plantatie viticola - REVISTA FERMIERULUI

Silviana Petre-Badea este noul director general al Cramei SERVE, cel mai vechi și unul dintre cei mai cunoscuți producători de vin din Dealu Mare, de la Ceptura – județul Prahova. După o experiență îndelungată în real estate, Silviana Petre-Badea a preluat responsabilitatea conducerii SERVE de la mama sa, Mihaela Tyrel de Poix, co-fondator al primei crame private din România. Astfel, la trei decenii de la înființare, la Crama SERVE se face tranziția către noua generație.

serve vie

Silviana Petre-Badea a condus JLL Romania timp de opt ani, iar în prezent a rămas membru non executiv în Boardul CEE al iO Partners. „Fac tranziția la o industrie complet nouă, cu o piață extrem de competitivă și cu concurenți pentru care am un mare respect. Cei 20 de ani în domeniul consultanței m-au pregătit pentru multe și mai știu că, indiferent de domeniu sau de produs, ingredientele sunt aceleași: grija față de oameni și locul lor în ecosistemul în care funcționează, focus pe rezultat, inovație și excelență în fiecare detaliu și cât mai multă bucurie în fiecare zi și în fiecare proiect. Avem deja o echipă minunată în cramă și vie, cu o medie a retenției de peste 20 de ani, și am creat o echipă de vânzări și marketing de care putem fi mândri”, a declarat Silviana Petre-Badea.

Crama SERVE, situată în regiunea viticolă Dealu Mare, din județul Prahova, are o capacitate de producție de 500.000 de sticle de vin anual, iar în 2023 a înregistrat o cifră de afaceri de două milioane de euro, în creștere față de anul anterior.

serve vinuri

Silviana Petre-Badea este absolventă a Academiei de Studii Economice și are o experiență de 20 de ani în consultanță real estate, dintre care ultimii zece ani în top management. De la cârma afacerii familiei, ea va promova excelența în interiorul companiei, va face noi recrutări și va crea sisteme moderne, care să permită scalarea business-ului începând din 2025.

Mihaela Tyrel de Poix, mama Silvianei, îi va sta alături, rămânând implicată în afacere și va acompania tranziția. De asemenea, alături de noul director general de la Crama SERVE va fi și fratele Paul Badea. La rândul său, acesta din urmă a preluat poziția de Non Executive Partner, din care va gestiona relația cu anumiți clienți și parteneri strategici și va participa la creionarea strategiei pe termen lung a companiei.

Mihaela Tyrel de Poix

mihaela serve

„Ne propunem ca în cinci ani să devenim cel mai admirat business de vinuri din România, nu doar pentru vinurile, istoria și povestea noastră, dar și pentru valoarea pe care o aducem partenerilor cu care lucrăm - angajați, furnizori și clienți, mediului de afaceri, industriei de vinuri și societății în general. Vrem ca SERVE să rămână o companie pentru care oamenii să își dorească să lucreze și cu care partenerii să dorească să facă business. Avem forța să stăm alături de alți producători cu aceleași valori și viziune în a poziționa vinul ca brand de țară pentru România”, a mai spus Silviana Petre-Badea.

Compania explorează în prezent oportunități atât în zona de producție, cât și în cea de marketing și vânzări, respectiv cultura și vinul BIO, sustenabilitate și ESG în viticultură, inovație în packaging pentru reducerea amprentei de carbon, demistificarea vinului pentru consumatori și oenoturism.

servie butuc vie

Pe lângă tranziția către noua generație, Crama SERVE marchează anul acesta și 30 de ani de existență. În 1994, contele francez Guy Tyrel de Poix împreună cu Mihaela de Poix puneau bazele uneia dintre celei mai mari afaceri viticole, înființând prima firmă privată de vinuri din România.

Vinurile SERVE au obținut peste 250 de medalii începând cu anul 1996, când Merlot Chevalier de Dionys 1995 lua medalie de bronz la competiția Selections Mondiales din Canada. Totodată, Guy si Mihaela de Poix au readus soiul Fetească neagră în atenția viticultorilor și a iubitorilor de vinuri, iar SERVE este autorul primului vin Fetească neagră notat cu peste 90 puncte Parker.

serve baric

 

**********

Despre Crama SERVE
Crama SERVE - Societatea Euro-Română pentru Vinuri de Excepție - este cel mai vechi și unul dintre cei mai cunoscuți producători de vin din Dealu Mare, regiune renumită pentru condițiile climatice ideale pentru cultivarea strugurilor roșii.
Crama SERVE deține și exploatează 65 de hectare de viță-de-vie în zona Ceptura, având o producție anuală de circa 500.000 de sticle de vin și o cifră de afaceri de circa două milioane de euro. Printre brandurile de vin produse se numără „Vinul Cavalerului”, „Terra Romana” și gama „Cuvee”.
serve struguri
Crama este în special cunoscută pentru produsele premium Cuvee Charlotte, Cuvee Guy de POIX, Cuvee Clemence, Cuvee Amaury, Cuvee Sissi și Cuvee Pacs, precum și pentru asocierea de soiuri autohtone precum Fetească neagră sau Fetească albă cu soiuri internaționale, în asamblaje excepționale.
Pe lângă producția de vin, Crama SERVE oferă clienților și experiențe de descoperire a lumii vinului, precum degustări de recunoaștere de soiuri, degustări verticale (vinuri din recolte din ani diferiți), experiențe de blending și experiențe legate de activitățile din vie.
 
Foto: https://www.serve.ro/
 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Clubul Viticultorilor Români solicită sprijinul autorităților din țara noastră pentru demararea de urgență a măsurii de distilare de criză, din fonduri europene. Situația economică actuală este dificilă, generând creșterea costurilor pentru producția agricolă și prelucrarea vinului la nivel național, mai ales datorită inflației prețurilor la îngrășăminte, energie și sticle. Concomitent, inflația globală a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor și a exacerbat tendința generală de scădere a consumului de vin din ultimii ani.

Având în vedere dificultățile cu care se confruntă sectorul vitivinicol, este nevoie urgentă de măsura de distilare a vinului în situaţii de criză. Potrivit Clubului Viticultorilor Români, sprijinul financiar pentru această măsură poate fi acordat din fonduri europene - fie din sumele alocate României pentru sectorul vitivinicol, fie din rezerva agricolă de criză de la Uniunea Europeană.

În prezent, producătorii de vin din țara noastră se confruntă cu următoarele probleme:

  • Producția de vin a crescut în 2023 față de anul precedent cu 15%, când stocurile erau deja ridicate;

  • Scădere globală a cererii și a vânzărilor de vinuri;

  • Capacitate redusă de comercializare a produselor și amortizarea investițiilor;

  • Schimbările climatice defavorabile viticulturii în România și perspectivele de accentuare în anii următori;

  • Schimbarea modelelor de consum de vin românesc în rândul cumpărătorilor din țara noastră;

  • Inițiativele de subvenționare a producătorilor din Franța, Italia și Spania, date fiind provocările similare pe care le confruntă.

Solicitarea Clubului Viticultorilor Români vine în condițiile în care producătorii din Franța, Spania și Italia, care se confruntă cu probleme similare, au solicitat recent sprijin de la Comisia Europeană care s-a arătat deschisă pentru dialog, în vederea identificării de soluții pentru reducerea urgentă a stocurilor.

„Prin instituirea acestei măsuri temporare, Clubul Viticultorilor Români vizează deblocarea pieței vitivinicole și acordarea unui sprijin producătorilor, grav afectați de lipsa lichidităților financiare, pe criterii și la un nivel similar cu practicile existente în alte state membre ale Uniunii Europene”, precizează Radu Ghițoiu, director executiv al Clubului Viticultorilor Români.

**********

Clubul Viticultorilor Români este o organizație profesională recent înființată care are ca obiectiv sprijinirea intereselor antreprenorilor din sectorul vitivinicol, cu scopul de a promova politici și reglementări echitabile în domeniu.
Are nouă membri fondatori, iar producătorii din Clubul Viticultorilor au de la 5 până la 350 de hectare cu viță-de-vie.
Președintele în exercițiu al Clubului Viticultorilor Români este cunoscutul oenolog și proprietar de cramă în Dealu Mare, Aurelia Vișinescu.
De menționat că, președinția noii organizații a sectorului vitivinicol este rotativă.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Am pus mai multe întrebări AI-ului în legătură cu ce ar trebui făcut ca vinul, via și turismul viticol să contribuie la binele general. Urmăriți aceste răspunsuri. Majoritatea sunt LMC.

... și atunci, dacă avem răspunsuri la îndemână, de ce nu avem și „mișcarea” adecvată din partea politicienilor, a oamenilor din administrație?

Eu: Ai auzit de Oracolul din Delphi? 

AI: Da, Oracolul din Delphi era un important centru de profeție din Grecia Antică, situat în sanctuarul dedicat zeiței Apollo la Delphi. Oamenii veneau acolo să primească sfaturi și predicții despre viitor de la preoții care serveau drept intermediari între oameni și zei. Este cunoscut pentru influența sa puternică în lumea antică greacă.

Eu: Dar știi că răspunsurile erau cam ambigue, un fel de politically correct de astăzi?

AI: Da, există multe relatări care sugerează că răspunsurile date de Oracolul din Delphi erau adesea vagi sau ambigue, permițând interpretări multiple. Acest lucru putea fi folosit pentru a satisface diferitele dorințe sau interpretări ale celor care căutau sfatul oracolului. Astfel, putea fi comparat într-un fel cu "politically correct"-ul din ziua de azi, în sensul că răspunsurile erau formulate într-un mod care să nu supere pe nimeni și să rămână deschise la interpretare.

Eu: Totuși, dacă trebuie să vorbim de alb sau negru nu ne putem opri la gri - ca fiind opțiunea care nu supără pe nimeni.

AI: Este adevărat că uneori este necesar să se aleagă una dintre două poziții opuse și să nu ne oprim la o soluție de compromis care să fie considerată neutră sau nedureroasă. În multe situații, este important să se facă alegeri clare și să se susțină principii și valori, chiar dacă acest lucru poate genera tensiuni sau dezacorduri. Este esențial să căutăm adevărul și justiția, chiar și atunci când acestea implică alegeri dificile sau conflicte.

Eu: Suntem în perfect acord. Spune-mi atunci, crezi că o agricultură din ce în ce mai performantă, care, prin folosirea tehnologiei de ultimă oră, are nevoie de oameni într-un număr din ce în ce mai mic, este în folosul satelor, populației de acolo (aproape deloc implicată în fenomen nici ca forță de muncă, nici antreprenorial) și, prin extensie logică - sporului demografic al României (astăzi, negativ)?

AI: Este o întrebare complexă și există multiple aspecte de luat în considerare. Pe de o parte, tehnologia și automatizarea pot îmbunătăți eficiența și productivitatea în agricultură, permițând o mai bună utilizare a resurselor și reducând dependența de forța de muncă umană. Totuși, acest lucru poate duce la o scădere a necesarului de muncă în sectorul agricol, ceea ce poate afecta comunitățile rurale care depind în mare măsură de agricultură pentru traiul lor.

Pentru a contracara acest efect negativ, este important să se investească în programe de reconversie profesională și educație pentru a ajuta populația rurală să-și găsească noi oportunități de angajare în alte sectoare sau să devină antreprenori în domenii non-agricole sau agricole de nișă. De asemenea, este crucial să se dezvolte infrastructura și să se ofere sprijin pentru stimularea antreprenoriatului rural și diversificarea economiei locale.

În ceea ce privește sporul demografic al României, acesta poate fi influențat de multipli factori, inclusiv de migrație și de schimbările economice și sociale din țară. Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale poate contribui la menținerea și creșterea populației prin crearea de noi oportunități și condiții de viață mai bune pentru locuitorii acestora și, posibil, la declanșarea fenomenului de migrație inversă.

Desigur, am și două seturi de argumente, unul pentru a convinge autoritățile și altul pentru a prezenta oportunitatea enoturismului cetățenilor, țăranilor:

Argumente pentru autorități:

Economic: Enoturismul poate stimula dezvoltarea economică a zonelor rurale prin crearea de noi locuri de muncă în domenii precum turismul, ospitalitatea, gastronomia, lărgirea ariei de servicii și dezvoltarea comerțului cu produse locale.

Promovarea patrimoniului cultural: Podgoriile și vinăriile sunt adesea însoțite de istorie și tradiție bogată, iar enoturismul poate contribui la promovarea și conservarea acestui patrimoniu cultural prin vizitarea și învățarea despre istoria și procesul de producție a vinului, cu resurse atrase de la public.

Infrastructură și servicii publice: Dezvoltarea enoturismului poate stimula investițiile în infrastructură și servicii publice în zonele rurale, cum ar fi drumurile, rețelele de apă și canalizare, facilități de agrement și siguranță.

Promovarea sustenabilității: Enoturismul poate promova practici agricole și de producție durabile, precum agricultura ecologică și gestionarea responsabilă a resurselor naturale, contribuind astfel la protejarea mediului înconjurător. Produse derivate sau chiar deșeurile pot fi valorificate ca îngrășăminte sau materie pentru producerea energiei.

Argumente pentru cetățeni, țărani:

Oportunitate de afaceri: Enoturismul oferă oportunități pentru tinerii antreprenori și fermieri să-și dezvolte propriile afaceri în domenii precum turismul rural, cazarea și restaurantele tradiționale.

Suplimentarea veniturilor: Participarea la enoturism poate aduce venituri suplimentare familiilor rurale prin vânzarea de produse locale, servicii de ghidaj turistic sau cazare și masă pentru turiști.

Promovarea culturii și tradițiilor locale: Enoturismul oferă oportunități pentru comunitățile rurale să își promoveze cultura, tradițiile și produsele locale, ceea ce poate duce la o mai mare apreciere și recunoaștere a valorilor lor în rândul turiștilor.

Creșterea comunității: Participarea la activități de enoturism poate consolida legăturile sociale în comunitățile rurale, creând oportunități pentru interacțiune și schimb de experiențe între locuitori și vizitatori.

Prin comunicarea și promovarea acestor argumente, atât autoritățile, cât și oamenii simpli ar putea fi convinși de beneficiile enoturismului și ar putea fi încurajați să sprijine și să participe la dezvoltarea acestui sector în zonele rurale, totul, în numele bunăstării generale crescute. Un element esențial este chiar fixarea persoanelor tinere în zonele rurale, zone supuse depopulării.

Eu: În cazul României, concret, vinul este privit doar ca produs agricol și de aceea „este legat” de Ministerul Agriculturii (MADR). Din păcate, Ministerul Agriculturii nu poate ține pasul cu schimbările de comportament economic, social, cultural. Nu se poate implica într-o strategie în care vinul poate deveni element principal al brandului de țară ca produs cultural, identitar, catalizator al unei noi vieți și al dezvoltării în mediul rural. Te rog, furnizează-mi separat, pentru fiecare minister, argumentele pentru care s-ar implica în promovarea vinului și a enoturismului (turismului vitivinicol), presupunând că ar exista legile care să le permită acest lucru. Personal, am în vedere Ministerele Culturii, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cercetării (Învățământ), Ministerul Turismului.

AI: Înțeleg. Iată argumente pentru implicarea fiecărui minister în promovarea vinului și a enoturismului:

Ministerul Culturii:

1. Promovarea patrimoniului cultural: Vinul are o importanță semnificativă în cultura și tradițiile românești, iar promovarea acestuia poate contribui la conservarea și promovarea patrimoniului cultural al țării. Acest model există în Franța, de exemplu.

2. Evenimente culturale și festivaluri: Ministerul Culturii ar putea sprijini organizarea de evenimente culturale, festivaluri și expoziții legate de vin și tradițiile vitivinicole românești pentru a încuraja participarea și interesul publicului, dar și pentru a crește vitalitatea unor localități.

3. Sprijin pentru artă și creație: Enoturismul poate stimula interesul pentru arta și creația locale, cum ar fi arhitectura tradițională, arta culinară și artele decorative, pe care Ministerul Culturii ar putea să le sprijine și să le promoveze. Arta universală poate deveni parte integrantă.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

1. Crearea de locuri de muncă: Dezvoltarea enoturismului poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale, în special în domenii precum turismul, ospitalitatea, meșteșugurile și gastronomia, ceea ce ar putea reduce șomajul și ar putea îmbunătăți nivelul de trai al comunităților locale.

2. Sprijin pentru antreprenoriat și formare profesională: Ministerul Muncii ar putea să ofere sprijin financiar și consultanță pentru antreprenorii locali din sectorul enoturistic și să dezvolte programe de formare profesională pentru a pregăti forța de muncă locală pentru noile oportunități de angajare.

Ministerul Afacerilor Externe:

1. Promovarea brandului de țară: Vinul românesc poate fi un ambasador puternic al brandului de țară în străinătate, iar Ministerul Afacerilor Externe ar putea să sprijine promovarea și exportul vinului românesc prin intermediul rețelelor diplomatice și al campaniilor de marketing internațional.

2. Diplomație culturală: Enoturismul poate fi un instrument eficient în diplomația culturală, facilitând schimburile culturale și promovând imaginea României în lumea întreagă. Ministerul Afacerilor Externe ar putea să sprijine inițiativele de promovare culturală care includ și elemente enoturistice. Diaspora poate reprezenta un avanpost valoros.

Ministerul Cercetării și Învățământului:

1. Cercetare și inovare: Ministerul Cercetării ar putea să sprijine cercetarea și inovarea în domeniul vitivinicol pentru a îmbunătăți calitatea vinurilor românești, pentru a promova practici sustenabile în agricultură, pentru a crea noi produse cu valoare adăugată mare.

2. Educație și formare: Ministerul Învățământului ar putea să integreze în programele școlare educație despre viticultură, enologie și enoturism pentru a pregăti viitoarea generație de profesioniști din industria vitivinicolă.

Ministerul Turismului:

1. Promovarea turismului rural: Enoturismul poate fi un element important în promovarea turismului rural în România, iar Ministerul Turismului ar putea să dezvolte strategii și programe specifice pentru a atrage turiști către zonele vitivinicole din țară.

2. Infrastructură și facilități turistice: Ministerul Turismului ar putea să sprijine investițiile în dezvoltarea infrastructurii și a facilităților turistice în zonele vitivinicole, inclusiv prin identificarea unor trasee cu potențial în vederea construirii și modernizării de drumuri, restaurante, pensiuni și alte facilități de cazare și agrement.

Alte organizații și instituții:

- Asociații și organizații viticole: Aceste organizații ar putea juca un rol important în promovarea vinului și a enoturismului la nivel local și național și ar putea colabora cu autoritățile pentru dezvoltarea sectorului.

- Asociații de dezvoltare locală: Aceste asociații pot fi partenere-cheie în implementarea proiectelor și inițiativelor de dezvoltare a enoturismului la nivel comunitar și regional.

- Organizații non-guvernamentale: ONG-urile pot sprijini dezvoltarea enoturismului prin proiecte de dezvoltare rurală, educație și formare profesională, conservare a mediului și promovare culturală.

Prin implicarea și colaborarea acestor ministere, organizații și instituții, se poate crea un cadru favorabil pentru promovarea vinului și a enoturismului în România și pentru valorificarea potențialului acestora în beneficiul dezvoltării durabile a mediului rural și a întregii economii naționale.

Notă lămuritoare:
LMC = La Mintea Cocoșului.

 

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Paharul cu... visuri

Vineri, 15 martie 2024, la Casino Sinaia a avut loc prima ediție a Galei ADAR, un eveniment care celebrează excelența în industria vitivinicolă românească. Gala a adus în prim plan recunoașterea și premierea personalităților din domeniului vitivinicol, subliniind contribuția semnificativă a acestora la evoluția și promovarea vinurilor românești pe plan național și internațional. Evenimentul marchează aniversarea a 30 de ani de la fondarea Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Gala ADAR a adus în centrul atenției cei 30 de ani de activitate ai asociației, cât și personalități din domeniul viticol. „Este o onoare să sărbătorim împreună această aniversare importantă și să reflectăm asupra contribuțiilor pe care ADAR le-a adus sectorului vitivinicol din România. De-a lungul celor 30 de ani de activitate, ADAR s-a implicat activ în evoluția vinului românesc și a devenit o voce respectată în industrie, influențând deciziile și practicile care afectează calitatea vinurilor”, a declarat Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

Foto: Vlad Dumitrescu

Gala ADAR.Foto Vlad Dumitrescu

Pe lângă membrii ADAR, la gală au fost prezenți producători de vin și alți profesioniști din industrie: oenologi, viticultori, somelieri, distribuitori și comercianți de vinuri. În recunoașterea contribuției lor excepționale la dezvoltarea și promovarea vinului românesc, șapte membri fondatori au fost onorați cu diplome de excelență pentru devotamentul, competența și profesionalismul lor remarcabile.

„Mi-am dedicat întreaga activitate Măriei Sale Vinul. Pot declara cu mâna pe inimă că este o mare bucurie și mă onorează diploma pe care am primit-o în această seară. Când ai ajuns la o anumită vârstă, când ai adunat de-a lungul anilor o anumită experiență în ceea ce privește vinul, recunoașterea meritelor aduce un ceva în plus sufletului. Și aș mai spune un lucru, vinul își alege pe cel care îl bea. Meritul ADAR este că eforturile făcute în cei 30 de ani au fost dedicate creșterii nivelului de cultură al băutorului de vin”, a spus Gheorghe Crăciunescu, membru ADAR.

Foto: ADAR

431596993 846605967511090 6567210358476872478 n

Fondată în ianuarie 1994 de absolvenți ai Institutului de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie şi ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Asociația Degustătorilor Autorizați din România a devenit în timp ce și-a propus să fie încă de la început, un instrument eficient în domeniul aprecierii calității vinurilor românești.

Foto: Vlad Dumitrescu

Ioan Nămoloșanu membru fondator diploma de excelență.Foto Vlad Dumitrescu

„Asociația Degustătorilor Autorizați din România este pentru mine a doua familie. Este un amestec incredibil de profesionalism, prietenie, camaraderie, calitate umană, respect și multe alte atribute ale unei organizații cu adevărat de excepție. Asociația a reușit în cei 30 de ani de când a pornit la drum să formeze sute de adevărați specialiști ai vinului. Aproape fără excepție toți cei intrați pe rând în asociație au găsit la întâlnirile noastre ceea ce este relativ dificil de găsit în mediul economic, senzația de prietenie pe care o ai cu ceilalți membri”, a punctat Mihai Baniță, președinte executiv ADAR.

 

Simbol al excelenței și încrederii pentru consumatori și producători

 

De-a lungul celor 30 de ani de activitate, ADAR a inițiat în arta degustării peste 500 de cursanți. Aceștia au avut posibilitatea de a se pregăti continuu, prin întâlnirile trimestriale organizate în diferite regiuni ale țării, fiecare dintre acestea cu o degustare tematică stabilită, dându-le posibilitatea de a întâlni vinuri din toată țara, dar și din străinătate, de a cunoaște tehnici diverse de vinificație, de a face schimb de experiență cu alți colegi în vederea creșterii calității vinului românesc.

Dintre membrii ADAR, 20% sunt jurați în concursurile internaționale și reprezintă România în toate colțurile lumii. Certificarea oferită de ADAR a devenit un simbol al excelenței și încrederii pentru consumatori și producători deopotrivă.

ADAR a fost în fruntea promovării culturii vinului în România, fiind partener la evenimente educaționale precum IWCB/VINARIUM, VinVest, la degustări publice și semnând un protocol cu Ministerul Turismului pentru conceptualizarea oenoturismului.

Vreau să mă refer anume la influența pozitivă pe care această organizație minunată a avut-o în devenirea Recașului. Nu poți să iei o decizie managerială fără să ai informații, iar prezența noastră trimestrială la acele degustări de 60-70 de probe de vin ne-a ajutat întotdeauna să știm, obiectiv, unde ne situăm și să vedem care este tendința. Un alt rol important a fost acela că, la demararea privatizării, am avut de ales în ceea ce privește calea de urmat în oenologie, pe cea clasică, sau pe cea a lumii noi, iar prezența în această asociație ne-a ajutat și iată că, după 20 de ani, am reușit să alegem o cale care merge spre succes”, arătat Gheorghe Iova, acționar Cramele Recaș și membru ADAR.

Foto: Constantin Duma

Gala ADAR Foto Constantin Duma

 

*****

Gala ADAR este organizată de Asociația Degustătorilor Autorizați din România
Parteneri principali: Valdo Invest și Cramele Recaș
Parteneri: Budureasca, BASF, Jidvei
Susținători: Cotnari, Averești, Klarwin, Crama DeMatei, Beciul Domnesc, Crama Viișoara, Domeniile Valea Călugărească, Lacerta, Domeniile Blaga, Domeniul Aristiței
Partener media: AGRO TV

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Asociația Winelover România a lansat al doilea volum „Wine Secrets of Romania”, seria de cărți din cadrul proiectului ProViRo, de prezentare și promovare a cramelor și vinurilor românești în străinătate. Volumul este dedicat regiunii Dobrogea și este semnat de Elizabeth Gabay MW.

„Ambițiosul proiect ProViRo, ce a debutat în 2021 și se derulează pe parcursul a trei ani, cuprinde editarea a șapte volume, scrise în limba engleză, despre regiunile vitivinicole din România. Volumele sunt semnate de somelieri, critici și comentatori de vin cu activitate în străinătate și sunt traduse în limbi de circulație pentru a oferi expunere și susținere vinurilor românești”, arată Răzvan Stoenescu, președintele Winelover România.

Al doilea volum al seriei, dedicat regiunii Dobrogea, este redactat de Elizabeth Gabay MW și este disponibil în România într-o ediție limitată de 200 de exemplare. În premieră, un Master of Wine (MW) scrie o carte despre o regiune viticolă din țara noastră. Împreună cu membrii Asociației Winelover, Elizabeth Gabay MW a mers în vizită la cramele dobrogene, pentru a le descoperi povestea și vinurile, experiență pe care a descris-o în cartea proaspăt ieșită din tipar.

Volumul II „Wine Secrets of Romania” cuprinde un scurt istoric al vinificației în Dobrogea, detalii despre poziția geografică și terenul zonei, soiurile de struguri și cramele din regiune, cât și povești despre enoturism și gastronomia tradițională românească. Volumul este dedicat unui public larg, care include comunitatea internațională Winelover, ai cărei membri se întâlnesc periodic în diverse țări, educatori în vin, cât și organizatori de concursuri de vin.

Primul volum, lansat în 2023, este dedicat regiunii Drăgășani și a fost redactat de Julia și Bruno Scavo.

Asociația Winelover România promovează constant vinurile românești în țară și în străinătate, prin organizarea de evenimente care reunesc comunități de iubitori de vin pasionați și dornici să descopere cramele și vinurile din România.

Proiectul Asociației Winelover a beneficiat de susținerea Fundației Banca Transilvania, Media Sat, Carpathian Springs și Eximprod Grup.

Cartea este disponibilă online, pe site-ul Asociației Winelover România, în shop; în București, la sediul CopyShop Document (Calea Griviței nr.8-10, parter, tel. 0744.500.155), dar și în Brăila, la Original Liquor Store (Bdul. Independenței 20 B, tel. 0771.791.928) și Iași, la Asociația Blessing Hearts (tel. 0745.008.174).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Concursul de Vinuri Spumante Românești, ajuns anul acesta la ediția cu numărul 5, s-a desfășurat, în premieră, în două capitale europene simultan, la București și la Amsterdam, luni - 4 decembrie. Au intrat la jurizare 46 de vinuri spumante, 34 obținute prin metoda tradițională (a doua fermentație în sticlă) și 12 realizate prin metoda Charmat (a doua fermentație în rezervoare de inox).

spumante concurs 1

spumante concurs 2

Concursul de Vinuri Spumante Românești a luat naștere în anul 2018 cu scopul de a evidenția cei mai buni producători și cele mai bune vinuri spumante, pe fiecare categorie în parte. „Jurizarea făcută de oameni cu înalte standarde profesionale în domeniu duce la consolidarea acestui concurs ca un etalon pentru industria spumantelor din țara noastră”, a declarat Tiberiu Onuțu, inițiatorul concursului.

tibi onutu

spumante concurs 3

spumante concurs 5

spumante concurs 4

În România, activează 29 de producători care cumulează 117 mărci de vinuri spumante.

 

Topul ediției 5 a Concursului de Vinuri Spumante Românești 2023

 

Spumante albe, metoda tradițională

1. Podgoria Silvania, Blanc de noir, 2020, extrabrut

2. Budureasca, Classic Blanc Noir, 2014, extrabrut

3. Villa Vinèa, Cuvée Celést, 2018, brut

Spumante rosé, metoda tradițională

1. Podgoria Silvania, Lux, magnum, 2019, brut  

2. Villa Vinèa Rosé Celést, 2021, brut

3. Domeniile Panciu, Domeniile Panciu, 2015, brut

Spumante albe, metoda Charmat

1. Budureasca, Shine, 2019, brut

2. Crama Gîrboiu, Cuartz, extrasec

3. Crama Hermeziu, Thrubilo, brut nature

Spumante rosé, metoda Charmat

1. Crama Hermeziu, C'est Soir, brut

2. Budureasca, Shine, 2019, sec

3. Crama Gîrboiu, Cuartz, extrasec

Clasament general

1. Podgoria Silvania Blanc de noir, 2020, extrabrut

2. Budureasca Classic Blanc Noir, 2014, extrabrut

3. Villa Vinèa Cuvée Celést, 2018, brut

4. Cramele Jidvei, Jidvei, extrabrut

5. Podgoria Silvania, Blanc de blancs, 2019, brut

Mai multe detalii despre Concursul de Vinuri Spumante Românești 2023 am publicat aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/5953-concursul-de-vinuri-spumante-romanesti-2023-ajuns-la-editia-cu-numarul-5-are-loc-pe-4-decembrie.html

intro

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Vineri - 24 noiembrie 2023, la Romexpo București, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, se lansează cartea „Țara și Vinul, relațiile dintre brandul de țară și brandul vinurilor românești, o abordare heterodoxă” – care are la bază lucrarea de doctorat a autoarei, Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei Wines Of Romania. Evenimentul are loc la standul Tritonic (parter, numărul 16), de la ora 18:00.

„Ambasadoarea” vinurilor românești, așa cum este adesea numită, Marinela Ardelean se află la cea de-a șasea lansare de carte, având publicate până în prezent încă cinci volume: 50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate italiene (2014); Cartea vinurilor românești, vol. I (2016); Cartea vinurilor românești, vol. II (2017); Cartea vinurilor românești, Vol. III (2018) și Ghid Ro-Wine 2019.

Tara si Vinul

Autoarea și-a dobândit nu numai statutul de promotor al vinului românesc, ci și pe acela de formator autorizat pentru educarea consumatorilor și pentru dezvoltarea culturii vinului în România.

„Vinul este privit din ce în ce mai mult în întreaga lume ca unul dintre elementele care definesc calitatea vieții, iar pentru români, vinul este chiar mai mult decât atât, este un element de identitate națională”, afirmă Marinela Ardelean.

Conform OIV, România a produs, în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor cinc ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa. 

În cartea „Țara și Vinul” (Editura Tritonic) este analizată tocmai această relație dintre brandul de țară, capitalul brandului de țară și imaginea brandului de țară, pe de-o parte, și promovarea vinului românesc, pe de altă parte. Lucrarea a fost inițial teza de doctorat elaborată și susținută de autoare la școala doctorală a Facultății de Economie și de Administrare a Afacerilor, din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Cartea este construită ca o primă cercetare profundă, sistematică, întemeiată pe o bogată bibliografie și pe o metodologie în care se îmbină tehnicile de cercetare cantitativ-statistice și calitative cu analize pertinente, interpretări subtile și concluzii solide despre concepte foarte actuale, vehiculate frecvent, dar puțin înțelese: brandul de țară, valoarea brandului de țară, imaginea brandului de țară.

395638166 757434966428243 2654804959983170896 n

„În ultimul capitol al cărții am inclus pentru iubitorii vinului și rezultatele cercetării secundare cu privire la piața vinului și la consumul de vin, o prezentare a brandului de țară în corelație cu brandul vinurilor, cu referire special la Chile, Franța și România, precum și rezultatele analizei calitative și ale cercetării cantitative”, precizează Marinela Ardelean.

De asemenea, volumul abordează și consumul de vin din întreaga lume, inclusiv în zone geografice în care cultura oenologică a pătruns recent, cu exemple și date concrete pentru pasionați.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Potrivit estimărilor Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV), 2023 a fost un an dificil pentru industria vinului, înregistrându-se o scădere a producției până la un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 60 de ani. Datele colectate de OIV au fost analizate de platforma Wines of Romania, care susține că România se numără printre puținele țări care au produs mai mult vin în acest an comparativ cu 2022, fiind a patra țară cu cea mai mare creștere a volumului.

În 2023, conform OIV, România a produs 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor cinci ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa.

Pe plan global, creșteri de volume au mai înregistrat Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) și Germania (9 milioane hl, +1%).

Din cauza condițiilor climatice, a secetei și bolilor din vie, producția de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă și în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croația (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) și Moldova (-10%).

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acuratețe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate țările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult. Astfel, Uruguay și Argentina au produs cu 29% mai puțin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Per total, producția globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puțin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

DSC08135

În urma estimărilor OIV, Franța a redevenit cel mai mare producător european de vin, cu 45,8 milioane de hectolitri, o cifră identică cu cea de anul trecut. În schimb, Australia, o sursă populară de vin pentru piețele europene, a pierdut peste o cincime din producție din cauza precipitațiilor abundente și a inundațiilor provocate de La Nina. În America de Sud, Chile, țară cunoscută pentru raportul foarte bun între calitate și preț al vinurilor, a suferit din cauza incendiilor și a secetei, în timp ce podgoriile din Argentina au fost afectate de grindină și ger. 

 

Scăderea producției globale, o oportunitate pentru România

 

Situația de pe piața globală a industriei vinului ar putea fi o oportunitate pentru țara noastră. „Însă nu avem încă maturitatea, relațiile din piață și nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creșterea producției este, totuși, o veste bună, deși previzibilă. Avem încă suprafețe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenți își diversifică și își rafinează oferta – într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale piețe de vin din România, cel puțin din punct de vedere al producției”, apreciază Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei WinesOfRomania.com, un proiect 100% privat, dedicat promovării vinului românesc.

Marinela Ardelean fondator al platformei WinesOfRomania

Potrivit expertului, în ceea ce privește consumul de vin, lucrurile stau diferit. Deși pe piața internă, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat o comunitate solidă de cunoscători și consumatori avizați, industria mai are încă nevoie de dezvoltare. „Vorbim despre readucerea vinului în rândul alimentelor, ca realitate, nu la nivel declarativ, și despre o educare a consumatorului către moderație și satisfacție, despre paharul de vin de la masă, și nu orice vin, ci unul de calitate, verificat și conform, nu de vinul bunicului de la țară”, a adăugat Marinela Ardelean.

Principala provocare, pentru acest an și pentru anii care vor veni, rămâne deschiderea piețelor externe. O asemenea scădere a producției globale poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-și redobândi statutul internațional de țară producătoare de vin. „Spuneam, în urmă cu zece ani, că văd România pe podiumul calității, alături de Franța și Spania, în 2036. Deși lucrurile se mișcă mai încet decât speram, am în continuare încredere în vinul românesc, în soiurile autohtone și în calitatea pe care o pot furniza producătorii români de vin”, a conchis Marinela Ardelean.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Vineri, 18 martie 2022, a avut loc ultima etapă a celei de-a șaptea ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF. Odată cu jurizarea vinurilor din Banat și Transilvania, membrii ADAR au stabilit lista celor 36 de vinuri care vor concura în marea finală, de pe 12 mai, pentru cele trei premii în valoare totală de 15.000 euro, puse în joc de BASF Agricultural Solutions România.

Compania anunță că, la ediția din acest an, vor fi desemnate și cele mai populare trei vinuri, din cele 36 finaliste, care vor fi jurizate de Cabral Ibacka, Vlad Petreanu, Alex Dona, Cristian China Birta, Andra Nistor, aceștia fiind special instruiți pentru a realiza o degustare ca la carte.

Concursul național „Povești cu vinuri românești” este dedicat viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate sub 100 de hectare, sprijinindu-i în promovarea brandurilor și în vânzarea vinurilor. Competiția se desfășoară în patru faze, organizate în marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. Dincolo de concursul dedicat vinurilor locale, BASF Agricutural Solutions România lansează și o competiție dedicată etichetelor de pe sticlele de vin. Acest concurs se desfășoară pe două paliere. Pe de o parte, fanii paginii de Facebook a companiei votează cea mai atractivă etichetă, iar pe de altă parte, un juriu alcătuit din specialiști în domeniul advertisingului alege eticheta creativă, eticheta cu cel mai frumos design și cu cele mai mari șanse de a avea succes pe piață.

Mai multe despre ediția 2022 a concursului și vinurile câștigătoare din Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, aici: https://revistafermierului.ro/romania-viticola/item/5311-povesti-cu-vinuri-romanesti-concursul-basf-si-a-desemnat-castigatorii-din-moldova-oltenia-muntenia-si-dobrogea.html

 

Banat și Transilvania, vinurile și etichetele premiate

 

Vinuri albe

  • Crama Zaig - Sauvignon Blanc, sec, 2021

  • Crama Pivnița Savu - Sauvignon Blanc, sec, 2021

  • Fort Silvan - Fetească Regală, sec, 2021

Vinuri roze

  • Miniș Winery - Merlot, sec, 2021

  • Crama Tarr - Cabernet Sauvignon, 2021

  • Cooperativa Vinart Aiud - Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Vinuri roșii

  • Crama Daiconi - Merlot, sec, 2018

  • Crama Aramic - Cabernet Sauvignon + Merlot + Fetească Neagră, sec, 2019

  • Crama Milo - Cabernet Sauvignon barrique, sec 2018

 

Premiul „Cea mai frumoasă etichetă” din regiunea Banatului și Transilvaniei a ajuns la Crama Pivnița Savu, iar „Cea mai creativă etichetă” a fost desemnată „Urme”, gamă de vinuri produsă de Familia Darabont.

pivnita savu feteasca regala 1540x866

familia darabont urme 1540x866

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, organizează și în 2022 Concursul „Povești cu vinuri românești”. Competiția, ajunsă la a șaptea ediție, este dedicată viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate sub 100 de hectare, sprijinindu-i în promovarea brandurilor și în vânzarea vinurilor.

BASF Povesti cu vinuri romanesti 2

Concursul se desfășoară în patru faze, organizate în marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), desemnează câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Finala națională, care va avea loc la Brașov, pe 12 mai 2022, va cuprinde 36 de vinuri. Fiecare categorie de vin (alb, roze și roșu) va avea desemnat un singur mare câștigător, iar cele trei mari premii au fiecare o valoare de 5.000 de euro.

Dincolo de concursul dedicat vinurilor locale, BASF Agricutural Solutions România lansează și o competiție dedicată etichetelor de pe sticlele de vin. Acest concurs se desfășoară pe două paliere. Pe de o parte, fanii paginii de Facebook a companiei votează cea mai atractivă etichetă, iar pe de altă parte, un juriu alcătuit din specialiști în domeniul advertisingului alege eticheta creativă, eticheta cu cel mai frumos design și cu cele mai mari șanse de a avea succes pe piață.

Până în prezent, au avut loc trei etape, fiind jurizate în total vreo 300 de vinuri: Moldova (2 martie – județul Vrancea); Oltenia (4 martie – Craiova); Muntenia și Dobrogea (9 martie – Ploiești). Urmează, pe 17 martie a.c., etapa regională Banat și Transilvania, care se va desfășura la Arad.

Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România

Mario Tomsic Country Manager BASF Agricultural Solutions Romaniajpg

 

Sub semnul astroenologiei, printre stelele vinurilor autohtone

 

Concursul național „Povești cu vinuri românești” 2022, organizat de BASF și Asociația Degustătorilor Autorizați din România, de data aceasta stă sub semnul... astroenologiei. „Alături de viticultorii din toate zonele țării asistăm la un scenariu demn de capodoperele SF, o realitate alternativă, o poveste captivantă în care personajele principale descoperă, cu ajutorul tehnologiei avansate, cum se pot atinge cele mai bune rezultate în producția de vin și cum se pot obține soiuri superioare de vin”, a precizat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

concurs3 1540x866

concurs2 1540x866

Conceptul evenimentului, inspirat din desenele uriașe create de civilizația Nazca, aduce personajul principal, Viticultorul, față în față cu entități misterioase, din alte lumi, care-i vor fi alături pentru a-l învăța toate secretele tehnologiei avansate numită Smart Technology.

Viticultorii din Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea au asistat la spectacolul din altă lume pus în scenă de BASF. Însă nu au aflat doar informații importante și noutăți utile despre tehnologiile avansate de protecție a viței-de-vie, ci și care sunt vinurile selectate de juriul ADAR pentru a merge în marea finală națională, cât și care sunt cele mai frumoase și creative etichete de pe sticlele de vin.

concurs4 1540x866

concurs1 1540x866

 

Moldova

 

Vinuri albe:

  • Casa Cotnari Iași - Tămâioasă Românească, demisec, 2021;

  • Casa Cotnari Iași - Sauvignon Blanc, sec, 2021;

  • HD Wines - Fetească Regală + Fetească Albă + Sauvignon Blanc, sec, 2021.

Vinuri roze:

  • Vitisim Cotești - Fetească neagră, sec, 2021;

  • Viticon Mih - Fetească Neagră + Cabernet Sauvignon, demisec, 2021;

  • Marian Olteanu - Pinot Noir + Fetească Neagră, sec, 2021.

Vinuri roșii:

  • Valente - Merlot, sec, 2020;

  • Florin Stegariu - Fetească neagră, dulce, 2020;

  • Marian Olteanu - Fetească neagră, sec, 2019.

 

eticheta1 1540x866

Crama Moșia Domnească a câștigat competiția dedicată etichetelor de pe sticlele de vin, cea mai frumoasă etichetă din zona Moldovei fiind „Începuturi” – Riesling Italian, iar cea mai creativă etichetă „Taine – de ești năzdrăvană”.

 

Oltenia

 

Vinuri albe:

  • Crama Mennini - Sauvignon Blanc, sec, 2021;

  • Crama Corcova - Sauvignon Blanc, sec, 2021;

  • Crama Marcea – Tămâioasă Românească, sec, 2021.

Vinuri roze:

  • Crama Mennini - Pinot Noir + Negru de Drăgășani, sec, 2021;

  • Crama Pomiviticolă - Cabernet Sauvignon, demisec, 2021;

  • Crama Corcova – Merlot + Cabernet Sauvignon + Syrah, sec, 2021.

Vinuri roșii:

  • Crama Vinaltus - Negru de Drăgășani + Cabernet Sauvignon, sec, 2018;

  • Crama Corcova - Cabernet Sauvignon + Merlot + Syrah, sec, 2017;

  • Crama Vinaltus - Fetească neagră + Negru de Drăgășani, sec, 2019.

 

eticheta2 1540x866

Casa de Vinuri Negrini s-a bucurat de aprecierea publicului și a specialiștilor, câștigând concursul adresat etichetelor de vin. Eticheta „ag/um” – Merlot a fost desemnată cea mai frumoasă de către iubitorii de vin din social media, în timp ce eticheta „ag/um” roze a fost desemnată cea mai creativă.

 

Muntenia și Dobrogea

 

Vinuri albe:

  • Crama Viișoara - Sauvignon Blanc, sec, 2021;

  • ICDVV Pietroasa - Tămâioasă Românească, sec, 2020;

  • SCDVV Murfatlar - Chardonnay, dulce, 2019.

Vinuri roze:

  • Crama Gabai - Fetească Neagră + Pinot Noir + Cabernet Sauvignon, sec 2021;

  • Crama Hamangia - Cabernet Sauvignon, demisec 2021;

  • Crama Trantu - Cabernet Sauvignon + Fetească Neagră, sec, 2021.

Vinuri roșii:

  • Crama de Piatră - Merlot + Cabernet Sauvignon, sec, 2018;

  • Domeniul Aristiței - Merlot + Cabernet Sauvignon + Fetească Neagră, sec, 2019;

  • Conacul Ceptura - Merlot, sec 2019.

 

heritage feteasc regala bolgiu 1540x866

Crama Bolgiu a câștigat concusul „Cea mai frumoasă etichetă” din regiunea Munteniei și a Dobrogei cu Héritage - Fetească Regală, 2020.

 

crama hamangia kultura merlot 2017 1540x866

„Cea mai creativă etichetă” din regiunea Munteniei și a Dobrogei a fost desemnată Kultura – Merlot, Crama Hamangia.

 

BASF Povesti cu vinuri romanesti

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă
Pagina 1 din 4

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista