Afişez elemetele după tag: pesticide

Elevii din cinci licee cu profil tehnologic - Liceul Tehnologic „Nikola Tesla” (București), Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj” (București), Liceul Tehnologic Cezar Nicolau (Brănești - Ilfov), Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu” (Dragomirești-Vale, Ilfov) și Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” (București) - au participat la atelierul științific BioProtectLab din cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)”.

Proiectul PomoSist 4Edu se desfășoară cu finanțare din partea Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), prin programul „Știința în Școli”, reunind două institute de cercetare: Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) București, ambele aflate sub coordonarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS).

Atelierul BioProtectLab, ultimul din seria celor cinci laboratoare tematice parcurse de elevi, a fost coordonat de dr. Dinu Mihaela Monica, cercetător în cadrul ICDPP București, specialist în control biologic. BioProtectLab a încheiat un parcurs început cu AgroClimaLab, dedicat factorilor climatici și influenței lor asupra plantației, continuat cu SoilLab, despre însușirile solului și eroziune, cu FructLab, unde elevii au evaluat calitatea fructelor prin analiză senzorială, și cu PlantProtectLab, în cadrul căruia au monitorizat dăunătorii din livadă folosind capcane feromonale.

Vreme de câteva decenii, protecția plantelor a însemnat în primul rând tratament chimic. Astăzi, regulamentele europene restrâng constant lista substanțelor active permise. În paralel, a devenit tot mai clar un lucru pe care cercetarea îl documentează intens: într-un agroecosistem echilibrat, dăunătorii pot fi ținuți sub control și de prădători, parazitoizi și entomopatogeni, dacă aceștia au condiții optime de dezvoltare. Aceasta este premisa controlului biologic. Buburuzele (Fam. Coccinellidae) consumă afide - o singură larvă poate elimina câteva sute de exemplare până la maturitate. Viespile parazitoide din genurile Aphidius și Trichogramma își depun ouăle în corpul sau în ouăle dăunătorilor, oprind ciclul de dezvoltare al acestora. Larvele de crisope (ex. Chrysoperla carnea) și de sirfide (ex. Episyrphus balteatus) sunt prădători eficienți, iar urechelnița (Forficula auricularia), adesea considerată pe nedrept dăunătoare (nu, nu intră voluntar în urechile oamenilor), este de fapt unul dintre cei mai importanți prădători ai păduchilor lânoși din livezile de măr. Problema nu este că aceste organisme lipsesc. Problema este că livada modernă, curată și uniformă, nu le mai oferă adăpost pentru iernare și reproducere. Lemnul mort a fost îndepărtat, marginile înierbate au fost cosite, tulpinile uscate au fost strânse. Odată cu ele au dispărut și adăposturile. În cadrul atelierului BioprotectLab elevii au învățat despre importanța acestora pentru menținerea populațiilor de organisme utile și au construit fiecare câte un adăpost pentru insectele utile, respectiv un „hotel de insecte”.

De ce contează un simplu hotel de insecte

Aici intervine construcția aparent modestă pe care au realizat-o elevii. Un hotel de insecte nu este un obiect decorativ, ci o soluție la o problemă, respectiv absența locurilor de cuibărit și de iernare a insectelor utile din livadă. Deși pentru un elev construcția pare mai degrabă o joacă, principiul din spatele ei este documentat științific. Structura funcționează pentru că fiecare compartiment răspunde nevoilor unei anumite categorii de insecte utile. Tuburile de bambus și orificiile perforate în lemn tare pot fi utilizate pentru cuibărirea albinelor solitare - Osmia, Megachile și alte specii care nu formează colonii. Cartonul ondulat rulat oferă adăpost crisopelor peste iarnă. Conurile de pin și paiele atrag buburuzele.

Efectul se vede în timp. O populație de insecte utile care se stabilizează în apropierea culturii intervine devreme, când infestarea este încă redusă, adică exact în momentul în care intervenția chimică ar fi cea mai puțin justificată economic. Cu cât fauna utilă este mai diversă, cu atât acoperirea este mai completă: specii diferite acționează în perioade diferite ale sezonului și asupra unor stadii diferite ale dăunătorilor. Biodiversitatea nu este, în acest context, un obiectiv abstract de mediu, ci un mecanism de reglare care funcționează gratuit, dacă speciilor respective le sunt asigurate condițiile optime de dezvoltare.

Cinci licee, cinci construcții

Înainte de partea practică, elevii au parcurs o instruire teoretică despre metodele de control biologic aplicate în prezent în agricultura și horticultura din întreaga lume: lansările de prădători și parazitoizi în sere și livezi, produsele pe bază de microorganisme entomopatogene și antagoniste, utilizarea capcanelor cu feromoni și amenajarea benzilor florale și a habitatelor semi-naturale pentru susținerea faunei utile.

În cadrul atelierului BioProtectLab, echipele de elevi din fiecare dintre cele cinci licee partenere au construit câte un hotel de insecte, pe care l-au amplasat în grădinile școlilor. Elevii au ales materialele, au tăiat tuburile de bambus la dimensiune, au perforat lemnul, au organizat compartimentele și au stabilit orientarea și înălțimea de amplasare, detalii care nu sunt ornamentale, ci determină dacă structura va fi populată sau nu.

Reacția participanților a fost, fără excepție, una entuziastă. Diferența față de o lecție teoretică despre controlul biologic a fost imediat vizibilă: elevii nu au primit informația, ci au produs rezultatul. Iar rezultatul rămâne în curtea școlii și poate fi observat sezon după sezon.

Educația care schimbă perspectiva

Acesta este, de altfel, obiectivul întregului proiect. Ambasadorii Științei nu sunt formați prin memorarea unor definiții, ci prin participarea la un proces științific complet: ipoteză, metodologie, observație, date, concluzie, produs final. Un elev care a construit cu mâna lui un adăpost pentru albine solitare, crisope sau buburuze înțelege altfel de ce contează o margine de teren lăsată nemodificată, de ce nu orice insectă din livadă este un dăunător și de ce echilibrul unui ecosistem agricol are valoare economică, nu doar ecologică. Este o schimbare de perspectivă care se transmite mai departe, în familie, în comunitate și, pentru unii dintre acești elevi, în viitoarea profesie. Peste câțiva ani, deciziile privind modul în care se protejează culturile agricole din România vor fi luate de generația care astăzi este în clasa a IX-a și a X-a.

Controlul biologic nu mai este astăzi o alternativă marginală, ci una dintre direcțiile centrale ale protecției plantelor la nivel european și mondial. Actele normative urmăresc explicit reducerea dependenței de pesticide și promovarea gestionării integrate a bolilor și dăunătorilor, alături de abordări și tehnici alternative, printre care metodele nechimice, iar principiile generale ale managementului integrat prevăd că metodele biologice, fizice și alte metode nechimice sustenabile trebuie preferate celor chimice atunci când asigură un control satisfăcător al dăunătorilor. Tocmai de aceea, în școlile cu profil agricol și horticol accentul pe acest domeniu ar trebui să fie considerabil mai mare decât este în prezent: elevii de astăzi vor lucra într-o agricultură în care cunoașterea organismelor utile va conta cel puțin la fel de mult ca cea a substanțelor active.

Proiectul „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)” este finanțat de UEFISCDI prin programul „Știința în Școli” și implementat de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa în parteneriat cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience anunță că susține decizia Comitetului Global de Acțiune pentru Rezistența la Erbicide (HRAC) de a reclasifica propizamida, în urma unei evaluări științifice a erbicidelor cu acțiune asupra microtubulilor.

„Clasificarea actualizată, din Grupa 3 în Grupa 23, reflectă o înțelegere științifică mai aprofundată a modului în care acționează propizamid, recunoscând mecanismul său distinct de acțiune și consolidând importanța sa ca instrument pentru gestionarea rezistenței la erbicide în agricultura europeană”, transmite compania Corteva.

În prezent, propizamid este singura substanță activă din Grupa 23 HRAC autorizată pentru utilizare atât în Uniunea Europeană, cât și în Marea Britanie. Aceasta este utilizată de mulți ani de cultivatorii europeni și și-a construit un istoric unic în ceea ce privește controlul fiabil al buruienilor graminee, fără să fi fost raportate la nivel mondial cazuri de rezistență a buruienilor graminee la propizamidă în culturile arabile.

„Această reclasificare confirmă mecanismul distinct de acțiune al propizamidului și rolul său esențial în sprijinirea fermierilor europeni pentru menținerea unui control eficient al buruienilor graminee. Propizamid este deosebit de important în Europa de Nord și Centrală, unde aproximativ 85% din utilizarea sa este în cultura de rapiță de toamnă. Într-un context în care rezistența la erbicide este în creștere, iar opțiunile pentru controlul buruienilor devin tot mai limitate, este esențial ca fermierii europeni să aibă acces la o gamă largă de soluții pentru a face față provocărilor aflate într-o continuă evoluție”, a declarat Olivier Couery, EMEA Marketing Leader Herbicides Corteva Agriscience.

Reclasificarea consolidează valoarea propizamidei în aceste sisteme de cultură, unde le oferă fermierilor o metodă eficientă de gestionare a buruienilor graminee dificile.

Rapița este cultivată, de regulă, o dată la trei sau patru ani, ca parte a unei rotații a culturilor cu cereale precum grâul și orzul. În anii în care sunt cultivate cereale, buruienile graminee, inclusiv coada vulpii (black-grass) și raigrasul (ryegrass), se pot înmulți deoarece fermierii au la dispoziție mai puține opțiuni eficiente de erbicidare.

Perioada de cultură a rapiței oferă oportunitatea de a combate aceste buruieni înainte de înființarea următoarei culturi de cereale, reducând presiunea exercitată de buruieni, protejând producțiile viitoare și susținând managementul integrat al buruienilor.

Propizamid este, de asemenea, utilizat pe scară largă în peste 50 de culturi horticole și de nișă, inclusiv în culturi de mare valoare, precum cicoarea și culturile pentru producerea de sămânță de graminee, unde puține erbicide alternative sunt disponibile. Utilizarea sa îi ajută pe fermieri să mențină sisteme de producție diversificate, gestionând în același timp eficient buruienile.

^{Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!}

Divizia Crop Science a Bayer România anunță lansarea în țara noastră a erbicidului Mateno^® DUO 600 SC, o nouă soluție destinată controlului timpuriu al buruienilor din culturile de cereale păioase de toamnă. Produsul este conceput pentru a răspunde provocărilor tot mai frecvente din câmp, generate de răsărirea timpurie a buruienilor în toamnă și de presiunea lor tot mai mare asupra culturilor încă din primele faze de vegetație.

În contextul unor toamne mai lungi și al unor ierni mai blânde, buruienile răsar și se dezvoltă mai devreme, concurând plantele de cultură pentru apă, lumină și elemente nutritive. În același timp, primăverile sunt adesea imprevizibile, iar ferestrele optime de intervenție pot fi limitate de temperaturi fluctuante și de precipitații. Prin MATENO^® DUO 600 SC, Bayer aduce fermierilor o soluție pentru intervenție timpurie, astfel încât cultura să pornească curat, încă din toamnă.

„Inovația este importantă pentru ca fermierii să rămână competitivi, să reducă risipa și să producă mai eficient, cu un impact mai mic asupra mediului. Prin lansarea Mateno® DUO 600 SC, venim cu o soluție practică, ușor de integrat în tehnologia de cultură, care răspunde unei nevoi reale din câmp: un start curat al cerealelor păioase încă din toamnă”, a declarat Alin-Sebastian Nemțișor, Manager Marketing pentru Cereale și Rapiță Bayer România și Republica Moldova.

Mateno^® DUO 600 SC este un erbicid selectiv Bayer, cu acțiune reziduală preponderent la nivelul solului, destinat controlului buruienilor anuale dicotiledonate și al unor monocotiledonate sensibile din culturile de grâu de toamnă, grâu durum de toamnă, triticale și secară. Produsul combină două substanțe active complementare: 500 g/L aclonifen și 100 g/L diflufenican, fiind omologat în România cu certificatul nr. 954PC/07.03.2024. Din punct de vedere al aplicării, produsul poate fi utilizat preemergent sau postemergent timpuriu, în funcție de cultura tratată și de condițiile prevăzute în eticheta omologată.

Prin asocierea celor două substanțe active, Mateno^® DUO 600 SC contribuie la controlul buruienilor încă din faza de germinare și continuă să acționeze și asupra celor deja răsărite. Soluția oferă control timpuriu, acțiune reziduală de durată, reducerea răsăririlor și a infestărilor secundare, precum și avantajul a două moduri de acțiune diferite într-o singură formulare. Pentru fermieri, acest lucru înseamnă o cultură mai bine protejată de la început, o concurență redusă asupra plantelor de cultură și mai multă flexibilitate în organizarea lucrărilor din primăvară.

Lansarea Mateno^® DUO 600 SC face parte din angajamentul Bayer de a pune la dispoziția fermierilor din România soluții moderne, dezvoltate pe baza nevoilor reale din fermă și adaptate contextului agronomic local. Într-un mediu agricol în care eficiența intervențiilor, flexibilitatea și utilizarea corectă a tehnologiei devin tot mai importante, Mateno^® DUO 600 SC completează portofoliul Bayer cu o opțiune relevantă pentru managementul timpuriu al buruienilor din culturile de cereale păioase.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

BASF Agricultural Solutions anunță extinderea capacităților de cercetare printr-o investiție strategică într-un nou Centru Climatic la sediul său central din Limburgerhof, Germania. Noua facilitate va consolida poziția companiei în domeniul cercetării și va susține generarea datelor științifice necesare procesului de omologare a produselor pentru protecția plantelor la nivel global.

• Noua facilitate de cercetare de la Limburgerhof răspunde cerințelor tot mai stricte în materie de reglementare și cercetare

• Centrul va permite realizarea studiilor de ecotoxicologie în condiții controlate și reproductibile, necesare procesului de omologare a produselor pentru protecția plantelor la nivel mondial

• Investiția susține strategia de inovație a companiei

Lucrările sunt în plină desfășurare, iar centrul urmează să fie finalizat în prima jumătate a anului 2027. Odată devenit operațional, acesta va include camere climatice de ultimă generație, capabile să reproducă și să controleze cu precizie condițiile de mediu necesare desfășurării studiilor științifice. Investiția vine ca răspuns la cerințele de reglementare tot mai riguroase și la nevoia tot mai mare de studii ecotoxicologice de înaltă calitate, în linie cu principiile Bunei Practici de Laborator (GLP).

„Noul Centru Climatic este mult mai mult decât un centru de cercetare. Reprezintă o investiție strategică prin care ne consolidăm capacitatea de a îmbina cercetarea de cel mai înalt nivel cu expertiza în domeniul reglementării. Astfel, vom putea pune la dispoziția fermierilor soluții inovatoare într-un mod mai eficient și responsabil, adaptat cerințelor legislative aflate în continuă evoluție”, a declarat Melanie Bausen-Wiens, membru în Consiliul de Conducere al BASF Agricultural Solutions, responsabilă pentru Tehnologie.

Noul Centru Climatic va oferi condiții strict controlate pentru studiile de ecotoxicologie. Controlul precis al factorilor de mediu, precum temperatura, umiditatea și lumina, va permite realizarea unor studii reproductibile și solide din punct de vedere științific, îmbunătățind, în același timp, predictibilitatea planificării, calitatea datelor și capacitatea necesară pentru un volum tot mai mare de studii. 

O parte dintre camerele climatice vor fi dedicate activităților de cercetare în domeniul insecticidelor. Aceste spații permit dezvoltarea și menținerea populațiilor de insecte utilizate în programele de screening și evaluare din etapele incipiente ale cercetării, contribuind, astfel, la dezvoltarea viitoarelor inovații în protecția plantelor.

Prin această investiție, BASF Agricultural Solutions își reafirmă angajamentul pe termen lung față de Centrul Agricol din Limburgerhof, unul dintre cele mai importante centre globale ale companiei pentru inovație în agricultură. Extinderea infrastructurii consolidează și mai mult capacitățile științifice și competitivitatea centrului și va contribui la atragerea viitoarelor generații de specialiști.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Aprobarea unei substanțe active la nivel european este doar primul pas. Ca un produs să poată fi folosit legal în România, el trebuie autorizat aici, pentru că doar așa se garantează că este potrivit, sigur și corect etichetat pentru condițiile agricole și de mediu de la noi. Este o măsură de protecție, nu o barieră birocratică.

Substanțele active se aprobă la nivel european, dar produsele de protecție a plantelor se autorizează în fiecare țară. „Dacă produsul e aprobat în UE și se folosește în Ungaria sau în Italia, de ce nu pot să-l folosesc și eu în România?”, este una dintre cele mai frecvente întrebări. Răspunsul ține de modul în care este construită legislația europeană a produselor de protecția plantelor (PPP). Pe scurt, Uniunea Europeană aprobă substanțele active, dar fiecare stat membru autorizează (omologhează) produsele finite pentru teritoriul său. Sunt două niveluri diferite.

Substanța activă și produsul

La nivel european, Comisia Europeană aprobă substanțele active pe baza evaluării științifice a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA). O substanță activă aprobată în UE poate intra, în principiu, în compoziția produselor.

La nivel național, însă, produsul comercial propriu-zis (substanța activă plus toate celelalte componente ale formulării) trebuie autorizat separat de fiecare stat. Regula de bază este stabilită de articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009: un produs de protecția plantelor nu poate fi introdus pe piață sau utilizat într-un stat membru decât dacă a fost autorizat în statul respectiv.

Prin urmare, aprobarea substanței active la nivelul UE nu dă dreptul de a fi folosit produsul în România. Aici, produsele se autorizează de Comisia Națională de Autorizare a Produselor de Protecția Plantelor (CNAPPP), în cadrul ANF, conform Regulamentului (CE) nr. 1107/2009.

De ce se autorizează separat, în fiecare țară

Pentru autorizare, Uniunea Europeană este împărțită în trei zone cu condiții agricole, climatice și de mediu asemănătoare: zona de Nord, zona Centrală și zona de Sud. Un stat din zonă evaluează dosarul în calitate de stat membru raportor zonal, iar celelalte state din aceeași zonă pot autoriza apoi produsul la nivel național.

România face parte din zona Centrală, alături de Belgia, Germania, Luxemburg, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Cehia. Așadar, un produs autorizat în Italia, Spania sau Grecia (zona de Sud) nu se află nici măcar în aceeași zonă cu România, condițiile de cultură și de mediu evaluate acolo pot fi diferite de cele de la noi.

Autorizarea națională nu este o formalitate birocratică. Ea stabilește exact pentru ce culturi și dăunători poate fi folosit produsul la noi, în ce doze, cu ce măsuri de protecție a operatorului, a consumatorului și a mediului și cu etichetă în limba română. Aceleași condiții pot diferi de la o țară la alta, în funcție de climă, de structura culturilor și de presiunea dăunătorilor.

Regulamentul prevede un mecanism de recunoaștere reciprocă (articolele 40–42): titularul unei autorizații dintr-un stat membru poate solicita recunoașterea aceleiași autorizații în alt stat din aceeași zonă. Cuvântul-cheie este „poate solicita”. Recunoașterea nu este automata, deținătorul unei autorizații trebuie să depună o cerere și un dosar de autorizare, iar autoritatea din țara-gazdă (în România, CNAPPP) decide acordarea unei autorizații naționale. Până atunci, produsul pur și simplu nu este autorizat la noi.

Mai mult, un stat membru poate impune măsuri suplimentare de reducere a riscului sau poate refuza autorizarea, dacă particularitățile locale de mediu sau agricole o cer (articolul 36). Tocmai de aceea un produs poate fi autorizat într-o țară și neautorizat în alta.

Comerțul paralel

Există totuși o cale prin care un produs autorizat în alt stat membru poate ajunge legal pe teritoriul României: permisul de comerț paralel (articolul 52 din Regulamentul 1107/2009). Dar și aceasta are condiții stricte:

• produsul trebuie să fie autorizat în țara de origine;

• în România trebuie să existe deja un produs de referință autorizat, iar produsul adus trebuie să fie identic sau echivalent cu acesta (aceleași substanțe active, același producător, același tip de formulare);

• trebuie depusă o cerere la ANF, care verifică identitatea și acordă un permis de comerț paralel.

Cu alte cuvinte, nu poți aduce și folosi pur și simplu un produs pentru că este autorizat în altă țară, deoarece ai nevoie de un permis românesc, iar acesta se acordă doar dacă produsul are un „geamăn” deja autorizat în România.

Ce înseamnă pentru fermier

Folosirea unui produs neautorizat în România este ilegală, chiar dacă produsul este autorizat în altă țară din UE.

Un produs neautorizat la noi poate avea etichetă în altă limbă, doze sau culturi diferite de condițiile românești și poate lăsa reziduuri peste limitele admise, cu risc pentru recoltă, pentru consumator și pentru propria conformitate la controale.

Verificați întotdeauna dacă produsul este autorizat în România, consultând lista oficială a produselor de protecția plantelor autorizate, publicată de ANF, precum și baza de date PEST-EXPERT.

Înainte să cumpărați sau să aplicați un produs:

• Verificați că este autorizat în România (lista ANF/baza PEST-EXPERT).

• Citiți eticheta în limba română: cultura, doza și dăunătorul pentru care este autorizat.

• Dacă un produs vă interesează, dar nu e autorizat la noi, întrebați ANF despre calea legală (comerț paralel), în loc să îl folosiți pe cont propriu.

Material furnizat de Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității nu poate fi adoptată fără o dezbatere reală și fără reguli de aplicare cunoscute dinainte. Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) atrage atenția „asupra unui fapt pe care nici tăcerea instituțională a lunilor de vară, nici presiunea calendarului parlamentar nu îl pot estompa”: un proiect de strategie cu impact direct asupra a 3,5 milioane de fermieri din România nu poate fi validat printr-o dezbatere de fațadă, derulată în plină perioadă de concedii, fără participarea reală a celor care urmează să suporte costurile aplicării sale.

Forumul APPR susține obiectivul de conservare a biodiversității, nu acesta fiind miezul dezacordului. „Miezul dezacordului este modul în care România intenționează să transforme un angajament ecologic legitim într-un ansamblu de obligații cuantificate, cu termene ferme, impuse unui sector deja epuizat de crize succesive — fără studii de impact publicate, fără norme de aplicare cunoscute și fără garanția că vara aceasta, dedicată teoretic dezbaterii publice, va fi folosită pentru o analiză temeinică, și nu pentru validarea grăbită a unui text neterminat.

O strategie care va reconfigura suprafața cultivabilă, regimul de rotație a culturilor și structura de venit a fermelor din România nu poate fi “dezbătută” în lunile în care Parlamentul, ministerele și organizațiile profesionale funcționează la capacitate redusă. FAPPR nu poate accepta ca un asemenea precedent să devină regulă”, transmite Consiliul Director al Forumului APPR.

Vara nu este momentul unei decizii de fond

Un document cu 91 de pagini, opt categorii de prevederi cu impact direct asupra activității agricole și ținte preluate integral din Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal nu poate fi analizat, consultat și corectat în intervalul redus în care instituțiile publice, asociațiile de fermieri și presa de specialitate funcționează în regim minimal.

FAPPR solicită amânarea calendarului de adoptare până la reluarea activității parlamentare depline și până la parcurgerea unei consultări sectoriale complete, cu termene realiste de reacție pentru organizațiile profesionale.

Fermierii nu știu care vor fi normele de aplicare

Strategia asumă ținte naționale ferme, precum reducerea cu 50% a riscului asociat pesticidelor, reducerea cu 50% a excesului de nutrienți, extinderea suprafeței ecologice la 25%, toate acestea fără să publice metodologia de calcul, fără plafoane de compensare și fără un calendar al actelor normative subsecvente.

În aceste condiții, un fermier nu poate astăzi să știe ce i se va cere mâine, cu cât i se vor reduce randamentele sau ce sprijin financiar va primi în schimb. „O strategie care intră în vigoare înaintea normelor sale de aplicare transferă întreaga incertitudine și tot riscul în sarcina exploatațiilor agricole”, arată FAPPR.

Din potențiale beneficii, spre pierderi certe

Analiza Forumului APPR arată o asimetrie structurală pe care documentul, în forma actuală, nu o corectează: obligațiile de mediu au termene ferme și indicatori impuși de la nivel internațional, în timp ce singurul instrument capabil să protejeze real producția - reabilitarea infrastructurii de irigații - este calificat chiar de autorii Strategiei drept având „relevanță limitată” (p. 17).  „Rezultatul acestei asimetrii este previzibil: un obiectiv ecologic legitim (protecția solului, apei și polenizatorilor) devine, în absența compensării, o presiune de conformare fără contrapartidă economică; o țintă de conversie ecologică de peste patru ori mai mare decât suprafața actuală (780.000 ha față de necesarul de peste 3.000.000 ha) devine un risc comercial pentru fermierii convertiți, în absența oricărei garanții de preț sau de piață de desfacere; restricțiile deja aplicate în siturile Natura 2000 devin un risc financiar cert, atâta vreme cât mecanismul de plăți compensatorii rămâne, potrivit chiar textului Strategiei, „necesar în continuare” - cu alte cuvinte, incomplet; un program strategic de reziliență la secetă - irigațiile - rămâne marginal și condiționat suplimentar, exact în perioada în care apa devine principalul factor limitativ al producției naționale”, subliniază FAPPR.

Acesta este traseul pe care FAPPR îl semnalează public: de la un obiectiv de mediu susținut de întregul sector agricol, la un ansamblu de obligații necompensate care pot eroda ireversibil capacitatea de producție și securitatea alimentară a României.

Solicitările FAPPR către Parlamentul României și MADR

FAPPR nu se opune protecției biodiversității, ci se opune modului în care o strategie de asemenea anvergură este împinsă spre adoptare fără dezbatere reală, fără studiu de impact economic, fără norme de aplicare publicate și fără garanția că fermierii mici, mijlocii sau mari nu vor plăti singuri costul unei tranziții ecologice ale cărei reguli nu le cunosc încă.

Solicitările Forumului APPR

• Amânarea adoptării formei finale a Strategiei până la finalizarea unei consultări sectoriale reale, în afara perioadei de vacanță parlamentară;

• Publicarea, anterior oricărui vot, a unui studiu de impact economic care să cuantifice efectele asupra veniturilor fermierilor și asupra producției naționale;

• Publicarea metodologiei exacte de calcul a țintelor asumate și a normelor de aplicare, însoțite de un plan național de compensare;

• Excluderea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații din categoria măsurilor cu “relevanță limitată” și accelerarea finanțării acestuia;

• Finalizarea și garantarea bugetară a mecanismului de plăți compensatorii Natura 2000 înaintea aplicării restricțiilor;

• Acordarea unei perioade de tranziție de minimum 5 ani pentru fermele mici și mijlocii.

„Rămânem deschiși unui dialog constructiv cu Parlamentul României, cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu celelalte autorități implicate, dar reafirmăm că o strategie care privește 3,5 milioane de fermieri nu se adoptă în grabă, nu se dezbate formal și nu poate intra în vigoare înaintea propriilor sale norme de aplicare”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Acarienii pot produce pagube importante în culturile horticole și pomicole, mai ales în condiții de temperaturi ridicate și secetă, când populațiile se dezvoltă rapid, iar simptomele devin vizibile adesea prea târziu. Kanemite SC, acaricid pe bază de acequinocil, oferă un mod distinct de acțiune, efect rapid și eficacitate asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ale acarienilor, putând fi integrat în programe de combatere adaptate presiunii din cultură.

Kanemite SC este un acaricid destinat controlului și combaterii păianjenului roșu comun (Tetranychus urticae) și acarianului roșu al pomilor (Panonychus ulmi). 

Acarienii sunt organisme microscopice polifage care atacă multe specii de plante cultivate sau din flora spontană. Dintre legumele cultivate în spații protejate sau în câmp deschis acarienii provoacă pagube însemnate culturilor de castraveți, dovlecei, vinete, roșii sau ardei.

Principalul dăunător în culturile legumicole este păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae). Simptomele atacului se observă pe partea superioară a frunzelor atunci când apar puncte mici, alb-gălbui (depigmentări). Pe partea inferioară se dezvoltă o pânză fină de mătase sub care trăiesc coloniile, iar frunzele se usucă de la margine spre interior, devin casante și cad prematur.

Impactul: Plantele stagnează din creștere, florile avortează, iar pierderile de producție în spații protejate pot distruge integral cultura în lipsa tratamentelor.

Pomii fructiferi sunt sever afectați, principala specie de acarieni care produc pagube însemnate fiind acarianul roșu al pomilor (Panonychus ulmi). Frunzele afectate capătă un aspect argintiu, are loc o reducere drastică a fotosintezei și o transpirație accentuată a pomilor fructiferi. Frunzele se răsucesc și cad în masă în mijlocul verii, lăsând fructele expuse arsurilor solare și împiedicând coacerea lor normală, atacul reducând și diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor.

Acarienii dăunători sunt foarte mici și greu de detectat cu ochiul liber, mai ales dacă sunt puțini și simptomele nu au apărut încă pe plante.

Intervenția cu un acaricid când simptomele devin vizibile poate fi târzie, iar un singur tratament nu va reuși să stopeze definitiv atacul, deoarece:

• infestarea devine puternică și generalizată, iar pe frunze se găsesc deja toate formele de dezvoltare (ou, larvă, nimfă, adult) pe care produsele nu le pot combate în totalitate;

• atacul pornește de pe frunzele de la baza plantelor și avansează spre vârf. Dacă plantele sunt deja mari și cultura densă, soluția nu va putea fi distribuită uniform pe tot foliajul. Deoarece acaricidele au acțiune de contact sau translaminară, acarienii de pe frunzele neatinse de soluție nu vor fi afectați (mai ales formele imobile);

• ouăle sunt depuse pe fața inferioară a frunzei, fixate și protejate de plasa făcută de adult. Când deja sunt mulți adulți vor fi multe ouă, iar plasa mai densă. O femelă depune între 50–100 de ouă;

• când temperaturile sunt ridicate, prădătorii naturali ai acarienilor (buburuze, tripși prădători etc.) devin mai puțin activi și eficienți în menținerea echilibrului populației. De asemenea, ciuperca Neozygites spp., care parazitează în mod natural acarienii, nu mai este la fel de activă și eficace.

De aceea, companiile din domeniu dezvoltă noi soluții, substanțe active cu moduri noi de acțiune pentru a ajuta fermierii să facă față noilor provocări. Summit Agro România are în portofoliu două acaricide cu moduri diferite de acțiune, care pot fi integrate într-un program de combatere a acarienilor.

Recomandarea Summit Agro este utilizarea acaricidului Kanemite SC, pe bază de acequinocil 164 g/L, cu un mod distinct de acțiune. Substanța activă inhibă transportul de electroni la nivelul centrului Qo al Complexului III mitocondrial, perturbând producerea energiei necesare acarienilor.

În plus, produsul are și alte patru caracteristici care îl fac unul dintre cele mai performante produse de pe piață:

• Efect rapid și de șoc în combaterea acarienilor;
• Combate acarienii în toate stadiile de dezvoltare (de la ou la adult);
• Este selectiv față de entomofauna utilă și poate fi integrat în programele de combatere integrată;
• Prezintă un mod distinct de acțiune, fără rezistență încrucișată cunoscută.

Kanemite SC combate atât păianjenul roșu comun - Tetranychus urticae, cât și acarianul roșu al pomilor - Panonychus ulmi.

Omologări și doze recomandate

La măr și păr, Kanemite SC se aplică în doză de 0,625 L/ha pentru fiecare metru înălțime a coroanei, iar la vinete și tomate cultivate în spații protejate, doza variază între 0,625 și 1,25 L/ha, în funcție de înălțimea plantelor. Detaliile complete privind omologările și aplicarea produsului sunt disponibile pe pagina dedicată Kanemite SC.

Recomandări de utilizare

• Poate fi aplicat împreună cu majoritatea produselor pentru protecția plantelor (mai puțin cu produse cuprice, produse pe bază de fosetil de aluminiu sau fertilizanți foliari), dar pentru siguranță recomandăm testarea pe o suprafață mai mică în prealabil.

• Recomandăm inspecția periodică și temeinică a culturilor și aplicarea produsului cât mai devreme, când condițiile meteo favorizează apariția și dezvoltarea acarienilor.

• La efectuarea tratamentelor, recomandăm adăugarea unui adjuvant, precum Toil sau Improve 5 în 1, care poate contribui la îmbunătățirea umectării și a acoperirii uniforme a foliajului.

• Produsul trebuie depozitat în locuri ferite de căldură și lumină excesivă.

În plus, pentru alternarea substanțelor active acaricide și a modului de acțiune, recomandăm utilizarea produsului Nissorun 10 WP.

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe detalii despre produse, modul de aplicare sau informații cu privire la achiziționare, contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România.

Material furnizat de Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În vara anului 2025, pentru prima dată în țara noastră, am găsit în tulpinile de floarea-soarelui larvele unui cerambicid. În literatura de specialitate din România nu este menționat nici un dăunător al tulpinilor la floarea-soarelui. Accidental, putem găsi uneori larve de Ostrinia nubilalis. De aceea, am rămas surprinsă de larvele găsite în tulpini în timp ce făceam observații pentru a stabili incidența și intensitatea atacului de Macrophomina phaseolina. Primele larve le-am găsit într-o cultură de floarea-soarelui din Slobozia, atacată masiv de fungul Macrophomina phaseolina. Plantele erau frânte în procent mare din cauza putregaiului cărbunos. Pe lângă patogen, în tulpini am găsit larve de Mordellistena parvula și Agapanthia dahli, care au ajutat și ele la frângerea tulpinilor. După Slobozia, am găsit larve de Agapanthia dahli și la Constanța. Desigur că, ulterior am verificat și culturile de floarea-soarelui de pe teritoriul Stațiunii Didactice a USV Timișoara și am constatat prezența larvelor în tulpini.

Agapanthia dahli pe floarea-soarelui la 5 iunie 2026

După recoltat, plantele cu larve se observă ușor, deoarece în tulpinile tăiate se vede un orificiu destul de mare în măduvă. Dacă secționăm, găsim larva în partea bazală a tulpinii. În timpul observațiilor am găsit câte o singură larvă în tulpină și foarte rar două. Cele mai mari larve aveau între 28 - 30 mm lungime.

La data de 19 mai 2026 am văzut primii adulți de Agapanthia dahli pe plante de Carduus sp. și Cirsium sp. de la marginea unei sole unde anul trecut a fost floarea-soarelui. La 5 iunie 2026 am găsit și primii adulți într-o cultură de floarea-soarelui aflată în vecinătate. În perioada următoare voi urmări evoluția dăunătorului în culturile de floarea-soarelui de pe teritoriul SDT - USVT.

Documentarea pe care am realizat-o cu privire la prezența dăunătorului la floarea-soarelui în România a fost una anevoioasă, deoarece nu am găsit date. Este posibil să existe, dar să nu fie accesibile. Totuși, în căutările mele, am găsit un articol scris în anul 1960 de Romașcu et al. cu titlul „Un dăunător puţin cunoscut - croitorul floarei-soarelui (Agapanthia dahli Richt)”. Se pare că, de atunci și până în prezent a rămas tot necunoscut. Este posibil ca, în viitor, acest dăunător să își facă simțită prezența tot mai mult în culturile de floarea-soarelui din România. În unele țări din Europa este considerat un dăunător important la floarea-soarelui, iar în altele minor.

Larvă de Agapanthia dahli în tulpină de floarea-soarelui. Foto realizată la Slobozia în anul 2025

Răspândire și plante gazdă

Agapanthia dahli este un cerambicid răspândit în estul și sudul Europei și nu numai, în zonele de stepă și silvostepă. După Slama (1998), specia a fost raportată în mai multe țări din Europa, printre care și România. Plantele gazdă preferate sunt în mare parte din familiile botanice Asteraceae și Apiaceae, speciile fiind reduse (Horvath &Hotvoni, 2001; David'yan, 2008; FAO, 2021). Ciclul de viață îl parcurge pe specii de Carduus, Onopordon, Cirsium, Helianthus, Heracleum, Daucus, Ferula (Slama, 1998; FAO, 2021). Dascălu et al. (2006) citează pe Mitroiu (2004) cu Agapanthia dahli la Sambucus ebulus în Iași și pe Romașcu et al. (1960) la floarea-soarelui.

Câteva țări vecine au raportat Agapanthia dahli ca dăunător al florii-soarelui. Amintesc Ungaria (2001), Bulgaria, Ucraina (se află pe lista dăunătorilor de la floarea-soarelui alături de Mordellistena parvula) – Gornovska&Fedorenko, 2014; FAO, 2021. În România, acest cerambicid nu se află pe lista dăunătorilor de la floarea-soarelui.

Agapanthia dahli pe spic de grâu

Biologia dăunătorului

Agapanthia dahli are o generație la un an sau la doi ani, în funcție de condițiile climatice (Slama, 1998). Larvele iernează în tulpină la înălțimea de 8 până la 80 cm sau în colet. Uneori pot fi găsite și în rădăcina pivotantă. Primăvara se transformă în pupe, iar primii adulți pot fi observați începând cu luna aprilie. După împerechere, femelele rod cavități (fante de ovipoziție) în tulpinile de floarea-soarelui și depun ouăle, unul câte unul. O femelă poate depune până la 50 de ouă (David'yan, 2008; FAO, 2021).

Adulții au lungimea corpului cuprinsă între 9,5 - 22 mm. Corpul are culoare inchisă și prezintă pubescență galben - verzuie sau galben - portocalie strălucitoare pe partea dorsală și peri ruginii (Lazarov, 2013). Antenele sunt mai lungi decât corpul și sunt formate din 12 segmente. Primele două segmente sunt negre, iar restul au culoare gălbuie sau gălbuie - roșietică în partea bazală și neagră în cea apicală. Pe pronot are trei benzi longitudinale galbene (David'yan, 2008). Masculul este mai mic decât femela. Femelele au dimensiunea corpului cuprinsă între 12 - 21 mm, iar masculii între 9,5 - 16 mm (Lazarov, 2013). Pot fi observați pe plantele gazdă din aprilie până în iulie. La început îi vedem cel mai adesea pe specii de Carduus și Cirsium, după care în culturile de floarea-soarelui (Bense, 1995; Slama, 1998).

Agapanthia dahli pe Cirsium arvense (plantă gazdă)

Femelele depun ouăle în tulpina gazdei (la înălțimea de 90 cm), în cavități pe care le rod înainte de depunere. Ouăle au formă cilindrică și culoare alb - lăptoasă mată. Larvele pot ajunge la dimensiunea de 20 - 27 mm. Corpul este lung și îngust, de culoare albă – gălbuie, iar capul maroniu - deschis și uneori aproape negru. Nu au picioare și se hrănesc în tulpini (FAO, 2021). Pupele au lungimea de 18 - 20 mm, sunt alungite și localizate în tulpina subterană (FAO, 2021).

Daune

Stadiul larvar este cel care produce daune. Larvele sapă galerii mari în tulpini, de sus în jos. În urma hrănirii, tulpinile pot crăpa. În consecință, randamentul semințelor va fi scăzut, la fel și conținutul de ulei. Daunele cele mai severe apar de obicei la culturile de floarea-soarelui semănate mai târziu (David'yan, 2008). Plantele atacate sunt predispuse la frângere, mai ales când intervin furtuni puternice sau sunt infectate cu Macrophomina phaseolina (observație personală).

Galerie în măduvă

Managementul integrat

Monitorizarea dăunătorului este importantă și se face după recoltare. În fiecare solă se aleg 20 de puncte de sondare. În fiecare punct se verifică tulpinile cu rădăcini de pe un metru pătrat. Se numără larvele din tulpini, apoi se calculează numărul mediu la metrul pătrat.

Măsuri agrotehnice

În cazul acestui cerambicid, măsurile agrotehnice sunt foarte importante. Populațiile pot fi reduse prin:

• Semănat timpuriu;

• Respectarea rotației;

• Distrugerea buruienilor gazdă;

• Arătură adâncă toamna;

• Tocarea și îngroparea resturilor vegetale sau îndepărtarea acestora după recoltat (David'yan, 2008).

Orificii în tulpini. Se văd foarte bine după recoltat

Măsuri chimice

Combaterea chimică se face în perioada de vegetație, doar atunci când se impune, în urma monitorizării apariției adulților în câmpurile de floarea-soarelui. Momentul optim este atunci când adulții sunt în perioada de hrănire și împerechere, înainte ca femelele să depună ouă. Larvele nu pot fi combătute din cauza modului de hrănire ascuns (în tulpini).

În România dăunătorul nu este cunoscut așa că, nici insecticide omologate nu există. În țările vecine (Ucraina, de exemplu) se recomandă stropiri cu lambda-cihalotrin sau clorantraniliprol + lambda - cihalotrin (FAO, 2021).

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Cum vă puteți proteja culturile de Fusarium graminearum

Gândacul bălos, prezent în culturile de cereale păioase

În culturile de cereale apare făinarea

Având în vedere importanța culturii de rapiță pentru fermierii din țara noastră, dar și presiunea ridicată a dăunătorilor în cultura de rapiță din ultimii ani, precum și soluțiile omologate limitate pentru combaterea acestora (cât și apariția rezistenței), asociațiile de fermieri au solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în găsirea unei soluții eficiente de control al acestor dăunători. Astfel că Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a avizat folosirea în situații de urgență fitosanitară a insecticidului Irazu^® (ciantraniliprol 100 g/l), în perioada 18 martie – 15 iulie 2026, pentru cultura de rapiță, pentru combaterea dăunătorilor: molia verzei (Plutella xylotella) și afidele (Aphis spp.).

Cultura de rapiță este foarte importantă pentru fermierii din România deoarece aduce primii bani în fermă la recoltat și pentru că ajută rotația culturilor, fiind o foarte bună cultură premergătoare pentru cereale păioase. De asemenea, datorită faptului că se seamănă din toamnă și acumulează precipitații peste iarnă, rapița este mai puțin expusă riscului secetei din primăvară, care a devenit un fenomen obișnuit în ultimii ani în România. Toate aceste motive au contribuit la creșterea suprafeței cultivate cu rapiță în ultimii ani, iar în sezonul agricol 2025–2026 se estimează ca au supraviețuit peste iarnă și rămân în cultură mai bine de 800.000 de hectare.

Creșterea suprafețelor cultivate anual a favorizat dezvoltarea mai multor generații a dăunătorilor deja cunoscuți, dar și apariția  unor dăunători noi în cultura de rapiță, precum Plutella xylostella. În ultimii ani, peste 25% din cultura de rapiță a fost afectată în primăvară de atacul Plutella xylostella în sudul țării, zona de vest și sudul Moldovei, chiar dacă au fost aplicate tratamente.

Plutella xylostella - larvă

Plutella xylostella - adult

Molia verzei, un real pericol pentru culturile de rapiță

Molia verzei (Plutella xylostella) este recunoscută pentru capacitatea sa rapidă de înmulțire. O singură generație poate crește de peste 60 de ori față de precedenta și are o mobilitate extrem de ridicată, putând parcurge până la 500 km în 24 de ore, cu ajutorul curenților de aer cald. Larvele încep hrănirea imediat după eclozare, fiind extrem de rapace, iar daunele produse în condiții de infestare puternică pot ajunge până la 100% în toamnă și până la 50% în primăvară.

Mai grav este că acest dăunător a dezvoltat rezistență la 91 de substanțe active insecticide, inclusiv piretroizi de sinteză, iar în prezent nu există în România un insecticid sistemic omologat pentru combaterea acestui dăunător. „Toate aceste aspecte fac ca dăunătorul Plutella xylostella să fie cel mai periculos dăunător la nivel mondial pentru cultivatorii de rapiță, provocând anual pagube de peste 5 miliarde de dolari”, subliniază Cătălin Viziru, Marketing Manager FMC România și Republica Moldova.

Eficiență dovedită asupra dăunătorilor, inclusiv împotriva celor care au dezvoltat rezistență la piretroizi

Controlul eficient al dăunătorilor din cultura de rapiță este esențial pentru obținerea de producții mari și de calitate superioară, asigurând astfel un profit consistent an de an fermierilor noștri.

Printre dăunătorii cei mai periculoși, ce produc pagube importante în culturile de rapiță și sunt dificil de controlat, putem aminti, alaturi de Plutella xylostella (molia verzei) și: Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Ceuthorrhynchus asimilisi (gărgărița semințelor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei) și Aphis spp. (afide).

Insecticidul Irazu™ este comercializat de către compania FMC în pachetul comercial Irazu™ Plus, pentru 10 hectare, compus din insecticidele Irazu™ (5L) și Nuyard^® (1L).

Irazu™ Plus combină acțiunea a două substanțe active foarte apreciate și recunoscute de fermieri – ciantraniliprol (100 g/l), sistemic și cu un efect de lungă durată, și deltametrin (100 g/l), cu efect de șoc, rapid – într-un singur pachet comercial, ușor de utilizat.

Rezultatul? Eficiență dovedită asupra dăunătorilor, inclusiv asupra celor care au dezvoltat rezistență la piretroizi. Spectrul de combatere cuprinde cei mai importanți dăunători:  Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Ceuthorrhynchus asimilis (gărgărița semințelor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei), Aphis spp. (afide), Dasineura brassicae (ţânţarul silicvelor) și Psylliodes chrisocephala (puricele cruciferelor).

Cu pachetul Irazu™ Plus, fermierii asigură  protecția culturilor de rapiță rapid, eficient și rentabil, datorită acțiunii combinate a celor două insecticide: Irazu™ și Nuyard^®. Sinergia celor două substanțe active asigură un efect de șoc, oprirea rapidă  a hrănirii insectei, paralizia dăunătorilor și un control de lungă durată, chiar și în cazul unei presiuni mari de dăunare.

Doza recomandată de aplicare: 0,5 l/ha insecticid Irazu™ și 0,075 l/ha insecticid Nuyard^®.

Avantaje pentru fermieri:

• Controlează cei mai păgubitori dăunători din culturile de rapiță;

• Insecticidul Nuyard^® are un efect imediat după aplicare; Irazu™ - efect de durată (14–21 de zile);

• Controlează dăunătorii în toate stadiile de dezvoltare: ouă, larve, adulți;

• Pot fi utilizate cu succes în combaterea integrată a dăunătorilor (IPM) și în reducerea apariției rezistenței dăunătorilor (IRM), datorită celor două moduri de acțiune.

Material furnizat de FMC Agro România

• Profitul fermelor din România se poate prăbuși accelerat prin reducerea soluțiilor de protecție a culturilor

• Fără profit, investițiile în ferme sunt puse sub semnul întrebării, iar competitivitatea agriculturii este afectată direct

• Inovația devine esențială pentru menținerea competitivității agriculturii

Reducerea numărului de substanțe active disponibile pentru protecția plantelor în Uniunea Europeană afectează direct profitabilitatea fermelor din România, potrivit unui studiu realizat de institutul german independent HFFA Research GmbH, la cererea BASF, unul dintre cei mai mari furnizori de produse pentru protecția plantelor.

Analiza arată că limitarea accesului la soluții pentru protecția culturilor nu este doar o provocare agronomică, ci și una economică majoră, care pune sub presiune directă viabilitatea fermelor. Chiar și scăderi moderate de producție la hectar se traduc în pierderi mari de profit, deoarece costurile din fermă rămân în mare parte fixe, evidențiază studiul.

„Pe măsură ce tot mai multe substanțe active chimice sunt retrase fără a fi înlocuite, agricultura din România se va confrunta cu o presiune din ce în ce mai mare asupra profitabilității la nivel de fermă. Studiul HFFA arată clar că impactul nu se limitează la producțiile obținute, ci afectează în mod direct performanța economică a fermelor”, a declarat Gabor Krasznai, Country Manager BASF Agricultural Solutions România & Republica Moldova.

Scăderi semnificative ale profitabilității la nivel de fermă

În România, potrivit studiului, impactul estimat asupra profitului principalelor culturi este semnificativ și, în unele cazuri, critic pentru sustenabilitatea economică a fermelor. La grâu, profitul economic scade cu aproximativ 62%, la porumb poate genera o scădere a profitului de peste 70%, iar la tomate acesta se reduce cu peste 90%, de la aproximativ 4.946 euro/ha la doar 440 euro/ha

Datele studiului arată că această tendință este generalizată la nivel european, respectiv profitul fermelor poate scădea, în medie, cu peste trei sferturi, ceea ce confirmă că impactul nu este unul punctual, ci afectează competitivitatea agriculturii în ansamblu.

Pentru fermieri, impactul este direct: mai puțini bani pentru achiziția de inputuri, investiții amânate și o capacitate redusă de a gestiona riscurile tot mai mari din agricultură. În astfel de condiții, unele exploatații pot ajunge în situația de a-și reduce suprafețele cultivate sau chiar de a ieși din activitate.

Această tendință se regăsește și în alte state europene. În cazul culturii de grâu, pierderile estimate ale profitului sunt de aproximativ 58% în Polonia, 76% în Bulgaria și peste 140% în Cehia, unde unele ferme pot deveni neprofitabile.

Accesul la soluții eficiente pentru protecția plantelor, esențial pentru viitorul fermelor

Într-un context în care toate statele membre ale Uniunii Europene înregistrează scăderi semnificative ale indicatorilor economici la nivel de fermă, accesul la inovație și la un portofoliu diversificat de soluții devine esențial nu doar pentru producție, ci și pentru menținerea profitabilității fermelor. Fără profit, fermierii nu mai pot susține investițiile necesare pentru modernizare, digitalizare sau tranziția către practici sustenabile.

Pentru a răspunde acestor provocări, BASF își consolidează portofoliul prin dezvoltarea  de soluții noi - erbicide, fungicide, insecticide, inclusiv soluții biologice, menite să compenseze reducerea opțiunilor disponibile.

„Din perspectiva BASF, fermierii nu pierd doar instrumente, ci și predictibilitate în modul în care își pot planifica activitatea. În acest context, accesul la inovație nu mai este doar un avantaj, ci o condiție esențială pentru menținerea profitabilității și pentru capacitatea fermelor de a rămâne competitive pe termen lung”, a subliniat Markus Roeser, Head of Communication, Public Affairs and Sustainibility la BASF Agricultural Solutions Europe North.

Fără profit, agricultura nu poate rămâne competitivă. Iar fără o agricultură competitivă, securitatea alimentară nu mai poate fi garantată. Studiul arată că accesul la soluții eficiente pentru protecția plantelor nu este doar o problemă tehnică, ci una esențială pentru viitorul economic al fermelor din România.

Studiul realizat de institutul german independent HFFA Research GmbH a fost prezentat în cadrul evenimentului „Agricultura provocărilor: de la securitate alimentară la profitabilitate”, organizat de BASF la Brașov, pe 2 iunie 2026. Au participat reprezentanți ai autorităților, ai organizațiilor profesionale și fermieri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!