pomicultura - REVISTA FERMIERULUI

O renumită companie germană a scos recent pe piață două motoburghie de pământ de generație nouă, echipamente destinate plantării de toamnă a copacilor.

În această perioadă a anului, pasionații de grădinărit au timpul ideal pentru a sădi pomii fructiferi sau vița-de-vie. Și asta, pentru că pomii plantați în această perioadă câștigă minimum o treime de vară, față de cei plantați primăvara. În plus, plantarea de toamnă asigură un procent mai ridicat de prindere a rădăcinilor și este recomandată pentru majoritatea tipurilor de culturi. Pentru a reduce timpul și efortul la săparea gropilor, se folosesc o serie de utilaje corespunzătoare, care vor ușura considerabil munca.

„Compania Stihl a conceput utilaje pe care le regăsim pe toate piețele dezvoltate, cu tradiție în zona agricolă și nu numai. În urmă cu 65 de ani, Stihl construia primele astfel de motoutilaje, folosind motoarele concepute în propria fabrică. În prezent, noile motoburghie de pământ – BT 131 și BT 360 – fac parte dintr-o nouă generație de echipamente de grădinărit. Motoburghiul BT 131 este dotat cu tehnologia Stihl 4 MIX, cu un rezervor de combustibil mărit, care combină motorul în doi timpi cu motorul în patru timpi. Această tehnologie reduce considerabil consumul de combustibil, dar și noxele emise. Burghiul BT 131 este conceput pentru un singur utilizator, iar cu ajutorul frânei QuickStop cu manetă de declanșare, utilajul poate fi scos din pământ prin rotire în sens invers. De asemenea, tehnologia poate întrerupe fluxul de combustibil atunci când dispozitivul se blochează în sol”, se menționează într-un document de presă remis redacției.

2motoburghiu STIHL BT 131BT 131 și BT 360 au fost concepute pentru forarea găurilor în pământ, pentru lucrări de plantare, pentru construcții sau pentru prelevarea probelor de sol. Instrumentele, create inclusiv pentru terenuri greu accesibile, sunt echipate cu un cadru cu amortizare care asigură o reducere considerabilă a vibrațiilor, iar lucrările se pot desfășura cu un efort minim.

BT 131 este un motoburghiu conceput pentru un singur operator. Din punctul de vedere al specificațiilor tehnice, furnizează 1.9 cai putere (CP), pe un motor de 36,3 centimetri cubi (cmc), tot ansamblul cântărind 10 kg. În cazul BT 360, motorul este aproape dublu, din punctul de vedere al capacității, 60,3 cmc și cu o putere de 3,9 CP. Masa motoburghiului este de 28,8 kg, iar acesta poate fi folosit pentru lucrări de forare dificile, fiind conceput pentru a fi manevrat de două persoane.

Manevrabilitatea în timpul funcționării celor două produse este asigurată de mânerul multifuncțional, utilajele fiind comandate printr-o simplă apăsare de buton, mâna rămânând în poziția de lucru. În plus, căptușeala de poziționare de mari dimensiuni oferă, pe lângă confort în utilizare, manevrarea liniștită și exactă a motoburghiului.

Publicat în Comunicate

Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Adrian Chesnoiu a participat joi, 25 octombrie 2018, la Simpozionul Regional „Dezvoltarea durabilă a mediului rural”.

Evenimentul a avut loc la Craiova cu prilejul aniversării a 18 ani de la înființarea primei Agenții de plăți care a gestionat fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală și a structurii sale aferente Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

La eveniment au participat, alături de Adrian Chesnoiu, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Alexandru Potor, precum și oficialități regionale, parteneri instituționali de la nivel central și regional ai AFIR, reprezentanți ai mass-media și ai Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud-Vest Craiova.

În cadrul simpozionului au fost acordate distincții beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 care au realizat investiții în mediul rural din regiunea Olteniei, precum și instituțiilor care au acordat sprijin în derularea Programului.

„Pentru evenimentul din această seară, care se înscrie în seria întâlnirilor pentru aniversarea majoratului Agenției, am ținut în mod deosebit ca împreună cu colegii mei de la centru și cu secretarul de stat pentru dezvoltare rurală, Alexandru Potor, să fim alături de întreaga echipă a AFIR de la nivel regional și județean. Rezultatul obținut anul acesta, acela de a depăși suma de 1,2 miliarde de euro, plăți efective în exercițiul financiar 2018, nu se putea realiza decât cu implicarea de care ați dat dovadă și cu sacrificiile pe care fiecare dintre dumneavoastră le-ați făcut. Pentru acest fapt vă mulțumesc. Am convingerea că anul financiar 2019 va fi unul cu același succes ca cel care s-a încheiat, dar și ca cel din 2017, când am depășit ținta de absorbție stabilită și am reușit să aducem în țară 1,55 miliarde de euro”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

În marja conferinței, directorul general a vizitat în cursul zilei de joi, 25 octombrie 2018, împreună cu reprezentanții conducerii Agenției de la nivel regional și ai presei centrale și locale, patru proiecte finanțate de AFIR prin PNDR 2020, care vizează investiții în pomicultură, în panificație și în sectorul non-agricol.

Potrivit presei locale, șeful AFIR a vizitat o plantație de meri. Șerban Marin, un oltean care a trăit mulți ani în Italia, a reușit să pună câțiva bănuți de-o parte și s-a întors în țară cu visuri mărețe și cu multe cunoștințe despre agricultură și pomicultură. Nu după mult timp a întocmit un proiect și-a depus dosarul pentru finanțare, a câștigat, iar acum muncește la propria fermă de meri, de care este foarte mândru. Cu cei 100.000 de euro ai săi și cu 200.000 luați prin program și-a pus la punct afacerea, iar nemulțumirea sa este faptul că tot ceea ce produce în acest moment vinde la export, prețul fiind un pic mai ridicat decât cel cu care noi importăm mere crescute „în laborator”. Pasul următor pe care îl are în vizor Șerban este achiziționarea de depozite frigorifice pentru a reuși să vândă mai mult pe plan local produsele sale sănătoase, naturale, cu gust adevărat de măr.

Publicat în Comunicate

Pe lângă o serie de probleme cauzate sectoarelor pomicol și viticol de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018, conform Jurnalului Agricol întocmit de Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) luni, 19 martie 2018 și intrat în exclusivitate în posesia noastră, în ultimele zile, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pot apărea pagube la culturile de grâu, de orz și de rapiță înființate pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute, cât și ca urmare a efectelor negative ale bolilor plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite.

La capitolul probleme înregistrate în pomicultură, cel mai mare grad de dăunare pare să fie înregistrat la ICDP Pitești – Mărăcineni acolo unde, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip.

În plus, în ceea ce privește pomicultura, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi de 66 la sută la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și de 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

Nu în ultimul rând, la capitolul culturi de câmp, frigul ar putea genera reduceri de producție în unele zone din sud-estul și estul țării.

Pomicultură

Potrivit datelor meteo furnizate de ANM București, respectiv informărilor fenologice provenite de la ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu, temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/maximele zilei anterioare) a variat, după cum urmează: la ICDP Pitești Mărăcineni, intervalul a fost de minus 5,6 grade Celsius – 3,8 grade Celsius; la SCDP Băneasa acesta a fost de minus 5,5 grade Celsius – 0,6 grade Celsius; la Bistrița, intervalul a fost de minus 4,1 grade Celsius – minus 1,2 grade Celsius; la SCDP Constanța intervalul a variat între minus 7 grade Celsius și minus 3 grade Celsius; la SCDCPN Dăbuleni temperatura a variat între minus 3,1 grade Celsius și 3,8 grade Celsius; la SCDP Geoagiu - 0,9 grade Celsius – 7,6 grade Celsius; la SCDP Iași - minus 11,5 grade Celsius – minus 5,7 grade Celsius; la SCDH Târgu Jiu - minus 2,2 grade Celsius – 7,4 grade Celsius, în timp ce la SCDP Voinești, intervalul a variat între minus 5,7 grade Celsius și 2,2 grade Celsius.

Pomii nu au pornit în vegetație, afirmă totodată cei de la ASAS, cu excepția SCDP Constanța. Acolo, soiul de migdal Sandi se află la începutul înfloririi, iar soiurile de piersic sunt în stadiul de buton roz și cele de cais în cel de buton alb. De asemenea, la ICDP Pitești – Mărăcineni, pomii se află la începutul umflării mugurilor la unele soiuri de măr și cireș și de dezmugurire la soiul de piersic – Filip și Redhaven, respectiv la speciile de arbuști fructiferi afin (Vaccinium corymbossum, soiurile Aurora, Liberty, Huron, Eliot, Duke, Safir, Simultan și Lax), coacăz negru (Ribes nigrum L., soiurile Ronix și Abanos), lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika, dezmugurit), cornul (Cornus mass L., dezmugurit) și socul (Sambucus nigra L.).

În ceea ce privește capitolul pierderi înregistrate de sectorul pomicol, la SCDP Iași, procentul mugurilor de rod afectați la cais (soiul Amiral) este de 15 la sută, iar la VT 950349 de 5%. În cazul piersicului (soiul Filip) vorbim de pierderi care însumează 10%, în timp ce la cireș (hibridul HC 930209 - extratimpuriu) pierderile sunt de 5 la sută.

La SCDP Constanța, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați înainte de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie la soiul Cardinal era de 21%, la Springcrest de 17%, la Redhaven de 11%, iar la Southland de 17,5%. La specia cais, procentul mugurilor de rod afectați în cazul soiului Neptun este de 4%, la Goldrich de 5 la sută, respectiv Mamaia - 6%. La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană.

Pentru SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 (minus 17,6 grade Celsius) este de 70%, în timp ce la piersic este de 10 la sută.

În cazul ICDP Pitești – Mărăcineni, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip și de 72 la sută la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș, soiul Sweetheart, procentajul este de 42% din cauza gerului din dimineața zilei de 1 martie 2018 (minus 20,4 grade Celsius în afara adăpostului meteo la 2 m de la nivelul solului).

Potrivit specialiștilor, în ceea ce privește temperaturile critice, la speciile pomicole la care mugurii de rod s-au umflat, pagube de 10 la sută pot apărea la temperaturi care variază în intervalul minus 8 grade Celsius - minus 9 grade Celsius pentru ca, la minus 16 grade Celsius - minus 17 grade Celsius, pagubele provocate mugurilor de rod să ajungă până la 90 de procente. La speciile piersic și cais în faza de buton roz sau alb, limita de rezistență este de minus 4 grade Celsius pentru 10 la sută pierderi, respectiv minus 10 grade Celsius pentru 90% pagube.

Viticultură

Temperaturile înregistrate de specialiști în zonele viticole (minima absolută) au variat, astfel că în cazul Podișului Transilvaniei (podgoria Târnave) temperatura a fost de 4 grade Celsius. În plus, în ceea ce privește Dealurile Moldovei (podgoria Iași) temperatura a fost de minus 8,9 grade Celsius, în podgoria Odobești temperatura măsurată a fost de minus 6,4 grade Celsius, iar în podgoria Dealul Bujorului (ambele tot în zona Dealurilor Moldovei), termometrul a indicat minus 6,2 grade Celsius. În ceea ce privește Dealurile Munteniei și Olteniei, temperatura înregistrată a fost de minus 4 grade Celsius în podgoria Dealu Mare - centrul viticol Pietroasa, de minus 4,4 grade Celsius în centrul viticol Valea Călugărească, iar la podgoria Ștefănești temperatura măsurată a fost de minus 3,9 grade Celsius. Pentru V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat) temperatura a fost de minus 2 grade Celsius. Nu în ultimul rând, în cazul Colinelor Dobrogei (podgoria Murfatlar) temperatura din termometru a indicat minus 2,0 grade Celsius.

Deocamdată, conform specialiștilor ASAS, plantațiile viticole nu au pornit în vegetație.

Chiar și așa, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi cuprinse între 26 la sută la soiul Gelu și 66% la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și între 30 de procente la soiul Fetească Regală și 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectuarea tăierilor de compensare”, menționează specialiștii ASAS.

Culturi de câmp

În ziua de luni, 19 martie 2018, în estul și în sudul țării s-a înregistrat un episod de iarnă târzie. Potrivit măsurătorilor raportate către ASAS, temperaturile maxime din zonele cu culturi de toamnă au variat de la minus 8,4 grade Celsius (la Rădăuți) la 9,5 grade Celsius (Sibiu). În Moldova, temperaturile minime au coborât sub minus 10 grade Celsius (minus 11,6 grade Celsius la Roman), dar stratul de zăpadă a ajuns până la 20 de cm.

În Bărăgan, temperaturile minime au coborât până la minus 6,4 grade Celsius la Slobozia, dar stratul de zăpadă a fost foarte subțire. În restul regiunilor de interes temperaturile minime nu au scăzut sub minus 5 grade Celsius.

La Fundulea, temperatura maximă a aerului (la ora 01:00) a fost de 3,8 grade Celsius, valoarea minimă (la ora 20:00) a fost de minus 5,2 grade Celsius, iar valoarea medie a fost de minus 1,7 grade Celsius. Stratul de zăpadă a fost de 1 cm, în timp ce temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fost de 6,8 grade Celsius.

Bazându-se pe datele din teren cu privire la starea culturilor de grâu, de orz și de rapiță, cercetătorii ASAS au constatat că starea de vegetație a acestora este una staționară (creșterea vegetativă a fost oprită de temperaturile mai scăzute). În zonele sudice și parțial în Transilvania plantele sunt decălite și pot fi afectate sever de temperaturi mai scăzute de minus 6 grade Celsius la nivelul nodului de înfrățire.

Tot ei au precizat că activitatea dăunătorilor (inclusiv Tanymecus, a cărei prezență a fost semnalată în urmă cu două zile în câmpurile laboratorului de protecția plantelor de la INCDA Fundulea) a fost stopată de către temperaturile scăzute și umiditatea ridicată.

„Vor fi avantajate insectele care și-au întârziat reluarea activității, iar primul val de atac va avea, probabil, o intensitate mult mai scăzută sau mai tardivă decât ar fi avut fără acest episod de iarnă târzie. Bolile plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite vor fi favorizate de cantitatea mare de frunze moarte”, precizează acesta în Jurnalul Agricol din 19 martie 2018.

În ceea ce privește pierderile care au fost înregistrate la aceste culturi, cercetătorii au constatat reduceri ale aparatului foliar, precum și pierderi probabile pentru genotipurile sensibile. Cu toate acestea, ei spun că sunt încă perspective bune de refacere pentru genotipurile rezistente cultivate cu tehnologia optimă, deși sunt de așteptat reduceri de producție în unele zone din sud-est și est. Mai mult decât pierderile directe cauzate de ger, pot apărea pagube suplimentare, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute.

Publicat în Tehnica agricola

Apariția într-un interval scurt de timp (3 - 6 zile) a unor temperaturi sub minus 15 grade Celsius nu ar permite recălirea pomilor, afirmă analiștii ASAS în cel mai nou Jurnal Agricol care prezintă starea de fapt la nivelul zilei de 26 februarie 2018, și preconizează totodată pierderi de ochi în areale viticole din nordul Moldovei (podgoria Iași), în contextul temperaturilor scăzute prognozate în intervalul 26-28 februarie 2018, în timp ce la capitolul cultură mare sunt posibile probleme locale pentru genotipurile mai puțin rezistente și în special pentru orz.

Conform documentului citat, în ceea ce privește cultura mare, zonele cele mai vulnerabile sunt în prezent în zona de sud a țării, mai exact în Câmpia Bărăganului și zona centrală a Dobrogei, acolo unde temperatura critică la nivelul nodului de înfrățire este estimată în prezent la minus 14 grade Celsius pentru grâul de toamnă și aproximativ minus 11 – minus 12 grade Celsius pentru orzul de toamnă.

„În ceea ce privește temperatura aerului, aceasta a scăzut pe parcursul nopții, continuând tendințele zonale menționate în precedentul raport”, mărturisesc analiștii ASAS în documentul citat. Chiar și așa, mai spun ei, diversele temperaturi minime înregistrate în Moldova (minus 19 grade Celsius la Iași și minus 18,6 grade Celsius la Roman) sunt atenuate de stratul de zăpadă de peste 15 cm și de gradul mai bun de călire decât în restul țării, dar sunt posibile probleme locale pentru genotipurile mai puțin rezistente și în special pentru orz. Temperaturile minime din Transilvania nu reprezintă încă un pericol direct, mai spun specialiștii ASAS, dar o expunere prelungită a nodului de înfrățire la temperaturi mai mici de minus 12 grade Celsius ar putea cauza reduceri importante ale aparatului foliar și chiar ale numărului de plante pe unitatea de suprafață.

„Aceste efecte nu sunt imediat vizibile și pot avea și manifestări indirecte vizibile până în perioada de formare a producției, dar cuantificarea lor nu este posibilă cu metodologia disponibilă în prezent”, se mai menționează în raport.

Temperatura aerului la Fundulea. Valoarea maximă la ora 15:00 – minus 3 grade Celsius. Valoarea minimă la ora 05:00 – 5,6 grade Celsius. Valoarea medie – minus 4,4 grade Celsius. În plus, stratul de zăpadă este de sub 1 cm (stratul de zăpadă de pe porțiuni mari de teren este spulberat de vânt), iar temperatura solului la adâncimea de 5 cm nu a scăzut sub 0 grade Celsius.

În cazul culturilor de grâu şi orz, starea de vegetație spune că impactul local al temperaturilor scăzute în nordul Moldovei va fi unul negativ, în timp ce nivelul atacurilor de boli si dăunători, dar și de pierderi va fi staționar. În ceea ce privește rapița, starea de vegetație este staționară, la fel și atacul de boli și dăunători, respectiv pierderile.

Pomicultură - pierderi la soiul de piersic Cardinal

Temperatura în zonele pomicole (minimele intervalului) - ICDP Pitești, Mărăcineni minus 9,3 grade Celsius; SCDP Băneasa minus 9,2 grade Celsius ; Bistrița minus 11,1 grade Celsius; SCDP Constanța 7 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni minus 8,5 grade Celsius; SCDP Geoagiu minus 6,9 grade Celsius; SCDP Iași minus 19,0 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu minus 7,1 grade Celsius; SCDP Voinești minus 9,3 grade Celsius.

Temperaturi critice (praguri termice periculoase) - la speciile nepornite în vegetație, ca urmare a temperaturilor relativ ridicate înregistrate în primele două decade ale lunii februarie (interval care a variat între 0 și 10 grade Celsius), apariția într-un interval scurt de timp (3 - 6 zile) a unor temperaturi sub minus 15 grade Celsius nu ar permite recălirea pomilor. Cu alte cuvinte, temperaturile scăzute din ultimele ore ar împiedica o creștere a rezistenței speciilor pomicole nepornite în vegetație la geruri, în limitele normale ale fenofazei de repaus vegetativ (minus 22 grade Celsius - minus 30 grade Celsius, în funcție de specie) și ar putea determina apariția pagubelor. În ceea ce privește speciile la care mugurii de rod s-au umflat (au pornit în vegetație), pagube de 10 procente pot să apară la temperaturi aflate în intervalul minus 8 grade Celsius - minus 9 grade Celsius, pentru ca, la minus 16 grade Celsius, minus 17 grade Celsius, pagubele provocate mugurilor de rod să ajungă până la 90 la sută.

Agronomii ASAS au constatat că, în ultima perioadă, pomii și arbuștii fructiferi nu au pornit deocamdată în vegetație, cu excepția SCDP Constanța, în cazul soiului de migdal Sandi și al celor de piersic Springold și Springcrest, a ICDP Pitești și Mărăcineni, cazurile soiului de piersic Filip și speciile de arbuști fructiferi afin (Vaccinium corymbossum, soiurile Aurora, Liberty, Huron, Eliot, Duke, Safir, Simultan și Lax), lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika), cornul (Cornus mass L., început dezmugurit) și socul (Sambucus nigra L.).

În ceea ce privește pierderile, în cazul SCDP Constanța, la specia piersic, procentajul de muguri de rod afectați în cazul soiului Cardinal este de 21 la sută, la Springcrest de 17%, la Redhaven de 11 la sută, iar la soiul Southland de 17,5. În ceea ce privește specia cais, procentul mugurilor de rod afectați se prezintă în felul următor: Neptun (4%), Goldrich (5%), respectiv Mamaia (6%).

„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, au ținut să specifice reprezentanții ASAS.

Sursele de informare care au stat la baza documentării informării privind pomicultura (în cazul datelor meteo) au fost ANM București, iar pentru fenologie ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu.

Viticultură - pierderi la Feteasca Albă

Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (podgoria Târnave minus 8 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iași minus 19 grade Celsius, podgoria Odobești minus 10,1 grade Celsius, podgoria Dealul Bujorului minus 11,9 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoria Dealu Mare/centrul viticol Pietroasa minus 8,4 grade Celsius, centrul viticol Valea Călugărească minus 8,1 grade Celsius, podgoria Ștefănești minus 8,5 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat minus 6 grade Celsius) și VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar minus 7 grade Celsius).

Cu privire la temperaturile critice (pragurile termice periculoase), în cazul soiurilor pentru strugurii de masă - Cardinal, Afuz Ali, Muscat de Hamburg, Italia, Victoria, precum și la cele pentru vin - Merlot, Plavaie, Syrah - vorbim de intervalul minus 14 - minus 16 grade Celsius, iar la soiurile pentru struguri de masă - Chasselas Dore, Coarna Neagră selectionata -, respectiv la soiurile pentru vin - Fetească Albă, Riesling Italian - de minus 16 – minus 18 grade Celsius. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește soiurile pentru vin - Fetească Neagră, Fetească Regală, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, cât și Pinot Noir – intervalul temperaturilor critice variază între minus 18 – minus 20 grade Celsius.

„Rezistența la ger este influențată de următorii factori: nivelul producției din anul anterior (nivelul ridicat conduce la o sensibilizare a viţelor la ger), nivelul de aprovizionare al solului în elemente nutritive, în special cu K (conferă rezistență la ger), durata și nivelul temperaturilor scăzute, alternanța temperaturilor scăzute cu cele ridicate, amplasamentul plantației (temperatura la șes este cu 2-5 grade Celsius mai scăzută decât în pantă)”, spun specialiștii agrometeo în raport, la capitolul viticultură.

Datele de specialitate valabile la nivelul zilei de 26 februarie 2018 mai relevă că grosimea stratului de zăpada a fost de 15 cm în podgoria Iași și de 5 cm în podgoria Murfatlar. În arealele viticole, cum sunt podgoria Târnave, podgoria Odobești, respectiv podgoria Dealu Mare, stratul de zăpadă este nesemnificativ ( 2 cm), în timp ce în podgoria Miniș-Maderat nu a fost semnalat strat de zăpadă.

În privința pornirii în vegetație, nici la vița de vie acest proces nu s-a declanșat, iar în ceea ce privește pierderile, în podgoria Iași, ca urmare a finalizării analizelor de viabilitate, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin, după cum urmează: Fetească Albă (70%), Fetescă Regală (30%), Muscat Ottonel (19%). Pierderi au fost înregistrate și la soiurile de masă: Gelu (26%), Chasellas Dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).

Specialiștii academiei au precizat în ediția actuală a Jurnalului ASAS că, în general, soiurile pentru struguri de masă sunt mai sensibile la ger comparativ cu soiurile pentru struguri de vin.

„Limita de rezistență la ger este de minus 16 – minus 18 grade Celsius la soiurile pentru struguri de masă si minus 18 – minus 20 grade Celsius la soiurile de vin”, se precizează în document.

De asemenea, analiștii ASAS preconizează pierderi de ochi în areale viticole din nordul Moldovei (podgoria Iași), în contextul temperaturilor scăzute prognozate în intervalul 26-28 februarie 2018.

„În plantațiile cu pierderi peste 20 la sută se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, conform agronomilor care și-au adus contribuția la document.

La întocmirea acestui capitol, ca surse de informare au contribuit ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, cât și INCDBH Ștefănești.

Publicat în Cultura mare

Cu un stilou scump, aparținând șefului AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii, Petre Daea, și-a notat până și ora la care liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a comunicat subalternului său cu titlu de ordin să ajungă oarecum din urmă performanța Republicii Moldova de a avea suprafețe arabile protejate împotriva căderilor de grindină de 1,6 milioane ha, dar să o și depășească prin protecția de 100% a culturilor pomi-viticole, precum și agricole din România.

Pe lângă protecția sută la sută a întregii suprafețe agricole a țării împotriva căderilor de grindină, Dragnea i-a trasat subalternului său directiva ca tot până în 2020 să dezvolte un pachet integrat de protecție, prin adăugarea unui sistem de stimulare a precipitațiilor.

Chiar și cu existența acestui pachet integrat de protecție, în cazul unor dezastre naturale, potrivit spuselor președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Executivul „nu va sta insensibil”, lăsând să se înțeleagă că fermierii ar urma să fie sprijiniți financiar.

El a categorisit acest sistem ca fiind unul de securitate națională și a precizat că actuala coaliție guvernamentală va sprijini 100% demersul de dezvoltare a sa.

„Așa cum e firesc, celui care muncește foarte mult i se dă și mai mult să muncească. Vă anunț, domnule ministru, că obiectivul s-a schimbat - cel din campania electorală - în sensul că obiectivul va fi acoperirea întregii suprafețe a țării. Nu putem lăsa culturile agricole. (...) Așa că să vă îngrijiți, să faceți cele necesare pentru ca, din punct de vedere logistic, administrativ și financiar, să prindem în bugetul anului viitor cele necesare, iar 2024 să-l aducem în 2020. Asta însă cu condiția ca, în 2020, toată suprafața țării să fie acoperită. (...)

Eu vă propun, domnule ministru – un om tânăr, cu foarte multă putere de muncă –, să duceți la capăt și sistemul de stimulare a precipitațiilor, să faceți un pachet integrat. Eu m-am bucurat foarte mult când am auzit care este suprafața protejată în Republica Moldova – 1,6 milioane hectare. Sigur că poate părea pentru unii un obiectiv prea mare să ajungem din urmă Moldova, dar eu cred că putem depăși acest obiectiv și faptul că ani de zile autoritățile române nu au dat importanța maximă acestui tip de acțiune arată, de fapt, o parte din cauzele care au făcut ca agricultura românească să fie în situația în care se găsește, cu sute de mii de tone importuri și mii sau zeci de mii de tone exporturi și discutăm ori de legume, ori de fructe, ori de carne, de toate felurile.

Din partea majorității guvernamentale și din partea tuturor structurilor care vor fi necesare, veți avea tot sprijinul, pentru că este un obiectiv de securitate națională.

Dacă cumva, în anumite zone, anumite specii vor fi afectate, Guvernul României nu va sta insensibil sau nu va sta să se uite, dând vina numai pe Dumnezeu sau pe vreme, dar eu nu cred că efectele vor fi atât de mari. Haideți să așteptăm să se finalizeze toată această perioadă de schimbări climatice destul de neobișnuite și vorbim după aceea”, a afirmat Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la sediul UCCG Moldova 2, Vrancea.

Potrivit spuselor sale, programul antigrindină a fost cuprins în programul de guvernare PSD, astfel încât să se ajungă la o acoperire de aproximativ 850.000 ha.

IMG 20170421 123118 1În plus, pesedistul a spus că dezvoltarea sectorului de protecție antigrindină și de stimulare a precpitațiilor va duce la crearea de noi locuri de muncă, dar și la dezvoltarea industriei de apărare pe orizontală.

„În etapa în care ne aflăm, așa cum am convenit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), să acoperim 500.000 ha la 15 aprilie 2017, obiectivul a fost îndeplinit, iar până la sfârșitul anului să ajungem la 850.000 ha.

Ne interesează să dezvoltăm un sistem complet de stimulare de precipitații și de combatere a grindinei, care să acopere tot teritoriul țării. Este foarte bun sistemul, este gândit în special pentru pomicultură și viticultură, dar nu putem să lăsăm la voia destinului culturile agricole din sud, din Bărăgan, din Câmpia de Vest, din Moldova. Am vorbit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), în perioada următoare vor upgrada programul inițial, în așa fel încât în maximum doi ani să avem toată țara acoperită. În același timp, efectul benefic, dincolo de efectul bun pentru fermieri și pentru agricultură, în general, va fi și pentru industria din România. Au fost capacități de producție care au dispărut și care, acum, vor reveni la viață, vor asigura tot ceea ce este necesar, plecând de la rachete, cutii, instalațiile, aruncătoarele de rachete, inclusiv acele benzi de care operatorii vorbeau și care, acum, nu se mai fabrică în România pentru că, la Făgăraș, a dispărut autorizația de mediu”, a conchis Dragnea.

În contextul afirmațiilor legate de securitatea națională, fostul șef al ANM, Ion Sandu, i s-a plâns lui Dragnea și lui Daea de acțiunile subversive ale fostului guvern tehnocrat de a introduce management privat la meteorologie. Cei doi i-au promis lui Sandu că lucrurile se vor schimba.

„Până acum, ANM a susținut total această activitate, în sensul că toată informația din ANM este și în acest centru, și în cel de la Iași, dar și în cele care vor urma”, a afirmat Ion Sandu, un apropiat al  generalului de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Direcției Generale Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul MADR. „Profit de această ocazie să spun despre mesajele pe care le-am dat în ultimul timp cu privire la inițiativa făcută de vechiul guvern, cu privatizarea sau managementul privat, una care poate să încurce și acest program și am documente în acest sens. Am documente care atestă că nici acest program nu va putea funcționa cu management privat”.

IMG 20170421 12182945 de milioane de euro pentru 2017 și 2018. „Cu 34 de puncte de lansare, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha” (Florescu, MADR)

Într-o declarație înainte de conferința de la UCCG Moldova 2, Vrancea, de vineri, 21 aprilie 2017, generalul de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul Ministerului Agriculturii, a mărturisit că în programul de guvernare s-au alocat destui bani pentru sistemul național antigrindină. Mai exact, pentru anul 2017, sunt disponibili în jur de 20 de milioane de euro, iar pentru anul anul acesta și pentru 2018, cumulat, s-au alocat 45 de milioane de euro și o protecție de 880.000 ha.

Dacă în prezent, conform spuselor sale, sunt funcționale 34 de puncte de lansare, până la sfârșitul anului, se vrea rachetizarea a 60 de astfel de puncte de lansare.

„(...) Fonduri sunt mai mult decât suficiente pentru a implementa acest sistem la nivel național. Bineînțeles, vom activa și sistemul de aviație, cât și alte tehnologii cum sunt și generatooarele terestre, pentru protecția împotriva grindinei sau pentru uniformizarea fenomenelor extreme.

La nivel național, în momentul de față sunt 34 de puncte funcționale. În plus, 11 puncte de lansare vor fi puse anul acesta în funcțiune, dar ele parcurg anumite etape. Cu aceste 34 de puncte, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha. Dublăm astfel capacitatea de protecție. În anul 2016 am funcționat cu 17 puncte de lansare și am protejat în jur de 280.000 ha.

După Legea 173 am prevăzut centrele și unitățile de combatere, unde vor fi implementate și astfel avem trei centre zonale: Moldova, Muntenia și Transilvania. În cadrul acestora vom aplica șapte dezvoltări de combatere (în ordinea implementării): Prahova, Iași, Vaslui, Vrancea, Vâlcea (aici mai puțin pentru că, deocamdată, avem doar trei puncte de lansare), Timișoara, Târnăveni, Mureș, Buzău, Craiova.

Până la sfârșitul anului intenționăm să mai construim încă 26 de puncte de lansare, astfel că, atunci, vom avea în jur de 60 de puncte de lansare. În anul 2018 ajungem la o protecție de aproape un milion de hectare, mai exact 880.000 ha. Vorbim aici de protecție 100%, dar influența este mult mai mare. Dacă un punct de lansare protejeasă 15 km pătrați, influența este pe 40 km pătrați”, a punctat fostul militar de carieră.

Alături de unitatea-pilot de la Prahova, în 2011 și-a început activitatea unitatea de la Iași, anul trecut unitatea de la Focșani, iar anul acesta – îmbucurător – și-a demarat activitatea și unitatea Oltenia cu grupul Drăgășani. De asemenea, sunt în stadii avansate Timișul și Mureșul, urmând ca, în etapa imediat următoare, să fie funcțională unitatea din Maramureș.

2210114 origExcepția... confirmă oare regula?

Într-un articol publicat de partenerii noștri de la „Surse și Resurse”, cei care de altfel ne-au susținut și cu o parte din suportul logistic de transmisie LIVE pe pagina de Facebook a evenimentului din Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, același general în rezervă, Căunei-Florescu, mărturisea de această dată în fața fostului ministru al Agriculturii, Daniel Constantin (aflat în prezent într-un puternic con de umbră), în data de 2 octombrie 2015, de o mai veche breșă în buna funcționare a sistemul de rachetizare. Asta poate și pentru a mai descreți frunțile celor prezenți la eveniment, ca urmare a imposibilității lansării rachetelor antigrindină, fapt care nu a mai fost valabil cu ocazia vizitei lui Dragnea.

Potrivit articolului publicat de colegii noștri, unul dintre oamenii care „acum câțiva ani” activau într-un punct de lansare rachete antigrindină (cel mai probabil angajat al firmei care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova) s-a panicat în momentul în care trebuia să execute foc asupra unei formațiuni noroase periculoase, a scăpat proiectilul din mâini și, potrivit spuselor lui Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a pierdut controlul sfincterian și... „a fugit”.

​„Nu este nici o glumă proastă, și nici păcăleală inițiatică tipic militărească. Sunt afirmațiile cu subiect și predicat ale generalului-maior cu două stele, în rezervă, dr. ing. Gheorghe Căunei Florescu, șeful AASNACP, cu ocazia inaugurării Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea”, spun colegii și prietenii noștri de la http://sursesiresurse.weebly.com/ „Răspunsul său vine în primă instanță, surprinzător, la întrebarea reporterului nostru dacă putem exporta rachete antigrindină performante și în Republica Moldova, proiectile și sisteme de tragere (RAG96 și RAG96S, respectiv lansatorul LARMA 1) fabricate de Electromecanica Prahova, ca soluție mult mai eficientă la produsele exportate de vecinii noștri de peste Dunăre, celorlalți vecini ai noștri cu capitala la Chișinău. Conform unor informații provenite din surse militare, aceste proiectile bulgărești ar fi produs inclusiv incidente în Republica Moldova”.

Ca fapt divers, de exploatarea Unității Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova s-a ocupat în ultimii ani... chiar Electromecanica Ploiești, producătorul rachetelor românești, potrivit site-urilor de licitații http://licitatiipublice.clubafaceri.ro, www.dgmarket.ro, www.tenderise.eu și altele.

„Practic, noi avem proceduri, avem foarte bine pusă la punct partea de legislație. De asta am susținut să avem lege și să avem proceduri, că altfel este responsabilitatea foarte mare. Aici (n.r. - UCCG Moldova 2 Vrancea, punct de lansare Panciu) lucrează 24 de ore din 24 doi oameni (n.r. - unitatea este deservită de General Conf Group, un furnizor de îmbrăcăminte de protecție, uniforme militare, echipamente de supraveghere etc.). Doi oameni stau în punctul de lansare. În momentul când vine fenomenul extrem, se întunecă; începe să trăsnească. Când asta se întâmplă, te cuprind fiorii. De aceea, oamenii trebuie să aibă o bună pregătire și noi totdeauna, anual, îi trimitem la psiholog. Și nu la orice psiholog, ci la psihologul pe securitate națională. Deci nu te duci să-ți pună o ștampilă. Cu toate acestea, la Prahova, acum câțiva ani, a trecut și un om mai puțin verificat. În momentul în care a început furtuna, se deplasa cu racheta de la rastel către instalația de lansare și a trăsnit o dată. În momentul acela a scăpat racheta, a făcut pe el și a fugit. A rămas unul singur, acela a luat racheta, a introdus-o (...). Asta trebuie făcută în câteva minute, că dacă nu a trecut norul și ai pierdut (...). Cel în cauză a plecat și n-a mai venit”, a precizat fostul militar de față cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, jurnaliști și alți invitați.

„Nu spunem că afirmația șefului AASNACP a fost intenționată sau nu, direcționată sau nu, pentru că nu știm anume cu câți ani în urmă s-a petrecut evenimentul. Aceasta este însă realitatea faptelor. Legăturile cu furnizorul de servicii care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova au fost făcute ulterior doar prin muncă de documentare, informațiile fiind disponibile pe Internet. Important de menționat este că acest tip de incident a avut loc, iar semnalul de alarmă este de ce unități care ar fi trebuit să fie deservite de personal militar angajat sunt gestionate de firme private, chiar dacă au experiență ca furnizori de material de specialitate (oricare ar fi el). Până la urmă, de buna funcționare a acestor sisteme ține inclusiv bunăstarea fermierilor și siguranța cetățeanului”, precizau totodată cei de la Surse și Resurse.

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor  măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.

UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.

Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.

Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.

Publicat în România Agricolă

Pe 9 iunie 2016, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni – Argeș a avut loc lansarea oficială a lotului demonstrativ al Casei Olandeze a Pomicultorului în prezența Ambasadorului Olandei la București, Stella Ronner-Grubačić.

Pe o suprafață de aproape un hectar a fost înființată o livadă superintensivă de măr, investiția fiind suportată de Casa Olandeză a Pomicultorului și Ambasada Olandei. La eveniment au participat peste 60 de fermieri, oameni de afaceri din sectorul pomicol, consultanți, cercetători, autorități locale și reprezentanți ai MADR, cărora le-au fost prezentate în câmp, lângă mica livadă model, tehnologiile moderne pentru înființarea plantațiilor superintensive de măr.

Lotul demonstrativ de la ICDP Mărăcineni este deschis în continuare tuturor celor care au în vedere demararea unui proiect în domeniul pomiculturii.

Publicat în Eveniment
Pagina 7 din 7

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista