planul national strategic - REVISTA FERMIERULUI

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va utiliza exclusiv semnătura electronică în relația instituțională cu solicitanții și, ulterior, cu beneficiarii de fonduri europene acordate pentru agricultură și dezvoltare rurală. Această decizie se va aplica tuturor comunicărilor oficiale pe parcursul derulării Planului Strategic pentru Politica Agricole Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), care va demara în acest an.

Pentru a simplifica fluxurile de lucru din cadrul tuturor etapelor procedurale derulate prin intermediul sistemului informatic, pe întreaga durata de implementare a proiectului de investiție finanțat prin PS PAC 2027, AFIR a dezvoltat o serie de funcționalități care să permită folosirea semnăturii electronice, fără posibilitatea de semnare și încărcare a documentelor prin utilizarea semnăturii olografe.

„La nivelul AFIR suntem mereu preocupați de simplificarea întregului flux procedural și de a face cât mai accesibilă obținerea finanțărilor, precum și implementarea proiectelor de investiții. Noi am creat cadrul administrativ care a permis beneficiarilor fondurilor europene gestionate de AFIR să utilizeze semnătura electronică încă din anul 2018, fiind printre primele instituții publice care a implementat o astfel de măsură. La momentul respectiv a funcționat în paralel cu cea olografă, însă acum suntem pregătiți din punct de vedere al sistemului informatic să o folosim exclusiv pe cea electronică, începând cu primele depunerii ale cererilor de finanțare prin intermediul PS PAC 2027”, a precizat George Chiriță, directorul general AFIR.

Din punct de vedere legal, semnătura electronică calificată este echivalentă cu semnătura olografă. Totodată, este mai sigură, mai rapidă, mai eficientă și aduce reduceri de costuri. Astfel, prin utilizarea semnăturii electronice calificate se certifică identitatea semnatarului și nu mai este necesară deplasarea la sediul Agenției pentru depunerea cererii de finanțare, pentru semnarea contractului de finanțare sau, ulterior, pentru depunerea dosarului de plată.

AFIR precizează că pentru documentele și fluxurile de lucru aferente proiectelor contractate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, se acceptă și semnătură electronică și cea olografă.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print,AICI!

Publicat în Știri

Pentru anul 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilit calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare aferente intervențiilor din cadrul Pilonului II din Planul Strategic PAC 2023-2027.

calendar pns

pns 2023

Florin Ciobanu, consilier personal al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și președinte al Asociației Tinerilor Fermieri din județul Olt, precizează că intervenția DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri vine în 2023 cu un ajutor nerambursabil de 70.000 de euro/proiect, intervenția derulându-se prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). „Noutatea este că și tinerii care au depus un proiect în anul 2021 și nu au primit finanțare în 2022 pot depune un nou proiect în acest an, condiția fiind să nu depășească 36 de luni de când au declarat exploatația la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)”, punctează Florin Ciobanu.

Condițiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii intervenției DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

  • Solicitantul se încadrează în definiția tânărului fermier, care prevede că limita maximă de vârstă este de 41 de ani neîmpliniți la data depunerii cererii de finanțare;

  • Solicitantul va figura în sistemul APIA/ANSVSA (după caz), anterior depunerii cererii de finanțare, cu forma de desfășurare a activității economice cu care solicită sprijin prin intervenție;

  • Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;

  • Solicitantul propune prin Planul de afaceri să dețină în folosință o exploatație agricolă cu dimensiunea economică (SO) de minimum 12.000 SO, respectiv 8.000 SO în zona montană și maximum 100.000 SO;

  • Solicitantul prezintă un plan de afaceri viabil care va cuprinde: situația inițială a exploatației; obiectivele și acțiunile ce urmează a fi dezvoltate de solicitant; investițiile vor reprezenta cel puțin 40% din valoarea sprijinului nerambursabil; calendarul de implementare al planului de afaceri;

  • Durata maximă de implementare este de 3 ani, respectiv 5 ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă;

  • Solicitantul se instalează pentru prima dată ca tânăr fermier și nu a mai beneficiat de sprijin prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 sau Planul Național Strategic (PNS), indiferent de forma de organizare cu care vine pentru acordarea sprijinului.

„Toate cheltuielile prevăzute în Planul de afaceri pot fi eligibile, inclusiv costurile pentru capitalul de lucru, cadastrare, achiziționare de teren în procent maxim de 10% din valoarea sprijinului, cu respectarea legislației naționale. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de grant, prin sume forfetare. Sprijinul public nerambursabil maxim va fi de 70.000 euro, iar rata sprijinului este de 100%. Plata se efectuează în două tranșe si se va acorda 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% după implementarea Planului de afaceri”, explică Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri Olt.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

(Prezentul material se dorește un pamflet inspirat din fapte și documente reale.)

Pe înseratul zilei de 30 decembrie al anului trecut prea devreme, la sfârșitul unei zile de iarnă ,,primăvăratică”, o umbră mică cu părul dalb urca grăbită, dând semne de oboseală energetică, treptele tocite ale catedralei agriculturii românești, părând a avea în mână un opaiț cu seu de oaie care degaja o mică lumină tremurândă care îi arăta calea către o destinație necunoscută în timp și spațiu.

Cu greu reușise umbra să ajungă într-un final în fața ușii de lemn masiv a biroului ministerial, unde cu un ultim efort apăsă clanța, consumând ultimele zvâcniri de energie, iar ușa se deschise larg și izbăvitor, permițând acestuia să își lase trupul ostenit de efortul zilnic de a purta cizmele meșterului Manole în căutarea canalelor cu apă ale gradinei Semiramidei administrate în zilele noastre de către ANIF și să cadă în jilțul întâiului-stătător al făuritorilor de hrană din biroul mare și rece, scăldat în lumina ultimelor jerbe ale asfințitului timpuriu de iarnă.

Pe orologiul tocit de patina timpului de pe peretele biroului, orele arătau 17.30 trecute fix, iar actualul ministru al agriculturii cu încărcare fotovoltaică la minte și la trup, adică mai ceva decât zeul RA din mitologia egipteană, el fiind umbra sprintenă care bântuia holurile întunecate ale ministerului și care apoi sta așezat în jilț cu mâna conectată la priză, pentru a simți cum se încarcă la energiile regenerabile ale gliei strămoșești, obținută din eolienele și parcurile fotovoltaice înființate pe terenurile arabile mănoase ale țării, s-a gândit că este timpul unui bilanț anual între el și marile legiuni ale făuritorilor de hrană din spațiul danubiano-pontic.

La un semn precum cel trimis de Dumnezeu lui Moise de a urca pe Muntele Tabor pentru a primi tăblițele cu legi, așa ministrul nostru a dictat cu ultimele eforturi către ,,evangheliștii de serviciu” întruchipați în spiritul secretarilor de stat și directorilor de direcții, darea de seamă anuală prin care se zugrăvea lupta acestuia cu hidra bruxelleză pentru a aproba PNS-ul și cu seceta malefică care a pârjolit mare parte din țară.

Și povestea zicea așa, am făcut tot ce trebuie, adică ce am vrut eu și nu ce ar fi trebuit sau ați fi vrut voi, că nu-i așa ce contează, dacă eu am legătură directă cu energia Universului. De multe ori în weekend și sărbători, uneori și noaptea, am reușit unele fapte fără rezultate, la care voi luați aminte.

În primul rând, fermierii afectați de secetă și greutăți trebuie să mulțumească din inimă și cu smerenie ministrului cu încărcare fotovoltaică, că le-a permis să recolteze măcar cocenii de porumb și paiele de grâu fără a fi penalizați la subvenție, asta fiindcă oricum producție nu aveau cum să obțină din cauza secetei care a uscat mari suprafețe ale țării.

Să nu se uite astfel că actualul ministru a dat dovadă de milă creștină și nu a lăsat demonii apucăturilor moșierești să se manifeste și să ia șapte piei de pe biata mârțoagă numită fermierul român. Asta, chiar dacă matematica ministerială învățată se pare la fără știință, arată în cazul despăgubirilor de secetă că 50% din 1.500 lei/ha reprezintă în final doar 375 de lei, după un mod de calcul doar de domnia sa înțeles, de s-a ajuns la situația hilară și jenantă unde președintele Comisiei de agricultură de la Camera Deputaților pentru a se depăși momentul penibil și din dorința partidului de a-l scoate din încurcătură pe ministru, a ajuns să promită că dacă se acceptă cu eroare propunerea, o va remedia după Sărbători, de parcă aritmetica se schimba odată cu intrarea în noul an chinezesc al Iepurelui de apă.

Dar ce nu a reușit politicul au reușit unele organizații asociative sau inițiative de grup private ale fermierilor, care au pus ele batista pe țambal în urma unor dansuri de culise care vor aduce niște poate nesperate avantaje viitoare, dar vom mai vorbi despre asta.

Revenind la mesajul solemn de aproape Anul Nou al ministrului, care ziua se încarcă și noaptea funcționează, emoția de recunoștință trebuie să răzbată din pieptul tuturor slujitorilor pământului, fiindcă nu-i așa, mărinimia ministerială le-a permis să încaseze și în acest an ca și în anii trecuți  (dar să nu ne audă cei mulți) 70% din subvenții, ca și cum cu toții ar trebui să mulțumim bancomatului că ne dă banii de salarii când introducem cardul.

Aceeași emoție trebuie să o aibă ,,mojicul” de fermier român, fiindcă nu a fost obligat să țină animalele până ajungeau piele și os din cauza perioadei de retenție și astfel actualul cavaler aciuat pentru moment în catedrala agriculturii românești, s-a dus și s-a luptat cu dragonii malefici bruxellezi, unde pe lângă acest cap, a reușit să le taie și pe cele legate de aprobarea unui PNS mult prea fără viziune (acum și Dumnezeu de unde nu este nici nu prea poate cârpi), dar și un program pentru acvacultura și pescuit unde se speră fără speranță, că vom rămâne măcar la stadiul de ,,țară subdezvoltată” în acest sector, cu rezultate chiar mai proaste decât ale țărilor fără ieșire la mare, dar nu este așa, lozinca ,,nicio masă fără pește” te condamnă automat la statutul de urmaș al securist-comuniștilor de tristă amintire.

Nu trebuie să uităm că semnătura ministerială doar se zice că a contribuit la derularea programelor Agro IMM Invest, dar respectând adevărul istoric, la venirea ministrului Daea pe jilț, programele erau de mult în curs de derulare, dar nu-i așa cum să nu își aroge și domnia sa participarea la băgatul degetului mijlociu în borcanul cu miere.

În plus, să nu uităm o altă inițiativă stelară a ministrului agriculturii care v-a îngropa (operațiune în curs) circa 800 de fermieri care au făcut greșeala de a lua de trei ori subvenția și care o vor returna cu dobânzi de cca 10% pe an, asta dacă inflația se va domoli, dar greu de crezut că se va întâmpla acest lucru cu măsuri luate de specialiști precum cei de la agricultură.

Din toată sărăcia noastră ca națiune europeană, trebuie ridicat un ansamblu statuar măcar de nivelul unei troițe care să glorifice reușita asumată de ministru și, se zice, realizată de conducerea ANIF, care a reușit în mod miraculos performanța de a cheltui niște bani, lucru care jignește profund orice soție care se respectă și care ar avea sarcina să cheltuie banii dacă în mod accidental ar pune mâna pe cardul soțului.

Dar cheltuirea banilor de către ANIF nu reprezintă nimic pe lângă enunțul gândirii profunde a ministrului agriculturii din această micuță și gingașă țară europeană, unde se afirmă că un program de reparații al sistemului de irigații ar fi un program strategic sau, altfel spus, dacă reparați o mașină de tocat carnea de porc și făcut cârnați înseamnă că ați realizat o strategie a industrie alimentare care va promova națiunea noastră pe cele mai înalte culmi ale capitalismului mondial.

Totuși trebuie să admirăm aplecarea ministrului nostru, nu-i așa, către cultura românească și unde Caragiale ocupă un rol foarte important, inspirându-l pe acesta la modul de a număra obiectivele precum drapelele la alegeri, adică trimiterea PNS pentru aprobare, urmat de aprobarea acestuia la Bruxelles, de implementarea cadrului legal și, nu în ultimul rând, organizarea unei caravane de promovare a acestuia prin ținuturile geto-dacice de la nord de Dunăre, reprezintă, nu-i așa, patru obiective și nu unul singur în evaluarea ministerială. Dar cine suntem noi să nu fim de acord?

Nu putem uita de inițiativele neprețuite de a arunca cu banii pe programe fără rezultate, cum ar fi „Tomata”, unde finanțăm roșiile din spații protejate, dar cresc importurile de suc de tomate, fiindcă sunt tot roșii, dar destinația și spațiul de producție sunt diferite. Dar cine să se aplece asupra cifrelor și, din păcate, cine să le și înțeleagă.

Ar mai fi multe de spus, iar poate fermierii ar fi fost interesați să le explice ministrul lor atotștiutor de ce Spania sau Danemarca, țări care importă porumb la nivel de milioane de tone, reușesc să producă de 3-5 ori mai mulți porci decât noi, iar ministrul nostru cu ai săi adjuncți nu este capabil să găsească în două mandate soluții măcar pentru limitarea pestei porcine. Acum nu mai depinde de domnia sa, acum nu mai știe drumul către biroul primului ministru?

Dar oare putem să explicăm celor mulți din agricultură, și nu numai, de ce suntem incapabili ca țară să gândim o strategie prin care să producem carne de vită sau lapte și produse lactate măcar la nivelul Poloniei, iar aici să stimulăm atât creșterea, cât și procesarea aferentă? Este drept că printre primele lucruri care ar trebui făcute ar fi fost să se umble la respectarea dreptului de proprietate, astfel încât legea să se aplice și să nu existe situația că noaptea te culci proprietar de animale și ziua ești șomer agricol, dispărând obiectul muncii. Apoi ar trebui să reglementăm modul de folosire a pășunilor alpine (dar și la șes sunt probleme cu izlazurile), astfel încât nu încasarea subvențiilor fără animale să fie principalul obiectiv, promovat inclusiv prin noul PNS.

Ne lăudăm că am dat ,,mici ajutoare” de cârpeală în valoare de 500.000 de euro fiecare, pentru prieteni vechi din morărit și panificație, asta în loc să gândim un proiect de ajutoare de stat pentru înființarea de mari investiții (fabrici cu valori de peste 10 milioane de euro) și unde să rezolvăm cu adevărat probleme strategice pentru agricultura românească.

Poate aici am fi putut să ne gândim să facem o procesare pentru produsele ecologice sau să stimulăm apariția unor depozite de frig pentru legume și fructe, sau poate să dezvoltăm capacități de abatorizare pentru oi și bovine, toate, private, asta în loc să pompăm banii în cadrul unui proiect menit de a asigura funcții pentru apropiații de partid așa cum se vrea Casa Unirii și unde vom mai discuta în raport cu marile realizări atunci când se vor volatiliza cele 100 de milioane de euro în achiziții cu miros de iz penal.

Nu ar fi fost rău ca ministrul agriculturii să se ducă la colegul său de partid de la transporturi și să îl convingă să se ocupe de proiectele de infrastructura pentru transportul cerealelor nu doar când au nevoie ucrainenii, ci și amărâții de fermieri români, iar aici mă gândesc ce bine ar fi fost să se decolmateze Dunărea pentru transportul pe barje și toate porturile dunărene să fi fost funcționale, drumurile de acces în portul de la Constanța sau la cele de la Brăila și Galați să fi permis o fluență normală, liniile CF să fie refăcute și funcționale.

Poate afară de gargară cu apă de izvor la televizor, chiar să îl convingă pe colegul de guvernare de la energie, să demareze un program de prosumatori și producători de energie regenerabilă în cadrul fermelor, pe acoperișuri și alte terenuri interioare, asta în loc să închidă ochii la avizele care se dau pe șest pentru înființarea de eoliene pe zonele de terenuri irigate, că nu-i așa, și gura celor de la Direcțiile Agricole trebuie să mănânce ceva. Aici putem gândi și analiza și despre avizele care s-au dat de aceleași DAJ-uri pentru realizarea de drumuri expres și care vor trece peste infrastructura de irigații, care abia o reabilităm, de au ajuns să râdă și ciorile din par de prostia noastră. De aceea poate o modificare a ordinului de ministru care stabilește cine are dreptul de a da avize pentru schimbarea destinației terenurilor agricole s-ar impune, dar cine să o facă, când secretarii de stat te uluiesc prin neștiința și nepriceperea lor în acest domeniu?

Oare ministrul, în afară de a juca rolul de radar al detectării cormoranilor pe cer, are un program real strategic de creștere a rezervelor piscicole ale țării și unde poate două idei simple și fără multă încărcare academică l-ar fi ajutat și anume reglementarea legală dură a combaterii braconajului și urmată de popularea în mod gratuit a cursurilor de apă din țară, care nu sunt puține, astfel încât să nu fii nevoit să stai cu undița sau plasa în mână până la venirea  momentului ieșirii la pensie ca să prinzi o fâță cu coadă de pește.

Din păcate, comunicatul de sfârșit de an al ministrului Agriculturii este o biată însăilare de-a valma a unor acțiuni care arată o muncă de execuție și lipsa cu desăvârșire a unei activități strategice, ceea ce avem de vreo 30 de ani, ce-i drept, deci de ce să schimbăm istoria?

În final, vă rog să lăsați liniștea să se aștearnă fiindcă se zice că ministrul nostru fotovoltaic a adormit, fiind obosit. Noapte bună, somn ușor pentru al nostru conducător. În rest, numai de bine.

 

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier

Odată cu aprobarea Planului Naţional Strategic 2023-2027, din 7 decembrie 2022, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR) a participat activ la consultări şi a transmis către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o serie de observaţii şi propuneri privind implementarea prevederilor stipulate în PNS, în principal referitoare la obligaţiile prevăzute pentru GAEC-uri şi eco-schema pentru teren arabil, propuneri formulate în sensul protejării intereselor fermierilor şi în scopul dezvoltării sectorului agricol în România.

Propunerea Forumului APPR legată de una din obligaţiile impuse de eco-schema pentru teren arabil a fost preluată într-un proiect de act normativ, apărut în consultare publică în data de 14 februarie 2023 pe site-ul MADR. Pentru ca fermierii să poată fi eligibili pentru ecoschema aplicabilă în teren arabil, Forumul APPR a semnalat că fermierii nu mai au sole disponibile pentru a semăna pe 10% culturi fixatoare de azot, deoarece PNS a fost aprobat în luna decembrie 2022, iar anul agricol începuse în septembrie. De asemenea, a adus în atenție și deficitul de semințe de leguminoase. Astfel, asociația profesională a formulat o serie de propuneri pragmatice pentru ca sprijinul aferent ecoschemei în teren arabil să poate fi accesat de fermieri. Condiția ecoschemei se consideră îndeplinită dacă fermierul realizează cele 10% cu leguminoase în cultură PRINCIPALĂ și/sau SECUNDARĂ începând cu anul 2023; începând cu anul 2024, ponderea cu culturi fixatoare de azot din totalul terenului arabil declarat va fi de cel puțin 5%.

Acelaşi proiect de act normativ aduce clarificări şi în privinţa perdelelor de protecţie, subiect intens dezbătut de Forumul APPR în discuţiile cu autorităţile abilitate şi care la articolul 25 precizează ,,Suprafeţele de teren agricol cu perdele agroforestiere de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente sunt eligibile la plata BISS”. Proiectul de act normativ este disponibil pe site-ul ministerului: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html.

„Sperăm ca dialogul instituţional pe care Forumul APPR l-a susţinut şi pe care intenţionează să-l promoveze în continuare să determine găsirea unor soluţii eficiente referitoare la implementarea PNS, care să permită absorbția fondurilor pentru creșterea rezilienței sectorului, dar, în egală măsură, să constituie soluții de producție care contribuie la efortul de combatere a schimbărilor climatice”, transmite Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

De asemenea, propunerile APPR de practici agricole, menite a micșora amprenta agriculturii asupa mediului, dar și de a crește, din punct de vedere practic, aplicabilitatea lor, au fost preluate de MADR în Ordinul publicat săptămâna trecută pentru punerea în aplicare a normelor privind condiţionalitatea, în prezent în consultare publică. Un astfel de exemplu este GAEC 6, care se referă la acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioada cea mai sensibilă, 15 iunie-30 septembrie, la care fermierul, conform propunerii, are o gamă largă de opțiuni, pentru ca această condiție să poată să fie îndeplinită în toate zonele pedo-climatice ale țării: cultura principală în vegetaţie, miriştea rămasă după recoltare (inclusiv resturile vegetale), cultura succesivă sau secundară (strat vegetal).

„Protejarea mediului și promovarea bunelor practici agricole vizate de condiționalitatea ambițioasă pentru accesarea subvențiilor europene trebuie să meargă mână în mână cu creșterea producției agricole pentru asigurarea necesarului de alimente pentru populație. Acest lucru este posibil doar dacă fermierii continuă să producă, dacă afacerile lor sunt reziliente în actualul climat, marcat de incertitudine. Vom continua să participăm activ la consultări pentru formularea măsurilor prin care cerințele PNS vor fi implementate”, precizează Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în secțiunea Transparență decizională, a fost postat, pe 14 februarie 2023, proiectul de ordin privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile şi modul de implementare a intevențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)–c) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă şi de la bugetul de stat.

„Pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene și de la bugetul de stat, în cuantumurile alocate României pentru perioada 2023-2027, conform Planului Strategic PAC 2023-2027 este necesară crearea unui nou cadru juridic la nivel național, având în vedere că perioada reglementată prin OMADR nr. 45/2021, respectiv anii 2021 și 2022, s-a încheiat la 31 decembrie 2022”, transmite MADR.

Fermierii care depun la APIA cererea de plată pentru intervențiile de plăți aferente domeniilor vegetal și zootehnic prevăzute în Planul Strategic, începând cu 1 martie 2023, trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate, condițiile/cerințele generale și condițiile/cerințele specifice prevăzute de prezentul ordin.

Reamintim că, în perioada 2023-2027, România beneficiază de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), de 9,78 miliarde euro pentru:

  • Sprijinirea tranziției către o agricultură durabilă;

  • O ambiție crescută în ceea ce privește acțiunea în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, comparativ cu perioada anterioară de programare;

  • Respectarea unor cerințe obligatorii, mai puternice ce vizează standardele pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1.571/2022 s-a creat baza legală pentru elaborarea legislației secundare, care vizează criteriile de eligibilitate, condițiile/cerințele generale și condițiile/cerințele specifice, precum și modul de implementare pentru următoarele intervenții care se aplică în agricultură:

  • Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității;

  • Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;

  • Schemele pentru climă, mediu şi bunăstarea animalelor;

  • Schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal, pentru culturile: soia, lucernă, leguminoase boabe pentru industrializare (mazăre boabe, fasole boabe şi fasole păstăi), orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, legume cultivate în camp (tomate, castraveţi, ardei, vinete), legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveţi, ardei, vinete), fructe pentru consum în stare proaspătă/procesare (prune, mere, cireşe, vişine, caise, piersici) și semințe pentru plante furajere;

  • Schema de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru crescătorii de animale din speciile bovine (vaci de lapte, taurine de carne, bivoliţe de lapte.), ovine, caprine și crescătorilor de viermi de mătase;

  • Ajutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturi amplasate pe teren arabil (ANT 1), in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 și sfeclă de zahăr - ANT 6;

  • Ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic astfel: schema decuplată de producție în sectorul lapte bovine, schema decuplată de producție în sectorul carne bovine și schema cuplată de producţie în sectorul ovine/caprine.

Condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, potrivit prevederilor art. 147 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Condițiile specifice de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, cu excepția perioadei de referință pentru ANT lapte, care a devenit anul 2018, precum și a datei de referinţă pentru ANT carne, care a devenit 31 ianuarie 2018.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării în dezbatere publică a proiectului de act normativ, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de ordin poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5639_9b032eeadf69363ad37ce9922798176b.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că este în plin proces de elaborare a normelor tehnice pentru stabilirea condițiilor de implementare a cerințelor din Planului Național Strategic PAC 2023-2027, în vederea punerii în aplicare a Planului. Prin urmare, pe pagina de internet a MADR pot fi consultate proiectele de acte normative.

În perioada de programare 2023-2027, noua arhitectură verde trebuie pusă în aplicare de Statele Membre și are la bază normele de condiționalitate stabilite în baza art. 12 şi 13 şi a Anexei III din Regulamentul (UE) nr. 2115/2021 privind finanțarea Planurilor Strategice PAC.

Condiţionalitatea cuprinde cerinţe legale în materie de gestionare prevăzute în dreptul Uniunii Europene (SMR) şi standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC) din Planul Strategic PAC 2023-2027, stabilind o serie de reguli care condiționează acordarea plăților directe (FEGA) şi acordarea plăților compensatorii în cadrul angajamentelor de dezvoltare rurală (FEADR), care vizează următoarele domenii: clima şi mediul, inclusiv apa, solul şi biodiversitatea; sănătatea publică şi sănătatea plantelor; bunăstarea animalelor.

Acestea trebuie aplicate de către toţi beneficiarii sprijinului financiar acordat prin intervențiile sub formă de plăți directe şi prin intervenţiile pentru dezvoltare rurală.

În acest sens, a fost elaborat și s-a postat în consultare publică proiectul de Ordin de ministru care are în vedere implementarea acestora, în așa fel încât fermierii să beneficieze la timp de drepturile ce li se cuvin:

  • Plăţile directe decuplate: sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității; sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității; sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri; schemele pentru climă, mediu şi bunăstarea animalelor (eco-schemele);

  • Plățile directe cuplate: sprijin cuplat pentru venit în sectorul vegetal; sprijin cuplat pentru venit în zootehnie;

  • Plățile pentru: angajamente de agro-mediu şi climă, agricultură ecologică, bunăstarea animalelor, silvo-mediu şi climă, zone care se confruntă cu constrângeri naturale şi menţinerea suprafețelor împădurite prin PNDR.

„Protejarea mediului și promovarea bunelor practici agricole vizate de condiționalitatea ambițioasă pentru accesarea subvențiilor europene trebuie să meargă mână în mână cu creșterea producției agricole pentru asigurarea necesarului de alimente pentru populație. Aceast lucru este posibil doar dacă fermierii continuă să producă, dacă afacerile lor sunt reziliente în actualul climat, marcat de incertitudine. Forumul APPR participă activ la consultări pentru formularea măsurilor prin care cerințele PNS vor fi implementate. Salutăm faptul că propunerile noastre de practici agricole, menite a micșora amprenta agriculturii asupa mediului, dar și de a crește, din punct de vedere practic, aplicabilitatea lor, au fost preluate de MADR în recentul Ordinul pentru punerea în aplicare a normelor privind condiţionalitatea, în prezent în consultare publică. Un astfel de exemplu este GAEC 6, care se referă la acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioada cea mai sensibilă, 15 iunie - 30 septembrie, la care fermierul, conform propunerii, are o gamă largă de opțiuni, pentru ca această condiție să poată să fie îndeplinită în toate zonele pedoclimatice ale țării: cultura principală în vegetaţie, miriştea rămasă după recoltare (inclusiv resturile vegetale), cultura succesivă sau secundară (strat vegetal)”, transmite Forumul APPR.

Pentru mai multe detalii accesați link-ul: 

https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5627_a998f866c351a63a11c97d466e59c107.html

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

A VIII-a ediție a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, eveniment organizat de Forumul APPR, va avea loc pe 23 februarie 2023, la Hotel Crowne Plaza din București, începând cu ora 11:00. Cum se vede viitorul PNS și cele mai așteptate noutăți oficiale vor fi dezbătute la congresul fermierilor.

„Discuțiile vor avea un puternic focus asupra strategiei de dezvoltare a agriculturii din România. Asociația noastră a făcut demersuri multiple pentru ca Planul Național Strategic pentru noul exercițiu financiar să fie cât mai aplicabil, pragmatic pentru fermierii români. Prin urmare, vom avea alături personalități marcante care contribuie direct la procesul de decizie privind agricultura europeană (reprezentanţi ai autorităților naţionale şi europene, cât şi fermieri şi cercetători de pe alte meridiane) pentru a ne împărtăși din opiniile și viziunea lor”, precizează Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Având în vedere prezența personalităților care participă nemijlocit la procesul decizional privind agricultura națională și europeană, la evenimentul anual al Forumului APPR vor fi discutate provocările agriculturii europene.

„Prin experiența și know-how-ul său vast, agricultura românească joacă un rol cheie în agricultura noastră europeană competitivă și durabilă. Pentru a reuși pe deplin acest lucru, trebuie să asigurăm integrarea deplină a sectorului agroalimentar românesc în lanțul valoric bazat pe piață al UE. De asemenea, participarea activă la procesul decizional al UE va ajuta sectorul agricol românesc să-și apere interesele și să asigure viabilitatea investițiilor viitoare”, transmite Pekka Pesonen, secretar general al Copa-Cogeca.

Într-o perioadă extrem de sensibilă din punct de vedere al securității alimentare, fermierii trebuie să beneficieze de informații cât mai corecte, iar „împreună spune Alina Crețu, vom putea să găsim cele mai bune soluții pentru îndeplinirea țintelor de sustenabilitate”.

Mihai Dumitru, director general adjunct DG Agri, va fi, de asemenea, prezent la cea de-a opta ediție a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, oficialul afirmând că: „Acum trebuie să ne concentrăm pe punerea rapidă în practică a PAC 2023-2027, așa cum a fost stabilită prin ultima reformă PAC din 2021 și prin cele 28 Planuri Naționale Strategice aprobate de Comisia Europeană anul trecut și să obținem rezultatele planificate de fiecare țară în PNS respectiv”.

Ca la fiecare ediție, vor fi decernate trofeele „Porumbul de Aur 2022”, secțiune care premiază excelența fermierilor autohtoni din anul precedent congresului. Totodată, vor fi organizate sesiuni paralele specializate, cu participare internațională, una de politici agricole - AgroPolicy, alta dedicată producătorilor de sămânță Embryo.

congres appr

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În ultima vreme, pe buzele tuturor stă noua Politică Agricolă Comună pentru perioada 2023 – 2027, respectiv Planul Național Strategic (PNS), care pentru țara noastră are un buget total de 15,8 miliarde de euro. Pilonul I, care înseamnă plăţile directe, are un buget de 9,8 miliarde de euro şi aproape 6 miliarde de euro reprezintă plăţi pe proiecte pilonul II.

Despre noutățile din PNS am discutat cu Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). „Apar nişte condiţionalităţi noi, respectiv acoperirea terenului din perioada 15 iunie – 30 septembrie. 80% din terenul arabil al fermei trebuie să fie acoperit. Ce înţelegem prin acoperit? Înseamnă că după momentul recoltării, terenul trebuie lăsat cu mirişte, deci nu trebuie făcută nicio intervenţie până în data de 30 septembrie. Sau, putem pune cultura a doua, să punem altă cultură sau putem să semănăm nişte plante proteice prin care să lăsăm o masă verde care să acopere terenul în acest interval”, arată Sorin Moise.

Măsura, impusă de Uniunea Europeană, este considerată benefică în combaterea deşertificării şi a schimbărilor climatice. „S-a considerat că în momentul în care în luna iunie fermierii recoltau grâul, rapiţa sau orzul arau şi lăsau în bătaia soarelui brazda arată, poate şi în bătaia vântului, ceea ce ar fi dus la degradarea solului. Am fost puşi în situaţia de a alege cea mai sensibilă perioadă. Comisia Europeană a considerat că ar fi o perioadă indicată de la începutul lunii octombrie până undeva după ianuarie, ceea ce ne-ar fi pus în imposibilitatea de a termina aratul ori alte tipuri de lucrări ale solului în anul respectiv. Ştim cu toţii ce înseamnă să ari în primăvară faţă de aratul clasic din toamnă sau de lucrările din toamnă pe care fermierul e obișnuit să le facă. Astfel, după discuţiile cu fermierii am stabilit că ar fi un interval optim 15 iunie – 30 septembrie în care să aplicăm această măsură care prevede ca 80% din terenul arabil al fermei să fie acoperit”, explică secretarul de stat MADR.

Sorin Moise

O altă noutate din PNS 2023 – 2027 se referă la rotația culturilor. „Discutăm de trei ani consecutivi, se poate merge cu aceeaşi cultură, dar cu culturi intermediare. În momentul în care am recoltat o cultură trebuie să semănăm altceva până anul viitor, când dorim să semănăm aceeaşi cultură. De pildă, am recoltat grâu, semăn o mazăre direct în mirişte, doar pentru înverzire, pentru ca anul viitor să pot să semăn grâu”, a precizat Sorin Moise, care a continuat să explice o altă condiție care privește suprafaţa necultivată. „Referitor la procentul de suprafaţă necultivată între 4% și 7%, aici am obţinut cumva o derogare de la Comisia Europeană să putem cultiva cu plante proteice această suprafaţă care teoretic ar trebui lăsată necultivată pentru a stopa degradarea solurilor. Să vedem dacă aceste derogări vor continua şi anul următor. România alături de alte state a făcut către Comisia Europeană mai multe solicitări de a renunţa la această măsură, pentru că vă daţi seama, atât la nivelul țării noastre, cât şi la nivelul întregii UE, să laşi o suprafaţă de 4% - 5% necultivată este o suprafaţă enormă şi nu ştiu dacă în condiţiile actuale, în condiţiile crizei din Ucraina ne permitem să lăsăm o suprafaţă atât de mare necultivată, fără a afecta securitatea alimentară a zonei.”

PNS 2023-2027 prevede 89 de intervenţii, incluzând 51 de intervenţii prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi 38 de intervenţii prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea procesului de constituire a Comitetului de Monitorizare pentru Planul Strategic PAC 2023-2027.

Comitetul de Monitorizare este o structură națională de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol în monitorizarea performanței Planului Strategic 2023-2027 şi eficienței implementării acestuia.

„În vederea selectării unor parteneri relevanți și cu implicare activă în calitate de membrii ai Comitetului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită entitățile interesate din rândul organizațiilor societății civile, partenerilor economici şi sociali care își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, industriei alimentare, protecției mediului, precum și organismelor responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a egalității de gen și a nediscriminării să își exprime interesul privind participarea prin completarea Formularului de intenție și transmiterea acestuia la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., informează MADR.

27 ianuarie 2023 este termenul limită pentru transmiterea formularului completat. Doar formularele de intenție primite în termenul menționat mai sus, la adresa de e-mail indicată, vor fi supuse procesului de selecție.

Mai multe detalii, la link-urile de mai jos:

https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/documente-de-programare.html

https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PAC_dupa_2020/2023/formular-de-intentie-participare-CM-PS-PAC-2023-2027.docx

Publicat în Știri

Cu pași repezi se duce și 2022, iar, normal, ca orice om care are o aplecare spre trecerea timpului din ce în ce mai apăsată, dată mai mult de vârstă decât de înțelepciune, mă gândesc ce a fost bun și ce a fost rău din felia de timp care se pregătește de neantul trecutului.

Pentru mulți dintre noi, cei care robotim în agricultură, 2022 este un an ca oricare altul, mai bun sau mai rău, în funcție de pe unde ne-a hărăzit Dumnezeu să ne desfășurăm activitatea noastră de fermieri, și poate acesta ar trebui să fie cel mai important lucru care ar trebui să ne călăuzească judecata. Dar, din păcate, cred că asta nu este de ajuns dacă dorim să ne referim la agricultură ca la un ocean care trebuie să ne ofere condiții de viață cât mai bune tuturor.

 

PNS, fără nicio viziune

 

Dacă ar fi să ne gândim la cel mai important moment al acestui an pentru viitorul agriculturii în următoarea perioadă, poate pe primul loc ar fi faptul că agricultura a avut un examen de licență în 2021 și, din păcate, am fost departe de a avea o prestanță onorabilă, fiind la limita repetenției, în condițiile în care abia pe ultima sută de metri, cu răsuflarea șuierând, am reușit să încropim un amărât de Plan Național Strategic (PNS), fără nicio viziune de dezvoltare (cu o intenție, din păcate, nereușită în cazul ministrului Chesnoiu), fără dorință de reformare și fără căi de a aduce agricultura în rândul sectoarelor care să asigure esența supraviețuirii noastre ca națiune cu drept de a respira și gândi pe această planetă.

Pentru cei care poate nu înțeleg sau nu vor să o facă, agricultura este singura activitate care permite oamenilor să aibă luxul de a se manifesta și altfel decât sub forma unor apucături animalice, știind că un om flămând nu poate pricepe sau crea forme de artă, tehnice, sportive sau de orice altă natură, adică, mai pe românește, cu burta goală nu prea poți să te deosebești de maimuță.

Totuși trebuie să menționăm și o ,,calitate deosebită” a PNS-ului, care este iubită și glorificată de toată clasa politică, respectiv pomana socială, criteriul majoritar care a stat la baza acestui document, de altfel fapt recunoscut și în expunerea de justificări a acestuia, dar într-un limbaj mai cosmetizat ca pentru urechile fine ale birocraților bruxellezi.

Revenind la PNS-ul nostru, cel de toate zilele, acesta a avut trei moașe, și toate trei miniștri, plus o întârziere la naștere, dar, din păcate, toate cele trei moașe nu au avut capacitatea de a impune realizarea unui program cu adevărat strategic și care să ducă la realizarea unui mediu potrivit pentru nașterea și dezvoltarea acestui bebeluș, reprezentat de viitorul agriculturii românești. Asta din diferite motive, unii nu au putut, alții nu au fost lăsați de partid sau alții nu au vrut, dar în toate cazurile, din nefericire, rezultatul a fost același.

O primă măsură necesară, în opinia mea, ar fi fost reformarea structurii administrative a agriculturii și industriei alimentare românești, iar cu titlu de exemplu ne putem gândi la mult clamata și nerealizata reformare a agențiilor subordonate care duduie de ,,rezultate” – și am în vedere în special cazul ANSVSA și numeroasele ,,bătălii câștigate” de aceasta în asanarea pestei porcine sau AFIR-ul, care este un exemplu de ,,dezvoltare” a sistemelor birocratice la nivel de artă renascentistă târzie, la fel de întârziată ca viziunea conducerii perindată sau existentă acolo, sau, nu în ultimul rând, ADS-ul cu al său rol de dezvoltare a tinerilor fermieri cu nivel de arendă care reprezintă echivalentul a 2-2,5 ani de plată a arendei în țări precum Franța, Belgia, Germania sau Polonia (mă refer la programul tinerilor cu 50 ha).

Un alt exemplu poate și mai interesant, dar și mai dramatic, în același timp, îl constituie modul de organizare și activitatea depusă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la noi, în comparație cu omologul său francez, de exemplu, care este intitulat Ministerul Agriculturii și Suveranității Alimentare (numai titlul, și este o imensă schimbare de înțelegere și asumare), lucruri care ar fi trebuit văzute și analizate de zeci de ani de demnitarii noștri dâmbovițeni, care atunci când au bântuit prin Franța precum stafia lui Dracula, au fost ocupați cu discuții filozofice despre mici și plachia de crap de Dunăre, acompaniată de Aligote de Niculițel, plus imaginații cu minunatele folcloriste românești, în loc să îi fi preocupat să vadă și să înțeleagă cum s-ar putea reforma birocrația administrației  românești, pentru a putea fi mai eficienți și pe bani mai puțini.

Dar situația în care ne găsim, chiar dacă ne este greu să acceptăm, a fost posibilă fiindcă demnitarii noștri nu aveau o bază de înțelegere, adică, mai pe românește, nu au avut și nu au pregătirea managerială de bază necesară (le mai lipsesc multe altele, dar nu este subiectul de acum). Ce este mai rău, nici nu sunt conștienți de aceste lipsuri și nici nu vor să învețe ceva, iar de a aduce pe unii mai pricepuți pe lângă ei ar fi fost de-a dreptul blasfemie de partid. În schimb, la protocol am fost la nivel înalt și am reușit să lăsăm o puternică impresie și atât.

 

Suntem departe de civilizația europeană

 

Ce face MADR la noi cam știm și ce este mai rău simțim în activitatea de zi cu zi, dar să vedem cu ce se ocupă ministerul de resort francez, dintr-o țară unde orientările de stânga sunt foarte puternice, adică aplecarea este foarte puternică spre micul și mediul fermier.

Deci vorbim despre un minister al agriculturii, dintr-o țară, Franța, care are circa 28 de milioane de hectare de teren arabil, adică de circa 2,2 ori mai mult decât România, și care are un număr de doar 457.000 de exploatații agricole, toate, cu personalitate juridică, adică o suprafață medie de circa 62 ha/exploatație.

Mai mult, Ministerul Agriculturii francez se ocupă, pe lângă activitățile regăsite și la omologul românesc, și de multe altele suplimentare, cum ar fi: de păduri (gestionarea și exploatarea acestora), de ape, de industrie alimentară, de organizarea teritoriului în mediul rural, de învățământul agricol liceal, profesional și superior, de cercetare (singur sau în cooperare cu ministerul cercetării, după caz), dar realizează și legislația muncii pentru activitățile din sectorul pe care îl patronează sau activitățile de promovare la export.

Ca să înțelegem mai bine complexitatea activităților conduse de ministerul francez, trebuie să știm că, de exemplu, educația agricolă este reprezentată de 806 unități de învățământ agricol (în special licee agricole și școli profesionale), dar includ și 19 școli superioare de agricultură (care pregătesc ingineri), iar în fiecare an sunt școlarizați peste 210.000 de elevi și studenți, plus studiile doctorale.

Tot Ministerul Agriculturii francez gestionează activitatea de cercetare, singur sau în comun cu Ministerul Cercetării (dacă vorbim de celebrul INRAE), iar ca să aibă preocupări, se ocupă și de legislația muncii în domeniul agricol sau, mai mult, împreună cu Ministerul Muncii, administrează casa de ajutor social, deoarece agricultura are o importanță esențială în conceptul administrativ francez.

Apropo, ca să fie mai edificator, vorbim de aceiași funcționari francezi care, printre altele, administrează o zootehnie care doar la vacă produce 25 de miliarde de litri de lapte anual, adică 16% din producția europeană, sau cresc doar acolo un pic peste 19 milioane de bovine, sunt primul producător european de cereale și semințe, al patrulea în domeniul pescuitului european, al doilea producător mondial de vin și administrează o cifră de afaceri a sectorului agricol, și procesării aferente, reprezentat de insignifianta valoare de doar 167 de miliarde de euro (producție agricolă + alimentară), asta comparativ cu ,,locomotiva estului agricol” din țărișoara noastră cu mecanicii aferenți (în caz că i-ați uitat, sunt afișați pe peretele interior al ministerului, pentru ce realizări deosebite au avut), unde reușim și noi să realizăm vreo 15-17% din valoarea francezilor.

Când eu vă spun mereu ce nepricepuți sunt francezii ăștia, plus germanii, care sunt tot cam pe acolo cu realizările, nu vreți să înțelegeți.

În schimb, în România vorbim (conform INS în 2020) de circa 12,6  milioane ha și de circa 2,887 milioane de exploatații agricole (adică, de aproape zece ori mai multe decât în Franța), din care 2,862 milioane de exploatații sunt pe persoană fizică și doar 25.000 de exploatații sunt cu personalitate juridică (aici se includ și II, și PFA), iar în zece ani am reușit ca țară creșterea suprafeței medii de la 3,45 ha la impresionanta valoare de 4,42 ha, cifră care ar fi fost ok dacă vorbeam de legume sau de alte culturi intensive.

În plus, să nu uităm de alte ,,realizări de seamă” ale MADR, care a reușit punerea pe butuci a zootehniei, în special la porc, și urmează cu pași repezi și la vacă, unde eforturile sunt considerabile, industria alimentară se descurcă cum și pe unde poate, iar de alte activități nici că sunt interesate autoritățile statului.

 

Funcționarul român, incapabil și rupt de realitate

 

Dar să ne aplecăm asupra unei alte comparații, care de multe ori la noi, atunci când este adusă în discuții, duce la reacții agresive din partea demnitarilor MADR, asta dintr-o lipsă crasă de cunoaștere a realităților, plus a lipsei noțiunilor elementare de management, adică să discutăm despre numărul angajaților care ,,acișica” la  noi este de peste 15.000 de angajați și plus alții fără număr ascunși pe ici, pe colo, precum steagurile lui Pristanda, în timp ce la ,.amărâta” de agricultură franceză sunt în total 31.059 de angajați din care (ATENȚIE) 18.796 de persoane sunt cei care lucrează în învățământul agricol, majoritatea ca profesori, adică asta înseamnă că efectiv de administrarea sectorului se ocupă doar 12.263 de persoane, care administrează o suprafață de 2,2 ori cât a României, plus pădurile, plus învățământ și cercetare agricolă, plus pescuitul (ăla oceanic, că de bălți și iazuri plus cormoranii aferenți ne ocupăm noi), plus o ,,amărâtă” de industrie alimentară formată din 17.000 de unități și având o cifră de afaceri de peste 120 de miliarde de euro, care ,,piere în fața mamutului industrial carpato-danubian” condus cu mână forte de efemerii miniștri ai agriculturii românești.

Mă gândesc dacă miniștrii agriculturii (și nu numai) de la noi ar fi citit Codul Muncii și ar fi înțeles că una din sarcinile lor ar fi fost să se îngrijească să se realizeze indicatori de performanță pentru funcționari, dar nu de tipul celor cum arăți din față și profil și dacă coafura rezistă, nici de genul cât de mic te faci în fața șefului, ci poate niște indicatori mai simpli, de genul care este plusvaloarea adusă de banii europeni accesați, alta decât proiectele de pepeni și dovleci de am umplut câmpurile, sau care  sunt măsurile de creștere a suprafețelor udate prin reformarea organizării din teritoriu, sau poate modul de stimulare a creșterii transformării produselor de bază în cele cu valoare adăugată mare.

Dar poate pentru asta ar trebui să ne întrebăm (și să îi întrebăm și pe alții) de ce avem o serie de unități de procesare realizate acolo unde nu avem materie primă sau unde infracționalitatea a fost prezentă, acestea stând închise de la darea în funcțiune, așa cum sunt o serie de făbricuțe de lapte, de mori sau cum este și bursa de pește de la Tulcea.

Tot aici, putem discuta despre pensiunile făcute pentru a fi case de locuit după perioada de  monitorizare de cinci ani sau despre altele care au devenit conace pe la fel de fel de domenii viticole sau pomicole, cu toate că la bază finanțarea a avut alt scop.

Poate că miniștrii agriculturii de pe la noi ar fi trebuit să se întrebe, și pe ei, dar și pe consilierii lor (nu cei care au fost în funcții numiți pe criterii de răsplată politică, că oricum nu puteau să-i ajute cu ceva), asta dacă ar fi avut pregătirea de a răspunde, cum se face că noi, cu 15 mii și mulți alți funcționari nu facem decât vreo 15-17% din ce fac în Franța doar vreo 13.000 de funcționari, fiindcă acolo diferența de 17.000 de funcționari este reprezentată de profesori care se ocupă de pregătirea viitorului, activând în învățământul agricol.

Dar oare de ce merge „așa rău” agricultura franceză? În primul rând, se lucrează pe strategii, una națională și apoi cele sectoriale, care se bazează exclusiv pe studii și legități economice, iar gargara de pe internet a tuturor neaveniților nu este luată în calcul și nici nu este un factor care să influențeze politica agricolă franceză.

Toate țările vestice au investit în informatizarea serviciilor și reducerea personalului, aspect despre care oricine ar fi avut o minimă preocupare de documentare ar fi aflat că atunci când personalul este supradimensionat, acesta devine factor de frânare a deciziilor și de reducere a adaptabilității la condițiile concrete.

Cred că este de notorietate și este inadmisibil când tu pentru dosarul de despăgubire la secetă, în care este și un membru de la APIA în comisia de constatare, trebuie să depui copie după cererea pe suprafață fiindcă statului i-a fost indiferentă o astfel de investiție în informatizarea sistemelor sau pentru că aceia care conduc de zeci de ani aceste instituții nu au avut timp de realizare a acestor aspecte.

Sau la fel de nejustificat este faptul că pentru a-ți fi rambursați banii pentru primele de asigurare, trebuie să aduci de la bancă o adresă prin care confirmă că ai cont deschis la ei și este același cu cel declarat de tine, ca și cum tu ai fi fost tâmpit să declari contul vecinului de bloc. Oare răspunde de asta funcționarul AFIR sau reprezentantul firmei? Cât de incapabil și rupt de realitate să fii ca funcționar, când faci astfel de reguli, și cât ar trebui să mai avem răbdare cu astfel de ,,specialiști”?

 

Reformarea, imposibil de realizat de actuala clasă politică

 

Un alt aspect avut în vedere de țările vestice este că ministerele agriculturii se ocupă de dezvoltarea economică a sectorului, nu de măsuri sociale, deci toate deciziile sunt luate pe baza unor elemente economice. Astfel, au înțeles că dezvoltarea se poate baza pe educație și cercetare agricolă, deci au avut în vedere să preia aceste activități în administrare, dar nu doar să fie la număr, ci chiar să performeze și să le permită construirea unui segment de resursă umană foarte bine pregătită, care să îi ajute apoi în implementarea măsurilor de viitor.

În această idee a fost și măsura luată în Franța, unde de legislația muncii în domeniul agricol se ocupă ministerul de resort, dar pentru asta au adus specialiști care știu măcar că o măsură legală nu se aplică retroactiv, așa cum încerca să facă ministerul de la noi sub conducerea ministrului Oros prin 2020 cu ordonanțele despre secetă.

Nu în ultimul rând, ar trebui să mai menționăm un lucru extrem de important în administrația din vestul Europei, anume transparentizarea deciziilor și a modului de cheltuire a banilor publici, Astfel, pe site-ul ministerului francez se regăsește anual un material care are între 240 și 300 de pagini, în funcție de an, și este intitulat bilanț social.

În acest material, ministerul prezintă, cu cifre, grafice, tabele, toată resursa umană de care dispune ministerul francez, atât la centru, cât și în teritoriu, pe regiuni și departamente, câți lucrează în administrație și câți în învățământ, câți au avansat, câți sunt angajați noi, câți au ieșit la pensie. Tot acolo se găsesc care sunt salariile, cu cât au crescut, pe segmente și pe tipuri de funcționari, care este ponderea între femei și bărbați, atât la nivel de funcționari administrativi, cât și tehnici, în învățământ sau cercetare.

De pildă, în 2019 aflăm din acest raport că în 2008 erau angajați 36.081 de funcționari (inclusiv profesorii), iar în 2019 au scăzut la 30.097 de funcționari, adică mai puțin cu circa 6.000 de funcționari. Tot aici, găsim că în învățământul liceal sunt angajate 9.512 femei și 6.327 de bărbați, iar în învățământul superior sunt 1.676 de femei și 1.147 de bărbați sau regăsim informația că în Guadeloupe sunt 75 de profesori, iar în Bretagne sunt 1.413 profesori.

Importanța acestor rapoarte rezidă din faptul că așa societatea este informată ce se face cu banul public, află despre importanța activităților desfășurate de minister, plus că orice încercare de deturnare a unor posturi pentru diverse cumetrii și sinecuri politice apar și se văd acolo, iar societatea poate să ia poziție. Mai mult, aceste informații permit specialiștilor realizarea diferitelor analize și scenarii pentru viitor, care pot duce la găsirea de noi soluții de optimizare a activității ministerului și a agențiilor subordonate.

Idei și soluții mai pot fi multe, dar oare chiar credem că ar exista voință politică și pregătire managerială pentru o astfel de reformă, raportată la clasa politică actuală, unde opoziția pe agricultură este inexistentă, sau când se manifestă vin cu fel de fel de idei năstrușnice rezultate ale unor coșmaruri de noapte dorite a deveni realitate? Unora ne place să credem că da, chiar dacă această convingere se mai clatină în anumite momente și după anumite discuții cu autoritățile, dar spiritul acestor schimbări ar trebui să persiste.

Poate pentru mulți pare o glumă că o reformă a aparatului birocratic și realizarea unor indicatori de performanță, informatizarea sistemului, realizarea unei baze de educație agricolă și a unei cercetări aferente pot fi o mare realizare, dar eu susțin că pentru agricultura românească ar fi o revoluție mai mare decât ajungerea lui Armstrong pe Lună.

Dar cine o poate realiza? În niciun caz actuala clasă politică, indiferent că vorbim de putere sau opoziție, fiindcă nici aceasta nu are la bază o educație economică și managerială. Singura speranță este dincolo de gard, adică în rândul celor care activează în agricultură și sunt pregătiți pentru a face aceste lucruri, mulți sau puțini, dar aici nu mă refer la cei care cred că răgetul de măgar pe net înseamnă automat patalama de cunoaștere și cunoștințe.

În rest, numai de bine.

 

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista