadrul căreia se vor trasa concluzii și vor fi fixate informațiile acumulate în decursul celor doi ani.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Producția de biomasă în România reprezintă o direcție de dezvoltare a unui sector din agricultură cu potențial profitabil mare, cu beneficii economice și de mediu semnificative. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București. Studiul integral a fost pus la dispoziția autorităților.

Studiul relevă că biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național. Totodată, biomasa este o șansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă.

„Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de Președinție rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii românești, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referință pentru agricultura europeană. Odată cu lansarea acestui studiu, dorim să aducem în discuție oportunitatea lansării unui Program Național de Eficiență Energetică prin extinderea suprafețelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanțare din domeniul agricol”, a declarat Laszlo Becsek, președinte al Clubului Fermierilor Români.

În prezent, biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 – 2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice.

„Clubul Fermierilor Români susține, încurajează și promovează fermierii care sunt interesați să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. Opțiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploatația agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producția de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români și are un impact pozitiv în afacerile din agricultură”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Tânărul inginer agronom Alexander Degianski este deținătorul unei culturi energetice de tip biomasă în județul Timiș. „În această perioadă, accesibilitatea prețului este considerată una dintre principalele provocări ale sistemului energetic. Producția de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie și, după estimările specialiștilor, cererea pentru biomasă va crește în anii următori. În Europa există deja țări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate”, a arătat Alexander Degianski.

Producția de biomasă în România în contextul strategiei de diversificare a mixului energetic

În anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în țara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenționale (54,72%) și din surse regenerabile (45,28%).

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România dorește elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creșterea ponderii la producția energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasa și biocombustibilii).

În funcție de sursa de producere a materiei organice, dar și de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obținută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deșeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.

Totodată, biomasa poate fi obținută din culturi utilizate special pentru acest scop și catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creștere (ex. plop, salcie, eucalipt), specii care produc multă biomasă agricolă (ex. trestia de zahăr, rapița, sfecla de zahăr, soia etc.), dar și culturi perene.

Din punct de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispoziție suprafețe importante de terenuri cu potențial pentru culturile energetice. Cu o suprafață subvenționată necultivată declarată (inclusiv spații protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea crește gradul securității energetice prin dedicarea acestor suprafețe pentru culturile specifice biomasei.

Conform studiului, în contextul în care aceste suprafețe s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltă, aceste activități ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizării unei producții estimate de 483.603 tone.

Județele cele mai bogate ca potențial de resurse forestiere pentru a produce biomasă sunt Suceava, Harghita, Neamț și Bacău.

Foto: Alexander Degianski

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Turbulențele din agricultură create de factorii externi, precum crizele din plan energetic și geopolitic, care vin peste seceta cu care se confruntă fermierii anul acesta, pot fi ținute sub control prin măsuri concrete și coerente, a fost una dintre concluziile celei de-a treia ediții a Târgului virtual de agricultură: „Turbulențe în agribusiness - Trenduri & Soluții”, organizat pe 24 martie 2022 de agenția Godmother.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prezent în cadrul evenimentului, a anunțat că există la minister un proiect de act normativ prin care autoritatea să poată face predicții și proiecții ale unor politici publice agricole, pe baza datelor obținute în timp real. Astfel, proiectul prevede colectarea de informații, de la toți actorii din lanțul de agricultură, cu privire la stocuri și la capacitățile de procesare.

Șeful MADR a mai precizat că România stă mult mai bine, față de alte state, din punct de vedere al asigurării independenței alimentare. „Agricultura are astăzi o șansă ca să cucereasca noi piețe. De exemplu, se creează piața pentru ulei rafinat, unde avem capacitate de rafinare și procesare și se vor mai construi și altele cu finanțare europeană”, a subliniat ministrul Agriculturii. 

De asemenea, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a precizat că România are a șasea cea mai mare suprafață agricolă din Europa, ca urmare o criză alimentară este departe de țara noastră, însă șocul va fi în zona prețurilor și a ofertelor. Conform datelor BNR, prețurile cerealelor au crescut cu aproximativ 40%- 50% în ultima lună.

„Producția noastră trebuie să fie mai bine cuantificată, trebuie să meargă către procesare și să dezvoltăm infrastuctura, ca să exportăm mărfuri finite, așa încât peste aproximativ zece ani, România să devină din grânarul Europei hipermarketul Europei”, a punctat Adrian Chesnoiu.

Un alt subiect dezbătut în cadrul evenimentului „Turbulențe în agribusiness - Trenduri & Soluții” a fost seceta și măsurile pentru combaterea acesteia. Agricultura este unul dintre domeniile cu cel mai mare grad de risc, iar seceta de anul acesta devine un risc major. În acest context, MADR va definitiva în următoarele două luni un proiect care oferă posibilitatea de a identifica geoaspațial toate canalele de irigații din România. Astfel, prin programul informatic la care se lucrează împreună cu AFIR și APIA se va putea monitoriza în timp real ce se întâmplă în agricultura României, pentru a ști unde sunt necesare investiții și ce zone vor trebui dezvoltate.

Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, prezent la eveniment, a precizat că „mediul este unul dintre factorii importanți de care fermierii trebuie să țină seama pentru a putea desfășura o agricultura durabilă. În tot ce înseamnă politica agricolă comună europeană, agromediul ocupă un loc important și trebui să susținem pajiștile de înaltă valoare naturală și practicile agricole tradiționale. Trebuie să găsim resurse pentru zone protejate, culturi verzi și să găsim soluții să susținem agricultura ecologică”.

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar la Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană, a precizat că în contextul schimbărilor climatice Comisia Europeană și-a asumat rolul de pionier la nivel mondial de a schimba rolul în care țările membre produc, procesează și consumă alimente pentru a reduce emisiile din agricultură până în anul 2050. Soluțiile care se întrevăd ar fi dezvoltarea unei platforme pentru schimbul de informații și experiențe în ceea ce privește impactul de mediu al agriculturii, referitor la pesticide și îngrășăminte.

Cea de-a treia ediție a Târgului virtual de agricultură: „Turbulențe în agribusiness - Trenduri & Soluții” a constat în organizarea unei conferințe și a două Ateliere de dezbatere, la care au participat 24 de invitați vorbitori și peste 900 de participanți înscriși la eveniment.

Evenimentul a fost difuzat pe o platformă virtuală ușor accesibilă și a fost transmis live pe social media. În zona expozițională a platformei, participanții au putut vizita cele 15 companii și organizații care și-au expus ofertele și informații despre produsele și serviciile pe care le oferă. Conferința și Atelierele au fost moderate de Andreea Stroe, creator de conținut, și de jurnalistul Tudor Calotescu.

Partenerii principali au fost: Agricloud, Agrii, Agrivi, BITSoftware, Corteva Agriscience, FMC Agro Romania, Garanti BBVA Leasing, INAQ Consulting, Lidea, Patria Bank, RWA Raiffeisen Agro, We Agri.

De asemenea, evenimentul a fost susținut de: Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR); Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Bioresurse Alimentare și Revista Fermierului.

Înregistrarea Conferinței poate fi văzută aici: https://www.facebook.com/GodmotherVirtualAgro/videos/392509192257304

Înregistrarea Atelierelor poate fi văzută aici: https://www.facebook.com/GodmotherVirtualAgro/videos/280678764090793

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, s-a întâlnit miercuri, 23 martie 2022, cu reprezentanți ai cultivatorilor de cartofi, membri ai Federației Naționale „Cartoful” din România, precum și cu conducerea Clubului Fermierilor Români. S-au discutat măsurile de sprijin pentru acest sector, inclusiv elaborarea Programului național de susținere a producției de cartof.

La MADR, se află în lucru un proiect de hotărâre de guvern prin care urmează a fi instituită o schemă de ajutor de minimis, aplicabilă pe întreg teritoriul României în anul 2022, pentru susținerea producției de cartof de consum – Solanum tuberosum.

Totodată, se intenționează aplicarea unor măsuri de susținere pentru încurajarea folosirii de către cultivatorii de cartof din țara noastră a materialului certificat pentru însămânțare.

„Toate măsurile pe care le punem în practică la Ministerul Agriculturii sunt elaborate pe baza dialogului deschis și constant cu cei cărora li se adresează acestea. Am prevăzut în bugetul pentru acest an sumele necesare pentru implementarea unui program de susținere a producției de cartofi. În urma discuțiilor cu reprezentanții cultivatorilor, definitivăm actul normativ pe care urmează să îl punem în dezbatere publică. De asemenea, pentru a crește producția, analizăm posibilitatea acordării unei subvenții pentru achiziția de sămânță certificată pentru înființarea culturilor de cartof de consum”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.

Consultările pentru elaborarea măsurilor de susținere a producției de cartof vor continua, în perioada următoare, cu membrii Organizației Interprofesionale Legume-Fructe (OIPA), dar și cu reprezentanții sectorului de cercetare, ai mediului științific și academic, astfel încât să rezulte un program coerent, adaptat la nevoile și specificul sectorului.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html