plantatie - REVISTA FERMIERULUI

An de an, compania Jidvei își reînnoiește plantațiile viticole. Vița-de-vie din care se produc vinurile de Jidvei își trage seva din Podgoria Târnave, care se întinde între râurile Târnava Mică și Târnava Mare, la circa 50 de kilometri de Cetatea Alba Iulia. Cu o suprafață întinsă pe aproximativ 2.500 de hectare, Jidvei deține cea mai mare plantație viticolă din România și din Europa cu proprietar unic.

Recent, am ajuns la Jidvei, într-o plantaţie înfiinţată chiar în acest an, 2023, unde interlocutor ne-a fost directorul tehnic al societății, inginerul Marin Cucură. „Noi în fiecare an reînnoim o parte din plantaţii, undeva în jur de 10% din plantaţii. Anul ăsta am plantat o suprafaţă de 150 de hectare de viță-de-vie, iar structura de soiuri o stabilim în funcţie de ce anume cere piaţa. Aici unde ne aflăm acum e o parcelă de vreo 30 de hectare pe care am pus Chardonnay.”

marin cucura

Din suprafața de 2.500 de hectare, cea mai mare pondere este deținută de soiul Fetească regală, în jur de 800 de hectare. Apoi, pe vreo 450 de hectare este soiul Sauvignon Blanc, care, în zona Jidveiului, întâlneşte condiţii prielnice şi are, zic specialiștii, calitate extraordinară. „Plantațiile noi le înființăm cu ajutorul fondurilor din Programul de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole. Defrişăm plantaţiile unde avem goluri multe sau au fost poziţionate când am plantat într-un anumit fel, iar ţinând cont că forţa de muncă e tot mai puţină, încercăm plantaţii noi cu trei metri între rânduri, cu 80 cm între plante pe rând. Vrem să facem sisteme cu cordon liber, ca să fie cât mai puţină forţă de muncă în plantaţie, astfel încât să le lucrăm cât mai mult mecanizat. Majoritatea ce plantăm acum pentru cordonul liber plantăm din deal în vale. Plantându-le din deal în vale, eşti nevoit să înierbezi din primul an între rânduri, pentru că la ploi apar aluviuni şi eroziuni şi atunci e de preferat să înrădăcinezi din primul an și, după cum se poate vedea, n-avem probleme mari cu spălatul de ploaie sau cu eroziunea solului. Mai nou, lucrăm cu tractoare pe roţi, deci nu mai sunt vechile tractoare pe şenile. Ca să intri imediat după ploaie la stropit e bine să fie înierbat, şi dacă pe rând ai grijă de plantă şi o sapi la timp nu ai nici cea mai mică problemă de a înierba într-o plantaţie chiar din primul an”, a continuat directorul tehnic.

 

Boli eliminate prin material săditor autohton

 

Pentru a nu sta la mâna altora, dar și pentru a nu avea probleme cu tot soiul de boli ori dăunători, compania Jidvei și-a făcut propria pepinieră, propria școală de viţă-de-vie. „Avem cea mai mare şcoală de viţă din România, punctează Marin Cucură. La un moment dat era chiar printre primele din Europa, dar atunci, bineînţeles, plantam undeva în jur de 450-500 de hectare pe an. Acum, când folosim doar pentru a reînnoi vii pe suprafeţe mai mici, am redus. Ne producem noi tot materialul săditor. Producem și pentru alții, pentru că în fiecare an sunt viticultori care vin şi dau comandă pentru materialul săditor. La unii chiar le şi plantăm, că avem maşini de plantat cu GPS, prestăm şi servicii de plantat. Când e cu precomandă, se poate altoi orice soi doreşte clientul.”

Multe plantații viticole din țara noastră și-au procurat materialul săditor din afara țării, preponderent din Italia, Franța, Spania, Austria. „Problema este climatul, explică Marin Cucură. În Italia sau Franţa, fiind o climă blândă, aduci material infestat, de exemplu, cu cancerul bacterian. La ei nu se manifestă, pentru că nu este frig. În momentul în care l-ai adus la noi în ţară şi-l pui în zone mai răcoroase, la minus 15°, minus 20° Celsius, deja apar fisuri pe plăntuţă şi acolo apare şi cancerul bacterian. Chiar la început am cumpărat material şi noi din Spania, din Italia, din Franţa şi am avut unele probleme. După care ne-am produs noi materialul săditor şi, făcându-l şi aclimatizându-l de la început în plantaţiile noastre, în zona noastră, să ştiţi că, spre uimire, a cam dispărut cancerul bacterian. S-a şi încălzit clima, ce-i drept, iernile sunt mai blânde, adică, la noi în Transilvania, temperaturile n-au mai depăşit minus 15° C şi atunci nu-s probleme. Că fisura pe lemn apare după minus 22° C.”

horti 242 jidvei cucura 1

 

Un an extraordinar

 

În 2023, până acum, plantațiile Jidvei nu au dus lipsă de ploi, nici când alţii se confruntă cu seceta. Iar anul acesta pare unul grozav. După multe ploi, strugurii au crescut, au legat bine, fertilitatea e bună, viile sunt curate de boli și de dăunători. „O să fie un an extraordinar. La sfârşitul lui august preconizez că o să intrăm la recoltat. Bineînţeles că, având şi combine de recoltat, cu ele recoltez noaptea, cu oamenii recoltez ziua, deci o să fie un front deschis non-stop. Avem şi parcele pentru vinurile superioare, pe care le lucrăm manual şi le recoltăm manual, dar bineînţeles şi pe zone, pe terase, în zone unde se întorc greu combinele recoltăm manual. Forţă de muncă avem locală, dar mai nou am adus şi noi din Nepal”, a precizat directorul tehnic Jidvei, Marin Cucură.

Jidvei prelucrează anual peste 25 de milioane de kilograme de struguri, iar plantațiile grupului sunt autorizate de către ONVPV pentru obținerea vinurilor cu denumire de origine controlată – DOC.
Producătorul de vinuri din județul Alba dispune de patru crame situate la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu, dotate cu cele mai performante echipamente și cu o capacitate de stocare de peste 35 de milioane de litri. 

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în România Viticolă
Miercuri, 27 Septembrie 2023 16:01

Politica vitivinicolă a UE, un gust amar

Într-un raport publicat recent, Curtea de Conturi Europeană își exprimă îngrijorarea cu privire la efectul acțiunilor prevăzute de Uniunea Europeană pentru viticultori. Politica vitivinicolă a UE nu reușește să răspundă obiectivelor de mediu și, în plus, măsurile aferente nu reușesc nici ele să vizeze în mod direct competitivitatea sectorului. Raportul special nr. 23/2023, intitulat „Restructurarea și plantarea podgoriilor în UE – Impact neclar asupra competitivității și un nivel limitat de ambiție în ceea ce privește mediul”, este disponibil aici.

Uniunea Europeană este cel mai mare producător, consumator și exportator de vinuri din lume. În 2020, în UE existau 2,2 milioane de exploatații vitivinicole, iar plantațiile viticole acopereau aproximativ 2% din suprafața agricolă utilizată din Uniune. Aproximativ 80% din vinul produs în UE provine din Italia, Franța și Spania.

Viticultorii și producătorii de vinuri sunt eligibili pentru sprijin financiar din Politica Agricolă Comună (PAC). Poate fi vorba de sprijin specific în cadrul organizării comune a pieței vitivinicole (în principal prin programe naționale de sprijin), dar și de plăți directe și de sprijin pentru măsuri rurale și/sau pentru măsuri de promovare orizontale.

În opinia Curții de Conturi Europeană, sectorul vitivinicol din UE este reglementat și bine subvenționat. Viticultorii primesc anual aproximativ 500 de milioane de euro din fonduri UE pentru a-și restructura plantațiile viticole și pentru a deveni mai competitivi. De asemenea, din 2016, viticultorii pot solicita autorizații pentru a planta noi vii. Scopul este de a permite o creștere controlată a potențialului productiv (până la o creștere anuală de cel mult 1%), evitându-se în același timp producția excedentară.

„Promovarea competitivității sectorului vitivinicol este esențială și deosebit de relevantă pentru UE, dar ar trebui să meargă mână în mână cu îmbunătățirea sustenabilității de mediu, a declarat doamna Joëlle Elvinger, membru al Curții de Conturi Europeană, care a condus auditul. Putem spune că acțiunile UE încă nu au dat rezultate pentru niciunul dintre aceste două obiective.”

În UE, vinul poate fi roșu, alb și rosé, dar modul în care este cultivată vița-de-vie arareori este „verde”. Auditorii deplâng faptul că, în pofida volumului mare de finanțare implicat, politica vitivinicolă a UE nu a făcut multe pentru mediu. În special măsura de restructurare acordă puțină atenție obiectivelor verzi. În practică, banii UE nu au fost direcționați către proiecte care vizează reducerea impactului viticulturii asupra climei și/sau a mediului. Dimpotrivă, fondurile acordate ar putea avea chiar efectul opus, de exemplu determinând trecerea la soiuri care au nevoie de mai multă apă. La fel, creșterea anuală cu 1% a suprafeței acoperite de viță-de-vie, care a fost prelungită cu încă 15 ani (până în 2045), nu a fost niciodată evaluată din perspectiva mediului.

Viitorul nu se arată cu mult mai promițător: în noua PAC, nivelul de ambiție în materie de mediu rămâne scăzut pentru sectorul vitivinicol. În trecut, auditorii Curții au recomandat ca plățile către fermieri – inclusiv cele efectuate către viticultori – să fie condiționate în mod explicit de cerințe de mediu. În noua PAC, însă, astfel de condiții pentru finanțarea restructurării au fost sistate. De asemenea, proporția minimă din fondurile alocate sectorului vitivinicol pe care țările din UE trebuie să o consacre acțiunilor legate de schimbările climatice, de mediu și de sustenabilitate este de doar 5%. În opinia auditorilor, această cifră de 5% este cam scăzută, având în vedere că, în contextul înverzirii PAC, 40% din totalul cheltuielilor agricole ar trebui să vizeze obiective legate de climă.

Politica UE nu s-a dovedit a fi un succes nici pentru creșterea competitivității viticultorilor. În cele cinci țări auditate, proiectele sunt finanțate indiferent de conținutul sau de nivelul lor de ambiție și fără a se ține seama de criteriile privind stimularea competitivității. Se acordă finanțare și pentru schimbările nestructurale sau pentru reînnoirea normală a plantațiilor viticole, chiar dacă astfel de acțiuni nu sunt eligibile. Totodată, beneficiarii nu au obligația de a raporta cu privire la modul în care restructurarea le-a îmbunătățit competitivitatea. În plus, nici Comisia Europeană, nici statele membre nu evaluează modul în care proiectele sprijinite contribuie efectiv la creșterea competitivității viticultorilor.

Același lucru se poate spune și despre sistemul de autorizații pentru plantări. În primul rând, procentul maxim pentru creșterea anuală – de 1% – a fost propus și adoptat fără să se furnizeze vreo justificare sau fără să se analizeze dacă acesta este adecvat și pertinent. În al doilea rând, atunci când se acordă astfel de autorizații, sunt utilizate puține criterii de eligibilitate și de prioritate legate de competitivitate.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă
Luni, 25 Septembrie 2023 17:32

Premiile de excelență Vinul.Ro 2023

Cele mai reușite vinuri românești, înscrise de crame, vor fi evaluate și medaliate de către comisii de jurați imparțiali și profesioniști marți, 26 septembrie 2023, în cadrul celei de-a XV-a ediții anuale a „Premiilor de excelență Vinul.Ro. Evenimentul are loc, pentru al treilea an consecutiv, în generosul cadru natural și arhitectural al resortului de eno-gastroturism și well-being Casa Timiș, din Dealu Mare, Chițorani - județul Prahova.

Casa Timis piscina

Rezultatele vor fi anunțate în data de 1 octombrie, pe parcursul unui eveniment special, de gală, de Ziua națională a gastronomiei și vinului din România (prima duminică a lui octombrie). Tot atunci vor fi anunțate și Premiile GastroArt - editură specializată în gastronomie și co-inițiator, alături de Vinul.Ro și de Chef Nico Lontras, al demersurilor care au condus la adoptarea Legii privind Ziua gastronomiei și vinului.

Premiile excelenta vinul sticle secrretizate

Lista vinurilor premiate - de referință pentru iubitorii vinurilor românești și pentru profesioniștii din domeniul comerțului de profil - va fi întocmită în urma degustării „în orb” (fără ca evaluatorii să cunoască identitatea probelor prezentate) și prin calcularea mediei punctajelor obținute de fiecare vin, în ordine descrescătoare limitată la cel mult o treime din numărul total al vinurilor înscrise în competiție. Comisiile de evaluatori vor fi formate, ca în fiecare an, din minimum 5 degustători provenind din domeniul producției, comerțului sau comunicării specializate de vin. În premieră, câte un absolvent al Școlii vinului din Iași va fi repartizat fiecărei comisii, într-un efort al organizatorilor de a lărgi orizontul de cunoaștere asupra vinurilor românești către pasionații interesați dar aflați în afara domeniului.

La concurs sunt înscrise vinuri din toate palierele de preț de piață, evaluatorii neavând acces la această informație, ci fiind invitați să judece și să puncteze (maxim 100 puncte posibil) strict calitatea conținută în pahar, în funcție de criterii ținând de aspect, arome, gust, postgust și impresie generală. Vinurile sunt prezentate anonimizate, aflate la temperatura optimă de consum și ordonate pe serii logice (același soi sau cupaj, cele tinere înaintea celor învechite, cele seci înaintea celor dulci, cele care nu au avut contact cu lemnul înaintea celor care au beneficiat de acest contact, cele cu conținut alcoolic mai redus înaintea celor cu procentaj alcoolic mai ridicat).

Premiile de excelenta VinulRo jurati

Reamintim că, publicația Vinul.Ro (funcționând sub acest nume din 2005, organizator a numeroase evenimente cu vin destinate și publicului larg) mai derulează, anual, încă trei alte competiții de profil - una dedicată exclusiv vinurilor certificate BIO (BIOVinul.Ro), una dedicată vinurilor produse în Republica Moldova (TOP MOLDOVA) și cealaltă dedicată celor cu rest de zahăr, din soiuri aromate (Vinul.Ro DULCE & AROMAT).

În afara medaliilor, PUNCTAJELE acordate de comisiile Vinul.Ro sunt utilizate ca referință atât de către consumatori, cât și de anumiți producători care doresc să utilizeze acest instrument pentru analiza internă a producției sau pentru a comunica mai nuanțat publicului și partenerilor de afaceri calitatea fiecărui lot îmbuteliat. În ultimii cinci ani, peste 1,5 milioane de sticle purtând la vedere punctajele Vinul.Ro au fost vândute pe piața autohtonă.

Premiile de excelenta VinulRo

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Ca urmare a secetei și caniculei, dăunătorii din plantațiile pomicole sunt foarte agresivi, atrag atenția specialiștii. Totodată, apar mai multe generații ale dăunătorilor, respectiv omizi, păduchi de frunze, defoliatori, cicade etc, precum și agenți patogeni, respectiv rapăn, făinare, pătări ale frunzelor, dar și paraziți care afectează fructele, cum ar fi: Monilinia fructigena și botritis (putregaiul cenușiu).

roman1

Dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol, recomandă pomicultorilor să ia toate măsurile care se impun, astfel încât pomii să fie tratați corespunzător ca să fie sănătoși și, de asemenea, pentru a evita răspândirea infecțiilor. „Degeaba tratez eu dacă la vecinul este invazie de boli și dăunători, pentru că într-un final se vor muta și la mine”, punctează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Măsurile agrotehnice recomandate de proprietarul Pepinierelor Roman sunt:

  • Suprimarea lăstarilor infestați cu afide/omizi și arderea acestora;

  • Greblarea, strângerea și arderea frunzelor care au căzut din pom timpuriu și care reprezintă sursă de infecție atât pentru anul acesta, dar și pentru anul viitor;

  • Strângerea fructelor bolnave și îndepărtarea acestora din plantație/grădină, atât cele care sunt în pomi, dar și cele căzute pe jos.

roman2

În ceea ce privește tratamentele cu fungicide și insecticide, dr. ing. Marius Viorel Roman precizează: „În cazul pomilor la care există producția pe pom și urmează să fie recoltată în următoarele zece zile, se vor trata cu următoarele produse: Switch - 0,1% + Karate Zeon - 0,02%, cu precizarea că timp de șapte zile nu se vor recolta/consuma fructe din acești pomi. În cazul speciilor/soiurilor care au fost recoltate sau la care fructele nu se vor consuma în următoarele 14 zile, pomii se vor trata astfel: Luna Experience - 0,05% + Folpan - 0,15% + Afinto - 0,02%. Timpul de pauză până la recoltat este de minimum 14 zile”.

roman3

Foto: https://pepinierele-roman.ro/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Horticultura

Compania AgriCloud aduce și promovează în România, Bulgaria și Republica Moldova un nou concept benefic atât pentru natură, cât și pentru nevoile oamenilor: agrivoltaic. Astfel, AgriCloud lansează o nouă linie de business, respectiv servicii de consultanță pentru panouri solare peste culturile agricole existente.

Ideea de agrivoltaic îmbină atât utilizarea panourilor solare în agricultură pentru a produce energie, cât și posibilitatea de a produce hrană, pe același teren. Acest concept implică montarea panourilor solare la o înălțime mai mare decât cultura existentă pe sol, lăsând solul de sub panouri disponibil pentru producția agricolă.

Dacă este implementată corect, soluția agrivoltaic aduce beneficii, precum:

  • Panourile solare reduc evaporarea umidității din sol. Utilizând acest sistem se reduc pierderile de umiditate din sol cu până la 40%;

  • Apa utilizată pentru curățarea panourilor solare poate fi apoi reciclată pentru irigarea culturilor;

  • Vegetația de sub panouri are un stres termic redus și crește eficiența energetică a panourilor;

  • Animalele și culturile de sub panouri necesită, de asemenea, mai puțină apă. Un studiu a constatat că, pe măsură ce temperaturile au crescut la sfârșitul primăverii, mieii care se plimbau sub panouri solare necesitau cu aproape un litru mai puțină apă pe zi decât mieii care pășunau pe câmpuri deschise;

  • O analiză a practicilor agrivoltaice a constatat că productivitatea terenurilor a crescut cu 70%.

„Toate aceste beneficii apar, însă, doar dacă aceste sisteme sunt realizate la parametrii optimi atât pentru dispunerea panourilor solare astfel încât să poată capta și produce cât mai multă energie, cât și pentru plante care trebuie să beneficieze de anumiți parametri pentru creștere. Nu poți merge pur și simplu pe un teren și să montezi panouri în modul obișnuit, ci trebuie făcute niște analize. În acest sens, AgriCloud derulează deja, împreună cu USAMV București, un proiect de cercetare, iar împreună cu un grup de fermieri din sud-estul României și un număr de podgorii din zona Valea Călugărească pregătește un proiect de 650 MWh, utilizând sistemul agrivoltaic”, precizează Marcel Ionescu, CEO AgriCloud.

Această nouă practică ecologică și eficientă, spune Marcel Ionescu, este deja recunoscută și sprijinită de către Guvernul României care a lansat o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare. Costurile deductibile în cadrul acestei linii de finanțare sunt de până la un milion de euro pentru primul MWh instalat, iar apoi de până la 500.000 de euro pentru ce de-al doilea MWh instalat.

AgriCloud susține folosirea noilor tehnologii în zona de agricultură și oferă tuturor celor interesați informații despre cum pot eficientiza terenurile agricole și cum pot beneficia de această linie de finanțare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Tehnica agricola

Salonul de vinuri şi turism viticol Revino Bucharest Wine Show, ajuns la a șasea ediție, se desfășoară în perioada 6 – 8 mai 2023, în București, la hotelul Novotel. Evenimentul, așa cum susțin organizatorii (https://revino.ro/ și https://www.crameromania.ro/), este dedicat celor care apreciază vinurile de calitate și caută excelență în produsele și serviciile oferite de crame.

La actuala ediție Revino Bucharest Wine Show vor fi la degustare peste 250 de vinuri premium de la peste 30 de crame din țara noastră, cât și de la producători străini. Degustările de vinuri vor fi completate de o zonă gourmet cu brânzeturi maturate, specialități din carne și de panificație. Aici puteți vedea expozanții: https://wineshow.revino.ro/exhibitors/exhibitors-list/.

Sâmbătă 6 mai și duminică 7 mai, între orele 11.00 și 20.00, iubitorii de vinuri și profesioniștii au posibilitatea să deguste vinuri și să descopere zonele viticole ale țării noastre, dar și să-și plănuiască vizite la crame. Biletele pot fi achiziționate online: https://wineshow.revino.ro/tickets/, sau la intrarea la eveniment. Ziua de luni 8 mai (11.00 – 17.00), este dedicată exclusiv segmentului HoReCa, accesul fiind pe bază de invitație.

„La ediția 2023 a salonului de vinuri şi turism viticol Revino Bucharest Wine Show avem expozanți crame noi, sunt câțiva care au făcut rebranding și își vor lansa noile produse cu noul vizual la această a șasea ediție, avem multe lansări de vinuri. Țin să punctez că povestea vinului românesc o împărtășim online, pe platformele Revino.ro și CrameRomania.ro, iar Revino Bucharest Wine Show este un spectacol anual care reunește zeci de producători de vin și mii de iubitori ai elixirului extras din struguri atent selecționați. Vizitatorii salonului află mai multe despre cramele locale și vinul românesc, dar și cum să viziteze podgoriile”, a declarat Alina Iancu, fondator Revino România și CrameRomania.ro.

alina

La a șasea ediție a salonului de vinuri și turism viiticol Revino Bucharest Wine Show nu vor lipsi masterclass-urile cu accent pe terroir.

Masterclass-ul „Domeniile Panciu - excelența spumantelor vrâncene” are loc sâmbătă 6 mai, de la ora 16.30 și va fi prezentat de oenologul cramei, Sorin Macoviciuc. Se degustă șase dintre vinurile spumante Domeniile Panciu, produse prin toate cele trei metode, vin spumant Blanc de Blancs, vin spumant Cuvee Prestige, vin spumant Blanc de Noirs, vin spumant Rose, vin spumant Roșu, vin spumant Muscat Ottonel. Spumantele vor fi asociate cu o serie de preparate surprinzatoare care să completeze experiența gustativă și să o tranforme într-o adevarată trăire senzorială.

Masterclass-ul „Climate change through Cuvee Uberland” are loc sâmbătă 6 mai, de la ora 13.00, fiind prezentat de somelier Narcis Georgiu. Desfășurat pentru prima dată la București, acest eveniment unic cucerește prin exclusivitatea degustării a șapte vintage-uri de la Cramele Recaș, gama Cuvee Uberland (2009, 2011, 2015, 2017, 2018, 2019 și 2020), extrase din colecția personală a acționarilor, cele mai multe dintre ele nemaifiind disponibile pe piață. Experiența acestei degustări oferă ocazia de a analiza potențialul de evoluție al gamei de vinuri de-a lungul anilor, pus în valoare de specificul climatic al fiecărei recolte în parte, dar și de iscusința vinificatorilor, incluși în topul celor mai buni 100 de la nivel internațional.

„Patima după Matei - terroir de Zorești” este masterclass-ul prezentat de somelierul Vasile Ghimpu, brand ambasador Domeniile Prince Matei, duminică 7 mai, de la ora 14,00. Domeniile Prince Matei înseamnă un terroir ce se întinde pe 80 de hectare în jurul celor două dealuri, Tegăneanu și Zorilor, pe care crește o viță-de-vie bătrână de peste 40 de ani. Patima după Matei este gama single vineyard, alcătuită din cinci vinuri, trei roșii și două albe: Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească albă și Fetească regală.

Pentru mai multe detalii accesați link-ul evenimentului: https://wineshow.revino.ro/

Q 2023 MAI VINURI

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În primul rând, sunt obligat să redefinesc pentru generația mai tânără „Europa de Est”. Pentru cei care au trăit în spatele Cortinei de fier, Estul însemna tot blocul socialist, de la Germania Democrată (un fel de bomboană pe colivă, pe atunci) până la URSS, trecând prin Polonia, Cehoslovacia (Cehia și Slovacia astăzi), Iugoslavia (Slovenia, Serbia, Croația, Muntenegru, Macedonia, Bosnia și Herțegovina), Ungaria, Bulgaria, România. Era să uit Albania. Oricum, în economia mesajului tot nu înseamnă prea mult (deocamdată?!). Ei bine, după cum puteți observa, țările astea, din punct de vedere geografic, nu-s chiar toate în est, ci, mai degrabă, în centrul Europei.

Mă rog, ce vreau să subliniez este că, în afara Germaniei unificate (Est + Vest), România are cel mai mare concurs internațional de vinuri. Adică, economii mult mai puternice decât cea a României (dacă socotim per capita, suntem pe ultimele locuri, cu Bulgaria și Albania), nu reușesc să aibă o competiție mai puternică decât VINARIUM.

Și nu că nu și-ar propune. Mai mult, concursul de la Ljubljana a fost cel mai important pentru tot blocul răsăritean timp de decenii. Și nu mai e.

Dacă nu știți, vă spun sigur, cu excepția Poloniei (despre care, ca țară vitivinicolă, vom mai vorbi în contextul încălzirii globale), toate celelalte țări sunt foarte puternice în producția de vin – și cantitativ, și calitativ. Dacă „desfacem” URSS-ul și ne uităm la țările care sunt independente astăzi și produc vin, vom înțelege și mai bine intensitatea concurențială: Republica Moldova (cu exporturi de vreo 8 ori mai mari decât cele ale României), Ucraina – un producător uriaș, mai ales de vinuri spumante (.... Odessa nu e la nord, e aici, în inima „centurii” ideale pentru viticultură). Georgia. Mai spunem ceva?! Georgia are aproape două decenii de când comunică – justificat – că este leagănul vitis vinifera, alături de Armenia. Armenia, care are o diasporă consistentă și influentă în toată lumea civilizată, cu precădere în SUA.  Cu alte cuvinte, „argumente” serioase pentru notorietate, în plus față de România. 

Cu toate acestea, nume, bani, influență sau istorie nu reușesc să susțină un concurs mai puternic decât VINARIUM.

Este adevărat că mărimea pieței românești este un factor extrem de important, apetitul românilor pentru vinul românesc, dar și pentru cel de import fiind alt factor care potențează o competiție internațională.

Dar trebuie să inventariem și componentele de inovație, împletitura de profesionalism și atmosfera colocvială care leagă edițiile din 2010 încoace, cel puțin.

De ce există această bornă temporală?

Pentru că în 2009 concursul (organizat pe atunci de PNVV) nu a mai avut loc. Cu un an înainte fuseseră înregistrate puțin peste 150 de probe și nu era atinsă limita obligatorie impusă de OIV – de 40% probe din străinătate.

Așa că subsemnatul, proaspăt ieșit din business (exit total) și fără dorința de a se mai întoarce în „zona” comercială (deși afacerea construită de la zero are un nume foarte bun și astăzi) – reia munca având o mică echipă, restaurând IWCB-ul, numit ulterior VINARIUM.

Echipa a fost, de la început, familia. Echipa și marele sponsor.

Concursul a fost reproiectat, ca singurul din lume cu înscrierea probelor în mod gratuit. Asta a stârnit WOW-uri și a fixat atenția lumii vinului pentru România. Se presupunea că statul – prin instituții create fix pentru acest scop – va susține demersul până la echivalentul taxelor pentru probele de vin, sumă care, este bine de știut, reprezintă cam 1/3 din bugetul concursului. Restul se acoperă din parteneriate, voluntariat și munca neretribuită a echipei ani la rând.

Statul s-a retras din joc (nu știu exemple în care statul să se asocieze în mod legitim cu succesul, dar visez cu ochii deschiși la ziua în care – contrazis de fapte – îmi voi retrage vorbele). VINARIUM a rămas puternic și a fost mereu de peste 10 ori mai mare decât era la momentul preluării – în edițiile standard.

În acest moment este, cu siguranță, evenimentul care aduce în România, la un loc, cei mai mulți specialiști în vin, experți internaționali – români și străini. Este, în același timp, un marker profesional vizibil (fără să fie târg, expoziție sau eveniment de public, altfel spus) care a contribuit și contribuie enorm la maturizarea pieței. În folosul producătorilor, în folosul consumatorilor, în folosul întregii economii.

Bun. Suntem cu toții de acord asupra celor de mai sus. Atunci, permiteți-mi o întrebare și retorică, dar și neretorică: Avem un mare eveniment internațional care împlinește 20 de ani. Ce facem cu el?

VINARIUM. În semn de prețuire.

 

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Paharul cu... visuri

Fall Creek Nursery, cel mai mare producător de genetică și material săditor pentru afine de cultură, intră pe piața din România și demarează dezvoltarea unei pepiniere în țara noastră. Decizia vine în urma creșterii consumului de afine în întreaga lume, iar România este locul ideal pentru a susține această creștere, precum și pe cultivatorii de afine din zonă, prin furnizarea la timp și de calitate a celor mai performante soiuri cultivate în acest moment în lume.

„Este o onoare și o provocare să mi se ofere această oportunitate de a dezvolta operațiunile Fall Creek în Europa de Est. Sunt mândru că România a fost selectată pentru acest proiect de expansiune și sunt entuziasmat de posibilitățile create pentru cultivatorii regionali și locali de afine. După aproape 30 de ani de experiență în domeniul agricol, al culturilor de câmp, trecerea la o industrie care promovează o alimentație și un trai mai sănătos e ca o gură de aer proaspăt”, a declarat Angelo Nicolae, Country Manager.

Pe măsură ce piața de afine se dezvoltă tot mai mult, cererea de fructe de înaltă calitate a crescut nu numai în Europa de Vest, ci și în Orientul Mijlociu, Europa de Est și regiuni de la Marea Neagră. „Misiunea Fall Creek de a construi o lume cu afine mai bune prin plante de calitate, relații excepționale, inovație și succesul clienților, a determinat decizia de a stabili o unitate de producție Fall Creek în România, cu plante excepționale marca Fall Creek, livrate la timp, conform specificațiilor și îndeplinită de personal local și asistență tehnică”, a punctat Angelo Nicolae.

Fall Creek este lider al calității și geneticii plantelor de afin și aduce o ofertă competitivă, unică, cu genetică pentru soiuri rezistente la ger și pentru temperaturi moderate în regiunile de cultivare temperate din lume. „România ne oferă un spațiu adecvat pentru producție și distribuție. Condițiile climatice sunt similare cu cele din Eugene, Oregon, SUA, unde a început activitatea Fall Creek în urmă cu 45 de ani. Accesul facil al României la alte țări din estul Europei și la Marea Neagră a sprijinit această decizie. În prima etapă am recrutat un director de țară, care va fi responsabil pentru activitatea desfășurată în România de Fall Creek, pentru a conduce extinderea companiei noastre în țările din Europa de Est și pentru a supraveghea implementarea și dezvoltarea unei noi pepiniere în România. Suntem încântați să anunțăm că Angelo Nicolae s-a alăturat echipei Fall Creek EMEnA la data de 15 martie 2023”, a transmis Burgert van Dyk, director regional Fall Creek EMEnA.

Angelo Nicolae va fi sprijinit de echipa Fall Creek în timp ce continuă să recruteze experți locali și să pună bazele unei echipe performante în România. Country Managerul din România va raporta direct directorului regional EMEnA, Burgert van Dyk.

Angelo Nicolae are peste 29 de ani de experiență în poziții de conducere pentru companii multinaționale din sectorul agricol. Este licențiat în agricultură la USAMV București, cu o specializare în marketing și dezvoltare rurală. A lucrat peste zece ani ca director în cadrul companiei Syngenta, iar din 2011 a avut funcții de conducere în Brise Group unde a dezvoltat un departament de tehnologie modernă de fertilizare. Are experiență cu diferite culturi, cum ar fi sfecla de zahăr, floarea-soarelui, porumb, rapiță și cunoștințe largi despre piețele din Europa de Sud-Est.

„La Fall Creek am urmărit dezvoltarea industriei de afine din întreaga lume și am făcut acest lucru recrutând persoane din liderii locali cu experiență de organizare, așa cum este Angelo, care integrează valorile de modestie, integritate, pasiune și excelență ale Fall Creek, pe măsură ce construiesc și dezvoltă echipe care deservesc cultivatorii comerciali de afine din regiune”, a conchis Oscar Verges, Co-CEO Fall Creek.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a lansat Programul privind protecția speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor și reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice. Programul se desfășoară în perioada 11 – 25 aprilie 2023. Bugetul alocat sesiunii de finanțare este de 70.000.000 lei.

Astfel, cu finanțare nerambursabilă din Fondul de mediu pot fi cumpărate echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice (generator de impulsuri, fir gard electric, izolator inel gard electric, conectori fir gard electric, tijă împământare etc.), panou solar, regulator tensiune, cablu împământare ori alte mijloace asemănătoare. De asemenea se finanțează efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice la limita culturilor sau așezărilor aflate în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică ori amplasate pe traseele acestora, respectiv pe raza exploatațiilor agricole/pomicole/stupine/arii naturale protejate.

În cadrul programului se acordă o finanțare nerambursabilă, reprezentând 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

  • Maximum 5.000.000 lei pentru autoritățile administrației publice centrale sau instituția publică din subordinea autorității administrației publice centrale și titularii dreptului de administrare a imobilului proprietate publică, având regim de arie naturală protejată;

  • Maximum 1.000.000 lei pentru unitățile administrativ- teritoriale;

  • Maximum 500.000 lei pentru alte tipuri de persoane juridice;

  • Maximum 15.000 lei pentru persoanele fizice.

Valoarea aprobată spre finanțare nu poate fi suplimentată față de cea aprobată inițial, beneficiarul având obligația să asigure din surse proprii finalizarea investiției.

Detalii referitoare la Programul derulat de AFM se găsesc în Ghidul de finanțare care poate fi consultat aici: https://www.afm.ro/main/programe/protectie_fauna_salbatica/2023/ghid-protectie_fauna_salbatica-2023_04_03.pdf

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În cadrul concursului Vin la Munte, desfășurat în avanpremiera festivalului omonim, 210 probe au fost supuse examinării juriului. S-au acordat 6 mari medalii de aur, 56 medalii de aur și 78 de medalii de argint.

Ca număr de medalii, crama Fautor, din Republica Moldova, conduce de departe topul celor mai apreciați producători de vin, cu 14 medalii, dintre care 6 de aur, din totalul de 16 probe trimise către jurizare. Ca procentaj, însă, micii producători continuă să aibe cele mai bune procentaje, la fel ca în anii trecuți: Crama Ferdi a obținut, cu două vinuri înscrise, o mare medalie de aur și una de argint, iar Familia Darabont, care și-a organizat și lansarea oficială în cadrul festivalului Vin la Munte, a obținut șase medalii (dintre care trei de aur) cu toate cele șase probe înscrise.

Nici importatorii nu au fost mai prejos, cu vinuri precum Piandimare Maja (Montepulciano d'Abruzzo) sau Vinicentani Santa Maria Pecorino 2021, vinuri care au fost selectate drept unice reprezentante ale producătorilor lor și care au obținut mari medalii de aur – Maja se află, de fapt, la al doilea asemenea titlu, cu același an de recoltă.

Concursul a fost plin de surprize plăcute, de la cele mai noi crame (Menessi din Miniș-Măderat, Crama Unu din Vrancea sau Serenum din Dealu Mare), la reconfirmările unor producători care au făcut performanță în ultimii ani (1000 de Chipuri, Familia Mitroi, Valeaeden, Crama Mennini, Crama Darie, Familia Vlădoi) – până la noile game ale unor producători consacrați, precum Naiv de la Casa de Vinuri Cotnari sau Quintessence de la Via Viticola Sarica Niculițel, alături de noile recolte Vinarte, Petro Vaselo, Avincis, La Sapata, Corcova Roy & Dâmboviceanu și multe altele.

Reamintim că, în zilele de 1 și 2 aprilie 2023, la Brașov, a avut loc cea de-a șasea ediție a festivalului Vin la Munte, eveniment al vinurilor premium și superpremium dedicate pieței HoReCa.

Iubitorii de vin au avut ocazia să deguste peste 700 de vinuri premium și superpremium de la 90 de crame din România și din Republica Moldova, Italia, Franța, Spania, Georgia, Armenia, Serbia, Austria și alte țări cu tradiție.

Festivalul Vin la Munte este organizat de Le Sommelier Depot, compania cu cel mai divers portofoliu de vinuri din România, în parteneriat cu Selgros.

 

Vinurile medaliate

 

Mari medalii de aur

  • Menessy, Aszu Tokaj 2017

  • 1000 de Chipuri, Shiraz 2018

  • Crama Ferdi, Cuvee Francisc 2021

  • Menessi, Cabernet Sauvignon 2020

  • Piandimare, Maja, Montepulciano D'Abruzzo 2016

  • Vinicentanni Santa Maria Offida Pecorino 2021

 

Medalii de aur

  • Fautor, Illustro

  • Familia Darabont, Urme, Cupaj Alb 2021

  • Valeaeden, Feteasca Neagra 2020

  • Beciul Domnesc, Miorita 18

  • Fautor, Cuvee Blanca

  • Chateau Cristi, Cuvee Rouge Royal 2020

  • Serenum, Zero, Tămâioasă Românească

  • Domeniile Panciu, Vinoteca, Riesling Italian 2017

  • Fautor, Late Harvest Rhein Riesling 2019

  • I-u-s-o, Demeter Fetească Neagră / Merlot

  • Crama Darie, Cuvee Ruxandra Chardonnay

  • Feudo Croce, Imperio LXXIV, Primitivo di Manduria 2019

  • Crama Unu, Cavaliro Not4Males, Fetească neagră / Merlot

  • Fautor, Late Harvest Sauvignon blanc B 2017

  • Fautor, Late Harvest Traminer 2019

  • Fautor, Tempranillo 2019

  • Da Vinci, Romagna Metodo Leonardo Sangiovese 2021

  • Domeniile Dealu Mare Urlați, Saac Feteasca Albă / Sauvignon Blanc 2022

  • Crama de Piatra, Boian

  • 1000 de Chipuri, Carpathia Heritage, Red Blend 2019

  • Cramele Bolgiu, Spiritul Sfant 2016

  • Bodegas Loli Casado, Polus, Graciano 2013

  • Agape Arta si Natura, CabS, 2019

  • Cramele Bolgiu, Iakov 2018

  • Avincis, Rose 2022

  • Familia Darabont, Merlot 2020+2021

  • Via Viticola, Petit Matei, Merlot 2016

  • La Sapata, Aligote 2022

  • Purcari , Nocturn, Rara Neagra 2021

  • Petro Vaselo, Melgis, Feteasca Neagra 2019

  • Domeniile Panciu, Brut Blanc de Blancs 2016

  • Domeniile Panciu, Editie Limitata Chardonnay 2022

  • Domeniile Mitroi, Exclusive Proprietor Selection, Chardonnay 2021

  • Crama Viisoara, David, Chardonnay Barrique 2021

  • Fautor, Sauvignon blanc, Fumee Blanc 2019

  • Via Viticola, Caii de la Letea, Sauvignon Blanc Fumee 2020

  • Hafner, Finest Kosher Brandy, XO 15

  • Crama Viisoara, Antik, Chardonnay 2021

  • Beciul Domnesc, Sceptrus Chardonnay / Sauvignon Blanc 2021

  • Crama Gabai, Miraz Rose, 2021

  • Delobel, Angle Droit, Sauvignon Blanc 2022

  • Familia Darabont, Pinot Gris 2021

  • Da Vinci, I capolovori Dama con l'ermellino, Pinot Gris 2022

  • Il Casato, Pinot Gris 2021

  • Familia Vladoi, Anca Maria Sauvignon Blanc 2021

  • Familia Darabont, Traminer 2021

  • Otto The Sweet Blue, Muscat Ottonel 2020

  • Vinarte Prince Mircea Negru de Dragasani 2020

  • Avincis Vila Dobrusa, Negru de Dragasani 2019

  • Vitis Metamorfosis, Viile Metamorfosis, Pinot Noir 2020

  • Domeniile Franco Romane ,Vigneron, Pinot Noir 2018

  • Loli Casado, Los Tapiales, Tempranillo 2019

  • Amantia, Uva del Hielo, Tempranillo

  • Fautor, Ice wine, Traminer/Muscat Ottonel 2016

  • Crama Ferdi, Lady Black, Feteasca Neagra 2021

  • Casa de Vinuri Cotnari, Naiv, Feteasca neagra 2019

  • Beciul Domnesc, Grand reserve, Tamaioasa Romaneasca 2018

  • Petro Vaselo, Maletine, Chardonnay 2021

 

Medalii de argint

  • Valeaeden, Chardonnay 2021

  • Vila Babiciu, Brut Muller Thurgau

  • Hafner, Old Vienna, Brut Rose des Rouges

  • Hafner, Old Vienna, Brut Gold Sparkling

  • Familia Vladoi, Chardonnay 2018

  • Chateau Cristi, Chardonnay 2020

  • Tenuta Romana, Soliditas, White Blend

  • Beciul Domnesc, Mirabilis Machina, Pinot Noir alb 2019

  • Fautor, Vin Orange, Traminer 2021

  • Fautor, Vin Orange, Rhein Riesling 2021

  • Crama Delta Dunarii, La Sapata, Orange Feteasca Regala 2022

  • Familia Darabont, Rose Burgund mare / Merlot 2021

  • Valeaeden, Sauvignon blanc 2022

  • Chateau Cristi, Bravoure, Malbec 2022

  • Dorvena Rose 2022

  • Licorna Winehouse, Francesca, Sangiovese 2022

  • Domeniile Urlati, Saac, Feteasca Neagra 2020

  • Menessi, Merlot 2020

  • Fautor, Autore , Rara Neagra 2019

  • Crama Andronic, Cabernet Franc 2020

  • Corcova, Reserve Syrah 2017

  • Crama de Piatră, Boian 2018

  • Lafage, Double Passage 2019

  • Dealu Dorului, Maestro, Cabernet Sauvignon /Merlot 2017

  • Trantu, Daima Fetească Neagră 2020

  • Crama Lupu, Regina Istriței, Tamâioasă Românească 2009

  • Colesel, Prosecco Glera

  • Crama Delta Dunarii, La Sapata, Fetească Regală 2022

  • Vitis Metamorfosis, Viile Metamorfosis, Feteasca Regala 2021

  • Fautor, Aurore , Feteasca Regala 2021

  • Crama Viisoara, Antika, Sauvignon Blanc 2021

  • Domeniile Panciu, Podgoria Domneasca, Sauvignon Blanc 2021

  • Fautor, Vivienne Cuvee 2021

  • I-U-S-O Demeter Fetească Neagră / Cabernet Sauvignon 2021

  • Via Viticola Sarica Niculitel, Caii de la Letea, Fetească neagră, Pinot noir, Syrah 2021

  • Dorvena, Pinot Noir 2017

  • Crama Mennini, Paolo Mennini, Negru de Dragasani 2018

  • Crama Viișoara, Antik, Feteasca Neagra 2019

  • Crama Delta Dunarii, La Sapata, Feteasca Neagra 2021

  • Licorna Winehouse, Anno, Feteasca Neagra 2017

  • Crama Viișoara, Cuvee Ioan 2016

  • Beciul Domnesc, Grand Reserva Cabernet Sauvignon 2016

  • Familia Darabont, Cuvee 21, 2021

  • Jota Flores Roble, 9 Meses, Tempranillo 2021

  • Familia Darabont, Urme, Cupaj Rosu 2021

  • Lebada Neagra, Egreta, rose 2021

  • 1502 Da Vinci , Duomo di Paenza, Trebbiano 2022

  • Domeniile Franco Romane, Vigneron, rose, Pinot Noir 2021

  • Licorna Winehouse, Anno, Feteasca Alba 2022

  • Domeniile Panciu, Spumant Dulce, Muscat Ottonel 2022

  • Domeniile Averesti, Diamond Busuioaca de Bohotin, sec 2022

  • Daniel's Wine, Feteasca Neagra 2020

  • Beciul Domnesc, Rose Verite, Busuioaca de Bohotin demidulce 2022

  • Gramofon Wine, Virtuoz Fetească Neagră / M 2018

  • Crama Strunga, Nori, Busuioaca de Bohotin 2021

  • Corcova, Lecram 2017

  • Fautor, Barbaro 2019

  • Via Viticola, Caii de la Letea, Volumul II Quintessence, Cupaj roșu

  • Crama de Piatra, Boian 2020

  • Domeniile Mitroi, Premier Rose 2021

  • Crama Darie, Strabun, Chardonnay 2019

  • Crama Darie, Strabun, rose 2020

  • Crama Dealu Dorului, Maestoso, Burgund Mare 2019

  • Petro Vaselo, Ovas 2019

  • Beciul Domnesc, Sceptrus Cabernet Sauvignon / Fetească Neagră / Merlot

  • Agape Arta si Natura, Fetească Neagră 2019

  • Corcova, Rose 2021

  • Crama Gabai, Feteasca Neagra 2019

  • Dorvena, Feteasca Neagra 2019

  • Familia Vladoi, Shiraz 2018

  • Masso Antico, Le Anfore, Rosso Salento 2021

  • Domeniile Panciu, Limited Edition Feteasca neagra, 2019

  • 1000 de Chipuri, Feteasca neagra 2017

  • Domeniile Franco Romane, Fetească neagră, 2021

  • Crama Strunga, Velier, Cabernet Sauvignon Rose 2022

  • Da Vinci din Romagna, Rocca di Cessena, Sangiovese 2019

  • Domeniile Panciu, Limited Edition Babeasca Neagra, 2018

  • Domeniile Urlati, Saac rose, 2022

  • Crama Viișoara, Antik, Cabernet Sauvignon Rose 2021

  • Crama Mennini, Moments, Pinot Noir / Negru De Drăgășani 2021

  • Terra Valleverde, Sauvignon Blanc 2022

  • Domeniile Mitroi, Cabernet Sauvignon Rose, 2021

  • Domeniile Panciu, Muscat Ottonel 2021

  • Purcari, Sapiens, Sauvignon Blanc 2021

  • Avincis, Cramposie Selectionata 2022

  • Mennesy, Moskotaly 2018

  • Familia Darabont, Spumant Brut Median 2021

  • Domeniile Panciu, Cuvee Prestige 2015

  • Domeniile Mitroi, Premier alb 2021

  • Purcari , Nocturne, 2022

  • Domeniile Mitroi, Sauvignon Blanc 2021

  • Crama Mennini, Moments, Sauvignon blanc 2021

  • Hafner, Old Vienna, spumant brut, Gruner Veltliner

  • Casa de Vinuri Cotnari, Naiv, Tamâioasă Românească 2021

  • Casa de Vinuri Cotnari, Vibe, Francușă 2021

  • Menessi, rose 2022

vin la munte

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista