plantatie - REVISTA FERMIERULUI

Wines of Romania, platformă dedicată vinului, organizează prima ediție a concursului „Cel mai bun viticultor din România - 2023”, prin care își propune să susțină și să promoveze rolul viticultorului în provocatoarea călătorie a vinului de la strugure în pahar. Înscrierile se pot face până pe 28 februarie 2023, inclusiv, concursul fiind limitat la un număr de 40 de candidați, înregistrați în ordinea înscrierii. Prima competiție națională de tăiat vița-de-vie în uscat va avea loc pe 11 martie, în plantația Stațiunii Didactice de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa – Istrița, județul Buzău.

Concursul „Cel mai bun viticultor din România - 2023” reprezintă o inițiativă care s-a născut din dorința de a aduce în prim plan o categorie de specialiști aflați rareori în lumina reflectoarelor, dar a căror muncă în vie este extrem de importantă pentru tot ceea ce înseamnă obținerea vinului. Pentru că, așa cum bine știm, vinul bun începe în vie.

„Pentru a le onora munca atât de importantă pentru rodul viei, platforma Wines of Romania lansează prima competiție dedicată viticultorilor români, care debutează cu un concurs de tăiat vița-de-vie în uscat. Sâmbătă 11 martie 2023, de la ora 10:00, profesioniștii și amatorii care iubesc via și vinul se vor întrece în prima ediție a concursului „Cel mai bun viticultor din România - 2023”, găzduit de plantația Stațiunii Didactice de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa – Istrița, județul Buzău, locul în care se formează viitorii profesioniști în horticultură, absolvenți ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București. Așadar, dacă ai peste 18 ani, lucrezi sau ai lucrat o suprafață înregistrată în Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului (SNIVV) și ai domiciliul/ești rezident în România, poți demonstra că ești cel mai bun viticultor din țară. Menționăm că, participanții vor utiliza foarfecile proprii, cu condiția să fie exclusiv foarfeci mecanice, nu electrice, pneumatice sau hibride”, a precizat Marinela Ardelean, fondatorul platformei Wines of Romania (www.winesofromania.com), expert în vinuri și spirtoase, co-organizator al festivalului RO-Wine.  

Juriul concursului este format din experți recunoscuți la nivelul comunității vitivinicole internaționale: Marian Ion - România, director general ICDVV Valea Călugărească; Fabio Sorgiacomo - Italia, manager agronom în cadrul Giotto Consulting; Vicenç Canals - Spania, conduce Academia de Poda (Academia de tăiere a viței-de-vie).

Pentru mai multe detalii accesați link-ul: https://winesofromania.com/concurs-inscriere/

Publicat în Eveniment

Joi, 16 februarie 2023, s-a desfășurat a VII-a ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box, unde 22 de jurați au degustat 180 de vinuri (91 albe, 41 roze și 48 roșii) pentru a găsi vinurile ce vor purta titlul de „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2023”.

Juriul pentru „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2023”, format din patru comisii, a ales 60 de vinuri (30 albe, 14 roze și 16 roșii). Primele trei clasate vinuri albe, roze și roșii au câștigat medalia de aur. Cei patru președinți de comisii, împreună cu președintele concursului Cătălin Costiniuc au analizat și au ales trei vinuri (un alb, un roze și un roșu) care vor purta titlul de „Vinul Președintelui 2023”.

Cele 60 de vinuri câștigătoare ale titlului „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2023” au fost degustate din nou de juriul pentru „Cel mai popular vin Bag-in-Box 2023” format din 35 de membri, împărțiți în două comisii. Au fost alese trei vinuri (un alb, un roze și un roșu) care au câștigat titlul de „Cel mai popular vin Bag-in-Box 2023”, medaliate cu aur.

„Concurs Național Vin Bag-in-Box este organizat având ca inspiratie „Concours International Wine in Box” din Franța. Ca la edițiile precedente, și la aceasta vom selecta minimum zece vinuri dintre cele care au primit distincție și le vom înscrie la „Concours International Wine In Box”, de la Toulouse, care va avea loc pe 28 martie 2023, cheltuielile fiind suportate de noi, organizatorii. De asemenea, vom înscrie vinuri care au primit distincții și la „VINARIUM International Wine Contest”, concurs care se va desfășura în perioada 25 – 28 mai 2023, tot pe cheltuiala noastră”, a precizat Cătălin Costiniuc, președintele concursului și director general al companiei organizatoare Azoc-Star.

Concursul este deschis tuturor categoriilor de vin ambalat la Bag-in-Box, Bag-in-Tube sau Pouch-up, maximum 10 litri per unitate, produse sau ambalate în România sau Republica Moldova, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.

BIB 2023

„Ne dorim să promovăm vinurile ambalate în Bag-in-Box ca o soluţie modernă de ambalare. Apoi, antrenarea partenerilor din piaţa vinului într-o asemenea competiţie este în folosul consumatorului, dar și al producătorului de vin. Folosirea imaginii concursului ca instrument de marketing pentru promovarea vinului ambalat în Bag-in-Box, atât pe piaţa naţională, cât şi pe cea internaţională reprezintă o metodă de validare a vinurilor declarate câștigătoare în cadrul concursului și ajută comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară ambalat în Bag-in-Box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la Bag-in-Box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box. Nu în ultimul rând, concursul are rol în obţinerea unei imagini reale a pieţei vinului ambalat în Bag-in-Box şi o percepţie clară a etichetei româneşti, ceea ce ajută la educarea publicului în privinţa consumului şi achiziţionării unui vin ambalat în Bag-in-Box medaliat”, punctează Cătălin Costiniuc, adăugând că piața de vin românesc ambalat în Bag-in-Box reprezintă aproximativ 15%, targetul fiind să ajungem Franța (42%) și Norvegia (60%). Ambalajele Bag-in-Box sunt într-o creștere continuă în lumea vinului întrucât sunt cele mai reciclabile (70-85%) și au amprenta de carbon cea mai mică.

Concurs Național Vin Bag-in-Box, eveniment organizat de compania Azoc-Star - partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța, a avut loc la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român, din București.

Vinurile câștigătoare la Concurs Național Vin Bag-in-Box 2023

concurs vin

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Marți, 14 februarie 2023, compania BASF Agricultural Solutions România a dat startul înscrierilor la competiția „Povești cu vinuri românești”, ediția a VIII-a. Concursul este organizat de BASF în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) și se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare.

Condițiile de participare la concursul național „Povești cu vinuri românești” sunt simple: suprafața cultivată cu viță-de-vie să fie mai mică de 100 de hectare, iar probele de vin înscrise sa nu fie mai vechi de anul 2020 (cu excepția celor roșii care să nu fie mai vechi de 2018).

Competiția se desfășoară în patru etape regionale, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei etape regionale, membrii comisiei de jurizare, formată din degustători experți, membri ai ADAR, desemnează câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). În total, după terminarea etapelor regionale, vor fi desemnate 36 de vinuri calificate în marea finală națională. Pentru faza națională, cele 36 de vinuri finaliste vor fi jurizate pentru a desemna cel mai bun vin al fiecărei categorii în parte (alb, roșu și roze).

Producătorii de vin se pot înscrie la etapele locale după cum urmează:

  • Etapa regională Moldova: 9 martie, înscrieri până pe 27 februarie;

  • Etapa regională Muntenia: 15 martie, înscrieri până pe 3 martie;

  • Etapa regională Banat și Transilvania: 23 martie, înscrieri până pe 9 martie;

  • Etapa regională Oltenia și Dobrogea: 30 martie, înscrieri până pe 17 martie.

Pentru adresele la care trebuie trimise mostrele și alte detalii, accesați link-ul: https://www.agro.basf.ro/ro/concurs-vinuri/editia-curenta/.

 

Premii oferite de BASF

 

La final, locul 1 al fiecărei categorii va obține marele premiu constând într-un kit personalizat de dezvoltare a afacerii, în valoare totală de 5.000 de euro, care poate fi configurat în funcție de nevoile câștigătorilor. Se poate opta pentru una dintre cele două variante: un utilaj pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie sau pachet format din produse BASF pentru protecția viței-de-vie.

Valoarea totală comercială a premiilor oferite în cadrul concursului este de 15.000 de euro. În cadrul acestui concurs nu se permite acordarea contravalorii în bani a premiilor câștigate sau schimbarea premiilor.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Proiectul de ordin pentru modificarea Anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1205/2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole este în consultare publică pe pagina de internet a MADR.

Potrivit Ministerului Agriculturii, modificarea Anexei O.M.A.D.R. nr. 1205/2018 înseamnă o mai bună reglementare a domeniului vitivinicol și creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene. Totodată, producătorii de vin din arealele nou introduse vor beneficia de accesarea măsurii de restructurare-reconversie.

O primă modificare a Anexei O.M.A.D.R. nr. 1205/2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole se referă la implementarea modificărilor aferente celor patru solicitări de completare primite de Oficiul Național al Viei și Produselor Vitvinicole, prin introducerea localităților propuse în centrele viticole menționate în studiile efectuate de de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, respectiv:

  • Introducerea comunei Lunca cu satele Lunca, Sântu, Logig și Băița din județul Mureș în Centrul viticol Batoș care aparține Podgoriei Lechința, Regiunea Viticolă a Podișului Transilvaniei;

  • Introducerea satelor Coasta, Răscruci și Tăușeni aparținând comunei Bonțida alături de satul Bonțida în Centrul viticol independent Dej, județul Cluj, Regiunea Viticolă a Podișului Transilvaniei;

  • Introducerea comunei Spineni, sat Optășani județul Olt în Centrul viticol Dobroteasa, podgoria Sâmburești, Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei;

  • Introducerea orașului Mizil, județul Prahova, în Centrul viticol Tohani, care aparține Podgoriei Dealu Mare, regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei.

A doua modificare se referă la corelarea Anexei O.M.A.D.R. nr. 1205/2018 cu Caietele de sarcini aferente DOC (Denumire de Origine Controlată).

Pentru a face corelarea cu Caietul de Sarcini aferent Denumirii de Origine Ștefănești, poziția 0.12 Costești Argeș, care se află în Anexa la O.M.A.D.R. nr 1205/2018 la poziția 19. Dealu Mare, devine poziția 20.4 Costești Argeș în cadrul poziției 20 Ștefănești Argeș. Modificarea prin includerea poziției 20.4. Costești Argeș ca centrul viticol al podgoriei Ștefănești restabilește aria delimitată a DOC Ștefănești, ca aceasta să fie delimitată corect și în cadrul ordinului.

În același fel, pentru a face corelarea cu Caietul de Sarcini aferent Denumirii de Origine Babadag, poziția 0.36 Dăeni Tulcea, din Anexa la OMADR nr. 1205/2018 devine poziția 31.4 Dăeni Tulcea în cadrul poziției 31, Istria Babadag. În acest moment, comuna Dăeni cu satul Dăeni, sunt incluse în aria delimitată indicată în caietul de sarcini al denumirii DOC Babadag care a fost transmis și aprobat la nivelul Comisiei Europene în 2011.

Cea de-a treia modificare vizează structura tabelară a Anexei O.M.A.D.R. nr 1205/2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole deoarece s-a constatat că există anumite erori de grafică care ar duce la o intrepretare eronată a încadrării unor comune și sate în centre viticole independente. Această situație era prezentă la nivelul unor Centre viticole independente și anume Costești, Rușetu, Târgu Jiu, Crușet, Jamu Mare, Teremia, Lugoj, Giarmata, Halmeu, Seini, Drăgănești Olt, Furculești, Mavrodin. „Pentru corectarea erorilor de grafică și implementarea modificărilor și completărilor enumerate mai sus, este necesară modificarea în întregime a Anexei O.M.A.D.R. nr. 1205/2018 asigurându-se astfel o corectă interpretare a arealelor viticole și a încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole”, transmite MADR.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5633_084f4745f20ad092067db46978cb8c6a.html

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Suntem în luna februarie și este încă frig. Când temperaturile vor crește este bine ca pomicultorii să se gândească la efectuarea tratamentului pentru combaterea stadiilor hibernante ale dăunătorilor pomilor și arbuștilor fructiferi.

În perioada de repaus vegetativ (durează de la căderea frunzelor toamna și până la dezmugurit) ar trebui efectuate câteva lucrări importante de igienă culturală în plantațiile pomicole și de arbuști fructiferi (pe lângă cele agrotehnice și de combatere).

Ar fi bine să se elimine din livadă ramurile atacate de patogeni și dăunători, cele uscate, înnegrite. Se recomandă, de asemenea, răzuirea ritidomului, adunarea cuiburilor de omizi (Euproctis chrysorrhoea sau fluturele cu abdomenul auriu ori „snopșorul”, care este prezent în unele zone din țară și care iernează sub formă de larve de vârsta a doua sau a treia în cuiburi localizate de obicei la vârful ramurilor), eliminarea fructelor mumifiate care rămân pe pomi (fructe atacate de specii de Monilinia sau de Erwinia amylovora la măr), eliminarea frunzelor sau îngroparea lor (sunt sursă importantă de inocul mai ales în livezile puternic atacate de patogeni care atacă și frunzele - Venturia iaequalis la măr de exemplu, Taphrina deformans la piersic etc).

Dacă aceste lucrări au fost efectuate, o mare parte din sursa de inocul reprezentată de patogeni și dăunători a fost îndepărtată.

Ouă de Aphis pomi pe ramuri de măr. Constat în acest an o densitate mare de ouă de Aphis comparativ cu alți ani. Foto la lupa binocular pe ramuri de măr din lvada SCDA Lovrin

Ouă de Aphis pomi pe ramuri de măr. Constat în acest an o densitate mare de ouă de Aphis comparativ cu alți ani. Foto la lupa binocular pe ramuri de măr din lvada SCDA Lovrin

Larve hibernante de Eriosoma lanigerum, păduchele lânos

Larve hibernante de Eriosoma lanigerum păduchele lânos

Larvă hibernantă de Quadraspidiotus perniciosus. Scutul protector a fost îndepărtat

Larvă hibernantă de Quadraspidiotus perniciosus. Scutul protector a fost îndepărtat

Tratamentul de iarnă împotriva dăunătorilor are ca țintă distrugerea stadiilor hibernante ale acestora. Fiecare pomicultor ar trebui să facă un control vizual în livadă. Cu ajutorul unei lupe de mână ar trebui să verificați ramurile pomilor. Controlul ar trebui făcut pe diagonala livezii sau în zig - zag sau chiar la întâmplare (sunt mai multe metode). Ar fi bine să cereți ajutorul unui specialist sau să trimiteți către laborator probe de ramuri pentru a fi analizate și a se stabili densitatea dăunătorilor la cm2. Înainte se făceau astfel de analize. Noi la SCDA Lovrin analizăm, la cerere, probe de ramuri din livezi.

Dăunătorii vizați de tratamentul cu ulei horticol și/sau insecticid sunt: larve hibernante de Quadraspidiotus perniciosus (păduchele din San Jose), ouă de Aphis pomi, ouă de acarieni (Panonychs ulmi, Bryobia rubrioculus), larve și coconi ai unor lepidoptere (Laspeyresia pomonella, Laspeyresia funebrana, Grapholita molesta, Anarsia lineatella, Hyphantria cunea etc), larve acarieni eriophyzi, ouă de Malacosoma neustria (inelar) și de Lymantria dispar (omida păroasă a stejarului), virginogene aptere şi larve de Eriosoma lanigerum pe ramuri şi lăstari etc.

Ouă de Panonychus ulmi

Ouă de Panonychus ulmi

Dacă pentru coconii și larvele care iernează sub scoarță și prin crăpături, tratamentul de iarnă nu are rezultatele scontate, pentru păduchele din San Jose (mai ales) este considerat tratament de bază. De ce? Pentru că, dacă tratamentul se execută corect și la momentul optim, populațiile din timpul sezonului de vegetație vor fi foarte scăzute, iar cheltuielile cu tratamentele la fel.

 

Atenție! Tratamentul de iarnă se face în ferestrele din februarie sau către sfârșitul lunii

 

Am observat că mulți pomicultori fac acest tratament primăvara. Tratamentul de iarnă este de iarnă, nu de primăvară. Primăvara se fac alte tratamente. La momentul potrivit voi aduce în atenție și aceste aspecte.

Tratamentul de iarnă împotriva dăunătorilor, executat corect, vă poate scuti de multe cheltuieli în perioada de vegetație.

Acest acarian nu este dăunător. Este un acarian prădător. Bănuiesc că este Anystis baccarum care consumă afide și este foarte des raportat ca fiind prezent în livezile de măr. Nu îl omorâți! Mulți pomicultori îl confundă cu acarienii dăunători

Acest acarian nu este dăunător. Este un acarian prădător. Bănuiesc că este Anystis baccarum care consumă afide și este foarte des raportat ca fiind prezent în livezile de măr. Nu îl omorâți Mulți pomicultori î

Substanțele utilizate pentru combaterea stadiilor hibernante ale dăunătorilor sunt pe bază de uleiuri, pe piață existând mai multe tipuri de formulări (uleiuri horticole, uleiuri minerale, uleiuri vegetale etc) - Cranshaw, 2013. Pentru rezultate bune, pomii trebuie îmbăiați. Este foarte important ca uleiul să acopere adulții, ouăle, larvele. Moartea lor are loc prin asfixiere în general dar și prin ingestie, mai ales când uleiul este combinat cu un insecticid [Halcomb et Hale, 2012].

În prezent, în fitofarmacii puteți găsi pachete formate din acetamiprid și Toil. În livezile ecologice tratamentul de iarnă trebuie efectuat doar cu ulei horticol. Respectați dozele recomandate de producători și măsurile de protecție a mediului înconjurător. Nu uitați că temperaturile trebuie să fie mai mari de 5 grade Celsius. De asemenea, urmăriți prognoza vremii și asigurați-vă că nu urmează zile cu îngheț. Este important.

o cotuna

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Concurs Național Vin Bag-in-Box, eveniment organizat de compania Azoc-Star - partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța, se va desfășura în acest an pe 16 februarie, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român, din București. Termenul limită de înscriere în concurs este 3 februarie 2023, iar data până la care se primesc probele este 10 februarie a.c.

Concursul național dedicat vinurilor ambalate la Bag-in-Box, ajuns la a șaptea ediție, are două două jurii. Unul care va desemna câștigatorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box – Medalia de Aur”, pentru fiecare secțiune (vinuri albe, vinuri roze și vinuri roșii), juriu format din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin. Al doilea juriu, constituit din consumatori și pasionați de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”, pentru fiecare secțiune (vinuri albe, vinuri roze și vinuri roșii).

Cătălin Costiniuc, președintele concursului și director general al companiei organizatoare Azoc-Star,  va desemna câștigatorii distincției „Vinul Președintelui”.

„Concurs Național Vin Bag-in-Box este organizat având ca inspiratie „Concours International Wine in Box” din Franța. Ca la edițiile precedente, și la aceasta vom selecta minimum zece vinuri dintre cele care au primit distincție și le vom înscrie la „Concours International Wine In Box”, de la Toulouse, care va avea loc pe 28 martie 2023, cheltuielile fiind suportate de noi, organizatorii. De asemenea, vom înscrie vinuri care au primit distincții și la „VINARIUM International Wine Contest”, concurs care se va desfășura în perioada 25 – 28 mai 2023, tot pe cheltuiala noastră”, a precizat Cătălin Costiniuc.

Concursul este deschis tuturor categoriilor de vin ambalat la Bag-in-Box, Bag-in-Tube sau Pouch-up, maximum 10 litri per unitate, produse sau ambalate în România sau Republica Moldova, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.

costiniuc

Întrebat despre scopul unui astfel de concurs, Cătălin Costiniuc a explicat: „Ne dorim să promovăm vinurile ambalate în Bag-in-Box ca o soluţie modernă de ambalare. Apoi, antrenarea partenerilor din piaţa vinului într-o asemenea competiţie este în folosul consumatorului, dar și al producătorului de vin. Folosirea imaginii concursului ca instrument de marketing pentru promovarea vinului ambalat în Bag-in-Box, atât pe piaţa naţională, cât şi pe cea internaţională reprezintă o metodă de validare a vinurilor declarate câștigătoare în cadrul concursului și ajută comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară ambalat în Bag-in-Box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la Bag-in-Box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box. Nu în ultimul rând, concursul are rol în obţinerea unei imagini reale a pieţei vinului ambalat în Bag-in-Box şi o percepţie clară a etichetei româneşti, ceea ce ajută la educarea publicului în privinţa consumului şi achiziţionării unui vin ambalat în Bag-in-Box medaliat”.

De reținut că, sistemul Bag-in-Box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum de până la câteva săptămâni de la deschidere.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați link-ul: https://azocstar-bag-in-box.ro/concurs-national-vin-bag-in-box-editia-a-vii-a-2023/

bi b concurs

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Începând cu 1 ianuarie 2023, Florin Stegariu s-a alăturat conducerii Clubului Fermierilor Români, ca membru al Consiliului Director, unde reprezintă regiunea Moldova Nord, având în subordine Biroul Regional aferent.  

„Noul rol de membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români mă onorează și mă responsabilizează. Le mulțumesc colegilor mei pentru încrederea acordată! Am participat mereu activ la conferințele organizate de Club, urmez programul de perfecționare managerială Antreprenor în Agricultura 4.0 și consider că, per total, Clubul asigură un climat favorabil pentru dezvoltarea durabilă și inovativă a fermelor”, a declarat tânărul fermier din județul Iași.

Florin Stegariu (29 de ani) este un antreprenor pasionat, el descriindu-se ca fiind un creator de branduri care urmărește să aducă un plus de valoare activității sale. Noul membru al Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români se îngrijește de cele 2.700 ha de teren arabil din ferma părinților, structura culturilor cuprinzând grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Din pasiune pentru viticultură a creat crama Strunga, ale cărei vinuri au câștigat multiple premii naționale și internaționale.

fn strunga

Unul dintre marile vinuri obținute la Strunga este din soiul românesc Fetească neagră din recolta de struguri 2020, despre care Florin Stegariu spune că s-a născut în condițiile unui sezon deosebit de echilibrat pe Dealul Pârjolita. „Fetească neagră 2020 barrique este un vin emblematic al cramei și este un proiect ce a luat naștere în urmă cu patru de ani când am decis să lansăm prima Fetească neagră maturată în stejar. Rezultatul final este o explozie de fructe, mineralitate, intensitate și putere. Cele 14 grade ale sale sunt greu de perceput. Este plin, cu un tanin mătăsos, catifelat. Vin lung, pentru învechire, pentru a-l putea bea în zece sau 20 de ani. Fetească neagră 2020 barrique este un vin unic, cu o perioada de doar șase luni de maturare în butoaie de stejar. Asta pentru că ne dorim o intervenție cât mai subtilă a lemnului și o expresie cât mai pură a soiului în sine.”

 

Strunga Winery, peste 86 ha cu viță-de-vie și 420.000 litri de vin

 

Povestea vitivinicolă începe în 2013, când, cu sprijinul familiei, Florin Stegariu a demarat un proiect de reconversie și restructurare în viticultură pe o suprafață de 41,6 ha. Apoi, tânărul antreprenor a reușit să acceseze și două proiecte cu fonduri europene, astfel că, în prezent, deține 86,6 ha de viță-de-vie, cu 11 soiuri aflate pe rod, atât românești, cât și internaționale.

În 2017, pe fondul unei producții spectaculoase și din dorința de a vedea care este potențialul terroir-ului de la Strunga, Florin Stegariu a construit o cramă de 100.000 de litri. În anul 2018 a lansat pe piață brandul de vinuri Strunga. Au urmat Reveria, Nori de Vară, Carusel, iar în curând vom degusta și gama de vinuri Velier.

Acum, la crama Strunga se produc 420.000 litri de vin din producția proprie de struguri, cu mult accent pe calitatea fitosanitară a strugurilor, dar și a tuturor etapelor procesului de producție pentru ca produsul final să fie unul premium.

strungavin

 

Turismul viticol, următorul obiectiv

 

Tânărul antreprenor continuă să viseze și să muncească pentru a-și îndeplini fiecare vis. Florin Stegariu vrea să extindă activitatea cramei prin punerea în valoare a zonei. Vinurile Strunga provin din arealul viticol Dealurile Moldovei, mai exact plantația se află pe dealurile Pârjolita și Calda. „Vinul pe care îl făurim la Strunga are o personalitate puternică, fiind un omagiu adus tradiției locurilor”, spune proprietarul cramei.

strunga

Florin Stegariu își dorește să dezvolte la Strunga turismul viticol și să ofere pasionaților de vin o experiență senzorială la superlativ. Pe lângă experiența de degustare, antreprenorul se gândește să închidă lanțul de la fermă la furculiță, oferind turiștilor experiențe gastronomice cu produse exclusiv din ferma proprie. Îl ajută și poziția geografică, crama și ferma situându-se în apropierea Castelului de la Miclăușeni, a Palatului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și a Casei Memoriale Vasile Alecsandri. Tânărul și ambițiosul fermier ieșean intenționează să pună zona sa pe harta turismului și a început deja anul trecut să organizeze evenimente în vie, propunându-și să continue în această direcție prin construcția unei săli de conferințe și a unei săli de degustare.

„Fermierul este, în primul rând, creator de context de valoare adăugată și are obligația de a crea un model de business sănătos. Omul sfințește locul, iar fermierul are și misiunea să creeze un ecosistem în care să pună în valoare resursele zonei în care își desfășoară activitatea, să șteargă de praf povestea locului și să o transmită mai departe”, consideră Florin Stegariu.

 

Foto: Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro) și Crama Strunga (www.strunga.com)

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Joi, 08 Decembrie 2022 13:42

Botanică şi societate

Cititorul din mediul antreprenorial privat, care parcurge acum aceste rânduri, a înțeles, de fapt, cu mult înainte și independent, cum ar trebui să meargă societatea românească. O privire nouă nu strică şi redundanţele pot fi, sper, iertate.

În „sectorul bugetar” (nu intră în microanaliza de față profesorii, medicii, cercetătorii, ci „amploaiații” din administrație, reglementare etc.), cei care nu citesc nimic în afară de scripțogăraia oficială sunt mulți.

Oricum, acești funcționari sunt foarte liniștiți. Ei nu fac nimic (ad litteram!).

Mai avem o categorie din sector. Cei care citesc articolele „dușmănoase”. Mai informați, mai nervoși, mai aroganți. În afară de a pune cu greu pe făgaș câte o modificare de normă/formă (elaborată de frații mai mari, parlamentarii), nici aceștia nu fac nimic, deși, dacă ai avea timp să îi asculți, ei „analizează”, ei „propun”, ei „susțin” și tot ei… „dau” nerecunoscătorilor.

Avem o replică de ecosistem mangrovian (așa să îi rămână numele!), adaptat la fluxurile și refluxurile politice, opus, însă, pădurii de mangrove în termeni de  (bio)utilitate.

Legile țării pleacă din încâlceala rădăcinilor sistemului și se întorc (spre aplicare) tot în acest loc. De aici și lungimea ciclurilor controlate în totalitate de smârcul parazitar al capitalismului nostru… deosebit.

Permiteți-mi să vă ofer un exemplu de costuri ale inutilității sau în ce constă, în realitate, stagnarea României.

În timp ce la Timișoara un proiect medical vital pentru operarea copiilor pe cord „stă” în 3 milioane de euro, orice Oficiu, orice Direcție, orice Agenție (de Stat & stat) toacă acești bani cât ai spune „rezistență la reformă”. Și, de parcă nu ar fi suficient că ne aflăm  în această situație, atenție!, sunt propuse la înființare și alte „entități” care, în numele nostru (dar fără să ni se ceară acordul sau să fim măcar consultați), se vor angaja că ne rezolvă problemele economice, sociale ș.a.m.d. Nișe sau câmpuri largi de activitate sunt acoperite de organizaţii particulare, ONG-uri, institute funcționale, structuri reale din viața reală care, însă, nici nu pot visa la patrimoniul și salariile oferite excrescențelor de „mangrove”. Cine a gestionat, cine gestionează, cine va gestiona aceste „comitete și comiții” inventate de stat şi plătite din banii noştri? Oameni fără valoare profesională, „numiți” prin concurs (construcţie antitetică?!… ei, știți că se poate...), cu suficient de mult timp liber pentru a se grefa la desișul „protector” (Baudelaire însuși n-ar mai fi scris Les Fleurs du mal,  confruntat cu un asemenea subiect, Les racines... du mal fiind un titlu cu mult mai potrivit).

Ramificațiile sub şi supraterane vor găsi argumente – întotdeauna – pentru „oportunitate” și „utilitate”, chiar dacă toți banii alocați se vor duce doar pe apa... salariilor (cu defluenții – sedii/birouri, mașini, telefoane, delegații).

Nu e o noutate ceea ce spun eu aici. O știu până și adolescenții care, teoretic, pot fi păcăliți mai ușor. Practic, scârbiți de ceea ce se întâmplă aici, în România, și-au setat un AMR („au mai rămas” X zile; termen folosit în stagiul militar obligatoriu sau în īnchisoare) și numără clipele până când vor părăsi țara.

Dintre cei rămași, mulți vor înlocui sau vor îngroșa rândurile aparatului de... stat prin grija mămicii /tăticului şi a fertilizantului PCR din pădurea mangroviană neadormită. Culmea, unii părinți sunt dintre cei care poate au creat ceva bun în țara asta, dar care au început să-şi pună mari întrebări de ce arată balanţa vieţii că demnitate = înfrângere, iar cameleonism = trai dulce.

Apropo de demnitate... (Chiar, de ce s-or fi numind demnitarii „demnitari”?!)

Cunosc personaje puternice din zona antreprenorială. Cum intră în contact direct cu un ministru, devin alți oameni. Aplecați spre față cu măcar 15 grade mai mult decât ar cere-o până și o severă durere de spate, servili, umili, yesmeni, gata „să pună și la portbagaj”, dispuși să facă și o donație pentru partid (chiar dacă „politica nu e de el”).

Fraților, în afara fondării firmei în termeni... de inexactitate în raport cu legea (sau cu morala?), ce te poate pune în postura de dominat în relație cu un ministru, un om care nici nu prea apucă două recolte în fruntea ministerului? A, poate dorința de a extrage foloase dintr-o eventuală discriminare pozitivă („pozitivă”... fiind un fel de a spune), atragerea unui avantaj imediat doar pentru sine. La fel ca aprovizionarea cu gaz a țărilor europene, pe protocol individual, „eu mai deștept decât ceilalți”. Până la acest moment, modelul părea că funcționează. Dar, iată, a venit nota de plată. În acest context (dramatic), Europa își proiectează ca un întreg viitoarele negocieri pentru energia de care are nevoie. Altfel spus, ceea ce a părut ieftin (ca salvare individuală)... se dovedește a fi foarte scump. Așa și la noi. Să dezambiguizăm: plecarea de mâine a copiilor e o plată scumpă pentru un azi neasumat, tratat prost în termenii colectivităţii.

O plată pe care o simt și mai greu cei care nu au nicio vină şi care au militat pentru unirea forţelor românilor cu crez nealterat.

P.S.: semnalele de mai sus nu au nicio tangență cu vreo situație din viața personală. Fiica mea, Ruxandra, este drd. antropolog și rămâne aici, în România. Cercetează - printre altele - comportamentul uman și resorturile intime care îl generează. Evident, sper că, în viitor, va avea cine să valorifice rezultatele muncii ei.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Paharul cu... visuri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în cursul lunii decembrie 2022 se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023, la centrele judeţene ale APIA pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.

Beneficiari:

a) Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) Organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare;

d) Organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt:

a) Să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) Să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) Să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) Să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) Suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării;

f) Să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) Să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) Copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) Adeverinţă eliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) Adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) Situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) Copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) Situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) Dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) Copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) Cantitățile de motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) Angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr.44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data limită de depunere a cererii de acord.

Documentele necesare depunerii cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023 sunt publicate pe site-ul APIA, secțiunea Formulare (http://www.apia.org.ro/ro/formulare1386829353).

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit online 65 de solicitări de finanțare în valoare de circa 47,6 milioane de euro (47.616.514 euro) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020. Alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro. Prin urmare, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltat pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate”, a declarat George Chiriță, director general AFIR.

Precizăm că, din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/proiect pentru mașini de recoltat (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile. Data limită de depunere a proiectelor este 12 decembrie 2022.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista