Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a dat fluierul de început celei de-a doua ediții a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, la Slobozia, marți – 1 martie 2022. Competiția este dedicată iubitorilor și amatorilor de fotbal din rândul membrilor APPR și își propune să reunească fermierii într-un context diferit, provocându-i să schimbe terenul agricol cu terenul de fotbal.

Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor, ediția 2022, reunește peste 280 de fermieri, grupați în 32 de echipe, distribuite în trei mari regiuni agricole ale țării: zona de Sud - Slobozia și Constanța, zona de Vest - Timișoara și zona de Est - Iași. În fiecare regiune sunt câte opt echipe formate din 9 jucători (5 jucători, 1 portar și 3 rezerve). Meciurile se desfășoară în două reprize de 15 minute, timp efectiv de joc, și câștigă echipa care marchează cele mai multe goluri. Toate meciurile sunt arbitrate de arbitri profesioniști.

Meciurile din faza de etapă sunt programate în perioada 1 – 10 martie, după cum urmează:

• 1 martie: Slobozia - Clubul Sportiv Municipal Unirea Slobozia;

• 3 martie: Constanța - Teren Sportiv „Aurel Vlaicu”;

• 8 martie: Timișoara - Teren Daf Junior, Giroc;

• 10 martie: Iași - Baza Sportivă a Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

După prima etapă urmează sferturile de Campionat care se desfășoară între primele două echipe calificate din fiecare regiune. În competiție s-au înscris 288 de fermieri, membrii APPR, cu vârsta minimă de 18 ani, care respectă cumulativ toate condițiile din Regulamentul Campionatului disponibil pe platforma dedicată www.campionatulfermierilor.ro.

La finalul competiției, vor fi acordate patru trofee, după cum urmează:

• Cupa Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, care se va acorda echipei câștigătoare din Marea Finală;

• Golgheterul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, care se va acorda jucătorului cu cel mai mare număr de goluri înscrise;

• Veteranul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, jucătorul cu vârsta cea mai înaintată, care va juca cel puțin 10 minute;

• Cel mai bun portar al Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor acordat de către organizatori în urma analizei tuturor meciurilor.

Marea Finală va avea loc la Brașov pe 5 mai 2022. Echipa câștigătoare va primi o deplasare în Statele Unite ale Americii.

 „Am dat startul celei de a II-a ediții a Campionatului Național al Fermierilor, locul în care perseverența și spiritul de competiție se întâlnesc pe terenul de fotbal. Încurajați de impactul și entuziasmul cu care a fost primită prima ediție, am decis să transformăm Campionatul într-o tradiție în care cultivăm spiritul de echipă și fair play-ul, în timp ce ne bucurăm de legăturile care se formează între fermieri din toată țara. De acum, va deveni o sintagmă la fel de cunoscută în rândul fermierilor. Echipele Maria Group și Intercereal vor merge mai departe în Marea Finală de la Brașov”, a declarat Alina Crețu, director executiv APPR.

Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor 2022 este organizat de APPR cu susținerea Partenerului Oficial - Corteva Agriscience, a Partenerului Instituțional - USV Iași, precum și a sponsorilor Groupama, IPSO Agricultură, Michelin, Rodbun, Agrochirnogi, Aldahra și Agricost.

„Am răspuns acestei propuneri din partea APPR deoarece ne place competiția. Corteva Agriscience este compania care, în 2015, a lansat campionatul intitulat Fermierul Campion. Acest proiect a constat în identificarea fermierilor care obțin cele mai mari producții folosind hibrizi de top marcă Pionner. Ne-am alăturat acestui proiect extraordinar organizat de APPR deoarece fermierii trebuie să fie competitivi și să facă față tuturor provocărilor din agricultură. Competiția înseamnă performanță, iar perfomanța înseamnă bunăstare”, a precizat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova.

Foto: Silviu Mihai (președinte ACCPT Ialomița), APPR și Alex Băgescu

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru o nouă serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”. Peste 120 de copii de fermieri sunt așteptați să participe la a patra ediție a programului, care va debuta în toamnă și care își propune să îi pregătească pe aceștia pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

• Programul se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani provenind din familii de fermieri
• Se dublează numărul de participanți față de seria curentă: 120 de tineri vor fi selectați pentru seria a patra care va debuta în această toamnă

Obiectivul Clubului Fermierilor Români este de a pregăti peste 1.000 de tineri fermieri până în anul 2027.

„Programul Tineri Lideri pentru Agricultură își consolidează prin noua serie rolul important într-un proces complex de transformare a agriculturii românești, răspunzând creativ unor provocări majore comune tuturor țărilor europene: lipsa de atractivitate pentru agricultură a noii generații, asigurarea continuității în fermă (pe fondul îmbătrânirii populației) și riscurile asociate schimbărilor climatice, care necesită punerea la lucru a noilor tehnologii și modele de afaceri. Este primul program major european care vine cu o abordare integrată a temelor menționate, urmărind identificarea, antrenarea și susținerea unei noi generații de lideri în agricultură, oameni pregătiți să preia afacerea familiei, să se implice responsabil în viața comunității rurale, să fie vectorul transformării inovative a afacerii pe baze antreprenoriale și tehnologice”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Referindu-se la conținutul programului și la participanți, Florian Ciolacu a adăugat: „Avem o viziune clară și pragmatică în ceea ce privește dezvoltarea acestei noi generații de antreprenori-lideri în agricultură. Cursurile planificate în program și stagiile de internship sunt alese să susțină punerea în valoare a acestor tineri, conștientizarea rolului lor în viitorul agriculturii și asumarea responsabilității în transformarea acestui domeniu, pentru prosperitatea afacerii familiei lor, a celor pe care îi conduc, a comunității rurale. Suntem bucuroși să putem anunța că deja a treia generație de cursanți este aproape de absolvire și așteptăm cu nerăbdare să creștem comunitatea tinerilor lideri – cei care reprezintă viitorul agriculturii românești”.

Lansat în anul 2019, programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri (cu exploatația înregistrată la APIA), dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate.

Curricula Program

Programul se desfășoară pe parcursul a șapte luni și cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

Stagii de internship

Un punct major de interes în cadrul programului îl reprezintă stagiile de internship facilitate de Clubul Fermierilor Români, care se vor derula pe tot parcursul programului. Astfel, în funcție de interes, participanții se pot înscrie la stagii de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor) sau în România, la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole.

Calendar înscrieri. Perioadă interviuri și selecție candidați

Înscrierile în ediția 2022-2023 a programului se desfășoară în perioada 21 februarie – 31 iulie. Tinerii care aplică pentru program vor trece printr-un proces de selecție în perioada 7 martie – 19 august, în urma unor întâlniri cu specialiștii Clubului. La sfârșitul fiecărei luni din perioada martie – august vor fi anunțați tinerii selectați să participe la program. Lista finală a tinerilor care vor participa la program va fi publicată pe 22 august.

Perioadă desfășurare Program

Cursurile sunt obligatorii și se vor derula în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023, la București, câte o săptămână pe lună.

Mai multe informații despre programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” sunt disponibile la link-ul https://cfro.ro/tineri-lideri, iar formularul de înscriere în ediția 2022-2023 a programului poate fi completat online aici: https://cfro.ro/formular-inscriere-tineri-lideri.

Parteneri Program

Grupul Agricover, în calitate de Partener Principal al programului, continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții.

„Promisiunea Agricover se conturează într-un proiect din ce în ce mai consistent, avem peste 100 de tineri fermieri beneficiari ai burselor de participare în cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat an de an de Clubul Fermierilor Români și lansăm etapa de înscriere pentru a patra serie de cursanți care vor începe cursurile în toamnă. Suntem consecvenți misiunii declarate la nivel de grup, aceea de a susține generațiile următoare de tineri fermieri care se implică în ferme alături de părinții lor și de a le crea cadrul în care să-și dezvolte competențele de management și de leadership pentru agricultura performantă, transformată din ce în ce mai evident de fenomenele tehnologizării și digitalizării”, a declarat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding SA.

Programul este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Foto: Clubul Fermierilor Români

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 17 februarie 2022, compania Agricover a lansat seria evenimentelor specializate reunite sub umbrela Agricover  Summit 2022. Prima conferință a fost dedicată principalelor culturi din țara noastră. Urmează pe 23 februarie cea de a 8-a ediție a Conferinței Naționale a Cartofului, pe 3 martie cea de a 9-a ediție a Conferinței Naționale a Pomiculturii – Pomicon și pe 10 martie cea de a 4-a ediție a Conferinței Viticon.

Cu o bogată tradiție în organizarea de întâlniri și evenimente dedicate culturii mari, pomiculturii, culturii cartofului și viticulturii, Agricover își propune să aducă în atenția fermierilor noutăți în domeniu, soluții specializate și tehnologii de ultimă generație.

Conferințele de anul acesta se desfășoară într-un nou concept de eveniment, într-un spațiu expozițional virtual și sunt transmise prin intermediul paginilor dedicate din site-ul Agricover, precum și pe canalele de YouTube și Facebook.

O altă noutate în desfășurarea Summit-ului Agricover 2022 o reprezintă interactivitatea și posibilitatea oferită participanților de a adresa întrebări în timp real, întrebări la care participanții primesc răspuns din partea specialiștilor Agricover în cadrul unei sesiuni live la sfârșitul evenimentului, precum și în ferestrele de chat ale transmisiei.

Invitatul special al evenimentelor de anul acesta este Agriman - ajutorul neobosit al fermierilor care aduce mai aproape de fermieri soluții inovatoare și digitale, care să îi susțină în activitățile de zi cu zi din fermă.

La conferința dedicată culturii mari, din data de 17 februarie, alături de specialiștii  Agricover, informații valoroase au fost prezentate de către partenerii de tehnologii Intermag, Summit Agro, Adama, Bayer, FMC, Syngenta și Belchim. „Suntem onorați să ne adresăm din nou dumneavoatră, partenerilor noștri fermieri, prin intermediul unor evenimente speciale, cu tradiție, care își propun să vă aducă plus valoare. Sper să găsiți multe elemente de noutate care să vă fie de folos în administrarea fermelor, să susțină evoluția afacerii dumneavoastră, creând progres și prosperitate”, a spus Ghiță Pinca, director general Agricover Distribuție.

Conferințele Agricover Summit 2022

• 23 februarie, ora 16:00, a 8-a ediție a Conferinței Naționale a Cartofului

• 3 martie, ora 16:00, a 9-a ediție a Conferinței Naționale a Pomiculturii - Pomicon

• 10 martie, ora 16:00, a 4-a ediție a Conferinței Viticon

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În cadrul celei de-a VII-a ediții a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, eveniment desfășurat pe 16 februarie 2022, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a decernat trofeele „Porumbul de Aur 2021”. La categoria irigat, câștigător este Mihai Solomei, director general al societății Al-Dahra Agricost Insula Mare a Brăilei.

În Insula Mare a Brăilei, inginerul Mihai Solomei a semănat hibridul Pioneer^® P1535 și a obținut o producție care a depășit 23 tone/ha. „Vreau să le mulțumesc colegilor mei pentru producția record obținută anul trecut. Este vorba de peste 23 tone/hectar, cu hibridul P1535 al firmei Corteva Agriscience. În spatele acestui rezultat este o muncă destul de mare. Sunt 20 de ani de investiții în Insula Mare a Brăilei, nu s-a obținut această producție peste noapte. S-au schimbat multe, s-a investit în utilaje, s-a investit în tehnologie, în agricultura de precizie, în agricultura digitală, în cartarea solului și bineînțeles, s-a investit în cercetare și testare. Fără cei care ne livrează inputuri, substanțe chimice, fără cercetători și fără oameni care să ne învețe să facem agricultură, n-am fi reușit. Gândul nostru este de a fi sustenabili și durabili. Insula Mare a investit foarte mult în irigații în ultimii ani, iar acum 92% dintre cele 56.000 ha sunt irigate. Acest proiect pe care l-am avut anul trecut pe 100 ha, unde am testat și am reușit să facem o producție record, este vorba despre un sistem integrat cu irigație tip pivot pe 75% din suprafață, iar pe restul de 25% s-a implementat un sistem de irigație subterană”, a spus Mihai Solomei în timpul evenimentului.

Hibridul P1535 face parte din grupa de maturitate FAO 610, este un hibrid tardiv ce are nevoie de cel puțin patru irigări și o bună fertilizare, iar în Insula Mare a Brăilei se aplică tehnologie de înaltă calitate și rezultatele sunt pe măsură. „Vorbim despre o suprafață irigată 100%, unde cultură premergătoare am avut tot porumb. Sămânța a fost tratată, am semănat la jumătatea lunii aprilie 2021, 80.000 boabe germinabile/ha. Concomitent am aplicat 250 kg/ha de îngrășământ 14.28.14. În stadiul de două frunze am fertirigat cu azot lichid 46 kg s.a/ha, iar la 3-4 frunze am erbicidat pentru a combate buruienile dicotiledonate. Apoi, în stadiul de 6-8 frunze, a urmat o nouă trecere pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și pentru Ostrinia, de aceea am aplicat Principal^®, Inazuma^® și un biostimulator, plus adjuvant. Apoi a urmat o nouă fertirigare cu azot lichid și am mai aplicat un tratament pentru Helicoverpa. În ceea ce privește apa, trebuie spus că de la finalul lunii mai și începutul lunii iunie, cultura a primit precipitații în cantitate de 200 ml/mp, iar din irigat 180 ml/mp, în patru udări”, a precizat inginerul Mihai Solomei.

Maria Cîrjă, director de marketing al companiei Corteva Agriscience România & Republica Moldova, a declarat: „Suntem bucuroși atunci când fermierii care aleg hibrizi Pioneer sunt răsplătiți pentru rezultatele pe care le obțin. Iar recunoașterea performanței în cadrul unui astfel de concurs precum Porumbul de Aur este cu atât mai importantă. Știm că membrii APPR care s-au înscris în cadrul acestei competiții sunt agricultori de seamă, care aplică tehnologii de cultură ca la carte, iar printre ei se numără, bineînțeles, și specialiștii din Insula Mare a Brăilei. Ne bucură faptul că an de an obțin producții ridicate cu hibrizii Pioneer. Îl felicităm pe domnul Solomei, dar și întreaga echipă, pentru munca pe care o depun, pentru profesionalismul de care dau dovadă an de an și pentru eforturile pe care le fac pentru agricultura românească și le mulțumim că au încredere în produsele companiei Corteva Agriscience”.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 16 februarie 2022, la București, s-a desfășurat a VII-a ediție a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, eveniment în cadrul căruia Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) premiază rezultatele excelente ale fermierilor membri.

Anul acesta, premiul „Porumbul de Aur 2021”, la categoria neirigat a mers către Marius Scarlat de la ferma Agralmixt, Andrieșeni – județul Iași.

Pe cele zece hectare înscrise la concurs, fermierul câștigător a utilizat o tehnologie performantă pentru a obţine o producţie de peste 14 tone/ha, cu o densitate la recoltare de 65.000 de plante pe hectar.

Hibridul semănat a fost DKC4943 - FAO 350-390.

În ceea ce privește fertilizarea, s-au folosit 80 kg/ha de substanţă activă azot, fosfor şi potasiu (NPK). A utilizat, de asemenea, Adengo (0.4 l/ha) în cadrul erbicidării preemergente şi Mustang (0.4 l/ha) pentru cea postemergentă. Cantitatea de precipitaţii în perioada ianuarie-august a fost de 525 mm, iar umiditatea la recoltare de 17%.

Fermierul Marius Scarlat, căpitan al echipei Agralmixt, plănuiește să câștige titlul de de campion la cea de a doua ediție a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, un alt eveniment organizat de APPR. „Doar prin exercițiu ne putem perfecționa, iar echipa Agalmixt are avantajul de a fi conștientă de acest fapt”, a spus fermierul din județul Iași.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În timpul iernii, utilajele din ferme rămân staționate și parcate timp de mai multe luni. La fel și anvelopele. Ce operațiuni pot proteja anvelopele pentru a le pregăti în vederea repornirii? Există pași mici care ajută la prevenirea timpilor de inactivitate și a risipei. Tehnicienii BKT au câteva sfaturi pentru dumneavoastră.

Întreținerea și îngrijirea corespunzătoare a utilajelor și anvelopelor pot duce la economii considerabile și durabile pentru fiecare exploatație agricolă. Anvelopele reprezintă o investiție importantă în echipament, așa că este esențial să fie îngrijite corespunzător. În plus, un program bun de întreținere a anvelopelor înseamnă un nivel mai ridicat de siguranță și performanțe mai bune.

Principalele operațiuni pe care echipa tehnică a BKT le recomandă pentru perioada de iarnă:

• Creșterea presiunii în anvelope în timp ce utilajele nu sunt în funcțiune. Acest lucru vă permite să evitați dezumflarea anvelopelor atunci când nu sunt utilizate, provocând fenomenul supărător de săritură la repornire. Este cu atât mai important când vine vorba de mașini de recoltat, care sunt utilaje sezoniere prin excelență. Fiind staționare pentru o perioadă lungă de timp și fiind utilaje foarte grele, ar fi ideal să le ridicăm de la sol și să suspendăm anvelopele, evitând astfel să încărcăm greutatea pe acestea din urmă. Alternativ, trebuie ca anvelopele să fie umflate excesiv pentru a evita dezumflarea completă. În acest fel, se reduce la minimum fenomenul de dezumflare a anvelopelor atunci când nu sunt utilizate.

• Verificarea presiunii în anvelope înainte de începerea sezonului și setarea presiunii corecte, verificând valoarea indicată de tabelele relevante. Temperatura exterioară afectează presiunea și, prin urmare, este esențial să o verificați periodic.

• Verificarea anvelopelor, pentru a putea interveni în timp util, dacă este necesar (de exemplu, efectuarea de reparații, schimbarea anvelopelor etc, înainte de începerea sezonului), evitând astfel inactivitatea ulterioară a vehiculului.

• Este important să se efectueze rotația (sau schimbarea) anvelopelor de pe punți, mai ales în cazul remorcilor și al autocisternelor. Acest lucru se datorează faptului că anvelopele montate pe puntea centrală sunt, în general, cele mai afectate de uzură. Tehnicienii BKT recomandă măsurarea adâncimii benzii de rulare și a uzurii, astfel încât anvelopele să poată fi rotite și încrucișate în mod optim.

Și nu doar în timpul iernii

Atunci când activitățile sunt în plină desfășurare, tehnicienii BKT recomandă aceste măsuri practice care pot face cu adevărat diferența:

• Acordați atenție stării solului și utilizării prevăzute pentru a vă asigura că anvelopele folosite sunt de tipul corect. În cazul în care aveți îndoieli, contactați specialistul sau distribuitorul BKT local.

• Verificarea zilnică a presiunii corecte a anvelopelor este, de asemenea, esențială. Este întotdeauna recomandabil să se efectueze operațiunea cu un manometru calibrat sau să se instaleze, atunci când este posibil, sisteme de monitorizare a presiunii în anvelope pentru un control continuu. Acest lucru se datorează faptului că temperatura exterioară poate afecta presiunea din anvelope și, prin urmare, trebuie verificată în mod regulat.

• Selectarea anvelopelor adecvate pentru fluxul, viteza și condițiile de lucru pentru activitatea preconizată.

• Înainte de începerea lucrărilor, verificați dacă există reziduuri prinse în banda de rulare și îndepărtați-le. Acest lucru este important în special pentru anvelopele cu un design mai închis (de exemplu, cele destinate transportului rutier). Acest lucru vă permite să evitați fenomenele de găurire din compus și, prin urmare, posibilele fisuri sau perforări. În general, este important să verificați întotdeauna vizual starea anvelopei, în special în ceea ce privește uzura neuniformă, tăieturile și fisurile, precum și eventualele umflături.

• Monitorizarea și urmărirea performanței anvelopelor. Unele companii calculează costul orar prin înregistrarea orelor de funcționare a motorului. Alții monitorizează același cost prin urmărirea kilometrajului și calcularea costului pe kilometru. Alții calculează numărul total de tone de material manipulat sau costul pe tonă într-o anumită perioadă de timp. Indiferent de metoda utilizată, este important să se monitorizeze în mod constant condițiile în care funcționează anvelopele, performanța acestora și să se noteze orice schimbare care poate apărea.

• Respectați viteza nominală a anvelopelor pentru a evita problemele și a preveni pericolele rutiere.

Aceste „mici” măsuri economisesc timp și costuri cauzate de întârzierile inutile și vă permit să rezolvați problemele înainte ca acestea să apară. Sunt operațiuni simple, dar care conduc la o muncă mai eficientă și mai productivă.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea este recunoscut drept cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România datorită rezultatelor obţinute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice şi furajere, cât şi în valorificarea acestor rezultate de către cultivatori. Prin înfiinţarea sa a fost posibilă continuarea bogatei tradiţii a cercetărilor agricole organizate în România încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în scopul abordării ştiinţifice şi rezolvării unor obiective prioritare pentru agricultura naţională. Spre finalul anului trecut am realizat interviul de față cu directorul general al INCDA Fundulea, dr. ing. Pompiliu Mustăţea, care a ținut să puncteze că un ajutor consistent de la stat ar face să se recupereze rapid tot ce s-a pierdut în 30 de ani.

INCDA are sediul în orașul Fundulea (Călărași), la circa 30 km de Capitală,  terenul institutului fiind situat în Câmpia Română. INCDA Fundulea este continuatorul activităţii de cercetare efectuate în domeniul plantelor de câmp de către Institutul de Cercetări Agronomice al României (înfiinţat în anul 1927) şi de către Institutul de Cercetări pentru Cultura Porumbului (înfiinţat în anul 1957), preluând astfel o îndelungată tradiţie de cercetare în slujba agriculturii României. Denumit iniţial, în 1962, Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea, institutul a primit ca efect al Legii 290/2002, începând cu anul 2003, o nouă denumire – Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea – iar, începând cu 1 ianuarie 2007, unitatea a devenit institut naţional, cu denumirea Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, instituţie de interes public, cu finanţare extrabugetară şi funcţionare în regim economic.

Reporter: Ce înseamnă astăzi Institutul de la Fundulea?

Pompiliu Mustățea: După cum se ştie, Institutul a trecut prin numeroase procese de organizare, de la ICCPC cum era recunoscut şi când sub această denumire şi-a căpătat recunoaşterea pe plan intern, dar şi internaţional, astăzi suntem institut naţional de cercetare-dezvoltare. De-a lungul timpului, aici au lucrat cercetători foarte valoroşi, competitivi cu cei de pe piaţa externă, astfel încât Institutul de la Fundulea a fost primul din lume care a lansat primul hibrid de floarea-soarelui bazat pe androsterilitate nucleară de către regretatul profesor Alexandru-Viorel Vrânceanu. Şi în domeniul porumbului avem cu ce ne lăuda. Să ştiţi că primul domeniu de activitate a Institutului a constat în modernizarea programului de ameliorare şi a tehnologiei la cultura porumbului; după aceea au început să se diversifice programele de ameliorare, s-a început şi la floarea-soarelui, şi la orz, mazăre, soia, lucernă, cât şi la compartimente ale sectorului de agrotehnică, şi anume protecţia plantelor, lucrările solului, în ultimii ani au apărut şi compartimente noi, şi anume agricultura ecologică şi agricultura conservativă. Cei care am rămas în continuare, pentru că a avut loc un schimb de generaţii în acest Institut, vrem să ducem mai departe atât tradiţiile, cât şi faima institutului nostru. Este adevărat că după Revoluţie a fost o perioadă în care Institutul a intrat în declin, ca de fapt toată cercetarea românească, nu numai cea agricolă, că şi în celelalte domenii a avut loc un regres din cauza lipsei finanţării sau a unei finanţări foarte slabe, dar în ultima perioadă am reuşit să ne relansăm.

Încă în stadiul de supravieţuire

Reporter: Păi, să vedem cum arată INCDA Fundulea, în cifre, la acest moment...

Pompiliu Mustățea: În anul 1988, când eu am păşit pentru prima dată în acest institut, erau în jur de 1.365 de angajaţi. În 2020 ajunsesem la 307 angajaţi, iar în prezent suntem în jur de 240 de angajaţi, deoarece a fost un val de pensionări atât la limită de vârstă, cât şi parţial anticipată. Nu că am prevăzut, dar eu mi-am luat nişte măsuri de precauţie şi am vrut, cel puţin în domeniul cercetării, la fiecare laborator să nu rămân descoperit, pentru că văzusem că erau în etate foarte mulți dintre cercetătorii noştri, că urmează să se pensioneze şi trebuie să am om în schimb, dar nu să fie doar om în schimb, ci să fie şi format. Şi de aceea, din 2017 când am preluat conducerea INCDA Fundulea, anual am făcut angajări, am adus tineri specialişti pe care am şi reuşit să-i ţinem, pentru că înainte veneau, îşi dădeau doctoratul şi plecau la firmele concurente unde li se ofereau alte avantaje. Am reuşit să-i şi menţinem şi nu e prima dată când o spun, am adus tineri foarte bine pregătiţi şi care s-au integrat extraordinar de bine în echipele deja existente.

Avem actualmente 41 de cercetători atestaţi, sunt în jur de 60 de ingineri, deci cu studii superioare, avem şi ingineri mecanici, şi alte funcţii care prevăd angajări cu studii superioare. În 1988, anul venirii mele aici, Institutul dispunea de un fond funciar foarte bogat, întins pe o suprafaţă de 7.078 de hectare, dar după 1989, în urma retrocedărilor, pot să spun – şi-mi asum răspunderea – că unele nu au fost chiar legale, Institutul a pierdut foarte mult pământ, în prezent mai are 1.844 de hectare, dintre care arabil 1.598 de hectare. Dar să ştiţi că ne descurcăm. La actualul număr de personal angajat şi la nivelul de dotare, această suprafaţă totuşi este suficientă pentru a continua şi a obţine rezultate bune în domeniul cercetării şi pentru a multiplica seminţele din noile creaţii, soiuri şi hibrizi. Ce se obţine în laboratoarele de ameliorare pleacă mai departe într-un laborator de producere de sămânţă şi după aceea la fermele de producţie, unde obţinem verigile superioare. De exemplu, la păioase producem baza, pe care după aceea o comercializăm ca să ne asigurăm existenţa.

Condiţiile social-economice, dar mai mult financiare din ultimii ani au condus la o nouă organigramă, o nouă restructurare a Institutului. Dacă înainte eram două secţii: secţie de ameliorare şi secţie de agrotehnică, cu câteva laboratoare, iar laboratoarele la rândul lor aveau 17 colective, am făcut o nouă reorganizare şi practic am desfiinţat secţiile şi am rămas cu 8 laboratoare principale, care sunt de ameliorare şi de producere de sămânţă şi un laborator de agrotehnică, care la rândul lui are în componenţă fostele colective de agricultură durabilă, agricultură conservativă, agricultură ecologică, protecţia plantelor şi fiziologie.

Reporter: Din punct de vedere financiar, cum este susţinută instituţia astăzi?

Pompiliu Mustățea: Din punct de vedere financiar, aici este oful cel mai mare, pentru că după ce ni s-a luat pământul s-a redus treptat şi finanţarea, primind de la bugetul statului sume foarte mici, până când de fapt s-a tăiat în totalitate şi această finanţare foarte redusă. În prezent, INCDA Fundulea are doar două surse principale de finanţare, şi anume: una constă în accesarea de proiecte, dar în sistem competitiv, de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum şi de la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, dar acestea reprezintă 20%-30% din totalul cheltuielilor institutului. Restul de peste 70% din cheltuieli sunt asigurate din surse proprii, respectiv în urma comercializării seminţelor, a încasării dreptului de autor, deci a redevenţelor, şi a prestărilor de servicii, Institutul nostru făcând testări pentru omologarea diferitelor pesticide ale firmelor private.

Ne străduim din toate puterile pentru a ne putea asigura strictul necesar. Am mai spus-o şi o repet, suntem încă în stadiul de supravieţuire pentru că nu avem o finanţare de bază, o finanţare predictibilă pe baza căreia să poţi să-ţi faci nişte strategii pentru viitor. Dar n-avem încotro, deci practic trăim pe picioarele noastre.

Soiul de grâu Glosa, în preferinţele fermierilor

Reporter: Soiurile de grâu româneşti au fost întotdeauna mândria cercetării noastre, mândria Institutului de la Fundulea, cu staţiunile din coordonare. Ce mai avem azi?

Pompiliu Mustățea: Laboratorul de ameliorare a grâului a fost şi rămâne unul din cele mai performante laboratoare ale institutului nostru, şi asta deoarece echipa de amelioratori, din 1988, deci când am venit eu şi am început să lucrez la ameliorarea grâului, am rămas împreună până mai acum câţiva ani. Prin urmare, a fost o echipă sudată, fiecare ştia ce are de făcut, fiecare îl înlocuia pe celălalt tocmai pentru a ne menţine cu performanţa soiurilor create. Am reuşit să ne impunem în primul rând pe plan intern, când de-a lungul timpului suprafaţa cultivată cu soiurile create de la Fundulea a ocupat între 50%-75% din totalul suprafeţei cultivate cu grâu.

Reporter: Asta se întâmpla imediat după anii ’90?

Pompiliu Mustățea: Da. Această pondere variază de la an la an, dar ce este îmbucurător este că am reuşit să penetrăm şi piaţa internaţională, prima dată cu soiul Fundulea 29 în Canada, în regiunea Quebec, unde grânele de toamnă nu prea reuşeau bine, dar soiurile noastre, având o rezistenţă foarte bună la iernare, s-au dovedit superioare şi s-a cultivat acest soi ani buni în Canada. După aceea am reuşit să intrăm şi în America de Sud, în Argentina, cu soiul Izvor, i se spunea acolo „Lenox”, practic sămânţa se produce în Argentina, dar se cultivă în Brazilia. Am reuşit după aceea să înregistrăm soiul Glosa şi Fatima 2 în Ungaria, Albena în Bulgaria, Almira în Republica Kîrghiză, Miranda, Glosa, Otilia şi Izvor în Republica Moldova, iar în Turcia am reuşit să înregistrăm nouă soiuri. Ca o curiozitate, cu toate că noi în ţară am încetat producerea de sămânţă pentru soiurile Dropia şi Flamura 85, datorită calităţilor lor în ceea ce priveşte rezistenţa la iernare, speranţa bună la secetă şi arşiţă, dar în special datorită calităţii de panificaţie extraordinar de bune şi stabilităţii recoltelor de la an la an, în Turcia exportăm anual în jur de 10-15 tone din cele două soiuri, Flamura şi Dropia, deci suntem nevoiţi să producem sămânţă special pentru Turcia, la care se mai adaugă cantităţi pentru celelalte soiuri care au fost înregistrate acolo. Îmbucurător este faptul că şi soiul Glosa a ajuns să se extindă şi în Turcia, ca şi cele două soiuri ceva mai vechi. În continuare testăm în Turcia soiul Voinic, care de asemenea are o calitate foarte bună de panificaţie. Or, ştim cu toţii că în Turcia atât fermele mari, cât şi micii producători preferă un grâu cu calitate foarte bună de panificaţie.

Reporter: La noi Glosa şi Dropia, din câte ştiu, ocupau suprafeţe foarte mari sau erau printre preferinţele fermierilor.

Pompiliu Mustățea: Au fost şi în continuare Glosa este în preferinţele fermierilor. De exemplu, în anul 2020 ponderea soiului Glosa a fost de 38,4% din totalul suprafeţei cultivate cu grâu în România. Din cele 55%-60%, ponderea soiurilor de la Fundulea, Glosa are între 35%-38% pondere. Așadar, rămâne un soi foarte apreciat de fermieri, are şi o plasticitate ecologică foarte mare, cei care au părul alb ca mine îşi amintesc de soiul Fundulea 29 care, la fel, avea o plasticitate ecologică foarte mare şi se cultiva pe tot teritoriul ţării, ajungând la o extindere de 45%. Chiar în judeţul Botoşani am fost întrebat de către un fermier: „Domnule director, dar de ce nu mai ieşiţi cu soiuri nearistate?”. Pentru că Fundulea 29 a fost singurul soi de grâu nearistat, şi i-am dat explicaţia: la noi în ţară este secetă şi frecvenţa anilor secetoşi începe să fie din ce în ce mai mare. Formele aristate la grâu prezintă o toleranţă mai bună la secetă, pentru că dimineaţa are loc condens de apă şi deci nu vine numai pe spiculeţ, ci condensul acesta de apă se aşază şi pe ariste şi de pe ariste se scurge la baza bobului, şi bobul, chiar dacă este secetă, tot are o picătură-două de apă. Dar la soiurile nearistate e o cantitate mai mică de apă ce se impregnează pe spic şi de aceea nu au aşa toleranţă bună la secetă. Reversul medaliei, că aşa e în viaţă… Nu poţi să le îmbini pe toate. În schimb, în anii ploioşi, în special în preajma recoltatului, spicele aristate cum sunt soiurile noastre menţin apa mai mult, pe când cele nearistate, neavând o suprafaţă de contact mai mare, neavând ariste, mai bătând soarele şi vântul se usucă mai repede şi sunt ceva mai rezistente la încolţirea în spic. Dar să ştiţi că am rezolvat şi această problemă în ceea ce priveşte încolţirea în spic la grâu, pe cale genetică.

Interes pentru randament, în detrimentul calității

Reporter: Să vorbim puţin despre floarea-soarelui. Ce facem astăzi cu această cultură, pentru că au fost nişte ani destul de grei prin care a trecut cercetarea agricolă în domeniul florii-soarelui?

Pompiliu Mustățea: După Revoluţie, din păcate, la laboratorul de ameliorare a florii-soarelui a avut loc un regres, deoarece amelioratorii fie s-au pensionat, fie s-au dus din cauze naturale, fie au plecat la firmele concurente. Vedeţi, firmele private au reuşit să introducă acele gene de rezistenţă la erbicide, or, nouă ne-a luat cam 14 ani până când am reuşit să introducem aceste gene, să ieşim, să lansăm hibrizi cu rezistenţă la erbicide, timp în care companiile producătoare și furnizoare de sămânță n-au stat pe loc să ne aştepte, deci au mers înainte.

În 2016 s-a ieşit cu primii hibrizi cu tehnologiile Express şi Clearfield, nu au fost recunoscuţi ca fiind rezistenţi la erbicide, totuşi i-am dat la câţiva fermieri foarte cunoscuţi în ţară, în Brăila, în Iaşi, care i-au testat, deci în condiţii practice alături de hibrizii de la Pioneer, şi am constatat că se comportau la fel, ba chiar mai bine ca reacţie la aplicarea acestor erbicide. Insistând pe lângă ISTIS, anul următor i-au retestat la Centrul de la Negreşti şi într-adevăr au fost recunoscuţi ca având rezistenţă la erbicide. Eu, în 2017, când am preluat conducerea Institutului, am dat această sămânţă convenţională, cum era înregistrată, şi le-am spus fermierilor: daţi cu erbicide, dacă se întâmplă ceva vă despăgubim noi, pentru că ştim ce marfă avem, ce am creat. Avem acum 7 hibrizi înregistraţi, sunt la ISTIS în curs de înregistrare alţi 5 hibrizi, dintre care doi şi cu rezistenţă la gena Clearfield Plus, deci care nu lasă acea remanenţă în sol. Nu ştiu dacă e îmbucurător, dar pentru noi contează foarte mult, hibrizii noştri de floarea-soarelui sunt mai mult cunoscuţi în străinătate, deci hibrizii nou-creaţi, decât în ţară. Îi avem deja înregistraţi şi cultivaţi în Republica Moldova, Turcia, Grecia şi Ucraina. Prin urmare, am reuşit să ne relansăm în domeniul florii-soarelui. Dacă în 2017 am vândut doar 300 kg de sămânţă din Performer, soiul convenţional, anul acesta am avut o pondere de 5% pe piaţa internă şi credem că vom începe treptat-treptat să recucerim terenul pierdut.

Reporter: Ce se cere la floarea-soarelui, ce caracteristici urmăresc fermierii, ce-și doresc ei?

Pompiliu Mustățea: Tendinţele astăzi, şi nu numai la floare, ci şi la grâu, şi la porumb, am văzut că pe fermieri îi interesează producţia, randamentul, în detrimentul calităţii. Să ştiţi că şi la grâu soiurile străine, şi am datele de la platformele unde am fost prezenţi, sunt ceva mai productive, deci ca producţie; dar ca adaptare la condiţiile de nefavorabilitate de mediu şi ale climei, cât şi din punct de vedere calitativ, sunt mult mai jos faţă de noi. Deci din soiurile româneşti poţi face o pâine foarte bună în mod tradiţional: aluat făcut din apă, sare şi maia sau drojdie. La cele străine, ca să poţi să obţii o pâine cât de cât să o poţi consuma, trebuie să vii cu foarte mulţi aditivi alimentari. Şi ar trebui fermierii, totuşi, să se îndrepte către acest aspect, că grâul de aceea este şi-l producem: pentru pâine. Din cel furajer avem triticale, să cultive triticale, care sunt şi mai productive, sunt şi mai ruderale, având gene de secară transferate în genomul lor…

Reporter: Dacă vorbim de pâine, acum se caută şi pâinea cu secară sau din secară...

Pompiliu Mustățea: Da. Noi recomandăm un amestec 50% făină de grâu cu 50% făină de triticale, de exemplu. Dar cred că ar trebui, eu am emis ideea asta, o iniţiativă legislativă prin care să se interzică folosirea aditivilor în fabricarea pâinii. Pâinea, cum se zice, e sfântă; pâinea e pe masa tuturor oamenilor din toată lumea. De ce şi aici să mergem cu contrafaceri, cu lucruri care poate nu se dovedesc a fi chiar aşa de sănătoase pentru om?

Hibrizii mai timpurii sunt preferați de fermieri

Reporter: La porumb cum stă cercetarea românească?

Pompiliu Mustățea: La Fundulea, în domeniul porumbului am avut amelioratori foarte buni, dar din păcate ce s-a întâmplat la floarea-soarelui s-a întâmplat şi la porumb, au plecat amelioratorii. Vedeţi, până în Revoluţie exista un program unic de ameliorare a porumbului, în care Institutul de la Fundulea avea ca rol crearea şi lansarea hibrizilor tardivi, deci din grupa 400, 500 FAO, chiar şi 600. Plecând amelioratorii, încercai tot timpul să refaci echipa, dar nefiind stabilă – cei care veneau stăteau cât stăteau și plecau –, s-a produs un regres. Apoi, amelioratorii noştri n-au ţinut cont de cerinţele fermierilor, care din an în an preferau forme mult mai timpurii, pentru a putea face rotaţia grâu-porumb. Hibrizii noştri, fiind tardivi, se recoltau târziu şi nu era timp pentru pregătirea patului germinativ.

Reporter: Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, mai e şi povestea schimbărilor climatice, şi ne referim la secetă, vorbim de faptul că s-au pierdut irigaţiile pe suprafeţele foarte mari, dar vorbim şi de faptul că la hibrizii tardivi pierderea de apă se face foarte greu.

Pompiliu Mustățea: Este greoaie, deci au mai fost două cauze principale care au dus la pierderea pieţei la porumb, şi anume recoltarea mai greoaie, mecanizată a hibrizilor noştri, cât şi pierderea foarte lentă a apei din bob. Aţi spus şi de secetă, acum mi-a venit ideea, hibrizii noştri au avut şi au în continuare o rezistenţă la secetă bazată pe un mecanism fiziologic, şi anume menţinerea apei mai mult în ciocălău. Așadar, dacă hibrizii străini pierdeau apa foarte repede din rahis şi deveneau sensibili la secetă, ai noştri, păstrând apa mai mult în rahis, aveau o toleranţă mai bună la secetă. Acum încercăm să îmbinăm aceste caractere, să putem să păstrăm apa în rahis, dar să o piardă cât mai repede din bob. Prima realizare a constat în hibridul Felix, care, deşi cam pe aceeaşi perioadă de vegetaţie ca hibridul Olt, pierde apa ceva mai repede, şi am reuşit anul acesta să înregistrăm hibridul Magnus, care face parte din grupa FAO 350 şi care pierde apa rapid şi este şi pretabil la recoltarea mecanizată. Cei doi hibrizi foarte cunoscuţi de porumb, Olt şi Fundulea 376, i-am dat cu exclusivitate firmei Rodbun, dacă vă amintiţi a fost un întreg scandal, am dat multe explicaţii la acea vreme, dar erau nişte hibrizi foarte vechi, noi nici nu mai încasam drepturile de autor pentru că nu mai aveau perioada de graţie şi practic am vrut să ne concentrăm pe noii hibrizi, pentru că scăzând forţa de muncă era foarte greu să facem producere de sămânţă, să facem loturi de hibridare din foarte mulţi hibrizi. Şi aşa am rămas cu Fundulea 423, un hibrid cu bobul semisticlos, din care se prepară un mălai grişat foarte bun, anul trecut a dat producţii în platformele demonstrative din sud şi din est de peste 11 tone la hectar, deci am produs sămânţă în continuare din el, cât şi din hibridul Felix, care acum doi ani a realizat 13 tone la hectar…

Reporter: Deci s-a depăşit pragul de 10 tone la hectar.

Pompiliu Mustățea: S-a depăşit, absolut. Şi noul hibrid din grupa 350 depăşeşte 10 tone la hectar. Deci ne mişcăm, ieşim, dar parcă tot suntem puţin sub firmele consacrate.

Urmează mari încercări pentru fermierul român și pentru cercetare

Reporter: Ce facem, domnule director, cu viitoarele strategii pentru agricultură pe care le pregătește Uniunea Europeană? De pildă, o analiză realizată la nivel de UE de către nişte universităţi arată că prețul alimentelor va creşte cu cel puţin 30%, fermierii vor avea între 20%-30% pierderi.

Pompiliu Mustățea: Fermierul român va fi supus unor mari încercări. Unii spun provocări. Nu e provocare, sunt mai multe încercări, agricultorii vor fi supuşi la încercări foarte grele. Vor avea foarte mult de suferit când se vor aplica măsurile din noile strategii europene. În ce privește produsele de protecție a plantelor, noi deja aplicăm cam 600 g pe hectar, în timp ce în UE se aplică în medie 2,2 kg/ha, dar sunt şi ţări care aplică 2,6 – 2,8. Dacă reducem şi acest 0,6 kg pe hectar la jumătate, practic eşti în imposibilitatea de a mai realiza producţii mari şi de a-ţi putea acoperi cheltuielile. Riscul pentru fermieri aici va fi că nu-şi vor putea acoperi cheltuielile, pentru că eu mă gândesc: cel care produce inputurile, îngrăşămintele, erbicidele, fungicidele, ce produce fiecare, ce spune? „Cifra mea de afaceri se va înjumătăţi”, deci pierd mult. Şi atunci ce face, care e prima lui măsură? Dublează preţul. Şi ne duce la nişte cheltuieli foarte mari, producţiile vor fi mai mici din cauza îmburuienării, din cauza atacului masiv de boli şi dăunători. Cu siguranță, producțiile vor fi și mai mici, şi de calitate inferioară. Eu cândva eram convins că pe cale genetică vom putea rezolva cele mai mari deficienţe, de exemplu, ale soiurilor de grâu, şi anume introducerea genelor de rezistenţă la principalele boli. Dar este foarte greu să îmbini într-un genotip al plantei, fie de grâu, porumb sau floarea-soarelui, atâtea caracteristici încât să-ţi confere rezistenţă totală la boli şi dăunători. Creşterea suprafeţei agricole unde să se aplice atât principiile agriculturii conservative, cât şi pe ale agriculturii ecologice, şi aceasta sigur va duce la scăderea producţiei, pentru că în sistem ecologic producţiile sunt ceva mai mici comparativ cu sistemul convenţional, unde se pot aplica tehnologii moderne.

Reporter: Pentru cercetarea agricolă românească ce ar trebui făcut ca să meargă mai departe?

Pompiliu Mustățea: Înainte de orice, așa cum spune și președintele ASAS, Valeriu Tabără, cercetarea agricolă românească trebuie să fie unită. În opinia mea, trebuie revenit la cum eram înainte, era Institutul şi în coordonarea INCDA erau staţiunile de cercetare-dezvoltare. Puteam să facem un program de producere şi de comercializare a seminţelor în comun. Aşa, acum, fiecare face cam ce vrea. Deja sunt directori de staţiuni care zic „dar treceţi, domnule, înapoi, pentru că avem nevoie de Institut să ne coordoneze”. Noi, la rândul nostru, avem nevoie de staţiuni ca să facem testările noilor soiuri şi hibrizi de plante pentru a produce sămânţă şi a fi staţiunile un fel de dealeri, deci ne-ar ajuta foarte mult, dar trebuie o finanţare de bază, o finanţare predictibilă care nu prea există. Chiar dacă staţiunile au rămas sub conducerea Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) şi a MADR, principala sursă de finanţare şi la stațiuni o reprezintă sursele proprii. Se alocă bani foarte, foarte puţini. Noi, Institutul, încă rezistăm, încă suntem la stadiul acesta de supravieţuire, dar dacă am primi un ajutor consistent de la stat, să ştiţi că în câţiva ani am recupera tot ceea ce s-a pierdut în cei peste 30 de ani după Revoluţie.

Reporter: Măcar salariile să fie asigurate de la buget, iar restul să vină din toate rezultatele pe care le aveţi şi din veniturile extra.

Pompiliu Mustățea: Ar fi o măsură foarte bună, am completat nişte chestionare în iarna asta către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, minister la care Institutul este în coordonare, în care chiar am avut această idee ca Ministerul Cercetării să asigure măcar salariile la cercetători, pentru personalul auxiliar – din proiecte şi din surse proprii, ca să putem asigura şi creşterea salariilor, să fie nişte salarii decente, dar şi să ne dotăm cu aparatură de laborator şi echipamente de lucru în câmp.

Pasiunea duce cercetarea mai departe

Reporter: La finalul interviului vrem să aflăm mai multe și despre omul cu care stăm de vorbă. Domnule dr. ing. Pompiliu Mustăţea, cine sunteți, unde v-ați născut și pe unde v-au dus pașii?  

Pompiliu Mustățea: Sunt născut în judeţul Buzău, în satul Şarânga, comuna Pietroasele, comună cunoscută şi recunoscută şi la nivel internaţional atât pentru vestigiile istorice, cetăţuia dacică, castrul roman, „Cloşca cu puii de aur”, dar mai ales pentru vestitul vin de Pietroasele, şi anume Tămâioasa românească. Am urmat liceul agricol la Râmnicu Sărat, unde am avut profesori foarte buni; după aceea, Facultatea de Agricultură la Institutul Agronomic din Bucureşti, am avut dublă repartiţie, la Institutul de la Fundulea, cu stagiu la CAP Movila Miresei din Brăila. Acolo, din primul an am luat fermă în primire, am introdus producerea de sămânţă la porumb, deci ceva nou care aducea foarte mulţi bani la CAP.

Reporter: Asta prin ce an se întâmpla?

Pompiliu Mustățea: În 1985. Vă spun, jumătate din lotul de hibridare îl casam mai mult eu, aveam şi mai mult antrenament, eram şi tânăr, ceea ce a condus la faptul că nu mi-au dat drumul după cei doi ani de stagiatură, am mai stat doi ani până când s-a ivit o conjunctură pentru o anumită persoană neplăcută, dar care imediat mi-a spus: „Du-te la direcţie, ia-ți transferul şi pleacă la Fundulea”.

Reporter: Aveaţi dublă repartiţie pentru că aţi terminat printre primii?

Pompiliu Mustățea: Da, am terminat cu o medie destul de mare – 9,88, de fapt am fost o promoţie foarte, foarte bună. Era o luptă strânsă, eram în jur de 5-6 inşi foarte apropiaţi, foarte greu s-a făcut distincţia.

Reporter: Promoţia 1984?

Pompiliu Mustățea: Da. Şi domnul Cristian Hera, ştiind că doi ani s-a tot chinuit să mă aducă la Institut, mi-a zis: „Mustăţea, unde vrei, acolo te repartizez”. Şi auzisem şi eu de domnul Săulescu, de echipa dânsului de amelioratori, şi i-am zis lui Hera că eu aş vrea acolo, la Institut, la Fundulea. „Păi acolo te duci”. Şi am făcut echipă foarte bună cu domnul dr. Săulescu, cu Gheorghe Itu şi Mariana Itu, am fost echipă bună împreună.

Reporter: Soiurile renumite de grâu şi noutăţile care au apărut după ’90 în acest sector al cerealelor păioase vi se datorează dvs. şi domnului prof. Săulescu, întregii echipe, de fapt, de la INCDA Fundulea.

Pompiliu Mustățea: Întregii echipe. Bine, creierii erau domnii Săulescu şi Itu, domnul Săulescu pe grâu, domnul Itu pe triticale. Eu am fost ucenicul lor şi la rândul meu acum trebuie să-i călăuzesc pe cei tineri care au rămas în locul nostru în laborator.

Reporter: De ce aţi preferat să ajungeţi pe partea asta de agricultură şi n-aţi ales horticultura, având în vedere că sunteți născut și crescut între vii?

Pompiliu Mustățea: Am trăit de mic copil în echipa de la CAP unde lucrau şi mama, şi tata, şi eram prin vie toată ziua. Şi când învăţam pentru treaptă la liceu sau pentru admitere la facultate, mă duceam în vie, undeva sus pe deal, şi acolo învăţam, era linişte şi mă simţeam în largul meu între butucii de viţă-de-vie. Hazardul a făcut să ajung la Râmnicu Sărat, la liceu, unde nu era secţie de viticultură, horticultură. Am avut nişte profesori foarte buni, care mi-au sădit dragostea pentru acest domeniu al agriculturii, şi anume cultura plantelor de câmp.

Reporter: Nu v-a trecut niciodată prin cap să plecaţi din cercetare? Sau să mergeţi în cercetare în privat?

Pompiliu Mustățea: Câteodată, aşa, când vedeai că sunt salariile foarte mici, că nu te descurci, te gândeai să pleci, mai ales că la mine la Buzău era şi Agricover-ul, foarte tentant la acea perioadă, dar părinţii nu m-au lăsat. Mi-au zis „stai acolo”, şi dacă nu erau atât părinţii mei, cât şi ai soţiei, care ne-au ajutat foarte mult, cred că aş fi făcut poate şi acest pas.

Reporter: Să mergeţi în domeniul vânzărilor, unde se îndreaptă mai toți absolvenţii foarte buni…

Pompiliu Mustățea: Nu, nu în domeniul vânzărilor, pentru că şi firmele străine voiau amelioratori. Deci „pe meserie”, cum se zice.

Reporter: Aşadar, pasiunea dvs. şi a celorlalţi oameni din Institutul de la Fundulea poate să ducă mai departe cercetarea agricolă românească, împreună cu colegii din ţară?

Pompiliu Mustățea: Sigur. Toți care încă lucrăm aici, la INCDA Fundulea, cât şi la nivelul staţiunilor din țară, pot duce mai departe ceea ce înaintaşii noştri au înfăptuit. Și au avut realizări destul de bune.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

La finalul anului trecut, împreună cu directorul general al Mewi, Cristian Dănescu, am făcut bilanțul lui 2021 și am punctat perspectivele lui 2022 în tehnica agricolă. În fapt, cum veți vedea în rândurile ce urmează, subiectele discutate au inclus utilajele, anul agricol, fermierii, care, apropo, mulți s-au îndreptat în anul abia încheiat către echipamente second-hand. De asemenea, un alt subiect abordat a fost dezvoltarea companiei care reprezintă în țara noastră, de 27 de ani, producători de renume în domeniul tehnicii agricole, ca Fendt, Valtra, Horsch.  

„Cam toți furnizorii de echipamente și-au redus considerabil stocurile existente, și discutăm de unele livrări de tractoare speciale, cum sunt șenilatele, unde trebuie să aștepți chiar și un an, de la contractare până la livrare.”

Interviul reflectă poziția liderului companiei privind tendințele actuale și de perspectivă de pe piața echipamentelor agricole și, totodată, din interiorul firmei, la care se adaugă o radiografie a celor mai importante noutăți ale anului la Mewi, precum construirea sau înființarea unor sedii de filiale sau crearea unor noi departamente.

2021 în vânzarea utilajelor agricole

Reporter: Cum a fost anul 2021 pentru piața utilajelor agricole și pentru compania Mewi?

Cristian Dănescu: 2021 a fost un an bun, ba chiar foarte bun, cu toate că am avut dificultăți mari în aprovizionarea cu utilajele, care au venit cu o întârziere mare, dar avantajul a fost că am reușit să vindem mai multe utilaje second-hand. Pentru mulți fermieri nu există o altă soluție. Ei au nevoie de utilaje în timp util, iar atâta timp cât producătorii nu pot furniza echipamente noi, singura variantă rămasă e unul la mâna a doua, disponibil imediat.

Fermierii au învățat că trebuie făcute din timp comenzile, că trebuie să aibă răbdare și, mai ales, că trebuie să facă o planificare cu mult timp înainte față de cum au fost obișnuiți. Până acum, achizițiile se făceau de azi pe mâine. Toți furnizorii aveau produsul disponibil. Acum nu mai au posibilitatea să aleagă, dacă vor o livrare rapidă merg la furnizorul care are marfa pe stoc. Din informațiile noastre însă, cam toți furnizorii de echipamente și-au redus considerabil stocurile existente, și discutăm de unele livrări de tractoare speciale, cum sunt șenilatele, unde trebuie să aștepți chiar și un an de la contractare până la livrare.

Pe de altă parte, a fost un an bun pentru că producția a fost bună, nu a fost secetă, prețurile au fost foarte bune după recoltat. Acum însă, fermierii se confruntă cu majorări masive ale prețurilor la inputuri și, cu siguranță, în anul 2022 vor lua mai mulți bani pe produsele agricole, dar profitul lor va fi mai mic. Pentru anul acesta (2021, n.r.) le-au cumpărat în primăvară, sau chiar în 2020, la un anumit preț, au vândut la prețuri foarte bune produsele agricole, s-au capitalizat și au făcut investiții în utilaje.

„Nu avem control pentru livrare. Producătorii spun același lucru: nu vă putem da nicio informație, așteptăm după componente. Aceasta este situația actuală.”

Furnizorii de tehnică agricolă caută soluții de aprovizionare cu utilaje second-hand

Reporter: Ce se întâmplă pe piața de tehnică agricolă? Pare că pandemia Covid-19 a afectat producătorii de tehnică agricolă, termenele de livrare a utilajelor sunt din ce în ce mai mari, sunt probleme în producția de tractoare, combine, implemente, în fabrici...

Cristian Dănescu: Producătorii de utilaje promit că va fi mai bine, însă cu siguranță nu în primul trimestru. Din punctul meu de vedere, nu au cum să-și revină chiar așa de repede, că nu discutăm numai de lipsa anumitor componente, lipsesc anvelope, lipsesc componente electronice, lipsesc bucșele de la cabină... Se pare că, dintr-odată, producătorii de componente nu mai fac față solicitărilor.

Periodic, partenerii noștri ne anunță măriri de prețuri, în funcție de creșterile pe care le primesc și ei la componente. Ni se explică că acestea nu sunt mari, pentru că, de fapt, procentul este mult mai mare decât cel aplicat de ei la prețurile de vânzare pentru utilaje. La un moment dat, va trebui să obțină și ei profit, deci presupunem că vor veni măriri substanțiale și la utilaje. Nu avem control pentru livrare, chiar dacă ni s-a confirmat un termen de livrare, am avut anul acesta (2021, n.r.) multe amânări. Producătorii spun același lucru: nu vă putem da nicio informație, așteptăm după componente. Aceasta este situația actuală.

Reporter: Cum credeți că va arăta, în țara noastră, cererea pentru utilajele noi în 2022?

Cristian Dănescu: Vor exista, cu siguranță, multe cereri, ținând cont că vor fi multe proiecte pe fonduri europene, ne facem griji că nu vom avea ce să livrăm. Fermierul e posibil să aibă acum nevoie de un tractor, dosarul să i se aprobe în șase luni, un an și mai așteaptă încă atât să-și primească produsul. Ceea ce este o problemă majoră, pentru că noi avem prețuri înregistrate în baza de date, fermierii iau ca bază acele prețuri, iar noi nu știm cum vor evolua prețurile în decurs de un an și jumătate, doi. 

La ora actuală căutăm soluții de aprovizionare cu utilaje second hand. Dacă inițial achiziționam utilaje la mâna a doua numai în sistem buy-back, acum suntem dispuși să le cumpărăm de pe piața liberă din România. Așa cum le cumpăram și din Germania. Să ne asigurăm că avem ce vinde.

Termenele de livrare confirmate de producători, cu toate că multe utilaje au fost comandate deja din vara anului 2021, s-au dus spre vara anului 2022. Deci am putea avea o problemă în primăvara anului 2022, să nu avem suficiente tractoare și mașini agricole pentru vânzare.

„Dacă inițial achiziționam utilaje la mâna a doua numai în sistem buy-back, acum suntem dispuși să le cumpărăm de pe piața liberă din România. Să ne asigurăm că avem ce vinde.”

Extindere la sediul central, noi filiale și puncte de lucru în țară

Reporter: În 2021 ați extins sediul central de la Orțișoara, județul Timiș...

Cristian Dănescu: Da, pentru că echipa a crescut foarte mult, atât în țară, cât și la Orțișoara, spațiul a devenit neîncăpător, apoi a venit și pandemia... Era foarte dificil să mai găsim soluții să așezăm oamenii în birouri. Deh, echipă mare! Practic, am dublat fosta clădire Mewi de la Orțișoara.

Inițial, am crezut că hala nou-construită nu va fi utilizată imediat la capacitate maximă, însă văd zilnic că ambele ateliere sunt pline cu utilaje aflate la reparat. Asta înseamnă că avem o echipă de tehnicieni foarte bine pregătită, avem și lucrări mari pe care nu le efectuăm la clienți, cum o fac ceilalți distribuitori de echipamente. Noi le efectuăm într-o hală foarte bine dotată cu tot ce este necesar pentru a realiza reparații de calitate.

Pe de altă parte, stocul este foarte important să putem reacționa imediat la cererea clientului. Și atunci am zis că e bine, cu toate că sunt costuri foarte mari, să avem un stoc mare de piese, pentru a putea efectua în cel mai scurt timp posibil reparațiile planificate.

Reporter: Să vorbim și despre investițiile în sediile, filialele din țară. În Transilvania ați schimbat sediul de la Tureni la Gligorești/Luncani, județul Cluj.

Cristian Dănescu: Filiala noastră din Ardeal se află fix la jumătatea drumului dintre cele două localități Luncani și Gligorești, în imediata apropiere a drumului european E60. Îi spunem Mewi Gligorești, pentru că așa este în adresă, însă ne referim de multe ori la această filială ca fiind la Luncani, care și sună ca din zona Clujului, nu-i așa?

Cred că ne-am bucurat cel mai mult de faptul că aici avem o hală și, față de sediul vechi, de la Tureni, este o îmbunătățire ca de la cer la pământ. Putem efectua de acum reparațiile în hală, cu toate că nu este foarte mare, avem spațiu exterior generos, unde să ne expunem produsele. Însă cel mai important aspect este poziționarea strategică. Leontin Coca, directorul de vânzări al companiei Mewi, îl numește „un centru de greutate”, amplasat la distanță egală de Târgu-Mureș, Alba Iulia și Cluj, ceea ce îl face accesibil pentru clienții din trei județe.

Iar acest lucru s-a văzut deja din primul an. Pe partea de vânzări de utilaje, ne-am dublat cifra, iar pe partea de service și piese, creșterea a fost de 40%.

Cu toate că nu poate fi comparat cu sediul de la Orțișoara sau cu sediul care se construiește la Kogălniceanu în Constanța, colegii noștri sunt foarte mulțumiți în locația nouă, sunt implicați, iar treaba merge bine pe zona aceea.

Reporter: Așadar, construiți un sediu nou în Dobrogea, la Kogălniceanu, în județul Constanța?

Cristian Dănescu: După ani de zile de așteptat după autorizații, am reușit, în sfârșit, în luna mai din 2021, să începem să construim sediul nou, iar la începutul anului viitor (2022, n.r.) sperăm să ne mutăm.

Un sediu nou, modern are un impact major atât pentru echipă, cât și pentru fermierii din zonă. Am simțit, din partea colectivului de la filiala actuală din Ovidiu, un mare entuziasm, o implicare incredibilă și totodată o mai mare responsabilitate, știind cât de mult s-a investit acolo.

Reporter: Mewi va avea din 2022 un punct de lucru la Buzău?

Cristian Dănescu: Zona Buzăului a fost ani de zile deservită de filiala Drajna, însă politica și strategia noastră sunt ca, pe viitor, să ne apropiem cât mai mult de client, pentru a putea reacționa cât mai repede. Distanța este mare de la Drajna până la Buzău sau până la Puiești, de exemplu, care e aproape de Focșani.

Am văzut un deviz de lucrări de service care avea 5 ore deplasare și 2 ore reparația în sine. Și atunci ne-am gândit că în Buzău, fiind un județ cu mare potențial agricol, deși momentan nu se justifică să construim, putem măcar să închiriem un sediu. Am găsit un partener care ne-a pus la dispoziție o parte din clădire, pentru a ne începe activitatea, unde avem toate condițiile. Urmează să angajăm tehnicieni la punctul de lucru, care are și o hală și, mai important, o magazie de piese de schimb, din nou o spun, pentru a putea să reacționăm imediat la solicitări, mai ales pe partea de service. Deocamdată, vedem care e potențialul zonei, după care ne vom gândi la planuri de viitor. Ar mai fi problema găsirii personalului, pentru că, la ora actuală, este tot mai dificil.

Irigații și After Sales, noile departamente de la Mewi

Reporter: Ați creat noi departamente în cadrul companiei. Unul, de pildă, dedicat irigațiilor...

Cristian Dănescu: Ne-am gândit că ne trebuie un specialist pe partea de irigații și, cu mult noroc, am găsit un inginer, Dănuț Andrei, un specialist foarte bun care a dorit să se repatrieze, care a lucrat cu sisteme de irigații ani de zile în Marea Britanie, dar care a dorit să se întoarcă la familie. Atunci am zis că e momentul oportun să creăm acest departament și datorită faptului că sunt bugete mari pe fonduri europene pentru sisteme de irigații. Fermierii sunt deja convinși că își pot menține constant producțiile mari doar dacă își irigă terenurile. Însă aici intră în discuție și infrastructura existentă și nu depinde numai de ei. Fermierii au înțeles lucrul acesta pentru că avem foarte multe cereri la ora actuală, se emit foarte multe oferte, am început deja să contractăm tamburi, ceea ce înseamnă că mergem în direcția bună și vrem să dezvoltăm departamentul de irigații. Adică să nu rămânem cu un singur om în departament, să avem în fiecare filială câte un responsabil, iar pe partea de service să specializăm oameni. Avem foarte multe priorități, le luăm pas cu pas.

Reporter: Alt nou departament este After Sales sau, mai pe românește, Piese de schimb plus Service. Practic, ați unit două departamente deja existente în companie?

Cristian Dănescu: Am creat departamentul After Sales pentru ca modul de lucru, fluxul documentelor, să fie cât mai rapid, pentru a putea reacționa cât mai prompt la solicitările fermierilor. Ăsta a fost scopul, să putem face o strategie comună pentru ambele departamente, să oferim campanii comune pentru ambele departamente.

Un pas a mai fost descentralizarea sediilor, pentru ca deciziile să se ia mult mai rapid, fără a mai fi nevoie să se aștepte aprobări de la sediul central de la Orțișoara. Toate sunt făcute în interesul clientului, să putem reacționa cât mai prompt la solicitările lui.

Este destul de dificil să luăm anumite măsuri de la sediul din Orțișoara, pentru că nu cunoaștem toți fermierii din zonă, din țară și atunci deciziile se pot lua mult mai ușor pe plan local. Asta înseamnă că le-am dat autoritatea branch managerilor să ia hotărâri pe care nu le-au luat până acum, pentru ca lucrurile să meargă mult mai repede.

Bogdan Balaban, noul director After Sales, este un foarte bun manager, orientat spre business, spre realizarea tuturor indicatorilor impuși de AGCO. Este foarte corect în relația cu subalternii și apreciat.

Am fost auditați, în toamna aceasta, de un expert neutru, un om cu foarte multă experiență în domeniu, care efectuează evaluări la toți dealerii AGCO și la alte companii din industria auto (Mercedes, Volkswagen), care mi-a transmis că este, probabil, cel mai bun manager de piese pe care l-a văzut până acum. Cred că asta spune tot. Sunt convins că, prin măsurile pe care le va lua, în scurt timp va ridica și va face profitabilă și activitatea noastră de service.

Adrian Pintea, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a anunțat noutățile Campaniei 2022 de primire a cererilor unice de plată.

Astfel, începând cu 15 februarie 2022 este funcțională aplicația IPA on-line, oferind  posibilitatea digitizării din timp a parcelelor agricole.

O altă noutate este modalitatea de utilizare a semnăturii electronice. Prin urmare, toți fermierii care dețin semnătură electronică vor putea depune la APIA cererile semnate în format digital.

„De asemenea, pentru că APIA este permanent preocupată de protejarea mediului, dar și de fluidizarea actului administrativ, a fost luată decizia de a nu mai transmite invitații în format letric (imprimat). Pentru programare în vederea depunerii cererii, fermierii vor fi contactați de funcționarii APIA prin diverse mijloace de comunicare, telefonic sau e-mail”, a precizat directorul general APIA.

Adrian Pintea a prezentat schemele și măsurile care pot fi accesate în anul 2022, plafoanele financiare alocate, dar și stadiul absorbției fondurilor implementate de APIA, în cadrul Conferinței „Prioritățile agriculturii românești, reforma PAC și Pactul ecologic european: impactul estimat pentru agricultură”, organizată, joi – 10 februarie 2022, de Clubul Fermierilor Români la Covasna, unde a fost prezent și ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Foto: APIA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români, ca parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind elaborarea Planului Național Strategic (PNS), a transmis autorităților competente și membrilor subgrupurilor de lucru implicate o serie de sugestii de îmbunătățire a măsurilor vizate prin PNS, inclusiv sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – „Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă”.

În cadrul eco-schemei „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, Clubul Fermierilor Români propune includerea unei Subdiviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă (conform Studiului ICPA privind potențialul agricol) din Dobrogea (județele Tulcea și Constanța), Centrul și Sudul Moldovei (județele Galați, Bacău, Iași și Vaslui) și Oltenia (județele Dolj și Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații. Propunerea Clubului este ca valoarea Subdiviziunii Eco-schemei să fie de 30 euro/hectar (cumulată la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”).

„Faptul că fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității și nu pot avea acces la alte intervenții, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multi-anual al secetei și arșiței, concomitent cu o diminuare a subvenției, va conduce în timp la falimentul acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activitățile agricole; instalarea unor efecte de mediu agresive, nefavorabile agriculturii, precum accentuarea procesului de deșertificare). Această intervenție, prin Subdiviziunea de Eco-schemă propusă, este în acord cu recomandările Comisiei Europene prin reforma PAC, conform căreia acțiunea acesteia trebuie să aibă o dimensiune regională și specifică, care să susțină pierderile financiare aferente aplicării eco-schemei, și va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin economisirea apei, protejarea calității solului și a biodiversității, utilizarea de culturi tolerante și rezistente la secetă și protecția mediului”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Textul integral al adresei transmise de Clubul Fermierilor Români către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și descrierea tehnică a Subdiviziunii propuse sunt disponibile la următorul link: https://cfro.ro/articol/cfro-modificare-interventie-eco-scheme.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html