pomicultura - REVISTA FERMIERULUI

La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, Pepiniera Sârca are un poligon de plantaţie pomicolă intercalată care poate fi considerată un pionierat în domeniu. Cercetătorii de aici au vrut să arate, analizând toate aspectele, ce înseamnă o plantație pe cinci hectare, care poate fi în grija unei familii.

„Motorul este ferma mică. Pe poarta fermierului mic nu trebuie să iasă producţia fizică, cireaşa, nuca, ci borcanul de dulceaţă făcută în regim propriu, lichiorul de cireşe, lichiorul de nuci, pentru că aici am plusvaloarea.”

Directorul SCDP Iași, dr. ing. Gelu Corneanu, membru al Academiei Române, ne explică: „Am vrut să punem calculele cap la cap și să vedem ce ar însemna drept cheltuială, ca forţă de muncă, o fermă de familie de cinci hectare. Pentru că în horticultură este o prostie să mergi cu sute de hectare de plantaţii pomicole şi viticole, deoarece a dus, ştim foarte bine, în cealaltă perioadă la eşec. Astfel, acum cinci ani am pus bazele acestui poligon în suprafaţă de cinci hectare, cu pomi fructiferi din specia cireş şi nuc. Intercalat înseamnă să avem mai multe specii pe aceeaşi suprafaţă, lucru pe care l-am văzut acum 10-12 ani în Asia, în China mai exact, şi merge foarte bine... şi l‑am mai văzut anul trecut tot în partea asiatică, în Turcia, după Bosfor”.

Cu acest „copil de trupă al agriculturii româneşti”, după cum singur își spune, deoarece de la vârsta de 14 ani a prăşit la CAP, cot la cot cu mama sa, am stat de vorbă pe îndelete despre ce se face la Stațiunea Pomicolă de la Iași pentru viitorul agriculturii românești.

Nucul are nevoie de un spaţiu de nutriție, în care ar trebui să se dezvolte, de cel puţin 10 m, dar este foarte puţin pretenţios, adică are mai puţine boli şi dăunători. Intercalarea s-a făcut cu cireş deoarece dăunătorii cireșelor nu atacă nuca, musca cireşelor, de exemplu, intervine în altă perioadă. Mai mult, între doi nuci cu distanţa de 10 m între ei trebuie să treacă cel puţin 20-25 de ani astfel încât coronamentul să acopere în totalitate spaţiul de nutriţie de lângă. Ceea ce fac şi americanii de fapt, care vin în anul 20-25 cu un utilaj de tăiere a ramurilor, pentru a lăsa lumina soarelui să pătrundă, pentru că şi nuca are nevoie, ca orice alt fruct, de soare. „Cireşul având o perioadă până la coacere extrem de scurtă, adică de la înflorire până la recoltare – 25 mai sau 1 august dacă vorbim de soiurile extratârzii pe care le avem în staţiune şi le-am creat la Iaşi –, atunci am considerat că cele două specii merg extraordinar de bine. Ceea ce vedeţi este în anul 5, cireşul deja a intrat pe rod nu economic, pentru că este pe portaltoi generativ şi atunci va intra cam în anul 7 cu producţie maximă la hectar, iar nucul, fiind nuc altoit, a început să facă primele nuci din al doilea an de la plantare”, ne-a detaliat directorul SCDP Iași.

Nucul altoit face mai repede fructele și putem vorbi deja de producție, chiar dacă nu de cea economică. Dar nucul atinge această producție până spre anul 7. „Dar ce face un fermier tânăr care are 5 hectare de teren și pune pe roate o plantaţie pomicolă, de unde ia banii până în anul 7? Şi atunci m‑am gândit să intercalez cu o altă specie, murul, separat, tot între rândurile de cireş, cu cantitate mult mai mică. Dar murul, făcând producţie în al doilea an, asigură nişte bani cu care să fac tratamentele la cireş şi la nuc, adică micile cheltuieli”, a explicat specialistul.

Mai mult, cireşul are o durată maximă de viaţă economică până la 25 de ani, timp în care nucul va atinge maturitatea lui economică deplină. Tot atunci va începe cireșul să moară, dar acest proces va fi treptat și vom avea parte de o anumită predictibilitate și siguranță. „Ne lipseşte un lucru major pe care nu-l poate face o staţiune, dar îl face economia: lanţul de distribuţie de la micul fermier către magazine, depozite şi aşa mai departe”, a adăugat directorul stațiunii.

În horticultură, cele mai importante sunt tăierile

Tehnologia de plantare a presupus o distanță de 10 metri între nuci, iar între rândurile de nuci un cireș, la o distanță de 5 m, care reprezintă minimul de nutriţie pentru cireș. Astfel se asigură nutriția nucului până în anul 20-25, cât şi a cireşului până la sfârşitul vieţii. „Dar mai este important un lucru: nu am plantat şi lăsăm. Cele mai importante în horticultură, în pomicultură, sunt tăierile. Aud diverse teorii că nucul se plantează, nu se taie. Nu este adevărat! Este o prostie. Nucul, în primii cinci ani, ca un copil, trebuie format, ca să avem producţie mai mare, să ştim cum să ne ducem cu rodul de pe formaţiunile laterale, să-i fac eu cu mâna mea mai multe formaţiuni laterale. Şi produce din anul doi”, a punctat dr. ing. Gelu Corneanu.

Nucii sunt în anul 5, recolta depășind 1,5 tone/ha, o producție mulțumitoare, care preconizează ca după anul 10 să ajungă până la 3,5 tone de nucă pe hectar.

Monocultura trebuie evitată

Mărimea unei ferme pomicole, ideale pentru o familie, ar fi de cam 10 hectare, consideră dr. Gelu Corneanu. Dar culturile trebuie să fie intercalate, deoarece în caz de îngheț, monocultura îți poate da peste cap afacerea. „Dar dacă am nuc, cireş, peri pe marginea gardului – care aduc şi ei 10-15 tone anual –, mai am murul, coacăzul, combinat cu trandafirul de dulceaţă, am o șansă. Din istoria cercetărilor ştiinţifice pe glob nu există un an în care toate culturile să fie distruse, că atunci ar fi ori potopul, ori apocalipsa! O să spuneţi: bine, sunt asigurători. Dar trebuie să am calamitate totală, trebuie să vin să dau banii, e un pic cam complicat pentru noi”, explică directorul stațiunii.

O realitate autohtonă este faptul că fermierul român nu e capitalizat și nu are plantații moștenite. El a fost nevoit să planteze, să cumpere utilaje și să realizeze plantații abia în ultimii 20 de ani, pentru că primii 10 ani de după Revoluție au fost extrem de dificili și fluctuanți pentru agricultură. „Motorul este ferma mică, ferma dimensionată – nu discutăm de cultura mare, care e cu totul altceva. Ce vrem noi să demonstrăm? Să încheiem ciclul pentru ferma de familie, însemnând: un depozit mic de păstrare a fructelor, o fabrică de sucuri şi dulceţuri, adică de pe poarta fermierului mic să nu iasă producţia fizică, să iasă cireaşa, nuca, ci borcanul de dulceaţă făcută în regim propriu, lichiorul de cireşe, lichiorul de nuci, pentru că aici am plusvaloarea”, susține dr. ing. Gelu Corneanu.

Costurile ajung la aproximativ 10.000 de euro pentru un hectar.

Investiții în lanțul de producție

Am avut un an extrem de secetos şi sursa de apă a devenit un deziderat pentru agricultură. La stațiunea ieșeană, apa a fost asigurată printr-un puț forat la 45 m, cu diametrul de 1,5 m, ce asigură, la 3-4 zile, 40-60 de tone de apă.

Nu au avut nevoie de irigații. „În toţi cei cinci ani, nu am irigat cu absolut nimic, pentru că în zona Iaşiului am avut parte de ploi. A dat Dumnezeu în primii trei ani să pice ploile atunci când trebuia și uitaţi-vă la pământul acesta: a fost o secetă extraordinară și s-ar vedea dacă suferă de lipsă de apă. Solul este un cernoziom cambic, un sol greu, un sol rece, dar care în acelaşi timp şi păstrează apa. Dacă discutăm de nisipuri, acolo este cu totul altceva, se schimbă regula. Dar zona pentru pomicultură este zonă de deal, de submunte”, ne spune directorul stațiunii.

Dr. ing. Gelu Corneanu ne-a prezentat însă o altă problemă cu care se luptă plantațiile: cea a curentului electric. Este prea scump să te racordezi la rețea, așa că fermierului îi rămân două variante: generatorul pe benzină sau panourile solare. Dar, ne spune specialistul, cei 10.000 de euro necesari pentru un sistem fotovoltaic la o suprafaţă de 5 hectare pot fi folosiți de un tânăr fermier pentru a-și completa lanțul de producție prin construirea unei fabrici: „Îi investesc într-o mică fabrică de procesare şi rămân la generatorul cu benzină, pentru că-mi dă ceea ce este necesar. Pe poligon, noi am făcut calcule şi câţi oameni ne-ar trebui, ca zilieri. În livadă, peste tot în lumea asta, două lucruri se fac cu mânuţa: tăierile cu foarfeca, chiar dacă folosim utilaje moderne, tot cu foarfecul repartizezi şi dirijezi producţia, și recoltatul fructelor pentru consum în stare proaspătă. Încă nu s-a descoperit un robot aerospaţial care să ia cu aşa o fineţe cireaşa, mărul şi aşa mai departe. Astfel, forţa de muncă nu-ţi trebuie decât la tăieri şi la recoltat. Apoi, în acest poligon am venit cu soiuri extratimpurii, dar și cu soiuri cât mai târzii, de august. Imaginaţi-vă că noi am vândut în acest an cireşe până la 1 septembrie. Şi atunci conveierul se mişcă”.

Mai mult, dezvoltarea în mediul rural poate fi realizată prin specialiști: specialiști care să îți indice ce soiuri să alegi într-o anumită zonă, dar și viitorii specialiști veniți din rândurile elevilor și specializați pe anumite domenii agricole.

Specialiștii aduc dezvoltarea

Chiar dacă investim cu fonduri UE, modernizarea trebuie să vizeze întreg angrenajul, iar stațiunile ar trebui să aibă acest rol. În ultimii 20 de ani, la Iași, s-au făcut numeroase poligoane cu multe soiuri aduse de afară, unde erau extrem de productive și bune, dar la noi nu au avut randamentul din Germania, Olanda sau Turcia. „Degeaba mă laud că am adus soiul Lara că este o modă, dar Lara va îngheţa în timpul iernii pentru că suntem climat temperat-continental. Producţia pentru anul viitor o stabilesc din foarfec eu anterior, în ianuarie, când vin la tăieri, iar pomul şi-o stabileşte acum prin diferenţierea mugurală. El acum lucrează şi face următoarea producţie. De fapt, dacă tăiem un mugur şi-l punem la microscop, o să vedem floarea în miniatură, cea care va înflori după 10-15 martie la fiecare specie. Şi atunci de asta este foarte important să ştim toţi aceşti paşi, să ştim toţi aceşti parametri”, arată specialistul.

Primul pas pe care trebuie să îl facă cel care dorește să înfiinţeze o plantaţie pomicolă este să meargă la un specialist şi apoi să facă un proiect.

Iar această idee a început să prindă. Anul trecut, stațiunea pomicolă a anunțat că începând cu 1 februarie va primi săptămânal, în toate loturile demonstrative, câte 50-70 de doritori care să înveţe să taie. Acțiunea a avut succes, a fost gratuită, la inițiativa stațiunii răspunzând de la studenți însoțiți de profesori la fermieri din zona Dobrogei. „Chiar a venit un domn de la Constanţa cu patru băieţi tineri, între 18 și 22 de ani, şi a zis: «Domnule Corneanu, vreau să-i învăţ să taie la mine la livadă.» «Şi dacă nu mai vor să taie la dumneata anul viitor?» «Nicio problemă, va şti să taie la celălalt bine. E un lucru bun pentru România». Şi să ştiţi că nu este un mare cultivator de pomi, de fapt sunt între amatori şi a pişca ceva din meserie să facă ceva. Românii au început să înţeleagă că trebuie să facă bani şi că bani se pot face muncind, iar agricultura este aducătoare de bani”, povestește dr. ing. Gelu Corneanu, subliniind că avantajul în agricultură e că, privind în viitor, va rămâne copiilor, nepoţilor, care o vor dezvolta. Dacă în Germania, de pildă, un fermier cultivă de 100 de ani usturoi sau varză, la noi abia de 30 de ani facem asta, dar sperăm să ajungem la nivelul de tradiție european.

„În agricultură nu poţi sta în casă!”

Specialistul ieșean spune că o livadă îți oferă satisfacții, pentru că poți folosi specii diferite. Ba chiar afirmă că plantând cais, piersic, cireş, alun, care înfloresc în perioade diferite, au înălțimi diferite, a căutat să se apropie de Grădinile suspendate ale Babilonului.

Dr. ing. Gelu Corneanu lucrează de 28 de ani alături de soția sa și crede că nu a făcut destul. „N-aş face altceva pentru nimic în lume. De un singur lucru îmi pare rău, că au trecut repede anii, totul parcă a fost ieri. Dar cred că am făcut prea puţin. Sper ca timpul, Cel de sus, să mă lase să mai fac ceva. Dar știţi cine ne-a lăsat cel mai mult pentru agricultură? Ţăranul român! Imaginaţi-vă că ţăranul român pentru pământ îşi dădea sufletul! Era holeră în sat, era ciumă, era malarie, dar cu arma în mână el pleca să apere glia strămoşească. Acest lucru la noi a dispărut. Avem Covid – gata, stăm toţi în case. În agricultură nu poţi sta în casă!”, a exclamat specialistul la finalul vizitei noastre.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Fermierii au la dispoziție două zile de dezbateri pe tema oportunităților și provocărilor anului 2021, în cadrul a două evenimente organizate în mediul online de GodmotherAgri, pe platforma dedicată evenimentelor virtuale, www.virtualagro.ro. Înscrierile în platformă sunt gratuite, iar pe parcursul evenimentelor este disponibilă opțiunea de a intra în contact cu toți participanții la eveniment, de la vorbitori la expozanți și vizitatori.

Pe 17 februarie 2021, în intervalul 14-16, are loc evenimentul „Legume Fructe Live Connect”, online pe platforma www.virtualagro.ro. Organizat sub umbrela OIPA Legume Fructe, manifestarea cuprinde două sesiuni plenare și o sesiune dedicată vizitelor la standurile expoziționale organizate în platformă. La dezbatere vor participa reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, producători de legume și fructe, retaileri, procesatori, alături de alți profesioniști în domeniu, anunță organizatorii. „În galeria brandurilor românești sunt invitați să își expună brandurile proprii, producători de top din sectoarele de legume și fructe cu produse care pot fi regăsite la raft, în marile lanțuri comerciale. Între expozanți sunt: Mere de Itești, Serele Super, Ferma Stoian, Ana Are Mere, Pannere, Livada Bunicului, Livada cu Cireși”, precizează Valentin Văcăruș, director general Godmother.

A doua zi, pe 18 februarie, pe platforma www.virtualagro.ro, între orele 14 și 16, va avea loc „Ziua Cartofului Live Connect”, organizat cu susținerea FNCR (Federația Națională Cartoful din România). Între expozanți vor fi: AgricoM, Țara Făgărașului, Ferma Bioplant, Grup Șerban, Ferma Cernat.

„Oportunitățile oferite de platformă includ generarea de noi contacte, sporind conectarea participanților și impactul expozanților în rândul comunităților profesionale din sector”, punctează Valentin Văcăruș.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind stabilirea sectoarelor, culturilor și speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în anii 2021 și 2022. Proiectul de act normativ a fost publicat pe pagina de internet a MADR pe 1 februarie 2021. Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În sectorul vegetal se acordă sprijin cuplat în anii 2021 și 2022 pentru următoarele culturi: soia; lucernă; leguminoase boabe pentru industrializare (mazăre boabe și fasole boabe); cânepă pentru ulei și/sau fibră; orez; sămânță de cartof; hamei; sfeclă de zahăr; tomate pentru industrializare cultivate în câmp; castraveți pentru industrializare cultivați în câmp; legume cultivate în spații protejate (legume cultivate în sere: tomate, castraveți, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă și castraveți pentru industrializare; legume cultivate în solarii: tomate, castraveți, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă și castraveți pentru industrializare); fructe pentru industrializare (prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre); cartof timpuriu pentru industrializare.

În sectorul zootehnic se acordă sprijin cuplat în anii 2021 și 2022 pentru următoarele specii de animale: bovine; ovine; caprine; viermi de mătase.

La bovine se acordă sprijin cuplat pentru următoarele categorii: bivoliţe de lapte; taurine din rase de carne şi metişii acestora (vaci și tauri din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, vaci metise cu rase de carne și tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne); vaci de lapte.

Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului, precizează MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare se teme că banii necesari despăgubirilor pentru culturile înființate în primăvara anului 2020 afectate de seceta pedologică nu vor fi cuprinși în bugetul de stat pentru 2021. Motiv pentru care Alianța a transmis o adresă Guvernului României, premierului Florin Cîțu, în care prezintă situația grea în care se află agricultura și nevoia unui mic efort bugetar pentru a depăși criza. Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii.

„Din întâlnirea pe care am avut-o la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în data de 26 ianuarie 2021 cu domnul ministru Adrian Oros, înțelegem că a fost transmis către Ministerul Finanțelor proiectul de buget MADR și care include sumele necesare efectuării plăților pentru aceste despăgubiri. Am fost informați că au fost afectate de seceta pedologică aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primăvară (1.216.000 ha, 88.640 beneficiari ai ajutorului de stat), iar efortul bugetar estimat este de aproximativ un miliard de lei. Vă rugăm să tratați cu maximă responsabilitate menținerea viabilității fermierilor din România, care trec prin momente de criză profundă, știut fiind faptul că un efort mic, bugetar, la timpul potrivit va genera un efect economic major în perioadele următoare. Momentul potrivit și necesar este acum și constă în acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare în adresa trimisă Executivului de la București.

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111 (Cultivarea cerealelor - exclusiv orez -, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase), pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019. „Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectată de COVID-19 și au beneficiat de amânarea ratelor bancare, producția vegetală nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii în mod direct, ci mai degrabă indirect, ceea ce a făcut aproape imposibilă apelarea din partea fermierilor la măsura amânării ratelor, pe baza COVID-19, aflându-ne azi în situația unor exploatații agricole care, deși sunt considerate viabile, nu mai sunt finanțabile și nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînființa culturile de primăvară, pentru anul agricol 2021-2022. Considerăm că fără măsuri de sprijin rapide (despăgubiri pentru culturile de primăvară calamitate de seceta 2020), nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție. Înțelegem că Ministerul de Finanțe în calitate de ordonator principal de credite are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat, prin taxe și impozite plătite de contribuabili, motiv pentru care vă atragem respectuos atenția că riscul major, în eventualitatea neaprobării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plății acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafață de aproximativ un milion de hectare de teren agricol ca urmare a incapacității de reluare a ciclului de producție”, susțin reprezentanții Alianței.

În România nu există un produs de asigurare complex și funcțional

Circa 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din producția medie multianuală, au și acum de achitat penalități cuprinse între 200 și 700 de lei/tonă nerealizată/nelivrată pentru că nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe. „Nu este vina fermierilor că în România nu există un produs de asigurare complex și funcțional. În paralel, organizațiile noastre lucrează cu o companie privată, specializată, la conceperea și punerea în piață a unui produs de asigurare pentru riscuri catastrofice, pentru a preveni situațiile similare de despăgubiri, blocaje economice, riscul de a lăsa terenurile necultivate și de a trimite salariații în șomaj”, afirmă reprezentanții fermierilor.

Sumele acordate cu titlu de despăgubiri în cazul culturilor de toamnă au fost introduse în circuitul economic național, fiind folosite de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe și impozite către bugetul de stat și cheltuieli cu salariații. „Solicitarea noastră are și o latură socială, justificată de faptul că în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01 Agricultură nu au renunțat la angajați. 4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol. 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta din cauza problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate. Pornind de la acest aspect, social, vă reamintim importanța pe care Comisia Europeană o acordă spațiului rural și repopulării acestuia, dacă vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul obținut din exploatațiile de subzistență, deși nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, au un rol social în păstrarea specificului rural și populării satelor românești.”

Fără bani, investițiile scad

Deși au căzut precipitații în majoritatea zonelor agricole în ultima perioadă, fermierii spun că acestea acoperă circa 25-40% din deficitul existent. „Este nevoie în continuare de cantități de precipitații cu 55% peste media multianuală pentru a ne apropia de refacerea capacității hidrice a solului necesare culturilor pentru un an agricol normal, în zonele afectate de seceta pedologică severă din anul 2020.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare estimează o reducere a nivelului de tehnologii agricole care se vor practica de către fermierii afectați deja, cu efecte directe în nivelurile de producții și venituri obținute începând cu anul 2021, aspecte care se pot perpetua încă circa 2-3 ani agricoli. „Tocmai de aici rezultă faptul că depășirea acestor situații, tehnologice și economice poate fi realizată prin acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară calamitate de secetă, care va facilita accesul fermierilor la tehnologie și va stimula redresarea economică și revenirea la normalitate în toate relațiile din agribusiness. Neavând producții în 2020, vor fi din ce în ce mai puțini furnizori care vor dori achitarea inputurilor la recolta 2021, asta va presupune un efort financiar mult mai mare decât în trecut, pentru înființarea recoltelor din acest an. Pentru menținerea viabilității fermelor și cunoscând faptul că majoritatea agricultorilor nu sunt capitalizați, achiziționează inputurile cu plata la recoltă, vin după un an greu 2020 și nu au perspective de finanțare, singura lor șansă de a reveni pe linia de plutire este să primească despăgubirile aferente culturilor de primăvară calamitate, în regim de urgență. Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, sănătatea noastră trebuie să reprezinte o prioritate, dar la fel de importantă este și hrana. În prima linie se află întreg sistemul medical, ce se mobilizează zi de zi pentru a duce această bătălie. Pe de altă parte, a doua categorie de eroi  sunt cei din sectorul agroalimentar, care continuă să lucreze asigurându-se de stabilitatea întregului lanț specific, garantând populației hrana -un bun indispensabil, care trebuie sprijinită prin toate instrumentele cheie aferente acestui sector strategic. Criza COVID-19 și seceta au readus agricultura în prim plan, evidențiindu-i rolul esențial, strategic, pe care îl are pentru securitatea agroalimentară și economico-socială. Contextul actual de redresare și reziliență economică, impune luarea unor măsuri de politici agricole și măsuri de susținere financiară, compensatorie pentru a permite continuarea activității în cadrul companiilor agroalimentare, inclusiv fermierilor mici și mijlocii ce pot genera în continuare și împreună hrana necesară populației și valoare adăugată la produsul intern brut”, încheie Alianța pentru Agricultură și Cooperare adresa către Guvernul României.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Circa 20% din terenul care se lucrează în România este lucrat de vreo 1.700 de fermieri în ferme medii, între 30-300 de hectare.

Aproximativ 40% este lucrat de 0,56% din fermieri în ferme foarte mari.

Cam 40% din teren este lucrat de vreo 790.000 de ferme de subzistenţă.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, continuă să afirme că una dintre priorităţile programului de guvernare este sprijinirea fermei de familie.

În interviul pe care ni l-a acordat, oficialul MADR a vorbit despre sume de bani consistente prevăzute în Programul Național Strategic din perioada de tranziție 2021-2023 pentru legumicultură, pomicultură, zootehnie.

Adrian Oros susține că singura șansă a micilor agricultori este asocierea în cooperative. 

Urmăriți un scurt interviu cu ministrul Agriculturii, realizat pentru emisiunea România Agricolă (difuzată în fiecare sâmbătă și duminică de la ora 18:00, la AGRO TV, emisiune realizată de Revista Fermierului), aici: https://www.youtube.com/watch?v=XXOIpRdIy-I&feature=youtu.be

Publicat în Video

Este un specific național, nu numai în agricultură, de a evada cu greu din zona materiilor prime. Conjunctura legislativă suprapusă unui șablon de business specific secolelor XIX – XX formează cadrul „ideal” pentru a fi țintuiți la coada clasamentului mondial de producători care exploatează materiile prime convertindu-le în produse cu valoare adăugată.

Așa se face că putem obține cu câteva sute de kilograme de grâu patru-cinci cutii de cremă de față (sigur, mărci celebre) sau un telefon de ultima generație.

Un set cosmetic importat din Vest (bazat în foarte mică măsură pe plante) poate avea (dureros pentru noi) un preț mai mare decât un hectar de pământ într-o zonă săracă a României.

De aceea avem motive să privim cu bucurie inițiativele de afaceri care schimbă paradigma.

Cred în același timp că și trebuie să susținem aceste demersuri, să le facem cunoscute, să ajutăm la multiplicarea lor.

În lungile deplasări pentru filmările de la serialul TV „Frați de viță”, am descoperit, în Dobrogea, o fabrică micuță care produce (nu doar) ulei din sâmburi de struguri. BIO.

Ideea este luminoasă și prin faptul că, până mai ieri, sâmburii erau un fel de deșeu sau, în cel mai fericit caz, o materie pe care o luau străinii pentru a face uleiuri şi creme pe care să le vândă apoi în România pe bani mulți.

Vă prezint Pura Agro nu neapărat pentru a deveni clienți (dar, până la urmă, de ce nu?!) ci, mai degrabă pentru a populariza un exemplu bun și pentru a bătători o cale de acces pentru cooperare și afaceri în care să vă implicați.

Rog pe cei care sunt familiarizați cu subiectul să accepte că nu toată lumea a avut șansa să se întâlnească cu acesta și, drept urmare, să ne ierte dacă vă plictisim, dar descrierea din rândurile următoare poate fi oportună pentru unii dintre noi.

Să revenim asupra modelului Pura Agro

Ulei de sâmburi de struguri. Un produs ecologic, obținut exclusiv prin presarea sâmburilor la rece.

Sâmburii provin din culturi certificate ecologic și sunt 100% achiziționați din podgoriile românești.

Mai trebuie spus că metoda presării la rece folosește doar procese mecanice, spre deosebire de metoda rafinării. În trendurile actuale de achiziție și consum regăsim preocuparea pentru „sănătos”, pentru prezervarea substanțelor active nealterate, a vitaminelor și a mineralelor de care avem atâta nevoie.

Avem o listă lungă de beneficii pentru sănătate care, la un moment dat, sper să fie folosită pentru desenarea unei noi extensii a oenoturismului: SPA/Wellness, oenocosmetice și oeno...medicamente.

Am selectat pentru argumentația mea câteva dintre aceste beneficii.

„Uleiul are un rol antioxidant, contribuind la menținerea elasticității vaselor de sânge și la scăderea nivelului colesterolului.

Are, de asemenea, un conținut ridicat de acid linoleic (Omega 6), acid oleic (Omega 9) și compuși fenolici. Uleiul de sâmburi de struguri conţine cantităţi însemnate de vitamina E (alfa-tocoferol) şi vitamina F, precum şi unele minerale: zinc, cupru, seleniu. Dar, mai presus de toate, conţine aşa-numitele procianidine (prescurtat OPC), care reprezintă un compus cu un puternic efect antioxidant, de 50 de ori mai puternic decât vitamina E şi de 20 de ori mai puternic decât vitamina C.  

Efecte benefice pentru sănătate:

  • O barieră împotriva infecțiilor. Substanțele active din uleiul de struguri presat la rece acționează ca stimulent imunitar pe mai multe căi: catalizează acțiunea vitaminei C în organism, favorizează producerea de celule imunocompetente și le activează pe cele existente.

  • Reduce riscul bolilor vasculare. Când este folosit în dieta zilnică, adăugat în salate sau alte preparate, uleiul din sâmburi de struguri presat la rece reduce riscul bolilor vasculare, al aterosclerozei, al bolilor circulatorii sau chiar al artritei. Acizii grași nesaturați conținuți de uleiul din sâmburi de struguri ajută la împiedicarea proceselor degenerative ale vaselor de sânge și menținerea elasticității vasculare.

  • Protejează inima. Specialiştii recomandă ca acest ulei să fie consumat zilnic, pentru a preveni apariţia tulburărilor circulatorii, cum ar fi hipertensiunea arterială şi tensiunea arterială oscilantă.

  • Reduce durerile articulare. Cercetările au scos în evidenţă efectul uleiului din sâmburi de strugure şi în cazul afecţiunilor reumatice. Bolnavii de artrită, care au introdus în dietă acest ulei, au constatat o reducere a durerilor datorate inflamaţiilor.

  • Stimulent imunitar. Semințele de struguri conțin substanțe cum ar fi zincul, cuprul, seleniul, vitamina E și procianidinele, care sunt cei mai puternici inamici ai radicalilor liberi, contribuind astfel la creșterea imunității organismului.

  • Are proprietăți anti-îmbătrânire. Datorită antioxidanților pe care îi conține, uleiul de sâmburi de struguri luptă eficient împotriva radicalilor liberi, prevenind astfel degradarea celulară şi apariţia semnelor de îmbătrânire, printre care ridurile premature. Bogat în vitamina E, este un elixir pentru menținerea tinereții pielii, dar și pentru prevenirea unor afecțiuni dermatologice (cheratoze, psoriazis, depigmentari etc.).

Efecte benefice pentru ten și piele:

  • Are proprietăți antiîmbătrânire. Datorită antioxidanților pe care îi conține, uleiul din semințe de struguri luptă eficient împotriva radicalilor liberi, ajută la prevenirea ridurilor, mai ales ale celor din jurul ochilor.

  • Menține elasticitatea pielii, deoarece conține un complex de flavonoizi care joacă un rol important în stabilizarea nivelului de colagen și de elastină din piele.

  • Are proprietăți astringente. Datorită conținutului de Acid Linoleic și Vitamina E (alfa-tocoferol), uleiul de sâmburi de struguri are efect regenerant și restructurant, grăbește vindecarea leziunilor provocate de acnee și îmbunătățește calitatea celulelor pielii.

  • Poate fi folosit și în tratamente pentru păr. Uleiul din semințe de struguri ajută la normalizarea scalpului și la hidratarea firului de păr, fiind ideal pentru părul despicat, uscat, fără strălucire.

  • Este un hidratant excelent pentru piele. Datorită conținutului ridicat de acid linoleic, uleiul de sâmburi de struguri pătrunde repede în piele, reduce pierderea de apă din epidermă și hidratează.”

Am dedicat spațiu în extenso pentru acest subiect întrucât el a fost deseori evocat aici în planul dezirabilității. De multe ori am „încărcat” statul, administrația, cu responsabilitatea creării unui cadru propice apariției unor astfel de inițiative de business.

Iată că mediul privat n-a avut răbdare (din fericire) și a acționat.

În diferite zone din țară, încă o dată o spun, cred că modelul poate fi replicat. Sau se poate ca diferiți antreprenori să se agațe ca o „za” în amonte sau în aval pe lanțul concept – producție – furnizor – procesator – distribuitor – comunicator.

Pura Agro produce și uleiuri de cătină, de nucă sau de cânepă. Gama actuală de produse este completată de făina de sâmburi de struguri, făină de cătină, făină de nucă.

Este evident că diversitatea vegetală din România este un factor favorizant pentru desfacerea evantaiului de produse în întreaga țară.

Știți care ar fi ținta?

Un schimb decent între mărfurile de import și cele produse aici. Cum îmi place să cred – pentru binele românilor.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Paharul cu... visuri

Astăzi, 18 ianuarie 2021, a început a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinație agricolă aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului (ADS), în suprafață de până la 50 ha, către tinerii cu vârsta de maximum 40 de ani. Durata concesiunii este de 20 de ani.

Perioada de depunere a solicitărilor de către tinerii fermieri este 18 – 29 ianuarie 2021, iar județele pe raza cărora se găsesc terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomița, Neamț, Satu Mare, Timiș, Teleorman și Vâlcea.

Persoanele interesate care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pot depune solicitări la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a instituției, până la data de 29 ianuarie 2021, ora 14:00.

Suprafețele de teren disponibile pentru contractare, precum și modul de desfășurare a procedurii se regăsesc pe site-ul Agenției Domeniilor Statului (www.domeniilestatului.ro).

Obiectul concesiunii, în această a doua sesiune, îl reprezintă terenul aflat în exploatarea următoarelor societăți comerciale/terenuri preluate:

  • Județul Alba: Blasius Blaj SA – Crăciunelu de Jos: 17,2 ha teren agricol și 3,91 ha teren neagricol.

  • Județul Gorj: SCDA Târgu Jiu – Rovinari: 42,908 ha teren agricol și 1,4653 ha teren neagricol; Pastorala SA - Târgu Jiu: 13,03 ha teren agricol; Turceni SA – Țânțăreni: 11,98 ha teren agricol și 1,21 ha teren neagricol.

  • Județul Ialomița: Agroindustriala SA Urziceni – Manasia: 59,5862 ha teren agricol și 6,13 ha teren neagricol, Urziceni: 51,9166 ha teren agricol și 72,7644 ha teren neagricol; Agromixta SA – Ograda: 12,39 ha teren agricol și 62,58 ha teren neagricol, Mărculești: 44,6869 ha teren agricol și 70,8492 ha teren neagricol; Vitipomicola SA – Fetești: 50,1421 ha teren agricol și 44,73 ha teren neagricol; Horticons SA – Fetești: 21, 5111 ha teren agricol și 16,1968 ha teren neagricol.

  • Județul Neamț: Agrocomplex SA – Pâncești: 73,745 ha teren agricol și 2,78 teren neagricol.

  • Județul Satu Mare: Agrozootehnica Dorolt – Lazuri: 50,68 ha teren agricol; SCDA Livada – Sanislău: 35 ha teren agricol și 2,17 ha teren neagricol.

  • Județul Timiș: Agroindustriala SA Honorici – Victor Vlad Delamarina: 141,68 ha teren agricol și 2,36 ha teren neagricol.

  • Județul Teleorman: Agromixt SA – Traian: 224,86 ha teren agricol și 15,42 ha teren neagricol, Lisa: 2,73 ha teren agricol și 31,87 ha teren neagricol, Seaca: 422,72 ha teren agricol și 24,81 ha teren neagricol; Horticola SA – Pietroșani: 8,12 ha teren agricol și 6,97 ha teren neagricol; Agrovitis SA Teleorman – Zimnicea: 22,14 ha teren agricol.

  • Județul Vâlcea: Agroind COM SA Râmnicu Vâlcea – Voineasa: 70,87 ha teren agricol și 17,27 ha teren neagricol.

Nivelul minim al redevenței pentru terenul agricol este distinct pentru fiecare suprafață în parte, în funcție de categoria de folosință și de coeficienții de majorare ai redevenței minime, conform factorilor favorizanți ai exploatației.

Nivelul redevenței pentru terenul neagricol, respectiv vegetație forestieră, terenuri neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producție agricolă, drumuri tehnologice și de exploatare agricolă și ape – bălți, este de 100 kg grâu SR EN 15587:2019/ha/an și SR 13548:2013/ha/an.

Nivelul redevenței pentru terenul neagricol, respectiv pentru terenul aferent curților construcții, este variabil, fiind calculat diferențiat pe unități administrative și tipuri de unități administrative.

Reamintim că, pe 27 noiembrie 2020 a avut loc semnarea primului contract de concesionare de terenuri cu destinație agricolă aflate în exploatarea societăţilor comerciale din portofoliul ADS, libere de contract, în suprafață maximă de 50 ha, cu un tânăr fermier absolvent al învățământului de profil, în vederea înființării unei ferme. Lista completă cu toți tinerii fermieri declarați admiși pentru prima sesiune este disponibilă pe site-ul ADS.

Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost aprobate prin HG nr. 811/2020.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Anul acesta, sub sloganul „Onorați trecutul - fiți viitorul”, Pöttinger sărbătorește 150 de ani de existență pe piața tehnicii agricole. Afacerea care a început într-un mic atelier din localitatea Grieskirchen – Austria, s-a transformat într-una de succes, Pöttinger fiind azi un producător de utilaje agricole de renume la nivel internațional.

Totul a început la un festival, unde Franz Pöttinger, un ceasornicar din secolul al XIX-lea, inovator și cu viziune, a prezentat teoria conform căreia precizia unui ceas ar putea fi aplicată și mașinilor agricole pentru a ușura munca grea a fermierilor. Acest lucru a marcat apariția mașinii de tocat furaje. Și pentru aceasta, el a primit Medalia de Argint la Linz Festival (Austria) în 1871. S-a întâmplat acum 150 de ani, în același an în care compania Pöttinger a fost fondată. De atunci, Pöttinger a servit cu succes industria tehnologiei agricole.

În plus, în afara mașinii de tocat furaje, compania a produs prese și sortatoare de fructe, mașini de recoltat siloz și furaje, tocătoare de resturi vegetale și mașini de recoltat cartofii. În anii 1950, una dintre cele mai vândute mașini a fost un încărcător pentru fân, paie, iarbă și frunze de sfeclă. Câțiva ani mai târziu, grebla transportatoare a revoluționat agricultura pajiștilor. Acest lucru a deschis calea către „gama de produse ecologice”.

În urma dezvoltării continue, încărcătorul pentru fân a devenit în scurt timp precursorul remorcii cu autoîncărcare. Pöttinger a fost de atunci liderul pieței mondiale pe acest segment.

Achiziționarea, în 1975, a unei fabrici de pluguri din regiunea Bavaria (Germania) a deschis ușa pentru Pöttinger de a intra pe piața utilajelor de lucrări ale solului. Grapele cu discuri, cultivatoarele și plugurile au fost apoi adăugate la gama de produse.

Al treilea domeniu cheie de competență adus în portofoliul companiei a fost tehnologia semănătorilor. Producătorul austriac a intrat cu succes pe această piață în 2001 prin preluarea fabricii Rabe din Bernburg (Germania).

Steagurile Pöttinger, ridicate în toată lumea

După primele expoziții la târgurile din Austria și țările vecine, succesul internațional a început în 1999, odată cu înființarea primei filiale de vânzări din Franța. Alte 14 filiale din Europa, SUA și Asia au urmat, cea mai recentă realizare fiind deschiderea filialei din Polonia în 2020.

Întotdeauna alături de fermieri

Evenimentele recente au arătat cât de important este ca toată lumea să aibă o cantitate suficientă de alimente de înaltă calitate. „La Pöttinger lucrăm pentru succesul clienților noștri de mai bine de 150 de ani. Fiind o companie de familie, Pöttinger își asumă responsabilitatea pentru generațiile viitoare și pentru mediu. Este datoria noastră să dezvoltăm tehnologia agricolă care să permită și să promoveze toate aspectele legate de agricultură și în viitor”, astfel prezintă strategia companiei pentru viitor Gregor Dietachmayr, purtătorul de cuvânt al echipei de management.

Utilajele agricole Pöttinger sunt comercializate în România de către NHR Agropartners, importator de utilaje agricole de înaltă calitate care deţine o reţea de 13 filiale, oferind o gamă complexă de produse şi servicii: vânzare utilaje agricole şi piese de schimb, ateliere de reparaţii şi echipe mobile de intervenţii.

NHR Agropartners are mai mult de 230 de angajați şi un portofoliu bogat în mărci de top distribuite exclusiv, cum ar fi: Deutz-Fahr, JCB, Hardi, Bogballe, Sfoggia, Einboeck etc.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

În rândurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual), vă spune ce aveți de făcut în această perioadă în plantații.

Calendaristic, ne aflăm în anotimp de iarnă, când temperaturile pot scădea și la minus 18 grade Celsius, iar cele resimțite se pot situa chiar și sub minus 20 de grade. „Vremea este imprevizibilă, iar de la o perioadă scurtă la alta amplitudinea poate fi foarte mare, motiv pentru care recomand ca până la 15 decembrie pomicultorii să protejeze plantele (smochin, kaki, rodiu, kiwi), mai ales dacă discutăm de plante cu vârsta de până la 2 - 3 ani. Se poate întâmpla ca, în momentul schimbării vremii, pomicultorii să nu fie disponibili, deci atenție sporită”, atrage atenția dr. ing. Marius Viorel Roman.

După ce se realizează plantarea, în cazul speciei kaki, unde plantele pot depăși înălțimea de 2 metri, specialistul recomandă scurtarea lor la înălțimea de circa 2 metri, iar după ce acestea sunt tutorate, să fie protejate cu resturi vegetale (coceni de porumb, stuf, rogojini, paie, frunze), iar la final strâns bine cu folie sau cu alte materiale termoizolante.

În ceea ce privește tăierea definitivă a plantelor de kaki, aceasta se va face în primăvară, urmând ca scurtarea să se facă deasupra a 3 - 4 ramuri anticipate, situate pe axul pomilor, iar în cazul celor care nu au astfel de lăstari, care nu prezintă lăstari anticipați, scurtarea pomilor se va face la circa 1,20 metri, astfel încât să existe muguri vegetativi, din care să evolueze lăstari, care vor forma coroana pomilor.

„Referitor la plantarea pomilor, indiferent de specie/soi, chiar dacă vorbim de trandafiri, arbuști fructiferi, viță-de-vie, se pot planta în ferestrele iernii, atâta timp cât nu avem solul înghețat, iar gropile de plantare se pot executa și temperaturile care se înregistrează, în timpul plantării, sunt pozitive. Pepinierele Roman își continuă activitatea privind livrarea plantelor, până la data de 10 decembrie, mai ales că pe viitor se anunță o încălzire semnificativă a vremii, ceea ce permite continuarea plantărilor la nivel național, sigur, cu mici excepții în zonele montane și premontane, unde se înregistrează strat de zăpadă. Pe tot parcursul iernii, dacă vor fi ferestre de iarnă și dacă și la noi vremea va fi favorabilă, vom răspunde prompt solicitărilor pomicultorilor, livrându-le material săditor existent în stoc, chiar și în ferestrele iernii, pentru cei care nu au reușit să planteze în această toamnă și vor să profite de vremea bună din timpul iernii”, precizează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Foto: www.pepinierele-roman.ro

Pentru abonamente Revista Fermierului  - ediția print, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a finalizat evaluarea tuturor cererilor tinerilor fermieri din țară și din diaspora, pentru finanțarea exploatațiilor agricole, depuse în sesiunea derulată în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020. Din totalul proiectelor depuse în sesiunea din acest an, au fost selectate pentru finanțare 493 de proiecte, în valoarea totală de 20,2 milioane de euro. Selecția proiectelor a fost făcută în funcție de punctajul obținut de fiecare proiect în parte și de criteriile de departajare, în limita fondurilor disponibile.

Pe submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, AFIR a primit online 778 de solicitări de finanțare în valoare totală de 31.870.000 de euro. Dintre acestea, 10 cereri de finanțare, însumând 410.000 de euro, au fost depuse de tineri care lucrează în străinătate (componenta diaspora). 

Cele mai multe solicitări de finanțare, 200, au fost depuse de tinerii fermieri pentru investiții în horticultură, valoarea lor fiind de 8,16 milioane de euro.

De asemenea, AFIR a primit 146 de cereri de finanțare pentru culturi de câmp, cu o valoare de 5,94 milioane de euro. 

Pentru culturi mixte, 138 de tineri fermieri au depus solicitări de finanțare în valoare de 5,63 milioane de euro.

Totodată, o altă ramură agricolă care a prezentat interes este apicultura, pentru care s-au depus 97 de cereri de finanțare, în valoare de 3,88 milioane de euro. 

În ce privește investițiile mixte, atât vegetal, cât și zootehnic, AFIR a primit 81 de solicitări de finanțare, însumând 3,43 de milioane de euro.

Pentru creșterea bovinelor de lapte, 75 de tineri fermieri au depus proiecte, valoarea investițiilor solicitate fiind de 3,12 milioane de euro.

Alte 22 de cereri de finanțare s-au depus la AFIR pentru investiții în ferme mixte de animale, cu o valoare de aproximativ un milion de euro.

Pentru investiții în creșterea ovinelor, caprinelor și bovinelor de carne, 10 tineri fermieri au depus cereri de finanțare în valoare de aproximativ jumătate de milion de euro.

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista