planul national strategic - REVISTA FERMIERULUI

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) își manifestă satisfacția pentru includerea în proiectul de Plan Național Strategic înaintat Bruxelles-ului de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a unui instrument de gestionare durabilă a riscurilor în agricultură, cu o alocare de 367,3 milioane euro (alimentat din fonduri din ambii piloni ai PAC, plăți directe și dezvoltare rurală, și suplimentat de la bugetul național), în scopul sprijinirii fermierilor afectați de pierderile de producție ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile.

APPR a militat constant și a participat activ, pe perioada ultimilor trei ani, la consultările organizate de MADR pentru formularea și aprobarea unui cadru legislativ care să furnizeze soluții capabile să asigure stabilitatea veniturilor agricultorilor, astfel încât activitatea acestora să devină sustenabilă și competitivă pe termen lung, fără a pune presiune pe bugetul de stat. „Este nevoie de dezvoltarea unei plase de siguranță la nivel național, unui instrument de protejare a fermelor împotriva riscurilor majore, valorificând oportunitățile oferite în cadrul Planului Național Strategic (PNS). Acesta ar trebui să fie un instrument transversal, care să acopere sectorul zootehnic şi vegetal prin compensarea pierderilor economice catastrofice din cauza apariției unui incident de mediu sau sanitar (focar de boli), cu o componentă sistemică, neacoperite prin alte mijloace (cum ar fi sistemul de asigurări facultative sau bugetul ANSVSA)”, se precizează într-un comunicat de presă al APPR.

După cum indică studiile și modelele de bune practici internaționale, România este expusă unor riscuri climatice sistemice ridicate în comparaţie cu alte ţări europene (în special cu secete – cu extinderea fenomenului de deșertificare, îngheţ, grindină şi inundaţii), ceea ce duce la o volatilitate extrem de ridicată a producţiei la toate culturile agricole (de două ori mai mare decât media UE). „În majoritatea scenariilor de schimbări climatice, intensitatea și frecvența evenimentelor meteorologice extreme vor crește în viitor, ceea ce implică costurile mărite ale daunelor, cu excepția cazului în care se iau măsuri mai proactive de gestionare a riscului de dezastre. Pierderile ca urmare a riscului de secetă duc la alocări neplanificate de fonduri din bugetul de stat în vederea ajutorării fermierilor ce suferă pierderi financiare semnificative. În 2020, seceta a afectat aproximativ 75% din suprafața agricolă a țării. Ținând cont de situația de urgență, Guvernul a alocat aproximativ 200 milioane euro în vederea limitării impactului asupra sectorului agricol, reușind să compenseze doar o parte din pierderi. În 2022, efectele acestui fenomen au fost la fel de devastatoare”, se arată în comunicatul APPR.

Asociația Producătorilor de Porumb din România subliniază concluzia că reducerea/dispersia adecvată a riscului este cheia pentru minimizarea problemelor legate de accesibilitatea asigurărilor sau preocupările de solvabilitate și îndeamnă decidenții politici să-și asume o abordare integrată, cu următoarele avantaje:

  • Micșorarea presiunii pe bugetul de stat și eficientizarea procesului de subvenționare din agricultură;

  • Garantarea unui volum de prime care să asigure dispersia riscului;

  • Asigurarea continuității managementului riscurilor în agricultură într-un mod uniform, pe un termen lung prin optimizarea proceselor (risc management și control), produselor (irigații, prevenirea/combaterea deșertificării și asigurari) și serviciilor (digitalizare, simplificarea despăgubirilor etc.).

„APPR salută încă o dată această inițiativă complementară subvenționării primelor de asigurare facultativă și reiterează angajamentul membrilor săi de a-și oferi expertiza și de a contribui constructiv, în cadrul dialogului civil, la soluții pe care le consideră vitale pentru creșterea capacității de producție a României prin reducerea sau compensarea efectelor riscurilor climatice”, transmite în încheiere Asociația Producătorilor de Porumb.

Publicat în Comunicate

Fenomenele meteorologice extreme afectează din ce în ce mai mult producătorii agricoli, determinând pierderi de recoltă, cu impact major asupra eficienței economice a fermelor, dar și a securității alimentare.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în 2022 seceta a afectat peste un milion de hectare, conducând la pierderi însemnate de producție și determinând un efort bugetar de peste 365 milioane lei, necesar pentru compensarea pierderilor înregistrate de fermieri numai pentru culturile înființate în toamna anului 2021.

Fenomenele meteorologice extreme sunt tot mai problematice, de aceea, susține MADR, se impune crearea unui mecanism care să permită fermierilor predictibilitate în recuperarea cheltuielilor efectuate în cazul culturilor calamitate. Necesitatea mecanismului este determinată și de faptul că valoarea despăgubirilor cuvenite fermierilor care s-au confruntat cu aceste fenomene nu poate fi prognozată și prevăzută în bugetul de stat.

Ca urmare, MADR a prevăzut în Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027 două forme de sprijin în sumă totală de 391,4 milioane euro, astfel:

A. - 24,1 milioane euro, sprijin acordat fermierilor pentru acoperirea unui procent din primele de asigurare a culturilor.

B. - 367,3 milioane euro, sprijin acordat fermierilor afectați de pierderile de producție, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile, constituit din:

  • Un procent de 3% pe fiecare an din plățile directe cuvenite în perioada 2023-2027 de până la 293,5 milioane euro;

  • Contribuția din FEADR în sumă de 62,4 milioane euro;

  • Contribuția de la bugetul național în sumă de 11,5 milioane euro.

Sprijinul vizează implementarea măsurii „Instrumentul de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole” din cadrul PNS și degrevarea bugetului de stat de viitoare obligații financiare către fermieri, rezultate în cazul apariției fenomenelor de calamitare a culturilor agricole.

Pentru elaborarea cadrului normativ de implementare, în perioada următoare vor avea loc la nivelul MADR consultări cu asociațiile de fermieri. 

„Am emis un Ordin de ministru pentru constituirea grupului tehnic de lucru care va pune bazele funcționării acestui mecanism de gestionare a riscurilor din agricultură. Prin această intervenție avem în vedere susținerea unor venituri sigure ale fermierilor și reziliența sectorului agricol, pentru a crește securitatea alimentară pe termen lung, asigurând în același timp sustenabilitatea economică a producției agricole”, spune ministrul Petre Daea.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Miercuri, 02 Martie 2022 12:06

PNS a ajuns la Comisia Europeană

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că, în data de 28 februarie 2022, în urma finalizării procesului de transparență decizională, Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027 a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene, împreună cu toate documentele aferente.

În perioada următoare, Comisia Europeană va evalua documentul și va putea adresa observații în termen de trei luni de la data transmiterii.

Liniile directoare ale PNS au fost stabilite în urma consultărilor extinse, care s-au desfășurat pe parcursul ultimelor două luni, cu fermierii și cu reprezentanții organizațiilor din domeniul industriei alimentare, ai agriculturii și dezvoltării rurale.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv pe care l-am avut cu reprezentanții tuturor sectoarelor, a fost transmis Comisiei Europene în termenul pe care ni l-am asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Am transmis spre Bruxelles un document complex, care alături de toate programele de sprijin pe care le finanțăm din bugetul național, contribuie la dezvoltarea agriculturii românești. Îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Național Strategic să aducă stabilitatea și predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producției și pentru a rămâne competitivi pe o piață în continuă evoluție”, a declarat șeful MADR, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Campania 2022 de primire a cererilor unice de plată aduce noutăți atât pentru producătorii agricoli, cât și pentru funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Totodată, de la anul va fi funcțional Planul Național Strategic (PNS), care, pe lângă noi forme de sprijin, pare și mai greoi decât toate politicile și programele derulate până acum. Despre toate acestea am vorbit cu directorul general al Agenției, Adrian Pintea.

„16 mai este ultima zi în care se pot depune cererile unice de plată fără penalităţi, pentru anul de cerere 2022.”

Reporter: De la 1 martie, APIA primește cererile unice de plată. Ce au de făcut fermierii?

Adrian Pintea: Așa cum știți, cererile se depun în aplicația IPA-Online, în care fermierii au acces cu parolele lor, poate intra fiecare pentru a-şi digitiza parcelele. Prin urmare, fiecare fermier, cel care a depus deja cereri la APIA, din cei 815.000 de fermieri, poate să intre să-şi digitizeze, adică să-şi deseneze parcelele, toate cererile fiind deja încărcate în această aplicaţie în varianta de proiect, şi pot să înceapă să-şi digitizeze aceste parcele, să-şi deseneze toate suprafeţele pe care le au şi pe care doresc să le depună la APIA în anul de cerere 2022. Acest lucru este benefic pentru ei, pentru că odată cu data de 1 martie deja este mult mai uşor şi pentru funcţionarul APIA să le închidă cererea de plată. Începând cu 15 februarie, fermierii au acces la această aplicaţie IPA-Online, să-şi digitizeze parcelele, dar cererile nu au voie să le închidă până în data de 1 martie. Data de 1 martie este debut, reglementată în regulamentele europene şi în legislaţia naţională, este data de la care începem să primim cererile unice de plată până în data de 15 mai. Anul acesta data de 15 mai fiind într-o zi de duminică, se prelungeşte cu încă o zi, astfel că data de 16 mai, luni, va fi ultima zi în care se vor depune aceste cereri fără penalităţi, pentru anul de cerere 2022.

„Pentru anul de cerere 2022 nu este niciun fel de modificare din punct de vedere legislativ şi din cel al condiţiilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească fermierii.”

Reporter: Ce noutăți mai aveți pentru Campania 2022?

Adrian Pintea: De anul acesta am luat hotărârea să nu mai transmitem acele invitaţii pentru cei 815.000 de fermieri pe care-i avem în baza de date, pentru că oricum în ultimii doi ani deja fermierii noştri sunt învăţaţi, sunt contactaţi de către funcţionarul APIA care răspunde de acel fermier, funcţionarii care au răspuns de anul de cerere 2021 sunt aceiaşi şi pentru anul 2022, astfel că fermierii deja îi cunosc pe funcţionarii cu care vor lucra şi anul acesta, şi vor fi contactaţi telefonic, astfel încât să poată să-şi închidă cererea, să spună ce culturi au, ce-şi pun pentru anul acesta.

Dar lucrul important pe care trebuie să-l ştie toţi fermierii este că ei trebuie să ia legătura cu unitatea administrativ-teritorială de care țin, adică cu primăria de unde vor obţine acea adeverinţă, fiind documentul de bază de eligibilitate, şi Registrul agricol trebuie să fie actualizat, adică să fie trecute toate suprafeţele, dacă cumva şi-au achiziţionat un teren să fie trecut în Registrul agricol la rubrica lui, de asemenea culturile pe care le va pune în anul 2022.

O altă noutate introdusă la APIA este semnătura electronică. Așadar, în momentul în care funcţionarul APIA va suna fermierul, îl va întreba dacă va semna cererea electronic sau nu. De ce este întrebat acest lucru? Pentru că o cerere care se depune electronic, pe tot fluxul de cerere, trebuie să fie atât funcţionarul APIA, cât şi fermierul, toţi trebuie să aibă semnătură electronică. Nu poate fi pe o cerere semnătură olografă şi semnătură electronică, întrucât cererile care sunt semnate electronic au un regim special, ele se arhivează, astfel încât oricând pui un simplu clic pe semnătura digitală respectivă şi vezi că este validă şi că a fost semnată, şi semnătura respectivă este validă.

Foarte important, pentru anul de cerere 2022 nu este niciun fel de modificare din punct de vedere legislativ şi din cel al condiţiilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească fiecare atunci când îşi depune cererea de plată, astfel încât se pot toţi concentra, inclusiv noi, pentru ceea ce va urma, respectiv anul 2023. Şi atunci noi, în luna februarie, am făcut doar instruiri interne, de reamintire a funcţionarilor care sunt paşii care trebuie urmaţi, cumva să facem un remember al tuturor activităţilor, astfel încât să nu fie niciun fel de sincopă în data de 1 martie.

Reporter: Mai aveți de făcut plăți aferente anului trecut, pentru 2021?

Adrian Pintea: În prezent (10 februarie 2022, n.r.), suntem pe la 95,12% din plăţile aferente anului 2021. Singurele plăţi pe care APIA le mai are de făcut sunt ajutorul naţional tranzitoriu, care ştim că se plăteşte din bugetul anului 2022. Mai rămân plăţile pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal, pentru că aici avem niște termene în care trebuie depuse documente de comercializare.

Reporter: Vă referiți la acele contracte între producători și procesatori, industrie?

Adrian Pintea: Da. Şi atunci, pentru acele documente când sunt aduse la APIA, fermierii au termen 15 mai, după data de 15 mai imediat, în a doua parte a lunii mai, vom face şi aceste plăţi pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal. La sfârşitul lunii mai a.c. încheiem şi toate cererile aferente anului 2022, deja APIA îşi poate face bucătăria internă, pregătirea, controalele administrative, documentare, controalele pe teren, fie clasic sau teledetecţie, iar undeva în a doua parte a anului, din iunie încolo – să sperăm că până atunci şi Planul Național Strategic (PNS) va fi aprobat de Comisia Europeană, va veni toată legislaţia subsecventă şi legislaţia naţională, astfel încât să ne pregătim pentru anul viitor. Vrem să dezvoltăm sistemul informatic pentru 2023, pentru că, dacă ne amintim anul 2015, fermierii au fost nemulţumiţi, şi pe bună dreptate, de sistemul informatic. Nu doresc ca 2023 să fie tot aşa cu sincope, astfel încât din iunie până în martie la anul, 1 martie 2023, când vom începe campania de primire a cererilor, sistemul informatic să fie dezvoltat şi să facem peste zece conferinţe de informare în toate regiunile ţării, astfel încât să „propovăduim” noile forme de sprijin şi ceea ce va urma începând cu anul 2023. Vor fi noutăţi, sunt greoaie, dar eu sunt convins că avem timp o jumătate de an să învăţăm împreună cu fermierii şi să ne punem la punct, astfel încât luna martie 2023 să ne prindă pregătiţi în ceea ce privește legislaţia şi toate condiţiile pe care trebuie să le respectăm pentru viitorul program şi fermierii să le respecte, la fel şi sistemul informatic va fi dezvoltat, astfel încât să nu avem niciun fel de sincopă în martie 2023. Dar în primul rând să sperăm că vom fi sănătoşi, să se finalizeze şi cu pandemia, să se mai limiteze aceste restricţii, astfel încât să putem face acele conferinţe de informare şi cumva să reuşim să le ducem pe toate la bun sfârşit.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu

Clubul Fermierilor Români, ca parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind elaborarea Planului Național Strategic (PNS), a transmis autorităților competente și membrilor subgrupurilor de lucru implicate o serie de sugestii de îmbunătățire a măsurilor vizate prin PNS, inclusiv sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – „Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă”.

În cadrul eco-schemei „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, Clubul Fermierilor Români propune includerea unei Subdiviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă (conform Studiului ICPA privind potențialul agricol) din Dobrogea (județele Tulcea și Constanța), Centrul și Sudul Moldovei (județele Galați, Bacău, Iași și Vaslui) și Oltenia (județele Dolj și Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații. Propunerea Clubului este ca valoarea Subdiviziunii Eco-schemei să fie de 30 euro/hectar (cumulată la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”).

„Faptul că fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității și nu pot avea acces la alte intervenții, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multi-anual al secetei și arșiței, concomitent cu o diminuare a subvenției, va conduce în timp la falimentul acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activitățile agricole; instalarea unor efecte de mediu agresive, nefavorabile agriculturii, precum accentuarea procesului de deșertificare). Această intervenție, prin Subdiviziunea de Eco-schemă propusă, este în acord cu recomandările Comisiei Europene prin reforma PAC, conform căreia acțiunea acesteia trebuie să aibă o dimensiune regională și specifică, care să susțină pierderile financiare aferente aplicării eco-schemei, și va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin economisirea apei, protejarea calității solului și a biodiversității, utilizarea de culturi tolerante și rezistente la secetă și protecția mediului”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Textul integral al adresei transmise de Clubul Fermierilor Români către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și descrierea tehnică a Subdiviziunii propuse sunt disponibile la următorul link: https://cfro.ro/articol/cfro-modificare-interventie-eco-scheme.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Consultările cu entitățile publice și private implicate în elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027 au continuat luni, 17 ianuarie 2022, pe tema fișelor de intervenții pentru investițiile în procesare și energie regenerabilă, tot în sistem de videoconferință.

Una dintre principalele modificări a fișei de intervenție vizează categoria beneficiarilor eligibili pe schemele de procesare, propunerea fiind de a rămâne eligibile doar formele asociative, pentru a putea integra mai ușor materia primă în procesare, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Ne dorim să dezvoltăm sectorul de procesare, astfel încât materia primă produsă în România să poată fi integrată într-un circuit, din care să rezulte cât mai multe produse finite, cu valoare adăugată, pentru echilibrarea balanței comerciale. Unul dintre aspectele care afectează negativ balanța comercială este deficitul de capacități de producție, astfel că, principala modificare a intervenției vizează ridicarea plafonului sprijinului public, de la 2,5 milioane euro la 15 milioane euro, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, care a participat la videoconferința online de la Bruxelles, fiind prezent la Consiliul de miniștri AGRIFISH.

Intervențiile prezentate în cadrul videoconferinței au făcut referire la investițiile în:

  • Procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene;

  • Condiționarea, procesarea și marketingul produselor agricole și pomicole în afara exploatației prin intermediul formelor asociative;

  • Creșterea eficienței energetice pentru unitățile de procesare existente.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Consultările privind Planul Național Strategic au continuat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și au vizat, în data de 23 noiembrie 2021, intervențiile din sectorul legume-fructe.

Propunerea MADR vizează șapte măsuri de intervenții:

1)  Planificarea și organizarea producției;

2)  Îmbunătățirea sau menținerea calității produselor;

3) Îmbunătățirea comercializării;

4) Prevenirea și gestionarea crizelor pe piața fructelor și legumelor;

5) Măsuri de mediu și de adaptare a schimbărilor climatice;

6) Cercetare și dezvoltare;

7) Formarea profesională și promovarea produselor proaspete sau procesate.

Potrivit MADR, intervențiile se aplică organizațiilor de producători care au un program operațional în derulare. Din cele 23 organizații de producători existente în sectorul legume-fructe, doar cinci organizații de producători au în implementare un program operațional.

Asistența financiară din partea Uniunii Europene este egală cu contribuțiile plătite efectiv de organizație și de membrii săi la fondurile operaționale destinate finanțării punerii în aplicare a programelor operaționale, limitate la 50% din cheltuielile efective suportate pentru finanțarea programelor operaționale. Totodată, organizațiile de producători beneficiază și de o asistență financiară națională de maximum 80% din contribuţiile membrilor la fondul operațional, care se acordă organizațiilor de producători care se află în regiuni cu un grad scăzut de organizare.

Bugetul total anual estimat pentru anul 2023 este de circa 1.220.086 euro.

Alegerea tipurilor de intervenții menționate mai sus a avut la bază informațiile rezultate din analiza nevoilor din cadrul Planului Național Strategic 2021- 2027, precum și rezultatele implementării Programelor Operaționale din perioada 2014-2020.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Marți, 16 noiembrie 2021, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au avut loc noi discuții privind Planul Național Strategic (PNS). S-au abordat următoarele subiecte: proiectul de ordin pentru aprobarea normelor privind condiționalitatea aplicabilă PAC 2023-2027 și a principalelor definiții aplicabile plăților directe, sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității, plata redistributivă, sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri.

madr

În perioada 2014 – 2020, România a beneficiat de un plafon pentru plățile directe de aproximativ 10,85 miliarde euro. Pentru perioada 2021-2027 bugetul aferent plăților directe va fi de 13,7 miliarde euro, cu aproximativ 3 miliarde euro mai mult. „Din aceștia, 3,81 miliarde euro vor fi utilizați în cadrul perioadei de tranziție 2021-2022, urmând ca restul de 9,98 miliarde euro să fie utilizați prin intermediul viitorului PNS în perioada 2023-2027. Practic, avem în cinci ani aproape cât am avut în cealaltă perioadă 2014-2020. Din acest buget, aproximativ 199 milioane euro vor fi transferați către bugetul Pilonului II pentru a finanța intervenția referitoare la instalarea tinerilor fermieri, astfel că va rămâne un plafon pentru plăți directe de aproximativ 9,7 miliarde euro”, precizează ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Șeful MADR adaugă că regulamentul prevede unele condiționalități privind utilizarea acestui buget. „Minimum 25% trebuie redirecționat către eco-scheme, minimum 10% trebuie redirecționat către plata redistributivă, maximum 13% din plafon către sprijinul cuplat, valoare care poate fi majorată cu 2% în cazul sprijinului cuplat pentru culturile proteice.”

Plecând de la aceste condiționalități, punctează ministrul, bugetul care rămâne pentru sprijinul de bază va fi de aproximativ 4,79 miliarde euro, bugetul alocat eco-schemelor se va ridica la aproximativ 2,44 miliarde euro, cel alocat sprijinului redistributiv se va ridica la aproximativ 0,97 miliarde euro, iar bugetul total pentru sprijinul cuplat se va ridica la aproximativ 1,46 miliarde euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Consultările privind Planul Național Strategic (PNS) au intrat într-o nouă etapă, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv: discutarea intervențiilor pe care MADR le propune și alocările financiare aferente pentru perioada 2023-2027.

Primele variante ale fișelor de măsuri din PNS propuse de Direcția Generală Dezvoltare Rurală AM PNDR, aflate în dezbatere din data de 4 noiembrie 2021 cu partenerii economici și sociali, pot fi găsite aici:  https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/documente-de-programare.html

p1

p2

p3

p4

p5

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Miercuri, 3 noiembrie 2021, a avut loc, în sistem videoconferință, reuniunea Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2021-2027. La sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de ministrul Adrian Oros s-au aflat secretarul de stat Marius Micu, directorul general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - AM PNDR - Daniela Rebega, precum și directorul general al Direcției Generale Politici Agricole - Tatiana Preda.

2

Reuniunea precede consultările cu grupurile de lucru PNS care se vor desfășura pe parcusul lunii noiembrie și la care vor participa peste 160 de entități cu rol important în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, precizează Marius Micu.

Subiectele discutate s-au referit la calendarul estimativ al adoptării pachetului legislativ privind reforma Politicii Agricole Comune la nivelul Uniunii Europene, prezentarea structurii PNS, a stadiului actual și a etapelor viitoare, prezentarea alocărilor financiare pentru intervențiile propuse pentru perioada 2023-2027.

Secretarul de stat din MADR, Marius Micu, a prezentat pe larg bugetul PNS 2023-2027, prin care România va beneficia de aproximativ 15,90 miliarde de euro. „Discuțiile interactive din cadrul reuniunii au generat, pe lângă diseminarea unor informații, un schimb de idei și bune practici util și constructiv”, a punctat Marius Micu.

3

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: MADR

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista