Condiționalitatea socială reprezintă mecanismul de condiționare a plăților directe din Pilonul I şi a plăților compensatorii de mediu şi climă şi bunăstarea animalelor din Pilonul II al PAC de respectarea anumitor cerințe specifice legislației muncii, sănătății și securității în muncă. Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), acest mecanism este utilizat pentru a asigura că fondurile europene sunt alocate unor beneficiari care respectă inclusiv condițiile de încadrare în muncă și de sănătate și securitate în muncă.

Condiționalitatea socială garantează că beneficiarii intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, prevăzute în Planul Strategic PAC 2023-2027 respectă normele legale privind relațiile de muncă și de sănătate și securitate a muncii. „Condiționalitatea socială în cadrul PAC joacă un rol esențial în promovarea unei agriculturi mai echitabile și mai sustenabile. Aceasta asigură că fondurile europene pentru agricultură sunt utilizate într-un mod care respectă standardele sociale și protejează drepturile lucrătorilor. Prin acest mecanism, UE urmărește să sprijine nu doar dezvoltarea agricolă, ci și bunăstarea celor implicați în acest sector”, precizează APIA.

Mecanismul condiționalității sociale se aplică, începând cu anul 2025, beneficiarilor intervențiilor sub formă de plăți directe și intervențiilor pentru dezvoltare rurală care vizează mediul şi clima, precum şi bunăstarea animalelor, în conformitate cu Planul Strategic 2023-2027 al României și cu prevederile legislației naționale, respectiv:

Plăţile directe decuplate:

• sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) - PD-01;

• sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS) - PD-02;

• sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) - PD-03;

• schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (eco-schemele) - PD-04, PD-05, PD-06, PD-07, PD-08; PD-27 și PD-28.

Plățile directe cuplate:

• sprijin cuplat pentru venit în sectorul vegetal - PD-09, PD-10, PD-11, PD-12, PD-13, PD-14, PD-15, PD-16, PD-17, PD-18, PD-19, PD-20 și PD-26;

• sprijin cuplat pentru venit în zootehnie - PD-21, PD-22, PD-23, PD-24, PD-25.

Plățile aferente sprijinului compensatoriu de mediu și climă:

• intervenția DR-01 - Agro-mediu și climă pe pajiști permanente din PS 2023-2027;

• intervenția DR-02 - Agro-mediu și climă pe terenuri arabile din PS 2023-2027;

• intervenția DR-03 - Agro-mediu și climă - Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon din PS 2023-2027;

• intervenția DR-04 - Agricultură ecologică – conversie din PS 2023-2027;

• intervenția DR-05 - Agricultură ecologică – menținerea certificării din PS 2023-2027;

• intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor din PS 2023-2027;

• intervenția DR-07 - Silvo-mediu și climă din PS 2023-2027;

• intervenția DR-08 - Împăduriri - întreținerea și îngrijirea suprafețelor împădurite din PS 2023-2027;

• intervenția DR-09 - Zone afectate de constrângeri naturale - Zona Montană din PS 2023-2027;

• intervenţia DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PS 2023-2027;

• intervenția DR-11 - Zone afectate de constrângeri naturale specifice din PS 2023-2027.

Cerințe privind condiționalitatea socială aplicabile începând cu anul de cerere 2025

Normele privind condiţionalitatea socială prevăzute la art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/2.115 vizează următoarele domenii:

• Domeniul „Încadrare în muncă”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Domeniul „Sănătate și securitate”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; precum și Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru utilizarea echipamentelor de muncă de către lucrători la locul de muncă.

Intră sub incidența condiționalității sociale doar neconformitățile pentru care Inspecția Muncii aplică sancțiuni contravenționale care reprezintă decizii executorii (necontestate sau în urma unor hotărâri definitive ale instanțelor de respingere a plângerilor contravenționale/contestațiilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, încheiate/pronunțate pentru nerespectarea obligațiilor din domeniul relațiilor de muncă şi securitate şi sănătate în muncă).

APIA utilizează informațiile puse la dispoziție de Inspecția Muncii pentru a determina și aplica reduceri sau excluderi ale plăților relevante, care să fie eficiente, disuasive și proporționale, conform prevederilor art. 89 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Pentru calcularea efectivă, proporțională și cu efect de descurajare a reducerilor sau a excluderilor de la întregul cuantum al plăților, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv și de caracterul deliberat al neconformității constatate:

• Amploarea (extinderea) unei neconformități este determinată examinând, în special, dacă aceasta are un impact de anvergură;

• Gravitatea unui caz de neconformitate depinde în special de importanţa consecinţelor acesteia, ţinând seama de obiectivele cerinţei sau ale standardului în cauză;

• Persistenţa unui caz de neconformitate depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele neconformităţii, precum şi de posibilitatea de a pune capăt efectelor acesteia prin mijloace rezonabile;

• Repetarea neconformităţii presupune nerespectarea aceleiaşi norme (neconformitate) constatată de mai multe ori în cursul unei perioade de trei ani calendaristici consecutivi. Repetările ulterioare ale aceleiași/acelorași neconformități, fără un motiv justificat din partea beneficiarului, sunt considerate cazuri de neconformitate deliberată (intenție).

„Pentru aprofundarea aspectelor legate de obligațiile beneficiarilor în calitate de angajatori, inclusiv a celor care se circumscriu condiţionalității sociale este necesară analizarea cu atenţie a legislaţiei în domeniul relațiilor de muncă și al sănătății și securității în muncă. Informații suplimentare privind obligațiile legale ale angajatorilor şi altor beneficiari de lucrări pot fi consultate accesând site-urile oficiale ale autorităților responsabile, respectiv Ministerul Muncii și Inspecția Muncii. Totodată, pentru eventuale neclarități, beneficiarii se pot adresa centrului local/judeţean la care aceştia au depus cererea de plată, precum şi specialiştilor de la inspectoratele teritoriale de muncă”, transmite APIA.

CITEȘTE ȘI: Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată

Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând cu 17 iunie și până pe 13 septembrie 2024, inclusiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește cereri de finanțare pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, sesiunea 1/2024, aferentă Intervenției DR-07 din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2020. Alocarea financiară pentru sesiunea 1/2024 este de 75.850.112 euro.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, solicitantul trebuie să depună cerere de finanțare la APIA. Cererea se depune online pe site-ul www.apia.org.ro, în aplicația electronică DR-07, se tipărește, se semnează și se depune/transmite împreună cu documentele aferente. În cazuri excepționale, cererea de finanțare se poate depune/transmite  doar pe suport de hârtie împreună cu documentele aferente. Cererile semnate, scanate și transmise la APIA prin email/alt mijloc de telecomunicații trebuie semnate și în original de către solicitant până la finalizarea etapei de evaluare a cererilor de finanțare.

Înainte de completarea și depunerea cererilor de finanțare, beneficiarii trebuie să întocmească dosarele tehnice aferente angajamentelor. După întocmirea dosarelor tehnice, acestea sunt depuse la Gărzile Forestiere în vederea verificării și emiterii avizelor prin care se constată îndeplinirea condițiilor de accesare a Intervenției DR-07.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de cinci ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat. Anume:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;

• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha.

Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pentru a fi eligibili în cadrul schemei de ajutor de stat beneficiarii trebuie să îndeplinească mai multe cerințe, printre care:

• Să dețină amenajament silvic în vigoare pe toată suprafața din angajament;

• Să deţină contract de administrare sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat pentru întreaga suprafață din angajament;

• Să participe în cadrul angajamentului cu toată suprafața de teren forestier deținută într-o unitate de producție și/sau protecție (conform amenajamentului silvic);

• Să delimiteze o zonă de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței pentru care se încheie un angajament, în cadrul căreia nu se vor efectua tăieri de masă lemnoasă pe întreaga perioadă a angajamentului, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului (pe suprafața din afara zonei de liniște, beneficiarul are dreptul să efectueze lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceeaşi unitate amenajistică, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului);

• Să contracteze şi să efectueze lucrări de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat, până la platforma primară, pe suprafața parcursă cu rărituri care face obiectul angajamentului pentru pachetul 2;

• Să respecte normele privind condiționalitatea pe toate terenurile agricole aparținând exploatației agricole și pe toată perioada angajamentului, în cazul în care dețin și suprafețe agricole.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că, în data de 18 martie 2020, a efectuat plățile aferente Măsurii M15 - Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, submăsura 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu, sesiunea 1/2017, anul 1 de angajament.

Suma totală autorizată la plată este de 266.552,01 euro, respectiv 1.209.879,57 lei, pentru un număr de 16 beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislației europene și naționale în vigoare. Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,5390 lei/euro stabilit de către Banca Centrală Europeană, în data de 31 decembrie 2016. Acordarea plăților compensatorii aferente Măsurii M15 - Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, submăsura 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu se realizează în conformitate cu Fișa Măsurii M15 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014–2020).

Foto: APIA

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunță că până luni, 30 iulie 2018, au fost finalizate 51 de dosare de evaluare (aferente despăgubirilor pentru gospodăriile populației), dintre care 34 au fost plătite, iar 16 urmează să fie plătite pe parcursul zilei în curs.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, suma alocată acestor despăgubiri este de 130.000 de lei (prețul acordat pe kg fiind cuprins între 8 și 12 lei).

De asemenea, 40 de dosare de evaluare sunt în curs de finalizare, urmând a fi transmise către ANSVSA în scurt timp, restul de 349 fiind în diferite stadii de analiză în cadrul Comisiilor de evaluare organizate la nivel județean.

Fondurile necesare sunt asigurate de către Autoritate, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinație și rambursate ulterior de Comisia Europeană (CE), în conformitate cu deciziile Grant.

Despăgubirile se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale.

Prin focar de PPA se înțelege evoluția bolii într-o exploatație care numără unul sau mai mulți porci, la care s-a confirmat infecția cu virusul pestei porcine africane.

În cazul pestei porcine africane, este interzisă valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate.

Despăgubirile se acordă în baza evaluărilor realizate de comisia de evaluare care analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalului/animalelor în funcţie de mai multe criterii, cum sunt: valoarea genetică, valoarea zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, preţul pieţei, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală și valoarea unitară medie calculată pe baza sumei totale a despăgubirii animalelor sau a produselor în cauză.

Plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate se face la valoarea de piaţă în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor conform art. 2 lit. a) din Regulamentul nr. 349/2005/CE al Comisiei.

Convocarea comisiei de evaluare se face de către Prefect, la solicitarea scrisă a Direcţiei Sanitar –Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti și este constituită din: a) reprezentantul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti; b) reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în stabilirea valorii genetice a animalelor – Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie; c) reprezentantul Unităţii Locale de Decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor desemnat de Prefect; d) reprezentantul Unităţii Locale de Sprijin, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta.

Informații detaliate pot fi consultate la: http://www.ansvsa.ro/download/man.oper_.plan_.contingenta/Manual-Operational-Pentru-Interventia-in-Focarele-De-Pesta-Porcina-Africana-editia-2-2018.pdf

„Reluăm apelul către cetățeni să anunțe imediat medicul veterinar sau Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Județeană orice caz de îmbolnăvire a porcilor din gospodărie, pentru că vor fi despăgubiți la valoarea de piață a animalelor!”, trag încă o dată un semnal de alarmă vocile autorizate ale ANSVSA.

Prezintă un risc de răspândire a bolii carnea și produsele din carne provenite de la animalele bolnave, în condițiile în care virusul PPA rezistă până la 3-6 luni în produsele din carne de porc netratate termic și mai mulți ani în carnea de porc congelată.

Porcii ”guiță mai departe” în ferma celor trei administratori ai fermei vrâncene Pig Elita, chiar și în condițiile a 10 euro în minus/UVM din plățile în favoarea bunăstării la suine, Subpachetul 1, (în cazul celor din Gologanu un rest de plată de circa 31,5 euro pe UVM, adică pe 0,3 porci grași), dovadă fiind chiar investițiile efectuate de aceștia în 2017 – tractor de capacitate mare, vidanjă, reboxare, transportor de hrană automat, pavele ș.a.

La prima vedere pare un paradox, însă explicațiile oferite atât de oamenii de afaceri, cât și de reprezentații AFISS și ai veterinarilor vin să susțină o stare de fapt, și anume aceea că și un euro lipsă din plățile compensatorii destabilizează cash-flow-ul unei îngrășătorii de porci.

În ciuda volatilității prețurilor cărnii de porc (n.r. - în martie 2017, prețul pe kilogramul de porc în viu era de 3,5 lei, față de 6,8 RON/kg la nivelul lunii septembrie a.c., respectiv 6 lei pe kilogram în prezent, adică fix sistemul de „dinți de fierăstrău” al marjelor din cărțile de economie, cu suișuri și coborâșuri constante, în funcție de sezon), precum și a pierderii unei sume de aproape 10 euro din Subpachetul 1 - „Creșterea cu cel puțin 10 la sută a spațiului alocat disponibil fiecărui animal” al Măsurii 215 - „Plăți în favoarea bunăstării animalelor Pachet – a) – porcine”, aferentă coeficientului de 0,3 porci grași/UVM (coeficient de conversie UVM, conform anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006), cei trei acționari ai Pig-Elita – prima fermă vizitată de jurnaliștii agrarieni invitați de șefa AFISS, Larisa Ene, într-un infotrip de trei zile în regiunea Moldovei – duc mai departe cu mândrie munca de crescător de suine.

Cu mândrie, dar și cu tenacitate de vreme ce, din 2011, cifra de afaceri a fermei nu a variat foarte mult: 2011 – 1.961.942 lei, 2012 – 3.358.686 lei, 2013 – 2.194.148 lei, 2014 – 2.316.966 lei, 2015 – 2.098.837 lei, respectiv 2016 – 2.263.242 lei, șefii Pig Elita pornind din blocstart în 2003, dar a pierdut din plățile pe bunăstare.

Că, în AFISS, cei de la Pig-Elita au găsit un sprijin în vederea susținerii acestui business care scade ca profitabilitate atunci când nu intră în cont toată plata compensatorie reiese inclusiv din intervențiile ferme ale Larisei Ene la declarațiile unuia dintre acționari, Maricel Lazăr, atunci când acesta încerca să răspundă unei întrebări cu privire la situația financiară a exploatației din Gologanu: „Ați avut pierderi pentru că din Subpachetul 1 vi s-au tăiat cei 10 euro - de la 41,4 euro sunt 31,5 euro - adică aproape 10 euro. Acolo au fost pierderile, pentru că fiecare om își bugetează plățile compensatorii. Sunt niște sume pe care te bazezi și, în mod normal, ți le bugetezi. Dumnealor sunt un caz aparte – au început în 2003. Gândiți-vă la fermierii care au început după 2007, după 2010, fermele tip Muntenia, cu credite pe investiții mari, pentru că sunt în euro, iar acum situația este că ROBOR a crescut foarte mult și sunt alte costuri”.

Pe de altă parte, cu privire la situația financiară a exploatației sale, într-un ton mai moderat, Lazăr a mărturisit că anul trecut a fost totuși unul „mediu” ca nivel de business, în condițiile în care de când crește porci, nu prea a avut „un an bun”.

„Eu spun mediu pentru că noi am făcut cererea inițial la APIA pentru două cicluri (n.r. - de îngrășare a porcilor). Nu am mers cu a cea de-a treia serie care se scoate în ianuarie-februarie pentru bunăstare”, a precizat fermierul. „Noi pierderi nu am avut pentru că am fost înregistrați la APIA cu două cicluri. Am ieșit cu ciclurile undeva în iunie și în septembrie-octombrie. Pierderile masive au fost la colegii noștri care au scos în ianuarie-februarie”, precizând totuși că „banii pe bunăstare nu sunt așa de siguri” și că, pe 2016, nu i s-a „dat” toată subvenția.

Inteligența cu care fermierii din Gologanu de Vrancea evită perioadele de pierderi este dovedită și de declarațiile celuilalt acționar al Pig Elita, Neluțu Ștefan, prezent și el la discuțiile cu jurnaliștii. În contul său, Neluțu a vorbit de omiterea perioadei celui de-al treilea ciclu de îngrășare a suinelor pentru care nu s-a mai solicitat sprijin pe bunăstare, și anume cel cu valorificare în lunile ianuarie-februarie, ca urmare a prețurilor mici la kilogramul de carne de porc în viu. Mai mult, omiterea celui de-al treilea ciclu susține și evitarea pierderilor pe zona plăților pe biosecuritate, aspect cuprins în aceeași Măsură 215 de plăți în favoarea bunăstării animalelor.

Trebuie menționat în acest context și că în cadrul Pig Elita, un ciclu de îngrășare este de 1.500 de capete, optimizat fix pentru transportul lotului de porcine în două camioane specializate, fiecare cu o capacitate de 750 de capete.

„Făcând două tranșe, ocolim perioada când prețurile sunt jos (n.r. - vânzarea porcinelor în perioada ianuarie-februarie). Populăm undeva în februarie-martie și după aceea în iulie-august. Când se va regla piața din România, vom merge și noi pe trei tranșe. După părerea mea, două cicluri și jumătate se fac lejer. Grajdurile ne-ar permite să mergem până la 1.800 de capete. Este vorba însă de subvenția aceasta pe biosecuritate care se referă și la spațiul pe care trebuie să-l ocupe un purcel. Când este mic i se alocă un spațiu, iar când crește, un alt spațiu”, a precizat oficialul Pig Elita. „Noi am ocolit și perioada de comercializare din perioada sărbătorilor de iarnă, că și atunci nu este un preț deosebit”.

Tot Neluțu Ștefan a recunoscut jurnaliștilor și că, în prezent, Pig Elita este „pe plus” și a explicat și condițiile în care ferma își acoperă investițiile în producție.

„Putem zâmbi și noi puțin. N-avem împrumuturi, trăim pe ceea ce produce societatea”, a afirmat discret crescătorul de porci. „În condițiile în care un euro nu depășește suma de 4,5 lei, furajul nu se duce peste 1,6 lei kilogramul (n.r. - la o conversie de 2,5 kg furaj/un kg porc în viu), purcelul pentru îngrășat nu sare de 80-82 de euro pe cap de animal și dacă am avea un preț de 5,6-5,7 lei kilogramul de carne în viu, ne acoperim cumva costurile. Însă, de obicei, prețurile sunt de 5,2-5,5 lei kilogramul de porc în viu și, atunci, mare parte din banii din subvenția pe biosecuritate se duce în costuri, nu în biosecuritate. Principalul cost este cu purcelul. La 82 de euro pe cap, la 23,5 de kilograme bucata, zic eu este exagerat. Au fost perioade când îl luam și cu 45 de euro purcelul. Acum s-a dublat”.

Investițiile... „de speriat” din Pig-Elita, în realitate normale în viziunea AFISS

Și acestea nu sunt cuvinte prea mari, ci fix ale unuia dintre administratorii firmei, mai exact ale aceluiași Neluțu Ștefan. Iată cum, în ciuda tăierilor din plățile pe bunăstare, 2017 a fost unul bogat în investiții, conform spuselor acționarului amintit mai sus: „Dacă ar fi să evaluăm investițiile de anul acesta, cred că m-aș speria. Am luat un tractor de capacitate mare, vidanjă legată de tractor, reboxare, transportor de hrană automat, pavele (grătarele de sub purcei)”, a spus Neluțu Ștefan, afirmații întărite inclusiv de cele ale lui Lazăr Maricel: „Anul trecut au fost niște investiții masive, începând cu grătarele care costă 18 euro metrul pătrat, hrănitori, boxări, un total de aproximativ trei miliarde de lei vechi. Investițiile acestea sunt formate atât din credite, cât și din venituri proprii”.

La prima vedere, ar părea un paradox să investești atât de mult, dar să spui că ai pierderi în business ca urmare a diminuării nivelului plăților pe bunăstare. Însă cei din sector nu sunt de aceeași părere. Și aceștia chiar explică.

Potrivit declarației de principii a AFISS, exprimată chiar de șefa asociației, intenția conducerii acesteia este de a-i susține pe fermierii mici, cei care nu dețin capabilități de reproducție, astfel încât aceștia să se dezvolte, să investească, să-și majoreze capacitatea de producție, adică implicit profitabilitatea și capacitatea de a se menține pe piață, în lupta cu marile concerne (unul dintre acestea foarte aproape de Gologanu).

„Nu neapărat că vrem să ne poziționăm ca asociație. Vrem doar să fim ascultați și necesitățile acestor fermieri să ajungă în atenția autorităților, să se facă ceva, să poată rezista pe piață. Asta a fost ideea revenirii pe piață a AFISS”, a afirmat Larisa Ene în cadrul întâlnirii cu jurnaliștii în crescătoria din Gologanu. „O fermă de 1.500-2.000 de capete pe serie este o fermă mică. Este una care îi permite unei familii să trăiască. Acești fermieri trebuie să supraviețuiască, trebuie să-și mărească capacitatea, pentru că aduc un plus inclusiv în zonele unde sunt exploatațiile acestea. Ele consumă furaj, iar cei care produc pe vegetal, vând către aceste ferme care își produc furajul în fermă. Aduc un plus de venit tuturor”.

În susținerea celor afirmate de Larisa Ene a venit și medicul veterinar dr. Mihai Neagu, care a explicat de ce continuarea acestor plăți compensatorii pe bunăstare și aportul acestora în cash-flow-ul unei ferme precum Pig Elita fac ca aceasta să nu plutească în derivă pe marea agitată a pieței volatile din sectorul porcului.

„S-a terminat măsura 215 și urmează să se implementeze Măsura 14T despre care, din câte înțeleg, s-a decis asupra ei și va merge până în 2020. Este măsură bună în sensul în care oferă anumite avantaje la cash-flow, o siguranță la încasări. Ea nu este o subvenție directă, ci o plată compensatorie. Atunci, ai niște costuri suplimentare ca să îndeplinești condițiile lor, dar te ajută la cash-flow. Ai o sursă sigură, în condițiile în care piața este foarte volatilă. Adică, porci ca aceștia, anul trecut, în martie, erau 3,5 lei kilogramul în viu. Anul acesta, s-a ajuns la 6,8 pe kilogramul în viu. În decurs de un an, este o diferență foarte mare. Când stai într-o piață atât de volatilă, faptul că încasezi niște bani dintr-o alocare sigură ajută. În plus, în aceste condiții, și băncile scontează biletele și, atunci, ai un buffer financiar. Altfel, dacă s-ar sta numai în producție, banca nu ar fi niciodată dispusă să-și asume riscul de refinanțare. (...) Banii aceștia sunt foarte importanți pentru fermierii mici, pentru că au fost aproape doi ani cu prețuri între 3,5 și 4 lei pe kilogram viu. Porcul mic este adevărat că a costat mai puțin, dar nu atât de mult încât să permită să se iasă pe zero. Fermierii mici au pierdut bani (cei care nu au fost integrați). Este foarte important să se știe lucrul acesta, pentru că nu pot să-și mărească capacitatea, nu pot să investească, nu pot face nimic”, a conchis veterinarul.

Cu un număr mediu de trei angajați în 2016, Pig Elita a avut în 2016 un profit net de 289.618 lei, datorii de 326.073 lei, active imobilizate de 236.059 lei, active circulante de 434.748 lei, respectiv capitaluri proprii de 411.615 lei.

Plăţile în favoarea bunăstării animalelor – pachet a) – porcine au ca obiectiv general îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin susţinerea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor. Ca obiectiv specific, aceste plăţi au ca scop atât asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice prin acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri, cât și îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor datorate angajamentelor asumate pe baze voluntare pentru bunăstare prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii pentru depăşirea standardelor minime obligatorii.

Pentru porcii graşi şi scrofiţe, prima compensatorie se acordă pentru maximum 2,3 cicluri/an, avându-se în vedere operaţiunile de transport aferente populării sau depopulării pentru fiecare ciclu. Pentru categoria scroafe, prima compensatorie se acordă avându-se în vedere numai operaţiunile de transport aferente efectivului înlocuit şi transportat în proporție de maximum 30% din capacitatea maximă a fermei.

Link-uri utile:

http://www.apia.org.ro/ro/directia-metodologie-monitorizare-raportare-si-relatii-institutionale/conventii-masurii-14t-fosta-masura-215-plati-privind-bunastarea-animalelor-campania-2017

https://lege5.ro/Gratuit/ge2tinzqgezq/ordinul-nr-77-2017-privind-aprobarea-sistemelor-de-sanctiuni-pentru-cererile-de-plata-depuse-incepand-cu-anul-2016-de-beneficiarii-masurii-215-plati-privind-bunastarea-animalelor-pachetul-a-porcine-si

Producătorii agricoli care utilizează terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru pachetele de agromediu şi climă (M.10), în zonele afectate de constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13), dar şi cei care utilizează terenuri aflate în conversie sau terenuri certificate în agricultura ecologică (M.11) pot solicita APIA, începând de la 1 martie, plăţile compensatorii de dezvoltare rurală prin cererea unică de plată.

Potrivit unui comunicat comunicat de presă al MADR, alocările acestor măsuri depăşesc 2,9 miliarde euro.

În 2017, ministerul de resort a adus unele modificări care să facă măsurile de mediu şi climă mai atractive pentru fermieri, dar şi să simplifice (acolo unde a fost posibil) implementarea angajamentelor. Concret, vorbim de majorarea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.10 pentru unele dintre pachetele aplicabile pe pajişti permanente (creştere cu circa 50 euro/ha/an faţă de anii precendenţi pentru pachetele 1, 3.1 şi 6), creșterea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.13 cu 5-11 euro/ha/an în funcţie de tipul de zonă afectată de constrângeri naturale, cât și eliminarea sau simplificarea unor condiţii (de eligibilitate şi de bază) care trebuiau respectate în cadrul angajamentelor M.10 şi M.11.

Cererile unice de plată pentru aceste măsuri se pot depune până la jumătatea lunii mai la centrele judeţene şi centrale locale ale APIA.