plati directe - REVISTA FERMIERULUI

În perioada 25 – 27 martie 2024, o delegație a Clubului Fermierilor Români, formată din membri ai Consiliului Director, ai Consiliului Național de Coordonare și 30 de tineri fermieri - absolvenți ai programelor de formare desfășurate de Club, a fost la Bruxelles pentru discuții cu decidenți europeni, cu scopul de a definitiva viitorul agriculturii europene, cu propuneri de simplificare și flexibilizare a Politicii Agricole Comune actuale. De asemenea, a fost prezentată situația economică dificilă a fermierilor din țara noastră, generată de războiul din Ucraina.

deelegati cfro 1

Pe 25 martie, reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit cu Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultură. S-au discutat prinicipalele probleme cu care se confruntă fermierii români în adoptarea PAC, precum și propunerile Clubului de modificare a actelor normative care se află pe agenda Comisiei Europene în această perioadă:

  • Simplificarea PAC și regândirea sistemului de subvenții. Clubul Fermierilor Români prin aceste propuneri urmărește instituirea unui cadru mai simplificat, flexibil și adaptabil, care să stimuleze dezvoltarea durabilă a agriculturii europene și să consolideze securitatea alimentară și coeziunea socială în cadrul Uniunii Europene.

  • Contribuție la Dialogul strategic pentru dezvoltarea noilor politici. - Clubul Fermierilor Români a elaborat un document de reflecție privind obiectivele, principiile și măsurile vizând abordarea integrată a dezvoltării pe termen lung a agriculturii românești, ca parte a unei arhitecturi de politici și capacități europene, regândite în raport cu provocările majore actuale și oportunitățile excepționale ale unei Politici Agricole Comune.

  • Impactul crizei economice asupra stabilității financiare a fermierilor români.

  • Demersurile necesare punerii unei baze pentru Centrul de Excelență European Tineri Lideri pentru Agricultură. Clubul Fermierilor Români consideră studiul de caz oferit de programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” un model de bună practică europeană și propune extrapolarea conceptului la nivel european, prin crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri pentru Agricultură. Centrul European de Excelență are ca principal rol formarea tinerilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadership-ul la nivel de ferme și conducerea ecosistemelor agricole, implicarea pro-activă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural.

Tot pe data de 25 martie a avut loc o recepție unde au participat diplomați și membri ai instituțiilor europene, organizată de Clubul Fermierilor Români împreună cu Reprezentanța României pe lângă Uniunea Europeană.

delegatie cfro 5

Pe 26 martie, delegația Clubului a participat la Forum for the Future of Agriculture, cea mai mare conferință din domeniul agriculturii din Europa, organizată de ELO (European Landowners’ Organization), asociație europeană la care Clubul Fermierilor este afiliat. Participarea delegației Clubului Fermierilor Români la acest eveniment este o oportunitate de a-și face cunoscute ideile și de a-și împărtăși experiența cu liderii din domeniul agriculturii din întreaga Europă. Este al treilea an în care Clubul participă la conferință, contribuind astfel la regândirea strategică a sistemului agroalimentar.

„Ne reafirmăm angajamentul de a promova un model românesc de agricultură performantă, care să valorifice specificul național în contextul geopolitic actual ne exprimăm disponibilitatea de a colabora cu toți factorii de decizie interesați pentru identificarea și implementarea de soluții eficiente în vederea protejării intereselor fermierilor români și a competitivității afacerilor agricole autohtone”, transmite Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Click pentru a vedea în detaliu problemele și propunerile Clubului Fermierilor Români dezbătute la Bruxelles și transmise inclusiv printr-o scrisoare comisarului european pentru Agricultură. 

delegatie cfro 2

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 4 aprilie – 7 iunie 2024, la Centrele APIA, se depun Cererile de plată pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic în anul 2024.

Fermierii vor putea depune Cererea de Plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Instrucţiunilor de utilizare IPA-Online (accesibile în aplicaţie).

Dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA-Online.

Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Persoana fizică, pe de-o parte, precum şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun o singură cerere de plată.

După data limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Fermierii care nu desfăşoară activitate agricolă nu sunt eligibili la plată pentru suprafeţele/animalele neconforme.

Fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe sau plăți anuale prin intervenții sub formă de plăți directe și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din fonduri europene trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei) și pe tot parcursul anului de cerere.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie valabile la data depunerii Cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să se anunțe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se dorește să se semneze electronic. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația IPA-Online la data depunerii. Angajamentele și declarațiile, parte a cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată.

Înainte de semnarea Cererii de plată 2024, solicitanții trebuie să verifice încă o dată infomațiile înscrise și documentația depusă.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Proiectul de act normativ privind modalitatea de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic a fost dezbătut de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și cei ai asociațiilor reprezentative ale fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic. La întâlnirea de la sediul MADR, desfășurată marți – 12 martie 2024, din partea Ministerului Agriculturii au participat ministrul Florin Barbu, secretarul de stat Sorin Moise și directorul general al AM PNDR Daniela Rebega.

Principalele modificări ale actului normativ discutat cu fermierii se referă exclusiv la sprijinul acordat prin intermediul FEGA. Între acestea, directorul general AM PNDR, Daniela Rebega a menționat eliminarea perioadei de depunere a cererilor de plată cu penalități, modificarea definiției fermierului activ, în concordanță cu prevederile Planului Strategic (PS), precum și modificările aferente eco-schemelor din sectorul vegetal în corelare cu derogarea GAEC 8 pentru anul 2024.

În ceea ce privește eco-schemele pentru sectorul zootehnic, s-au evidențiat modificările ce vizează flexibilizarea accesării pentru PD-07 Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte și PD-08 Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat, precum și noua eco-schemă PD-27 Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate.

Alte modificări care se regăsesc în proiectul de Ordin privind modalitatea de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic au în vedere:

  • Introducerea noii forme de sprijin care vizează sprijinul cuplat – porumb pentru siloz;

  • Modificarea termenului final de depunere a documentelor justificative în cazul sprijinului cuplat vegetal. Pentru toate intervențiile termenul limită este 31 martie al anului următor de cerere;

  • Modificarea condițiilor de eligibilitate în cazul sprijinului cuplat zootehnic în cazul intervenției PD-24 ovine/caprine (în concordanță cu prevederile PS): eliminarea raportului de sexe; animalele eligibile sunt cele înscrise în registrul genealogic/BND; vârsta animalului se calculează în anul de cerere și nu la data limită de depunere a cererii; actualizarea Anexei privind adeverința emisă de deținătorii de registre genealogice;

  • Actualizarea adeverințelor emise de Primării, în sensul că au fost eliminate restul semnăturilor de pe adeverință, unica semnătură fiind a Primarului/reprezentat legal.

Mai mult, fermierii vor putea beneficia de plata acordată prin eco-schema PD 04 - Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil - într-un mod mai facil și, totodată, vor avea posibilitatea alegerii modului în care ponderea de teren alocată elementelor neproductive (5%) să fie ocupată cu: zone și caracteristici neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă; și/sau culturi fixatoare de azot și/sau culturi secundare. Această opțiune va putea fi corelată cu decizia fermierului de respectare a cerinței de bază a GAEC 8, în acord cu prevederile Regulamentului (UE) 2024/587. Pentru procentul de 4% din suprafața de teren arabil de la nivel de fermă, fermierul va putea opta pentru variantele menționate cu precizarea că, atunci când se vor înființa culturi fixatoare de azot sau culturi secundare, nu vor fi utilizate produse de protecție a plantelor.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Am urmărit cu mare interes evoluția protestelor din mai multe țări europene, cum ar fi Franța, Belgia, Polonia, Spania, România, Italia, Polonia. În toate cazurile se aduc în discuție diverse cauze care au dus la actuala situație, cum ar fi condiționalități de mediu din ce în ce mai mari, costurile foarte ridicate ale materiilor prime și combustibililor, prețurile de vânzare ale produselor agricole din ce în ce mai mici, obligații privind lăsarea unor terenuri nelucrate, creșterea costurilor birocratice și multe altele.

Un aspect care merită menționat este legat de faptul că de această dată majoritatea revendicărilor sunt adresate Comisiei Europene în totalitate sau în ,,parteneriat” cu guvernele naționale.

În același timp și în presă, dar și pe rețelele de socializare, văd numeroși ,,cunoscători” de ocazie sau membri ai unor ONG –uri ale ecologiștilor care acuză fermierii că nu vor să spună adevărurile, că au vile și mașini de lux (asta în estul Europei), că au primit subvenții cu nemiluita și multe altele de acest gen și că, de fapt, au ieșit în stradă fiindcă ,,nu se mai satură” să tot primească, dar ei în realitate ar câștiga destul.

De menționat că aceste ,,discursuri” sunt întâlnite în special în țările estice, cele mai primitive la nivel de înțelegere a fenomenelor economice, unde aproape totul se face după ureche și lipsit de profesionalism, iar campionii detașați sunt România și Bulgaria.

A nu se înțelege că în restul țărilor comunitare totul ar fi perfect, doar că acolo populația nu ,,mușcă” la toate fentele și prostiile lobbiștilor, mai ales în ceea ce privește problemele fermierilor, și aceasta are încă un respect și admirație la cotele cele mai înalte față de activitatea agricultorilor, dovadă că susținerea pentru proteste este în jurul a 90%, chiar dacă disconfortul vieții zilnice în multe situații este destul de prezent din cauza acțiunilor revendicative.

 

Realitatea costurilor unui fermier

 

Vă propun să analizăm mai în profunzime cum arată în realitate costurile unui fermier care se ocupă de cultura mare (pentru neinițiați înseamnă culturi de câmp gen porumb, grâu, orz, floarea-soarelui, rapiță, mazăre, soia și altele), iar astfel de analize (mă refer la principii, nu la modul de prezentare) mi-ar fi plăcut să văd în dezbaterea din această perioadă, astfel încât deciziile sau percepțiile publice legate de justificarea acestor proteste să nu fie date de cel care urlă mai tare, ci de cel care are argumentele cele mai solide. Văd de foarte multe ori că autoritățile care se ocupă de interesele agriculturii la nivel european, dar și național, de multe ori nici măcar nu mai au legătură cu realitățile din teren, dar asta este o altă poveste.

De aceea mi-am propus ca acest articol să fie un material ceva mai tehnic, dar făcut cumva să fie înțeles și de cei care nu sunt de specialitate sau nu au tangență cu agricultura, și are în vedere prezentarea unor devize estimative de costuri pentru principalele culturi vegetale ale fermierilor români, dar nu numai.

Astfel de devize se pot întocmi, pot fi adaptate sau altfel formatate și pentru alte culturi, cum sunt cele legumicole, pomi, vie, dar, sigur, și cu particularitățile specifice acelor activități.

Nu voi pomeni mărci de utilaje, produse sau branduri, pentru a nu se considera publicitate mascată, iar eventualele scăpări sunt fără intenție.

Îmi place să cred că formatul devizelor de cheltuieli atașate la prezentul material este simplu, poate fi reprodus în orice fermă în care avem un fermier care utilizează decent EXCEL și pricepe documentele contabile ale fermei. Mai mult, cei care vor parcurge și vor înțelege raționamentul acestora vor putea apoi să interpreteze diferitele situații și vor putea să se pronunțe dacă sunt sau nu în regulă.

Sistemul prezentat este ținut de mine în ferma pe care o dețin și din experiența anilor parcurși s-a dovedit un instrument extrem de eficace. Normal că, odată cu derularea activităților în fermă, situația este actualizată la ceea ce se întâmplă efectiv, astfel încât la final să avem costul real înregistrat.

Alături de aceste documente, în fermă se țin și altele (sau ar trebui), iar unul crucial din punctul meu de vedere este cashflow-ul, adică fluxul banilor real, adică atunci când estimezi că încasezi și plătești în cadrul fermei, iar așa poți să anticipezi dacă vei avea o eventuală gaură de finanțare și care sunt soluțiile să o acoperi.

Devizul are câteva secțiuni și o să prezint pe scurt explicația lor, astfel încât toată lumea să înțeleagă în același mod situația prezentată.

Ca o paranteză, poate acum cei care de-a lungul timpului nu au înțeles s-au lămurit acum de ce susțin mereu ca fermierii să aibă o pregătire specifică în domeniu, să aibă un bagaj minimal de cunoștințe în administrarea unei ferme, care nu înseamnă doar tehnologia agricolă, ci, din păcate, înseamnă astăzi mult mai mult, în condițiile în care birocrația a crescut excesiv de mult.

Prima parte se referă la costul cu motorina pentru lucrările mecanice efectuate, urmează cheltuielile cu salariile directe (adică mecanizatorii), urmate de cheltuielile cu materialele (îngrășăminte, pesticide, foliare, regulatori etc.) și semințele, vin apoi cheltuielile cu piesele și reparațiile (include și reviziile utilajelor) și astfel avem totalul valorilor de până aici care reprezintă cheltuielile directe.

Urmează cheltuielile cu arenda, cheltuielile indirecte, dobânzile, asigurările și amortismentul, iar toate acestea vor fi trecute în revistă un pic mai încolo.

Vor fi și ,,specialiști” care își vor aduce aminte de fel de fel de sisteme trecute cu hantru sau mai știu eu ce aplicații noi care îți arată profitul în cinci valute convertibile, dar eu sunt de principiul să îi învățăm pe cei care au nevoie întâi mersul pe jos și apoi cel pe bicicletă.

 

Exemplu de administrare a fermei

 

Ca să pornim discuția de undeva, după estimările mele și raportat la cheltuielile anticipate a le avea în ferma mea, eu prevăd o cheltuială contabilă (cu toate cheltuielile directe, indirecte, arendă, financiare și amortisment incluse) de circa 6.300 lei/ha la grâu, 7.400 lei/ha la rapiță, 8.000 lei/ha la porumb și 6.300 lei/ha la floarea-soarelui, toate valorile fiind rotunjite la nivel de zeci de lei.

Atenție, vorbesc de culturi irigate, iar ferma mea este amplasată în județul Brăila, astfel încât toată lumea să poată înțelege și contextul general al unor cheltuieli, gen arendă, prețuri estimate versus proximitate port Constanța etc.

În aceste condiții, dacă scădem valoarea subvențiilor standard, adică subvenția pe suprafață, eco-schema și subvenția pe motorină (nu vorbesc de diverse angajamente de agro-mediu), adică un total de circa 900 lei pe ha, iar valoarea rămasă o împărțim la prețurile estimative care se pot obține (sau le imaginăm acum) la poarta fermelor pentru recolta viitoare, adică o medie de 830 lei/tona de grâu ca o medie între panificație și furaj, apoi circa 1.800 lei/tonă la rapiță, 800 lei/tona de porumb (dar cred că sunt optimist) și 1.500 lei/tona de floarea-soarelui, ar trebui pentru a fi pe zero să facem producții de circa 7.200 kg/ha grâu, vreo 4.100 kg/ha rapiță, circa 9.000 kg/ha porumb și aproximativ 3.600 kg/ha floarea-soarelui, și mă repet, asta după ce am scăzut subvențiile.

Știu, fără să îi văd în realitate, că sunt unii care nu țin astfel de estimări și cum deja li se ridică sângele la cap susținând că este o prostie și că nu au niciun fundament, dar fără să știe că la mulți aceste costuri sunt și mai mari din motivele pe care le vom expune mai jos.

De aceea în continuare trebuie avute în vedere câteva considerații legate de situația existentă în ferma mea și principalele diferențe care se pot întâlni în cazul altor ferme.

Legat de prima secțiune a devizelor unde avem consumul de motorină, de menționat că noi suntem o fermă care face minimum till și apoi semănăm direct în lucrarea de bază fără altă pregătire.

Cei care lucrează clasic poate mai trebuie să adauge ceva la consumurile de motorină prin creșterea numărului de lucrări, alții care lucrează no till mai scad din lucrări, alții lucrează la alte adâncimi sau pe alte tipuri de sol (mai grele sau mai ușoare) și tot așa, de aceea fiecare își adaptează devizele la propria situație concretă.

Noi irigăm cu ajutorul motopompelor, dar alții poate irigă cu motoare electrice și adaugă cheltuiala cu energia. Alții care nu sunt la irigat ar trebui să scadă din valorile mele costuri de 600-650 lei/ha la grâu și rapiță (deja două irigări s-au făcut în toamnă la ambele culturi) și de 900 lei/ha la porumb, unde estimăm că vom avea mai multe udări, dar sperăm să ni le reducă bunul Dumnezeu.

Salariile mecanizatorilor sunt importante și atunci au o pondere, dar și fermierii mici (ei înșiși fiind principalii mecanizatori) trebuie să înțeleagă că pentru faptul că nu își plătesc salariu (sunt și care își plătesc, dar sunt minoritari) nu înseamnă că au costurile mai mici, înseamnă că nepriceperea economică este mai mare, iar pentru mine asta este o mare greșeală și statul ar trebui să-i pună interdicție ca practică. De ce? Fiindcă sunt numeroase situații în care astfel fermierul nu plătește nici contribuții la sănătate sau pensii, sau cel mult plătește pentru o singură persoană, iar soția și copiii au poziție de coasigurat, cu toate că muncesc cu toții, iar la pensie le vom plăti pensii sociale, situație pe care o avem și la acest moment.

La cheltuielile cu semințele, fiecare își trece în devize ce are și ce folosește, dar, atenție, și sămânța produsă în fermă (acolo unde se practică) are un cost și nu este gratis, cum cred foarte mulți fermieri, iar la aceasta ar trebui să se adauge costuri cu tratamentul și condiționatul (asta dacă fermierul înțelege importanța acestor operațiuni), dar fiecare face cum crede, fiind pe buzunarul lui.

Urmează îngrășămintele, unde eu având terenuri de tipul cernoziom, făcând o fertilizare echilibrată an de an și nefiind adeptul recordurilor de producție, deci nu forțez pe productivitate, am o anumită schemă de fertilizare dată și de cartare, și de istoricul producțiilor, însă alți fermieri pot avea alte concepții și formule, deci fiecare trebuie să adapteze la ceea ce practică, dar cred că un nivel mediu de 130 kg/ha DAP și 300-400 kg echivalent azotat (deci un total de maximum 150 kg/ha s.a. azot, în funcție de cultură) este o fertilizare mediu-intensivă și poate reprezenta o medie de calcul.

La îngrășăminte, noi cumpărăm cu plata imediat, la livrare, dar fermierii care plătesc la recoltă ar trebui să știe că plătesc în plus circa 1,5-2% pe luna de finanțare, în funcție ,,pe mâna cui încap”, iar cei mici mai plătesc vreo 2-3% în plus comparativ cu un fermier mediu, iar în comparație cu un fermier mare plătesc mai mult și cu 5-6%. Toate aceste cheltuieli de finanțare ar trebui adăugate la cheltuieli cu dobânzile, dar nefiind individualizate, rămân la cheltuieli cu materialele. Asta nu înseamnă că fermierul trebuie să creadă că el nu are costuri financiare, adică costuri cu dobânzi, doar că sunt la distribuitori și nu la bancă. Acest principiu este valabil în mare măsură și la pesticide, dar sunt alte valori.

Fermele solvabile își reduc aceste costuri prin angajarea de linii bancare care pot merge de la ROBOR (3 luni sau 6 luni după caz) + marje de 2-5%, adică între 8,5-12% în comparație cu cei care ajung pe la IFN, iar acolo sunt și situații în care dobânzile sunt ,,de bun management” și depășesc 22-24%, dar asta fiindcă și fermele respective au situație financiară dificilă și băncile nu îi mai finanțează. Una peste alta, între cele două tipuri de finanțări diferența de dobândă este undeva la 10%, ceea ce nu este puțin deloc.

Ca o fermă să fie solvabilă, trebuie să fie făcută de la început așa, adică toate proprietățile și dotările se fac pe fermă, iar evidența costurilor trebuie să fie extrem de serioasă. Din păcate, și vorbesc dintr-o anumită experiență trecută pe unde am mai lucrat, sunt destui fermieri care de la început înțeleg afacerea mai altfel, adică firma care exploatează nu are nimic, asta ca o protecție pentru un eventual moment când va fi executat de distribuitori, iar totul este pe numele soției, copiilor, mama soacră, iar astfel de situații sunt cunoscute. Doar că banca nu finanțează astfel de afaceri.

Privitor la pesticide, în general folosesc produse consacrate, care au spus ce au avut de spus drept confirmare a rezultatelor în diferite condiții de producție, dar fără a fi un fan al ,,trendurilor”. Dar încerc și produse noi pe anumite suprafețe și la anumite culturi, mai ales dacă anumite condiții specifice se schimbă pe teren.

Prețurile din devizele mele sunt după scăderea discounturilor, unde fermierii trebuie să își treacă propriile valori în funcție de produs, de discount și dacă îl primește (dacă are datorii din urmă este mai greu de obținut sau este mai redus).

Important de precizat este că folosim o rotație de cinci ani și încercăm să nu ne lăsăm atrași de o cultură sau alta, deoarece echilibrul este întotdeauna cel mai bun.

Mergând mai departe, ajungem la piese și reparații, unde costurile depind foarte mult de vechimea și valoarea parcului de utilaje, de modul de exploatare și întreținere, de priceperea mecanizatorilor – dacă sunt prost plătiți, și priceperea și implicarea este direct proporțională.

Arenda poate fi diferită în alte zone în funcție de fertilitatea solelor, existența de irigații, distanța față de porturile de export și tot așa. În cazul nostru, valorile sunt de circa 300 euro/ha, dar valoarea trecută în deviz este mai mică, deoarece când raportăm cheltuiala o facem la toată suprafața, incluzând și suprafețele în proprietate.

Urmează cheltuielile cu dobânzile pentru creditele de capital de lucru, dar și pentru investițiile făcute sau în curs de derulare, apoi avem cheltuielile cu asigurările pe care le facem de la înființarea fermei, dar ne-au ajutat tare mult în 2020, și la final avem amortismentul, cu o valoare destul de importantă.

Cheltuielile cu dobânzile sunt date de două tipuri de credite, cele aferente capitalului de lucru, adică pentru desfășurarea activității, și încercăm să le ținem la un nivel de cca 2.000 lei/ha, astfel fiind acoperite cheltuielile cu îngrășămintele, motorina și anumite cheltuieli neprevăzute. Restul cheltuielilor curente sunt fonduri proprii.

A doua mare grupă de credite sunt cele de investiții, durata lor este la o medie de circa cinci ani, iar filozofia este ca în principiu la fiecare zece ani să schimbăm în mare utilajele, plus o creștere a dotărilor, dar asta nu înseamnă că nu avem și utilaje ceva mai vechi.

Poate vor fi mulți care vor zice că dobânzile sunt mari, dar să nu uităm că traversăm o perioadă inflaționistă, iar dobânzile au crescut pe măsură, mai tragem încă de creditele angajate în 2020 odată cu seceta și plus că nevoia de împrospătare a tehnologiilor există, chiar dacă eu, cel puțin, nu am o viteză foarte mare în acest sens.

Pentru cei care nu pot raporta dobânzile noastre și să le compare cu tipul lor de fermă, pot spune ca exemplu cu dobânda că înseamnă credite totale de 250.000 de lei pentru o fermă de 50 ha, sau de 500.000 de lei pentru una de 100 ha și de 1.000.000 de lei pentru una de 200 ha, deci la aceste valori costurile pe hectar vor fi ca la mine. În dobânzi trebuie inclus și costul finanțării plătite către furnizori, care tot costuri înseamnă, că sunt la bancă sau la o altă firmă.

Legat de amortisment, o să mă opresc un pic, fiindcă văd foarte mulți fermieri mici și mijlocii (sunt și mari, din păcate) care chiar nu înțeleg această cheltuială, dar, de fapt, aceasta reprezintă recuperarea banilor pe care i-ați alocat pentru diversele investiții, pe care le face toată lumea, respectiv utilaje și clădiri. Este drept că această neînțelegere este dată de faptul că la contabilitatea în partidă simplă specifică PFA, II sau IF nu se ține această cheltuială și atunci fermierul uită să reducă ,,profitul obținut” cu această cheltuială.

Amortismentul este o cheltuială pe care fermierul o face dintr-un profit, iar în aceste condiții acestuia nu îi rămâne în buzunar să îl cheltuie pe diverse lucruri personale, ci este investit în active necesare activității de producție și se scade din profit pentru a nu se reține impozit.

Doar că statele cu sistem contabil francofon sunt un pic mai ,,hoațe”, în sensul că tu plătești poate banii integral, deodată, dar recuperarea prin amortisment o faci pe mai mulți ani, mergând de la trei ani pentru utilajele din spatele tractorului, la 7-10 ani la cele autopropulsate și la peste 15 ani la clădiri.

Singurul activ la care nu se calculează amortisment este terenul, deoarece se consideră că acesta nu se depreciază, cu toate că prin  proastă exploatare se poate reuși și această „performanță”.

Dar să luăm un exemplu concret. Pentru o fermă de 100 ha, are nevoie (în opinia mea și doar ca exemplu) ca să își desfășoare activitatea de un tractor de circa 130 CP, utilajele aferente gen plug, disc, combinator, semănători de prășitoare și păioase, un MET, un MA și pentru restul poate lucrează cu prestatori. La ora actuală toate aceste echipamente se duc spre 150.000 de euro fără probleme și fără „fițe” la alegerea brandurilor cumpărate. Dacă la toate aceste utilaje calculăm un amortisment mediu de 5 ani (utilajele au 3-5 ani, iar tractorul 7-9 ani), vom avea 150.000 euro: 5 ani: 100 ha  = 300 euro/ha, adică 1.500 lei.

Pentru a cumpăra aceste utilaje, fiecare dintre dumneavoastră trebuie să veniți cu acești bani ori de acasă, dar soția vă întreabă când îi aduceți înapoi, ori, dacă doriți să nu știe de aceste cheltuieli, vă duceți la bancă sau leasing, dar și acolo trebuie să îi rambursați la un moment dat.

Deci, pe înțelesul tuturor, amortismentul înseamnă banii care ori trebuie să îi rambursați familiei dacă sunt personali, ori băncii/firmei de leasing, dar în ambele cazuri ca să îi rambursați trebuie întâi să îi faceți, deci de aceea se evidențiază ca o cheltuială.

Acum vi se pare cunoscută situația, și celor care nu calculați amortismentul? Mai sunteți la fel de profitabili acum?

La venituri și la prețurile produselor agricole, vă rog să aveți în vedere că estimările sunt făcute la valorile de acum, dar acestea pot scădea sau crește în funcție de ce va mai fi, iar apoi nu uitați să ajustați prețurile și în funcție de distanța față de porturi, valori extrem de importante.

Un alt aspect extrem de important este că aceste estimări nu cuprind scăderile de venituri în caz că nu se vor acorda derogările privind pârloaga (cei 4% + 1% eco-schema) sau situația unor culturi care poate vor avea alte rezultate financiare.

În aceste condiții, îmi permit să spun că estimez pentru anul acesta, pentru a ieși pe zero, că fermierii, în funcție de condițiile concrete, la neirigat trebuie să producă între 5.500-6.000 kg/ha la grâu, 3.300-3.600 kg/ha la rapiță, în jur de 7.000 – 7.500 kg/ha la porumb și circa 3.300-3.600 kg/ha la floarea-soarelui, dar aceste valori se raportează la o medie, putând fi și valori mai joase (dar sunt excepții) sau mai ridicate (situații foarte frecvente în zonele afectate de secetă în ultimii ani), în funcție de condițiile concrete din fiecare fermă.

Dacă situația este simplă sau nu, fiecare cititor poate aprecia, în condițiile în care producțiile medii, în ultimii zece ani, să zicem, în România nu au atins astfel de valori, iar dacă s-au apropiat au fost pe medie, adică fermierii jumătate sunt profitabili și jumătate sunt în faliment.

Orice observații bazate pe argumente cu pixul în mână sunt binevenite și de apreciat, iar cele din vârful fotoliului și cu gândul la cai verzi pe pereți prefer și vă rog să rămână anonime.

În rest, numai de bine.

tabel.grau

tabel.rapita

tabel.fl.soarelui

tabel.porumb

 

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2024
Abonamente,AICI!
Publicat în Gânduri de fermier

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a comunicat Comisiei Europene aplicarea derogării pentru România de la prima cerință din standardul GAEC 8 pentru anul de cerere 2024.

Pentru anul de cerere 2024, la standardul GAEC 8, prima cerință „Procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive: Ponderea minimă de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă alocat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenuri lăsate în pârloagă sau Ponderea minimă de cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de fermă dacă acesta include culturi fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecție a plantelor, din care 3% reprezintă terenuri lăsate în pârloagă sau elemente neproductive”, se aplică derogarea privind alocarea unei ponderi minime de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă: zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate în pârloagă și/sau culturilor fixatoare de azot și/sau culturilor intermediare (secundare).

Culturile fixatoare de azot și culturile secundare se cultivă fără utilizarea produselor de protecție a plantelor. Pentru culturile secundare se utilizează factorul de ponderare 1.

„Prin aplicarea derogării în anul de cerere 2024, fermierii și alți beneficiari care fac obiectul acestui standard pot îndeplini prima cerință a standardului prin alocarea unei ponderi minime de cel puțin 4 % din terenul arabil la nivel de fermă, optând fie pentru una din cele trei variante descrise anterior, fie pentru toate trei simultan. Totodată, CE  a fost notificată informal în vederea adaptării cerințelor ecoschemei PD 04 - Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, cu privire la noua modalitate de aplicare a GAEC 8”, a precizat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.

De asemenea, la Consiliul AgriFish din 26 februarie 2024, Florin Barbu va propune o modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte aplicarea unor standarde privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC 7 și 8).

Astfel, pentru GAEC 7 se propune ca statele membre să poată excepta de la obligația de la acest standard exploatațiile care înființează culturi pentru care nu este necesară aplicarea unei rotații anuale din perspectivă agrotehnică, astfel încât statele membre să poată decide lista acestor culturi. Un exemplu ar putea fi loturile semincere sau culturile pentru care înființarea pe aceeași suprafață nu prezintă riscuri fitosanitare sau de agro-chimice.

Pentru GAEC 8 se propune introducerea unei prevederi suplimentare care va da posibilitatea statelor membre ce dețin suprafețele de minimum 4% cu elemente neproductive sau terenuri pârloagă la nivel național, să fie exceptate de la aplicarea GAEC 8 la nivel de fermă. „În această manieră se asigură implicit atingerea obiectivului propus la nivel european prin acest standard GAEC de menținere a elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole”, consideră ministrul Florin Barbu.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Astăzi, când scriu acest articol, este la o zi după ce fermierii protestatari au semnat documentul de înțelegere cu ministrul Agriculturii, domnul Barbu, iar impresiile sunt încă foarte calde, dar cred că primele concluzii deja se pot așterne pe hârtie. De menționat că protestele continuă, dar în raport cu alte ministere și autorități, mai puțin MADR. În plus, sunt convins că viitorul agriculturii, mediului asociativ și mai ales al fermierilor va depinde de ce au (sau nu au) învățat și vor aplica (sau nu vor aplica) în urma acestei experiențe, care s-a dovedit foarte complexă.

Vă propun să facem o mică cronică a evenimentului realizată în urma interpretării și consemnării informațiilor așa cum au circulat și s-au prezentat, atât pe canalele de presă scrisă și vizuală, dar și pe rețelele de socializare, grupuri de WhatsApp și diferitele discuții pe care le-am purtat în aceste zile cu colegi fermieri, dar nu numai.

 

Inițiatorii vizibili

 

Un grup de antreprenori care au activități de transport, iar unii dintre ei activând și în agricultură, în special din zona Moldovei, au trecut la organizarea unor forme de protest spontan, în special pentru a ridica în atenția autorităților problemele și greutățile întâmpinate de transportatori, iar apoi s-a dezvoltat ideea inițială la nivel național și imediat au fost adăugate și problemele fermierilor în tot acest tăvălug.

De menționat că, problemele fermierilor și transportatorilor sunt reale și dramatice, chiar dacă poate modul de exprimare al lor nu respectă toate regulile comunicării ca știință. Situația este foarte grea pentru mulți dintre ei și asta deoarece multora le-a ajuns cuțitul la os, iar disperarea poate că în anumite situații le întunecă și judecata. Dar, toate aceste realități sunt de înțeles.

Revenind, unele din persoanele inițiale au activat sau activează în diferite structuri de nivel local la diverse partide, ceea ce în esență nu este de condamnat, atât timp cât se reușește să se țină un protest, manifestație sau cum îi mai spuneți, departe de interesele unor structuri politice, iar în acest sens mediatic s-a reușit punctarea destul de bine, atunci când s-a respins de către protestatari încercarea de ,,debarcare” a deputatului Simion și a senatoarei Șoșoacă.

Trebuie înțeles că mulți fermieri sunt bine văzuți în comunitățile lor și pe cale de consecință ocupă poziții de consilieri, primari sau mai știu eu ce, dar încă odată, acest lucru nu este ceva rău, cât timp lucrurile sunt separate.

 

Inițiatorii invizibili au existat?

 

România are o structură folclorică foarte dezvoltată, este o caracteristică de bază a noastră și avem și ,,specialiști” de foarte bun nivel la acest capitol. Așadar, cum era și normal, folclorul care circulă în jurul acestor proteste este foarte larg și bine amplificat, iar așa cum știm, acesta are la bază existența unor izvoare, doar că deocamdată este prea devreme să știm în realitate cum și care sunt.

Public nu există dovezi că au fost și alte structuri politice sau de altă natură implicate în inițierea protestului, dar cum era de așteptat și se pare că s-a și întâmplat, imediat după demararea protestelor, structurile de partid s-au activat încercând să pună rapid în practică diferite strategii pentru a câștiga cât mai mult capital politic, iar acum după ,,dezumflarea” acțiunii (mă refer doar la cea între fermieri protestatari – MADR) se pun în practică strategii de ștergere a urmelor cât mai bine și rapid.

Chiar dacă informațiile nu sunt numeroase, o să mă hazardez să lansez câteva ipoteze care pot sta în picioare, dar cum am spus, sunt doar ipoteze și care mâine pot fi confirmate sau infirmate de dovezile care sunt aproape sigur că vor apărea.

Prima ipoteză este că cei din USR au fost luați pe nepregătite sau nici nu au avut preocupare pentru acest lucru, deoarece au atâtea scandaluri interne și sunt atât de preocupați să se autodemoleze, încât este greu de crezut că mai pot avea în interior un grup de strategie liniștit care să poată lucra și pune în practică o astfel de acțiune.

Apoi, cei din AUR nu au crezut că ar fi posibil așa ceva, conexiunile lor în mediul agricol sunt firave, iar specialiștii lor gen domnul Fițiu de la Cluj sunt doar de imagine, dar cam atât. Deci, nici nu au anticipat și nici nu au profitat de această situație, fiindcă nu au putut să se organizeze, situație valabilă și pentru senatoarea Soșoacă.

Legat de UDMR nu are rost să comentăm fiindcă nu este stilul lor și în plus zona lor de acțiune este foarte limitată datorită nevoii existenței structurilor etnice, ceea ce în cazul Moldovei nu se poate spune că ar exista.

Rămân cele două partide mari din coaliție, care se acuză reciproc printre dinți de aceste evenimente și se pune întrebarea dacă vreunul dintre acestea au avut o implicare inițială. Personal nu cred că a existat o implicare națională coordonată, dar apoi în derularea faptelor au existat intenții de implicare a unor lideri liberali, mai ales la nivel județean, dar fără succes major.

Social democrații, este greu de crezut că și-ar fi dorit așa ceva, fiindcă vizau miniștrii lor, în special la Agricultură și Transporturi, iar ei știu mai bine decât alții, că în anul de campanie se strâng rândurile pentru victoria colectivă, nemaifiind loc de vendete politice între grupări, cu excepția unor evenimente deosebite, care cel puțin până acum nu a fost cazul.

 

Obiectivele protestului

 

Se pune totuși o întrebare, de ce tocmai acum acest protest, în an electoral, fiindcă multe din măsurile contestate acum, au fost adoptate cu mult timp înainte, iar atunci afară de ,,mârâieli prin gard” nu au fost alte situații.

Dacă ne gândim la adoptarea modificărilor privind carnetul de conducere pentru tractoare, dezbaterile au început de acum circa doi ani, iar adoptarea a fost anul trecut prin vară, cam asemănător ca la introducerea ITP-ului pentru utilaje agricole, iar în ambele cazuri o dezbatere aprigă nu a existat deoarece asociațiile profesionale și presa au constatat, după opinia mea, o lipsă de interes la ,,firul ierbii” printre fermieri, ceea ce a demotivat în mod cert.

Legat de adoptarea GAEC-urilor, din anul 2022 au fost dezbateri numeroase și contre puternice între organizațiile profesionale, dar și între acestea și MADR, toate sub spectrul amenințării veșnice a autorității bruxelleze.

În acea perioadă existau și funcționari MADR virulenți, care sub protecția fostului ministru de tristă amintire Petre Daea, afirmau pe holurile ministerului cu gura mare ,,că nu fac ei ce vor fermierii” atunci când li se explica că prevederile PNS aduc o serie mare de probleme, aspecte care cel puțin presa agricolă le-a relatat pe larg. Cu toate acestea o stare de tensiune care să susțină ipoteza unui protest nu a existat, iar aceste subiecte nu s-au regăsit pe agenda protestului din 7 aprilie 2023.

Mai mult, luări de poziție în presă sau pe rețelele sociale legate de acele aspecte au existat, dar nu am văzut un mare entuziasm din dezbaterea lor. Se pare că semnalele erau corecte, dar există întrebarea de ce cei afectați nu sunt mai vocali în a semnala problemele, iar multe din asociații, cu toate păcatele lor, au fost luate prin surprindere deoarece ,,cutia de reclamații” la toate a fost goală și nu indica o tensiune premergătoare unui seism social.

 

Combatanții

 

Cei care au dus greul acestor proteste au fost cei afectați și aduși la disperare, respectiv transportatorii și fermierii.

Problemele structurale ale agriculturii, care au fost accentuate prin adoptarea PNS-ului și apoi au fost duse la extrem pe zona de sud și est a țării printr-o succesiune de trei ani de secetă din patru, au condus la situații disperate în care fermele nu mai au solvabilitate de creditare, sursele de finanțare sunt inexistente și viitorul fermelor și implicit al fermierilor și familiilor acestora este inexistent.

Despre transportatori nu o să fac referire, fiindcă nu cunosc problemele sectorului, iar în plus prin materialul de față mă refer doar la agricultură și fermieri.

 

Acțiune, motor, începe!!!

 

Marți, 9 ianuarie 2024, s-au lansat primele grupuri de WhatsApp unde se adresa chemarea, în prima fază către transportatori și apoi către fermieri, să iasă în stradă într-un protest spontan cu camioane și utilaje agricole. Inițial discuțiile au fost pentru acțiuni în zona Moldovei, dar în mod curios sau nu, au accesat la această chemare și alte zone ale țării, unde oamenii au dorit să iasă în stradă pentru a-și striga problemele și disperarea.

A doua zi, miercuri - 10 ianuarie, protestul spontan a pornit și a avut o dezvoltare rapidă datorită rețelelor sociale, a spațiului virtual, în condițiile în care inițial afară de un post TV specializat pe probleme agricole și câțiva ziariști din presa scrisă agricolă care au relatat despre primele momente de viață ale acestei manifestații, restul presei generaliste a preferat să se abțină, iar puținele excepții au fost foarte rezervate.

Pe măsură ce au trecut orele și protestul s-a amplificat, cuprinzând mai multe zone geografice, iar acțiunile au început să aibă și ,,carismă” TV, mai ales protestele de la Afumați, Sibiu, Moldova, Craiova sau din vămi și posturile de televiziune și presa scrisă generalistă au început să aloce mai mult spațiu acestora, mai ales cu ziua de joi.

Aici a apărut prima sincopă a protestului, în sensul că în afară de imaginile unor acțiuni brute, s-a simțit lipsa unor mesaje elaborate, a unor lideri care să cunoască problemele și să aibă capacitatea de a le pune într-o lumină mediatică favorabilă, dar toate aceste aspecte ar fi necesitat să existe în spatele protestatarilor și o structură organizatorică capabilă să elaboreze astfel de mesaje de promovare și prezentare. Această vulnerabilitate a protestatarilor a permis structurilor de partid de diverse orientări să se organizeze prin a influența mesajele și prin a se deschide diferite paranteze asupra corectitudinii și necesității revendicărilor, dacă acestea sunt corecte sau de fapt sunt privilegii și multe astfel de situații.

Aceste denaturări de mesaj mediatic au fost stimulate și de primele alocuțiuni ale ministrului Agriculturii, domnul Barbu, care de la început a suspectat public amestecul politic în derularea  acestor proteste, fapt semnalat mai diplomatic și de ministrul Transporturilor, domnul Grindeanu.

În perioada de joi până sâmbătă au fost cele mai multe încercări de căpușare ale acestor proteste de diferiții oameni politici, unii gen Simion și Șoșoacă care au încercat acest lucru în forță și cu show mediatic, dar au eșuat, iar alții care au încercat să profite acuzând Guvernul de incompetență, dar ei făcând parte din el și aici mă refer la liberali, dar care s-au dezumflat rapid, mai ales când omul lor de la APIA a stat umăr lângă umăr cu ministrul Agriculturii la primele negocieri cu protestatarii, lucru corect în logica mea, dar nu și în cea de partid.

În aceste condiții au apărut și primele discuții între protestatari pe fondul diferitelor informații despre eventualele implicări politice ale unora din liderii protestelor spontane, dar situația nu a degenerat până în acest moment.

Cert este că PSD-ul ca partidul care avea cei mai expuși miniștrii, s-a regrupat rapid, a început să arate flexibilitate în negocieri și mai rapid decât au sperat chiar înșiși protestatarii, au acceptat revendicările și au închis protocoalele, lăsând în suspans doar problemele care vizau Ministerul de Interne și cel al Finanțelor, conduse de liberali.

Doar că problemele acestora nu se pot rezolva fără binecuvântarea primului ministru, ceea ce politic îi va costa pe liberali mai mult decât și-au închipuit, mai ales în an electoral, dar așa se întâmplă când nu prea ești priceput în astfel de situații.

 

Finalul

 

S-au semnat protocoalele între MADR și protestatari, dar și între MADR și asociațiile profesionale, iar liniștea se va așterne rapid, iar alegerile vor acapara prim planul mediatic.

 

Primele concluzii

 

Protestatarii ar fi trebuit să știe că asociațiile profesionale nu se pot asocia cu manifestații cu început incert din punct de vedere al organizării, deoarece pentru ele orice asocierea dovedită ulterior greșită, cu un protest care poate degenera, dar unde ei nu sunt organizatori de bază și nu pot controla nimic, nu poate fi asumat în nici un caz, iar riscurile de imagine și legale pot fi extrem de serioase și cu consecințe poate greu de reparat ulterior.

Ori, în acest caz, în primele trei zile nimeni nu a știut de unde să apuce acest protest, cine sunt organizatorii de facto și cu cine ar fi trebuit discutat pentru coordonarea acțiunilor.

Apoi, lista revendicărilor a fost încropită la câteva zile după începerea protestelor spontane, fără să aibă nici o legătură între centrele geografice ale protestatarilor și s-a mers doar pe ideea că problemele ar fi trebuit să fie comune, ceea ce poate într-o anumită măsură ar fi fost posibil. În realitate, poate ar fi fost mult mai bine dacă această listă ar fi fost lăsată să circule o perioadă premergătoare, după care să fie aranjată pentru o viitoare negociere.

Lipsa acestei pregătiri i-a permis ministrului Barbu să scape ușor, fără asumarea unor probleme foarte serioase și ce este mai grav fără nici o asumare strategică, poate cu excepția prevederilor arendei, unde nu putem exclude că vor mai face încă o ,,manțocărie” cum au  mai făcut cu frații lor liberali și o vor trânti iar în stilul lor specific.

Mai trebuie subliniată și relația cu presa, care are nevoie de imagini, interlocutori și mesaje care să facă rating și să provoace compasiunea publicului spectator.

Dacă presa constată că politicul reușește prin metode specifice să contracareze mesajul protestelor și să îl viruseze cu acuzații ,,că vrem benzină gratis ca în Venezuela” sau ,,privilegii să nu plătească taxe” și orice astfel de mesaje care atrag instantaneu furia altor sectoare sociale, atunci și interesul acestora pentru astfel de evenimente trece în secundar și impactul se reduce până la dispariție.

Toate aceste aspecte și multe altele care sigur vor fi discutate pe viitor, arată nevoia existenței în spate a unor structuri cum sunt asociațiile profesionale, care au foarte multe probleme de credibilitate, au probleme de organizare și reprezentare, dar fără participarea acestora astfel de proteste nu au succes.

Personal, nu am găsit în istorie nici un fel de protest, manifest, revoltă, răscoală, revoluție care să aibă succes fără o organizație în spate, este drept că și multe astfel de evenimente cu organizații în spate au eșuat, dar cele care au reușit au împins societatea înainte. Cine speră că va găsi alt drum poate încerca în continuare.

Poate ar fi mai simplu ca fermierii în același efort să se implice în organizații și prin vot să aducă la conducerea acestora oameni capabili să facă ceea ce ei speră, sau dacă cele care există par iremediabil pierdute, să facă altele mai bune și mai puternice care să reseteze mediul asociativ. Astăzi sunt vise, dar acestea nu vor fi împlinite altfel, oricât vrem sau nu să acceptăm.

În rest numai de bine.

 

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Gânduri de fermier

Modificările Planului Strategic al României pentru Politica Agricolă Comună (PAC) 2023-2027 au fost aprobate de către Comisia Europeană. „Propunerea de revizuire, transmisă pe 17 octombrie 2023, s-a concretizat în urma consultărilor desfășurate cu partenerii economici și sociali, reprezentând un pas esențial în adaptarea la nevoile actuale ale sectorului agricol”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Printre cele mai importante modificări din sectorul vegetal se regăsesc definiția fermierului activ aplicabilă pentru beneficiarii de plăți directe, precum și flexibilizarea condițiilor prevăzute de GAEC 6 – Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile. „Planul Strategic consolidat va îmbunătăți condițiile de accesare a plăților directe, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic”, precizează MADR.

Pentru a răspunde nevoilor și solicitărilor formulate de fermierii din sectorul zootehnic, au fost propuse modificări ale schemelor existente pentru sectorul bovine și ovine, dar și o intervenție nouă care va veni în ajutorul crescătorilor de vaci: sprijin cuplat pentru venit – porumb pentru siloz.

Pe pagina de internet a MADR este publicat documentul (poate fi accesat aici: https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2023/Plan-Strategic-PAC-2023-2027-versiunea-3.1.pdf).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Fără o strategie, nimic nu funcționează. În agricultură se vorbește de sustenabilitate, randamente, profitabilitate, durabilitate. Cuvinte mari, însă neacoperite de fapte.

Cum ajungem la realitatea unor asemenea caracteristici fără să avem o strategie? Merge agricultura României fără strategie? Pare că da, poticnit, dar „merge și așa”.  

Ca în fiecare an, din 16 octombrie trebuia ca Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) să înceapă plata avansurilor către fermieri pentru anul de cerere 2023. La final de octombrie încă nu se făcuse vreo plată. Și nici nu avea cum, chiar dacă APIA și Ministerul Agriculturii anunțaseră pe 16, respectiv 17 octombrie 2023 că se începe plata subvențiilor în avans. Abia pe data de 23 octombrie s-a publicat, în Monitorul Oficial nr. 956, actul normativ emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu privire la regimul subvențiilor aferente Campaniei de plată în avans, respectiv Ordinul 447/2023 pentru aprobarea în anul 2023 a relocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe decuplate finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă din cadrul Planului strategic PAC 2023 – 2027.

Pe 17 octombrie, MADR a postat pe pagina sa de internet în consultare publică actul normativ care reglementează avansurile, iar timp de zece zile toți cei interesați puteau să-și spună părerea. Ce s-a întâmplat practic? S-a mimat dezbaterea publică. Cum am spus mai sus, deja pe 23 octombrie, deci în mai puțin de zece zile, s-a aprobat în Guvern legislația necesară acordării avansurilor.

Cine urmărește pagina de internet a Ministerului Agriculturii poate remarca faptul că nu e prima dată când se postează acte normative în transparență decizională, pentru zece zile, și după una-două-cinci zile actul respectiv este aprobat în ședință de Guvern. Unde-i transparența? Unde-i dezbaterea? De ochii lumii ne facem că muncim.

Iar când IA (inteligența artificială) ia locul omului, probabil, prin diverse „artificii” (a se citi interese), posibilitatea ca lucrurile să o ia razna crește. O astfel de situație „razna” e legată tot de subvenții, fără de care pot rămâne mulți fermieri. De ce? Pentru că, în urma controalelor satelitare nu li se recunosc culturile declarate în cererea unică de plată. Mulți fermieri sunt în situația în care, de pildă, pe câmp au grâu, porumb, floarea-soarelui, iar satelitul IA susține altceva, că în loc de grâu e mazăre sau în loc de pășune e livadă, sau că soia e porumb, iar rapița e muștar.

Și minunea vine de la însăși autoritatea supremă în subvenționarea agriculturii, APIA, care le recomandă fermierilor să-și schimbe declarațiile și să… MINTĂ! Dacă nu vor, n-au decât să meargă în instanță. Deși poate părea o soluție, modificarea cererii unice și declararea în fals este în defavoarea fermierilor, deoarece vor avea probleme cu decontarea asigurărilor de cultură pe submăsura 17.1; vor avea probleme fiscale, generate de înregistrarea în contabilitate a unor inputuri pentru alte culturi etc. Ascunderea situațiilor din teren nu este o soluție viabilă pentru fermier și totuși autoritățile statului o recomandă. Cine va deconta în viitor? Fermierul și noi, populația. Va răspunde autoritatea, politicianul? Trecutul ne arată răspunsul. NU!

Alte „minuni” ne oferă și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), care lansează măsuri, ghiduri și după câteva ore sau zile sunt retrase. Sau vine cu niște termene că nici n-ai timp să te dezmeticești ca să ceri finanțare. Recent, a publicat pe pagina sa de internet Ghidul Solicitantului pentru obținerea finanțării acordate prin Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice realizate din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare. Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară în perioada 9 - 23 noiembrie 2023. Două săptămâni! Eu râd. Voi?

România, a opta minune a lumii, de (ne)povestit.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

Joi – 16 noiembrie 2023, Liliana Piron, directorul executiv al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a fost aleasă prim-vicepreședinte al Grupului „Plăți Directe” din cadrul Copa. România a obținut 83 de voturi, Danemarca 72, iar Germania 33 de voturi. Așadar, țara noastră, prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare, are un post de prim-vicepreședinte în cadrul unuia dintre cele mai importante grupuri de lucru ale Copa-Cogeca, cea mai importantă organizaţie în reprezentarea intereselor agricultorilor la Bruxelles. 

Mai jos, discursul cu care Liliana Piron i-a convins pe colegii europeni de la Copa – Cogeca să îi acorde vot de încredere pentru poziția de prim-vicepreședinte al Grupului „Plăți Directe”.

„Sunt Liliana Piron, din România. Mulți mă cunoașteți deja din ședințele de lucru de la Grupul Plăți Directe, Dezvoltate Rurală și, totodată, din cadrul Grupului de lucru dedicat Aspectelor Legale și Fiscale. Sunt jurist de profesie, iar alături de colegii mei din Alianța pentru Agricultură și Cooperare, m-am implicat activ inclusiv la nivel național, în ceea ce privește definirea Planul Național Strategic. Ceea ce se întâmplă la nivel european este, de asemenea, crucial și sunt încrezătoare că, împreună cu dumneavoastră și bazându-ne pe experiențele noastre colective, putem dezvolta un nou program care este mai ușor de implementat pentru fermierii noștri.

În perspectiva noastră, a discuta despre zonele rurale fără a lua în considerare fermierii este absurd. Prin urmare, ne propunem, împreună cu voi toți, să ușurăm viața fermierilor noștri, facilitând un acces mai ușor la veniturile lor economice. Sustenabilitatea este de neatins dacă fermierii sunt nemulțumiți de veniturile lor sau dacă ei își abandonează pământul. Mă bazez pe sprijinul dumneavoastră și sunt încrezătoare că, așa cum mă eu mă bazez pe dumneavoastră și dumneavoastră puteți conta pe mine. Sunt aici pentru a răspunde la orice întrebări referitoare la situația din România. Mulțumesc.”

Liliana Piron ocupă funcția de director executiv al LAPAR din anul 2019.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Aproximativ o sută de tineri fermieri, dintre care cinci din Republica Moldova, s-au înscris în seria a cincea a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”. Participanții au un obiectiv comun, acela de a-și dezvolta afacerea agricolă și de a se implica în reprezentarea fermierilor pe plan național și european.

Luni, 23 octombrie 2023, Clubul Fermierilor Români a lansat a V-a serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, un proiect care și-a câștigat recunoașterea în rândul fermierilor, fiind primul program major care vine cu o abordare integrată privind Succesiunea – Competitivitatea – Leadership-ul tinerilor în comunitatea rurală. Acesta pregătește generațiile viitoare de fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

„Putem, acum, prin acești tineri, să gândim în mod concret schimbările necesare din agricultura românească. Prin ei vom schimba satul românesc, vom schimba modul în care agricultura este apreciată de cei care o fac și de cei care beneficiază de rezultatele ei. Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” a devenit, prin lansarea celei de a 5-a serie, un anagajament împlinit în Pactul între generații pentru viitorul agriculturii. Reînnoirea generațională poate fi o soluție pentru problemele întâmpinate în momentul de față de sectorul agricol, printr-un angajament voluntar între cele două generații”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

IMG 2716

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, organizat de Clubul Fermierilor Români, urmărește trei obiective: să asigure succesiunea, să-i pună pe tinerii absolvenți în poziția de vectori ai transformării și să dezvolte o comunitate de afaceri. „Am pornit de la ideea de formare ca proces al transformării, ca ulterior să punem toată energia noastră în construirea unui vehicul care să împingă sistemul din România la nivelul celor mai performante țări. Agricultura joacă un rol vital în societatea noastră, iar pregătirea noilor lideri este mai importantă ca niciodată”, a adăugat Florian Ciolacu.

Programa celei de-a cincea serii vine cu noutăți, a fost introdus un curs numit „Influențare fără autoritate”, precum și un curs de „Story Telling”, care îi vor ajuta pe tineri să-și consolideze relațiile, atât cu membrii familiei, cât și cu partenerii de afaceri. „Le vom propune tinerilor din seria a V-a și un nou proiect privind procesul de succesiune în fermele din România, care va constitui o bună oportunitate de interacțiune și schimb de experiențe cu alți fermieri din România. Ne dorim ca tinerii să interacționeze unii cu alții, să lucreze în echipe și, în același timp, să aplice cunoștințele și abilitățile dezvoltate în timpul cursurilor, atât în proiectele propuse de noi, cât și în fermele lor”, a precizat Violeta Daria, managerul programului.

daria

Grupul Agricover este susținătorul principal al programului, împreună cu alți parteneri precum BCR Social Finance și Summit Agro România. Cei trei parteneri finanțează programul și toate activitățile conexe pentru participanții la cursuri.

„Astăzi, odată cu lansarea celei de-a cincea serii, suntem mai aproape de realizarea visului nostru: pregătirea a o mie de tineri fermieri care să poată prelua leadership-ul ecosistemului agricol, asigurând schimbarea generațională în fermă și transformarea agriculturii românești sustenabile. Visați cu mine asupra destinului agriculturii românești, având această comunitate puternică de tineri pregătiți să conducă fermele, afacerile de familie din agricultură. Fiecare absolvent al programului de formare este o promisiune pentru o agricultură mai prosperă și mai durabilă”, a punctat Jabbar Kanani, membru în consiliul director Clubul Femrierilor Români, inițiatorul și fondatorul programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”.

Grupul Agricover se implică în inițiativa Clubului Fermierilor Români încă din prima serie a programului și susține astfel și anul acesta cheltuielile de școlarizare pentru participanții din seria 2023-2024, în cadrul acțiunilor sale de responsabilitate socială.

IMG 2741

„Agricover este dedicat dezvoltării agriculturii românești, iar schimbarea generațională din ferme reprezintă fundamentul acestei evoluții. Suntem convinși că investiția în tinerii fermieri este investiția în viitorul nostru și suntem bucuroși să vedem cum creștem și înflorim împreună cu fiecare zi ce trece. Acești o sută de tineri care s-au alăturat astăzi programului ne aduce mai aproape de atingerea obiectivului nostru, acela de a pregati profesional o mie de tineri lideri pentru agricultura de mâine”, a specificat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” este dezvoltat de Clubul Fermierilor Români împreună cu Fundația Leaders, integrator al programului, și are ca parteneri educaționali companii de training renumite și apreciate în România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

 

Seria a V-a: Continuitate și noutăți

 

Datorită succesului seriei anterioare, programul va rămâne structurat pe următoarele trei module: (1) Leadership și management, (2) Reprezentare și comunitate, (3) Agribusiness prezent și viitor.

Cursurile se încheie pe 15 martie 2024 cu un concurs de planuri de business dezvoltate de tineri în program, pentru care au lucrat organizați pe echipe. Va exista un juriu avizat, care va evalua proiectele în baza unor criterii bine definite și va premia cea mai bună idee de business.

Se mențin cele două direcții importante care consolildează „structura de rezistență” a programului: dezvoltarea unui plan individual de carieră și a unui plan de afaceri pentru propria fermă. Cele două instrumente sunt totodată utile pentru că tinerii fermieri au oportunitatea de a înțelege care este utilitatea și aplicabilitatea fiecărui curs. De asemenea, tinerii vor avea un mentor pentru planul individual de dezvoltare și, la solicitarea lor, pot beneficia de experiența unui mentor – fermier experimentat, care îi va sprijini permanent cu feedback și îndrumare pentru îmbunătățirea activităților din ferma lor, în cadrul Programului de mentorat propus de Clubul Fermierilor Români.

IMG 2713

Obiectiv Program

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Profil participanți

Tineri cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri, dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate. În program se pot înscrie tineri indiferent de facultatea absolvită, mărimea fermei sau tipul de afacere agricolă. Este necesar ca exploatația agricolă să fie înscrisă la APIA.

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de 1-3 zile de pregătire în următoarele domenii: Administrarea Afacerii; Business Management; Leadership; Comunicare și vorbire în public; Diplomație și protocol; Vânzare și tehnici de negociere; Marketing și Story Telling în agribusiness; Resurse umane; Simulare de business; Succesiunea afacerii de familie; Asigurări agricole; Comerțul cu cereale; Reforma PAC și Pactul Ecologic European; Managementul financiar al fermei; Tehnologie și digitalizare.

În funcție de interes, participanții la program pot opta pentru stagii de internship la Bruxelles, la Reprezentanța României la Comisia Europeană, Comisia de Agricultură din Parlamentul European sau asociații europene ale fermierilor, în România la instituțiile responsabile din agricultură – MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole. Stagiile se derulează pe tot parcursul programului și sunt facilitate de Clubul Fermierilor Români în cadrul parteneriatului cu aceste instituții.

Perioadă desfășurare Program

Participanții la program primesc burse din partea Agricover, susținătorul principal al programului, care acoperă costurile aferente cursurilor. Programul se desfășoară pe parcursul a șase luni, în perioada 23 octombrie 2023 – 15 martie 2024. Cursurile se desfășoară în format fizic, în săli de curs, câte o săptămână, în fiecare lună, de luni până vineri, de la 9.00 la 17.30.

Pentru mai multe informații despre programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” accesați link-ul: https://cfro.ro/tineri-lideri/

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 9

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista