Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) reamintește producătorilor de vin că 24 iunie 2022 este termenul limită de depunere a propunerilor de programe de promovare a vinurilor, în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019−2023.

Programele se întocmesc cu respectarea cerințelor și formatului din „Ghidul solicitantului – Măsura de promovare a vinurilor”, precizează MADR.

Finanțarea programelor de informare și promovare a vinurilor puse în aplicare în cadrul PNS 2019-2023 se realizează din fonduri de la Uniunea Europeană (UE) în proporție de până la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile, restul fiind în sarcina beneficiarilor, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 150/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în sectorul vitivinicol.

Mai multe informații, aici: https://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie/promovarea-vinurilor-pe-pietele-tarilor-terte.html

În perioada 27-29 aprilie 2022, cele patru organizații (APPR, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV) reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au făcut o vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca din Bruxelles. Deplasarea a fost prilejuită de reuniunea Copa Praesidium și a ședinței comune Copa - Cogeca.

Am participat și eu, pentru prima dată, în primul rând în calitatea mea de fermier, întrucât organizația LAPAR era deja reprezentată prin președintele Nicu Vasile. N-am mers să ma fudulesc, cum ar spune unii, pe banii membrilor sau ai contribuabililor, ci am mers pe banii mei pentru a vedea care-i atmosfera de lucru, cum sunt oamenii, cum se abordează lucrurile în cadrul celei mai mari organizații de fermieri la nivel european.

Vreau, în rândurile de față, să las câteva impresii personale, și doar pe scurt punctez subiectele abordate: s-a vorbit despre Politica Agricolă Comună 2023-2027; s-a cerut revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor și propunerea pentru un regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor; s-a discutat despre impactul pe care îl va avea asupra fermierilor români decizia Comisiei Europene de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina, AAC având un schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultură; reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium, unde s-a dezbătut conflictul din Ucraina și modul în care afectează securitatea alimentară a lumii.

Revenind la impresiile mele, România a pierdut mult prin faptul că nu a avut continuitate ca prezență în cadrul acestei organizații profesionale, Copa-Cogeca. Nu te poți duce acolo și să speri că te vei impune ca țară, fără să ai legături solide de comunicare cu restul țărilor. Aceste legături nu le stabilești văzându-te o dată la câțiva ani, atunci când ai bani să-ți plătești cotizația. Am citit pe fețele multor participanți din alte țări durata legăturilor de colaborare/amiciție/prietenie și de aici ne putem imagina și care este susținerea între ei, ca oameni, și țările lor.

Am văzut o deschidere foarte mare din partea celor cu care am intrat în dialog. Chiar s-au bucurat că România a avut o prezență semnificativă de data aceasta și implicit și-a expus punctul de vedere prin luările de poziție ale colegilor din delegație. Am fost mândră de președintele meu, Nicu Vasile, când a explicat foarte clar că România nu poate accepta nici măcar 10% din reducerea cantității de îngrășăminte întrucât suntem cu mult în urma mediei europene. Asta, în contextul în care în discuții s-a menționat, doar ca idee, că dacă 20% reducere din cantitatea de îngrășăminte este mult, poate să încercăm să acceptăm 10%.

Am descoperit că în echipa Copa-Cogeca, din aproximativ 50 de angajați, 8 sunt români, ceea ce înseamnă o șansă extraordinară pentru noi ca țară.

Mi-a părut nespus de rău că au trecut atâția ani în care n-am știut/n-am vrut sau nu ne-a păsat, ca țară, să valorificăm aceasta șansă! Da, am spus-o conștient, ca țară, nu ca fermieri! Agricultura este ramura economică a statului, nu a fermierilor! Fermierii sunt doar rotițele acestui mecanism care compun ramura economică numită agricultură. Asta, pentru cei care se vor grăbi să spună că prezența României la Copa-Cogeca este o chestiune care privește doar fermierii, nu și statul român. Orice om care gândește și înțelege ce înseamnă UE și globalizarea nu poate spune că fermierii singuri, fără sinergiile create în relația cu statul, prin europarlamentari, miniștri, Ministerul Agriculturii și reprezentanța de la Bruxelles, pot schimba mare lucru. Doar cei care trăiesc ca o broască în fântână, fără să știe că există și ocean, pot gândi așa.

Agriculturii noastre nu-i vrea nimeni răul la nivel european, ci noi, ca stat, nu știm să ne apărăm drepturile. OK, poate nu sunt încântați de potențialul pe care-l avem sau de puterea noastră, dacă am avea o agricultură dezvoltată la potențialul ei, asta poate fi adevărat, dar nimeni nu ne poate lua niciun drept dacă ni-l apărăm.

Cel mai mare dușman al fermierului român este tot fermierul român! Atâta timp cât faci parte, ca fermier, dintr-o organizație de fermieri care luptă ca statul să nu mai plătească cotizația la Copa-Cogeca, în condițiile în care știm cu toții că astăzi nu-i o breaslă a fermierilor care să înțeleagă importanța noastră acolo, la Copa-Cogeca, și să-și plătească singuri cotizația, înseamnă că te sabotezi singur. Mai mult, sunt mulți fermieri care fac parte din toate organizațiile. Aici vorbesc de fermierii mari. Recunosc că nu-i prea înțeleg cum pot fi și pentru, și contra prezenței noastre la Copa-Cogeca.

Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici, cu speranța că domnul ministru Chesnoiu, un om care înțelege importanța prezenței fermierilor români la Copa-Cogeca, va da curs cât mai repede întâlnirii solicitate de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare pentru a modifica legislația și a face funcționale grupurile de dialog civil, la nivel național, unde organizațiile care vor să se implice în munca aceasta titanică, pentru apărarea intereselor agriculturii românești la nivel european, să-și desemneze membrii care să lucreze efectiv la documente de poziție și să participe activ în ședințele de lucru. Alianța a făcut invitații și altor organizații să-și desemneze membrii, dar acestea au refuzat. În schimb, unele și-au păstrat poziția de a împroșca cu noroi în cei care muncesc, atât cât pot și cât le permite priceperea lor, pentru apărarea drepturilor fermierilor români la nivel european.

Editorial scris de: DR. ING. NINA GHEORGHIȚĂ, vicepreședinte LAPAR

Producția de biomasă în România reprezintă o direcție de dezvoltare a unui sector din agricultură cu potențial profitabil mare, cu beneficii economice și de mediu semnificative. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București. Studiul integral a fost pus la dispoziția autorităților.

Studiul relevă că biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național. Totodată, biomasa este o șansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă.

„Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de Președinție rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii românești, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referință pentru agricultura europeană. Odată cu lansarea acestui studiu, dorim să aducem în discuție oportunitatea lansării unui Program Național de Eficiență Energetică prin extinderea suprafețelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanțare din domeniul agricol”, a declarat Laszlo Becsek, președinte al Clubului Fermierilor Români.

În prezent, biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 – 2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice.

„Clubul Fermierilor Români susține, încurajează și promovează fermierii care sunt interesați să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. Opțiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploatația agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producția de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români și are un impact pozitiv în afacerile din agricultură”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Tânărul inginer agronom Alexander Degianski este deținătorul unei culturi energetice de tip biomasă în județul Timiș. „În această perioadă, accesibilitatea prețului este considerată una dintre principalele provocări ale sistemului energetic. Producția de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie și, după estimările specialiștilor, cererea pentru biomasă va crește în anii următori. În Europa există deja țări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate”, a arătat Alexander Degianski.

Producția de biomasă în România în contextul strategiei de diversificare a mixului energetic

În anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în țara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenționale (54,72%) și din surse regenerabile (45,28%).

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România dorește elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creșterea ponderii la producția energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasa și biocombustibilii).

În funcție de sursa de producere a materiei organice, dar și de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obținută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deșeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.

Totodată, biomasa poate fi obținută din culturi utilizate special pentru acest scop și catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creștere (ex. plop, salcie, eucalipt), specii care produc multă biomasă agricolă (ex. trestia de zahăr, rapița, sfecla de zahăr, soia etc.), dar și culturi perene.

Din punct de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispoziție suprafețe importante de terenuri cu potențial pentru culturile energetice. Cu o suprafață subvenționată necultivată declarată (inclusiv spații protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea crește gradul securității energetice prin dedicarea acestor suprafețe pentru culturile specifice biomasei.

Conform studiului, în contextul în care aceste suprafețe s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltă, aceste activități ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizării unei producții estimate de 483.603 tone.

Județele cele mai bogate ca potențial de resurse forestiere pentru a produce biomasă sunt Suceava, Harghita, Neamț și Bacău.

Foto: Alexander Degianski

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Neonicotinoidele sunt pe buzele tuturor de vreo lună, de când Ministerul Agriculturii a dat derogare pentru utilizarea lor, în acest an, la tratarea semințelor de floarea-soarelui, porumb și sfeclă. Prin urmare, s-au activat toate vocile, pro și contra, pricepuți și nepricepuți își dau cu părerea. Marea problemă pe care o văd eu e că adevărații specialiști nu ies în spațiul public cu explicații, iar cei care o fac totuși folosesc cunoscutul limbaj de lemn neînțeles nici de Măria Sa consumatorul și nici de fermier, indiferent de sectorul în care acesta din urmă activează.

La ora actuală, cele mai disputate teme din agricultura europeană sunt neonicotinoidele, organismele modificate genetic, glifosatul, reducerea folosirii produselor de protecția plantelor. Referitor la pesticide, trebuie accentuat că România folosește 700-800 grame de substanță activă la hectar, în timp ce Germania ori Franța folosește spre 3 kg/ha. V-ați întrebat vreodată de ce pe drumurile din Germania, de pildă, parbrizul mașinii rămâne curat și nu ca la noi, plin de insecte moarte? România e aproape bio, părerea mea.

Dacă oamenii de știință le-ar fi zis „biotehnologii” organismelor modificate genetic, ar mai fi existat atâtea discuții și reținere în utilizarea lor? Nu cred, pentru că în fața unui public neinformat, urechist, cuvântul bio dă bine. Oare știm cu adevărat ce înseamnă bio, cum arată bio? În opinia mea, doar sună bine și se profită mult de „bio”, la fel de „eco”.

Revenind la derogarea dată la neonicotinoide, a fost solicitarea fermierilor, iar ministrul Adrian Chesnoiu nu a luat decizia după ureche și doar pentru că i-au cerut agricultorii. Nu, șeful MADR s-a informat, a aplecat urechea la știință, și nu de acum, ci de ani buni. „Comisia Europeană a decis interzicerea utilizării uzuale a neonicotinoidelor, dar permite folosirea controlată a acestora, prin decizia statelor membre, în caz de atac al dăunătorilor. România este binecuvântată cu un sol fertil, dar, în același timp, bogat în dăunători. Doi fac ravagii în culturile de porumb și floarea-soarelui, Tanymecus dilaticollis (Rățișoara porumbului) și Agriotes spp. (Viermele sârmă). Sunt dăunători pentru a căror combatere eficientă nu există altă substanță decât insecticidul din grupa neonicotinoidelor, care se folosește pentru tratarea semințelor, tocmai pentru o limitare cât mai bună a efectelor acestor pesticide pentru mediu. Celelalte state din UE care nu folosesc neonicotinoide nu o fac pentru că e interzisă folosirea uzuală, ci pentru că nu mai au urgența cerută de Regulament, nu se mai confruntă cu acești dăunători, care pot compromite până la 30% din producție. Statele respective au eliminat acești dăunători prin instituirea în trecut a obligației de însămânțare doar cu semințe tratate cu neonicotinoide. După ce au îndepărtat această problemă, au susținut interzicerea folosirii acestui tip de pesticid. La EFSA nu există niciun studiu științific care să facă legătura directă dintre neonicotinoide și moartea albinelor. A fost prezentată o cercetare care menționează expunerea la neonicotinoide drept un posibil factor pentru decesul albinelor. Există însă două cercetări științifice aprofundate realizate de Academia de Științe Agricole și Silvice care au demonstrat că dacă tratamentul cu neonicotinoide se face sub strictă supraveghere și în dozele recomandate, nu există remanențe ale substanțelor în plantă, de natură să pună în pericol viața albinelor”, a explicat Adrian Chesnoiu.

În cazul în care nu se acorda această derogare, confruntat cu o pierdere mare de producție, fermierul ar fi fost tentat să aplice foarte multe tratamente în vegetație, ceea ce însemna un risc mult mai mare atât pentru mediu, cât și pentru albine.

Albinele au nevoie de floarea-soarelui, cum și floarea-soarelui are nevoie de albine. Apicultorii profesioniști spun că mierea de floarea-soarelui reprezintă până la 70% din producția de miere dintr-un an și fără floarea-soarelui cantitatea de miere, în cel mai fericit caz, se înjumătățește.

De ce mor albinele? Mai ales că anul trecut, spre exemplu, la floarea-soarelui nu s-au folosit neonicotinoide, pentru că nu s-a dat derogare. Am vorbit și cu apicultori, dintre cei pentru care creșterea albinelor este o afacere. Aceștia nu pe neonicotinoide aruncă vina, având în vedere că în toate rapoartele EFSA se arată că în cazul experiențelor de câmp rezultatele nu confirmă riscul asupra albinelor în urma tratamentelor semințelor. Și la albine e ca la pomi, legume sau animale, vin cu boli, nu se aclimatizează ori nu sunt îngrijite corespunzător, li se dau tot felul de produse, medicamente, fără control și fără a respecta prospectul. Așa mor albinele, de cele mai multe ori.

Țările care folosesc neonicotinoide la acest moment sunt în jur de o sută. Și nu au probleme cu reducerea numărului de albine.

Neonicotinoidele sunt medicamente pentru plante cum sunt antibioticele pentru om. Ca atare, trebuie utilizate conform prospectelor și nu de oricine. Dacă regulile se respectă, n-ar trebui să fie probleme. Nu o zic eu, ci specialiștii, pe care ar trebui să-i ascultăm până scăpăm de dăunători și până avem ce să punem în loc, ca să nu murim de foame.

Să interzicem, dar s-o facem cu cap și, atunci când avem cu ce, să înlocuim ceea ce nu dă bine în gura unui consumator urechist.

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Campania 2022 de primire a cererilor unice de plată aduce noutăți atât pentru producătorii agricoli, cât și pentru funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Totodată, de la anul va fi funcțional Planul Național Strategic (PNS), care, pe lângă noi forme de sprijin, pare și mai greoi decât toate politicile și programele derulate până acum. Despre toate acestea am vorbit cu directorul general al Agenției, Adrian Pintea.

„16 mai este ultima zi în care se pot depune cererile unice de plată fără penalităţi, pentru anul de cerere 2022.”

Reporter: De la 1 martie, APIA primește cererile unice de plată. Ce au de făcut fermierii?

Adrian Pintea: Așa cum știți, cererile se depun în aplicația IPA-Online, în care fermierii au acces cu parolele lor, poate intra fiecare pentru a-şi digitiza parcelele. Prin urmare, fiecare fermier, cel care a depus deja cereri la APIA, din cei 815.000 de fermieri, poate să intre să-şi digitizeze, adică să-şi deseneze parcelele, toate cererile fiind deja încărcate în această aplicaţie în varianta de proiect, şi pot să înceapă să-şi digitizeze aceste parcele, să-şi deseneze toate suprafeţele pe care le au şi pe care doresc să le depună la APIA în anul de cerere 2022. Acest lucru este benefic pentru ei, pentru că odată cu data de 1 martie deja este mult mai uşor şi pentru funcţionarul APIA să le închidă cererea de plată. Începând cu 15 februarie, fermierii au acces la această aplicaţie IPA-Online, să-şi digitizeze parcelele, dar cererile nu au voie să le închidă până în data de 1 martie. Data de 1 martie este debut, reglementată în regulamentele europene şi în legislaţia naţională, este data de la care începem să primim cererile unice de plată până în data de 15 mai. Anul acesta data de 15 mai fiind într-o zi de duminică, se prelungeşte cu încă o zi, astfel că data de 16 mai, luni, va fi ultima zi în care se vor depune aceste cereri fără penalităţi, pentru anul de cerere 2022.

„Pentru anul de cerere 2022 nu este niciun fel de modificare din punct de vedere legislativ şi din cel al condiţiilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească fermierii.”

Reporter: Ce noutăți mai aveți pentru Campania 2022?

Adrian Pintea: De anul acesta am luat hotărârea să nu mai transmitem acele invitaţii pentru cei 815.000 de fermieri pe care-i avem în baza de date, pentru că oricum în ultimii doi ani deja fermierii noştri sunt învăţaţi, sunt contactaţi de către funcţionarul APIA care răspunde de acel fermier, funcţionarii care au răspuns de anul de cerere 2021 sunt aceiaşi şi pentru anul 2022, astfel că fermierii deja îi cunosc pe funcţionarii cu care vor lucra şi anul acesta, şi vor fi contactaţi telefonic, astfel încât să poată să-şi închidă cererea, să spună ce culturi au, ce-şi pun pentru anul acesta.

Dar lucrul important pe care trebuie să-l ştie toţi fermierii este că ei trebuie să ia legătura cu unitatea administrativ-teritorială de care țin, adică cu primăria de unde vor obţine acea adeverinţă, fiind documentul de bază de eligibilitate, şi Registrul agricol trebuie să fie actualizat, adică să fie trecute toate suprafeţele, dacă cumva şi-au achiziţionat un teren să fie trecut în Registrul agricol la rubrica lui, de asemenea culturile pe care le va pune în anul 2022.

O altă noutate introdusă la APIA este semnătura electronică. Așadar, în momentul în care funcţionarul APIA va suna fermierul, îl va întreba dacă va semna cererea electronic sau nu. De ce este întrebat acest lucru? Pentru că o cerere care se depune electronic, pe tot fluxul de cerere, trebuie să fie atât funcţionarul APIA, cât şi fermierul, toţi trebuie să aibă semnătură electronică. Nu poate fi pe o cerere semnătură olografă şi semnătură electronică, întrucât cererile care sunt semnate electronic au un regim special, ele se arhivează, astfel încât oricând pui un simplu clic pe semnătura digitală respectivă şi vezi că este validă şi că a fost semnată, şi semnătura respectivă este validă.

Foarte important, pentru anul de cerere 2022 nu este niciun fel de modificare din punct de vedere legislativ şi din cel al condiţiilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească fiecare atunci când îşi depune cererea de plată, astfel încât se pot toţi concentra, inclusiv noi, pentru ceea ce va urma, respectiv anul 2023. Şi atunci noi, în luna februarie, am făcut doar instruiri interne, de reamintire a funcţionarilor care sunt paşii care trebuie urmaţi, cumva să facem un remember al tuturor activităţilor, astfel încât să nu fie niciun fel de sincopă în data de 1 martie.

Reporter: Mai aveți de făcut plăți aferente anului trecut, pentru 2021?

Adrian Pintea: În prezent (10 februarie 2022, n.r.), suntem pe la 95,12% din plăţile aferente anului 2021. Singurele plăţi pe care APIA le mai are de făcut sunt ajutorul naţional tranzitoriu, care ştim că se plăteşte din bugetul anului 2022. Mai rămân plăţile pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal, pentru că aici avem niște termene în care trebuie depuse documente de comercializare.

Reporter: Vă referiți la acele contracte între producători și procesatori, industrie?

Adrian Pintea: Da. Şi atunci, pentru acele documente când sunt aduse la APIA, fermierii au termen 15 mai, după data de 15 mai imediat, în a doua parte a lunii mai, vom face şi aceste plăţi pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal. La sfârşitul lunii mai a.c. încheiem şi toate cererile aferente anului 2022, deja APIA îşi poate face bucătăria internă, pregătirea, controalele administrative, documentare, controalele pe teren, fie clasic sau teledetecţie, iar undeva în a doua parte a anului, din iunie încolo – să sperăm că până atunci şi Planul Național Strategic (PNS) va fi aprobat de Comisia Europeană, va veni toată legislaţia subsecventă şi legislaţia naţională, astfel încât să ne pregătim pentru anul viitor. Vrem să dezvoltăm sistemul informatic pentru 2023, pentru că, dacă ne amintim anul 2015, fermierii au fost nemulţumiţi, şi pe bună dreptate, de sistemul informatic. Nu doresc ca 2023 să fie tot aşa cu sincope, astfel încât din iunie până în martie la anul, 1 martie 2023, când vom începe campania de primire a cererilor, sistemul informatic să fie dezvoltat şi să facem peste zece conferinţe de informare în toate regiunile ţării, astfel încât să „propovăduim” noile forme de sprijin şi ceea ce va urma începând cu anul 2023. Vor fi noutăţi, sunt greoaie, dar eu sunt convins că avem timp o jumătate de an să învăţăm împreună cu fermierii şi să ne punem la punct, astfel încât luna martie 2023 să ne prindă pregătiţi în ceea ce privește legislaţia şi toate condiţiile pe care trebuie să le respectăm pentru viitorul program şi fermierii să le respecte, la fel şi sistemul informatic va fi dezvoltat, astfel încât să nu avem niciun fel de sincopă în martie 2023. Dar în primul rând să sperăm că vom fi sănătoşi, să se finalizeze şi cu pandemia, să se mai limiteze aceste restricţii, astfel încât să putem face acele conferinţe de informare şi cumva să reuşim să le ducem pe toate la bun sfârşit.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 10 februarie 2022, la Covasna, Clubul Fermierilor Români a organizat Conferința Regională Centru, temele dezbătute vizând schimbările majore din agricultura românească sub impactul reformei PAC și transpunerea acesteia la nivel național, sub forma Planului Național Strategic.

Evenimentul a reunit peste 80 de fermieri care își desfășoară activitatea în județele Covasna, Harghita, Mureș, Brașov și Sibiu. Au fost prezenți ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Adrian Chesnoiu; ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor - Barna Tánczos (prin videoconferință), directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Adrian Pintea, precum și alți oficiali responsabili pentru dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agriculturii și mediului la nivel central și local. De asemenea, am mai remarcat în sală reprezentanți ai Fondului de Garantare a Creditului Rural, Federației Naționale „Cartoful” din România, Asociației Crescătorilor de Vaci „Bălțata Românească”, reprezentanți ai asociațiilor crescătorilor de ovine din România, conducerea Green Energy Cluster.

Programele și politicile publice trebuie construite împreună cu fermierii

Conferința, susțin organizatorii, și-a atins obiectivele de informare, analiză și dezbatere a celor mai importante teme pe agenda negocierilor la nivel național și regional privind agricultura, transmițând mesaje clare privind poziția Clubului Fermierilor Români în legătură cu deciziile strategice care urmează să fie adoptate prin reforma PAC, riscurile și oportunitățile privind creșterea competitivității în agricultură în contextul unui buget european diminuat și al creșterii extraordinare a ambițiilor de mediu ale UE, așa cum sunt ele precizate în Pactul Ecologic European.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a subliniat necesitatea ca fermierii români să fie mai bine reprezentați în arhitectura statală, astfel încât rolul acestora să fie unul determinant. În opinia ministrului, dialogul cu fermierii este extrem de important, iar programele și politicile publice trebuie construite împreună cu ei, astfel încât acestea să fie cât mai aproape de realitate. „Din acest motiv, în perioada următoare, se va produce o schimbare de abordare în relațiile dintre MADR, respectiv instituțiile subordonate acestuia, și fermierii din România”, a punctat ministrul.

Adrian Chesnoiu a adus în discuție deficiențele majore în ceea ce privește marile unități de procesare din țara noastră și soluțiile de depozitare a legumelor, în special a cartofului, dar și factorii de risc cu impact asupra agriculturii, precum criza sanitară, condițiile climatice, criza energetică sau problema îngrășămintelor. Ministrul a vorbit despre constrângerile PNS, despre lipsa unei alocări financiare suficiente, dar și despre viziunea pe care o are asupra Planului Național Strategic. În final, șeful MADR a îndemnat fermierii să fie uniți și să țină aproape de autoritățile statului, pentru a trece prin acest an cu multe provocări, afirmând că dorește să fie ministrul tuturor fermierilor, și al celor mici, și al celor mari, și al celor din zootehnie, și al celor din sectorul vegetal, și că, prin prisma funcției pe care o deține, își dorește să fie vocea care să reprezinte interesele fermierilor în fața autorităților centrale și de la Bruxelles.

„Unul dintre obiectivele principale ale Clubului Fermierilor Români este acela de a facilita în permanență dialogul dintre reprezentanții autorităților centrale și din principalele regiuni agricole ale țării cu fermierii, iar Conferința Regională organizată la Covasna se înscrie în demersul nostru. Prin aceste acțiuni dorim să abordăm temele de interes major pentru fermieri, să construim împreună proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea politicilor și programelor din agricultură specifice fiecărei zone. Interesul pentru aceste dezbateri este crescut, atât din partea fermierilor, cât și din partea oficialilor. Vom continua seria acestor întâlniri pentru a crea contextul unor discuții argumentate, care să permită identificarea celor mai potrivite soluții pentru dezvoltarea afacerilor agricole performante din țara noastră”, a precizat Laszlo Becsek, președintele Clubului Fermierilor Români.

Servicii de consultanță și consiliere cu valoare adăugată pentru fermierii din România

În cadrul Conferinței, Clubul Fermierilor Români a prezentat bilanțul activităților din anul 2021 și planul de acțiune pentru anul 2022.

Clubul Fermierilor Români promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluția digitală a agriculturii), dezvoltarea de valoare adăugată peste activitatea agricolă prezentă și atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naționale de infrastructură agricolă. Totodată, pentru a veni în sprijinul fermierilor din România, Clubul oferă servicii de consultanță și consiliere cu valoare adaugată pentru valorificarea eficientă a producției prin comerțul cu cereale, securizarea afacerilor fermierilor prin managementul riscului – asigurări agricole și pentru gestiunea eficientă a achizițiilor și mentenanței utilajelor agricole.

„Programele noastre sunt concepute pentru acei fermieri care au curajul de a investi în performanță și în creșterea competitivității, indiferent de dimensiunea fermei. Acei fermieri care înțeleg că multi-performanța economică, de mediu și socială reprezintă un factor determinant pentru dezvoltarea agriculturii românești. Competiția este europeană, globală, iar fermierii din România trebuie să fie cât mai agili și adaptați, să găsească soluții alături de autoritățile competente: ministerul, care este responsabil cu trasarea politicilor, respectiv agențiile, care sunt responsabile cu implementarea și finanțarea pe care statul o asigură”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

O componentă majoră în activitatea Clubului o reprezintă proiectele de formare, care vizează, pe de o parte, atragerea tinerilor în agricultură și pregătirea viitoarelor generații de lideri prin programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, iar pe de altă parte, formarea și creșterea competențelor antreprenoriale în acest domeniu prin programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

Clubul Fermierilor Români este acționar în Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare din mai 2020, cand a devenit, astfel, prima organizație din România implicată direct în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, utilajelor, animalelor și bunurilor din ferme, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. Lider în intermedierea asigurărilor agricole din țară, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este partenerul fermierilor pe care îi sprijină și le acordă consultanță în gestionarea riscurilor în afacerea lor: analiză și evaluare riscuri, negociere individualizată cu companiile de asigurare, asistență în caz de daună și monitorizarea dosarelor de daună pentru recuperarea rapidă a banilor, consiliere și consultanță tehnică gratuită pentru depunerea dosarelor la AFIR pentru Submăsura 17.1.

Fermierii interesați de serviciile privind asigurările agricole pot intra în legătură cu echipa Brokerului, coordonată de Georgiana Rusu, director executiv al CFRO Broker de Asigurare, pe e-mail la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Din iunie 2020, Clubul oferă fermierilor, în premieră în România, servicii specializate de consultanță pentru comerțul cu cereale, care au ca scop creșterea performanței afacerilor fermierilor și oferă atât informații customizate, cât și analize detaliate despre evoluția pieței de cereale la nivel local, regional și internațional. Valorificarea superioară a producției agricole reprezintă o prioritate asumată de Club prin Proiectul CONCORDE, lansat în iunie 2021, prin care se urmărește stabilirea unui sistem de încredere și de bune practici în comerțul cu cereale, care să permită consolidarea relațiilor contractuale în piața de agribusiness. Anul trecut, Clubul a devenit membru GAFTA, The Grain and Feed Trade Association, ca o garanție pentru implementarea și dezvoltarea Proiectului Concorde. Este pentru prima dată în România când o asociație de fermieri devine membru GAFTA.

Fermierii interesați se pot implica în Proiectul CONCORDE prin completarea formularului de înscriere disponibil pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/articol/proiect-concorde-pentru-bune-practici-in-comertul-cu-cereale. Pentru informații suplimentare, fermierii pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe, consultant Club și expert analist comerțul cu cereale, pe e-mail la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În decembrie 2021, în premieră în România pentru o asociație de fermieri, Clubul Fermierilor Români a lansat servicii de consultanță și consiliere privind utilajele agricole, cu scopul de a asigura reprezentarea fermierilor în relația cu producătorii și distribuitorii de utilaje agricole, cu autoritățile locale și centrale, pentru identificarea unor soluții aplicate la problemele cu care se confruntă fermierii.

Fermierii interesați pot intra în legătură cu Radu Meșină, manager Program Consultanță Utilaje Agricole, pe e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Provocări și perspective. Energia regenerabilă și susținerea sectorului de cartofi

Cu ocazia Conferinței de la Covasna au fost aduse în discuție o serie de teme și provocări actuale din domeniul agriculturii, precum și propuneri și perspective de dezvoltare pentru sectoare cheie precum energia regenerabilă sau sectorul de cartofi.

Conform studiului „Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare rurală și reziliența fermelor” realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București în perioada august – decembrie 2021, biomasa reprezintă o resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în țara noastră pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național.

De asemenea, a fost prezentat Planul Național Strategic al sectorului de cartofi, elaborat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Federația Națională „Cartoful” din România. Planul cuprinde propuneri de politici publice cu finanțare europeană și națională, care să susțină pe termen scurt și mediu dezvoltarea sectorului cartofului pentru sămânță, cartofului de industrializare și a celui pentru consum, concomitent cu creșterea numărului de depozite individuale.

Un alt subiect de interes adresat în timpul conferinței a vizat soluțiile pentru agricultura din zonele cu alte tipuri de constrângeri naturale. Clubul Fermierilor Români propune includerea în cadrul eco-schemei „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” a unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă din Dobrogea (jud. Tulcea, Constanța), Centrul și Sudul Moldovei (jud. Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și Oltenia (jud. Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat,marți – 15 februarie 2022, în sistem de videoconferință, cea de-a treia reuniune a Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027. Tema a fost prezentarea intervențiilor și alocărilor financiare propuse pentru perioada 2023-2027, așa cum au fost revizuite în urma consultărilor cu partenerii din cadrul celor 12 grupuri/subgrupuri de lucru. Reuniunile, constituite pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027, s-au desfășurat în perioada ianuarie - februarie 2022 și la fiecare dintre acestea au participat aproximativ o sută de persoane.

PNS este acum în consultare publică, iar după parcurgerea acestei perioade va fi transmis la Bruxelles. Ministrul Adrian Chesnoiu recunoaște că finanțarea nu e foarte generoasă cu agricultura, satul românesc și industria alimentară, însă se vor face eforturi ca toate aceste sectoare să beneficieze de finanțări complementare de la bugetul statului nostru.

Principalele aspecte ale Planului Național Strategic vizează:

• Legarea sprijinului pe suprafață de efectivul de animale. Astfel, în cazul pajiștilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1.600 de metri, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea agricolă minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cuprinsă între 1 mai și 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deține sau ale membrilor asociațiilor;

• Plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită în perioada 2023-2027 de Eco-Scheme, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiție în materie de mediu al PAC. Prin PNS au fost stabilite cinci Eco-Scheme, dintre care trei vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradițională, diversificarea și rotația culturilor în fermele cu suprafețe mai mari de 5 ha, precum și înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști. Acestea contribuie la conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor și a mediului înconjurător, precum și la protecția și reconstrucția habitatelor;

• Sprijin pentru gospodăriile tradiționale, cu suprafețe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafețelor cu cel puțin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minim 0,5 UVM/ha și să realizeze o rotație a culturilor;

• Sprijinirea sectorului zootehnic prin acordarea unor Eco-Scheme privind bunăstarea vacilor de lapte și tineretului bovin;

• Sprijinirea procesării și condiționării prin includerea formelor asociative alături de IMM-uri și întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili, având în vedere nevoia stringentă de integrare a producției autohtone în unitățile din industria alimentară. Valoarea acestor proiecte poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investițiilor noi și 3 milioane pentru modernizarea unităților existente;

• Crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind despăgubirea fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, din Pilonul 1 și din Pilonul 2;

• Includerea unei măsuri destinată sectorului forestier, pentru achiziționarea de echipamente/utilaje pentru lucrările specifice;

• Includerea în schema de ajutor de stat a investițiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES, dar și a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei;

• Sprijinul pentru tinerii fermieri. Este prevăzută cerința ca prin implementarea proiectului să obțină o dimensiune economică de minimum 8.000 SO, iar sectoarele vizate sunt: zootehnic, producția de legume, producția de fructe. Valoarea maximă a proiectului poate fi de 70.000 euro;

• A fost introdusă o intervenție alocată infrastructurii rutiere - drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă - drumuri agricole.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv, a fost conceput pentru a răspunde nevoilor fermierilor și ale satului românesc, punând accent pe domenii prioritare ale agriculturii românești. Am avut o consultare extinsă cu cei cărora li se adresează măsurile de sprijin incluse în PNS, astfel încât astăzi avem pe masă un document complex și coerent, pe care, după parcurgerea perioadei de consultare publică, îl vom transmite la Bruxelles. Cu siguranță, agricultura și industria alimentară ar fi avut nevoie de o finanțare mult mai generoasă, dar îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile pentru ca acest Plan Național Strategic și celelalte programe complementare finanțate din bugetul național să deschidă drumul către o agricultură modernă, stabilă și predictibilă”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii - www.madr.ro, secțiunea Consultare publică PNS (https://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html) sunt postate documentele ce au făcut obiectul dezbaterilor din cadrul reuniunii Comitetului Consultativ tematic și care au rezultat din consultările cu actorii implicați în agricultură și dezvoltare rurală. Persoanele interesate pot transmite propuneri și sugestii până la data de 26 februarie 2022, la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 15 februarie 2022, cu o zi înainte de cea de-a VII-a ediție a Congresului APPR „De la fermieri pentru fermieri”, la București, Asociația Producătorilor de Porumb din România a organizat Adunarea generală și alegeri (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5262-alegeri-in-appr-nicolae-sitaru-reales-presedinte-iar-vicepresedinte-este-theodor-ichim-reprezentantul-agricultorilor-dobrogeni.html, aici am publicat despre alegerile pentru funcția de președinte și noul Consiliu director al APPR). În fața fermierilor membri ai Asociației, așa cum era firesc, s-au prezentat faptele anului recent încheiat.

Raportul de activitate pentru 2021, inclusiv raportul financiar-contabil prezentat de directorul executiv, Alina Crețu, a arătat expansiunea rapidă și diversificarea ariei acoperite de APPR, care se apropie tot mai mult de dezideratul său de a deveni un „Institut al fermierului”.

Activitatea de testare a crescut de zece ori în ultimii doi ani, Rețeaua Independentă de Testare și Analiză în Câmp (RITAC) ajungând să numere 31 de locaţii cu 850 de parcele de testare, adică un total de peste 5.300 de microparcele la cele șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg).

APPR și-a extins parteneriatele de cercetare europene și naționale în proiecte privind digitalizarea agriculturii și practicile de agricultură regenerativă (pentru stocarea carbonului), cu finanțare din programul sectorial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), din Programul European Horizon 2020, precum și cu suportul unor companii multinaționale furnizoare de soluții bazate pe știință.

În ceea ce privește implicarea în dialogul social cu autoritățile de la București și Bruxelles, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene, a arătat că reprezentanții APPR au participat activ la toate consultările prilejuite de creionarea Planului Național Strategic, a propunerilor avansate de fermieri în cadrul PNRR, la grupurile de lucru specializate ale organizației europene Copa-Cogeca, ale Confederației Europene a Porumbului, ale Platformei Agriculture & Progress, ca și la grupurile de dialog civil organizate de Comisia Europeană.

În acest context, echipa APPR a crescut rapid prin atragerea unor tineri profesioniști, agronomi sau specialiști în politici europene, sprijiniți de expertiza unor veterani în cercetarea agricolă.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români, ca parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind elaborarea Planului Național Strategic (PNS), a transmis autorităților competente și membrilor subgrupurilor de lucru implicate o serie de sugestii de îmbunătățire a măsurilor vizate prin PNS, inclusiv sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – „Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă”.

În cadrul eco-schemei „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, Clubul Fermierilor Români propune includerea unei Subdiviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă (conform Studiului ICPA privind potențialul agricol) din Dobrogea (județele Tulcea și Constanța), Centrul și Sudul Moldovei (județele Galați, Bacău, Iași și Vaslui) și Oltenia (județele Dolj și Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații. Propunerea Clubului este ca valoarea Subdiviziunii Eco-schemei să fie de 30 euro/hectar (cumulată la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”).

„Faptul că fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității și nu pot avea acces la alte intervenții, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multi-anual al secetei și arșiței, concomitent cu o diminuare a subvenției, va conduce în timp la falimentul acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activitățile agricole; instalarea unor efecte de mediu agresive, nefavorabile agriculturii, precum accentuarea procesului de deșertificare). Această intervenție, prin Subdiviziunea de Eco-schemă propusă, este în acord cu recomandările Comisiei Europene prin reforma PAC, conform căreia acțiunea acesteia trebuie să aibă o dimensiune regională și specifică, care să susțină pierderile financiare aferente aplicării eco-schemei, și va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin economisirea apei, protejarea calității solului și a biodiversității, utilizarea de culturi tolerante și rezistente la secetă și protecția mediului”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Textul integral al adresei transmise de Clubul Fermierilor Români către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și descrierea tehnică a Subdiviziunii propuse sunt disponibile la următorul link: https://cfro.ro/articol/cfro-modificare-interventie-eco-scheme.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Am intrat într-un an nou cu optimism, cu speranțe, cu dor de normalitate. Ca la orice început, ne stabilim obiective. Dar, atunci când e vorba de afaceri, mai ales agricole, îndeplinirea lor nu depinde doar de noi. Intervin piedicile conjuncturale, cum ar fi piața, legislația și, mai ales, condițiile meteo.

Deja agribusiness-ul românesc, și nu numai, e cuprins de nesiguranță. Lăsând la o parte faptul că nu se știe dacă anunțatele evenimente agricole, târguri, expoziții, caravane, chiar se vor ține – vedem, în funcție de evoluția pandemiei –, prima grijă a agricultorilor e să stea cu un ochi la grâul nerăsărit încă și cu celălalt la buzunarul care se tot găurește.

În acest prim număr din 2022 al publicației noastre vă veți întâlni cu unele dintre greutățile sectorului agricol, ale fermierului român, dar și ale furnizorilor de input-uri. Da, și aceștia din urmă se confruntă cu probleme, pentru că sunt o za dintr-un lanț.

Aminteam de târguri, care, dacă se vor desfășura, probabil vor fi sărace în tehnică agricolă, pentru că, încă de anul trecut, au început problemele pentru producători și furnizori. Producția merge greu din cauza lipsei componentelor, sunt întârzieri în fabricare și implicit în livrare. Stocuri nu prea mai au nici producătorii și nici dealerii.

Răbdarea va fi cuvântul de ordine al anului 2022, poate chiar și al următorilor. Din 2021, distribuitorii caută echipamente second-hand, pe toate piețele, pentru a putea onora cererea acelor fermieri care au nevoie de un utilaj, imediat. Răbdare trebuie să aibă și cei care implementează proiecte europene, și nu doar răbdare, ci și bani, pentru că prețurile nu mai sunt aceleași ca la momentul negocierii și depunerii proiectului. 

Probabil că unii vor renunța la achiziția de echipamente, dar nu vă imaginați că asta le va aduce un plus în conturi. Toate input-urile s-au scumpit. Îngrășămintele și-au triplat prețurile, creșteri sunt și la sămânță, iar prețul materiei prime agricole, al producției din câmp nu ține pasul cu aceste creșteri. Majorările la gaze și electricitate au făcut deja istorie.

Să rămânem totuși optimiști și cu speranța unui an mai bun decât toți cei anteriori? Fiecare trebuie să-și vadă de afacerea lui și să se adapteze la situația existentă, iar statul trebuie să sprijine economia, producția, în special în momentele dificile. Din păcate, de la Revoluție încoace, niciun sector din agricultură și industrie alimentară nu a avut parte vreodată de predictibilitate. Încă nu avem strategii, nu avem o legislație adecvată, nu avem direcții, toată lumea ridică din umeri și se uită spre cer. Azi, „merge și așa” nu mai merge. În piața asta comună, globală, nu mai merge, iar instituțiile statului nostru sunt încremenite în timp. Indiferent cine-i șef la Agricultură, în minister continuă să se „lucreze” după sintagma „știm noi mai bine”. Dau un exemplu: Planul Național Strategic 2023-2027 se dezbate cu toate sectoarele, cu fermierii, cu asociațiile din industria alimentară, dar doar de formă. Mi-a ajuns la urechi că ce a fost scris în PNS de către funcționarii statului, tot aia va ieși la final. Dezbateri de ochii lumii, să dea bine autoritatea. Vocea fermierului nu e auzită. Când se va înțelege și în România că o strategie pleacă de jos în sus? Că trebuie să țină seama de zone, regiuni, de specificitate? Când? Atunci când se va schimba mentalitatea celui care muncește la stat și e plătit din banii publici, din banii noștri, ai cetățenilor cotizanți la trezoreria statului.

Sunt mai puțin de două luni de când a preluat MADR Adrian Chesnoiu. După unii, face treabă, după alții, ba. E clar că nu poate mulțumi pe toată lumea, însă, după mine, și el acționează, cum se zice, pompieristic. A grăbit programele Tomata, Usturoiul și alte acte normative să iasă în timp util, însă nici la el nu văd graba de a face strategii. Spuneam de răbdare, să i-o acordăm. Politicul trebuie să-i acorde susținere, altfel răbdăm în van.

Românul e învățat cu greul, dar hai toți cei implicați în agricultură și industria alimentară să facem împreună cu autoritățile și presa să ne fie și bine.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef