pomicultura - REVISTA FERMIERULUI

Campania de plantări de toamnă se prelungește până la sfârșitul lunii noiembrie, respectiv până la survenirea înghețului la sol, iar în regiunile unde toamna continuă să fie prezentă, plantarea pomilor fructiferi se poate prelungi chiar și în perioadele frumoase din timpul iernii, așa-numitele „ferestre ale iernii”. În rândurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual), vă spune ce aveți de făcut în această perioadă în care se plantează pomii și, totodată, vă recomandă o tehnologie de cultură.

Cei care din diverse motive nu reușesc să planteze în această toamnă și nici în ferestrele iernii, pot planta în primăvară, în prima urgență, respectiv sfârșit de februarie – început de martie, până la pornirea în vegetație a pomilor. „Totuși, în situația în care pomicultorii aleg să planteze primăvara, plantele trebuie să fie udate cât mai des, scurtate mai sever, iar procentul de prindere va fi mai scăzut, iar în multe dintre cazuri, pomii vor avea creșteri anemice, pentru că suferă transplantatul (mai ales în cazul speciilor sâmburoase)”, precizează dr. ing. Marius Viorel Roman.

În plantațiile pomicole, specialistul recomandă ca până la sfârșitul lunii noiembrie să se aplice tratamentul de igienizare cu sulfat de cupru 3% + uree - 5%. „În 10 litri de apă se vor amesteca 300 grame de sulfat de cupru și 500 grame uree și se vor îmbăia toți pomii fructiferi. În cazul speciilor piersic, nectarin, migdal, viță-de-vie și arbuști fructiferi este indicat să reducem dozele la jumătate, respectiv 150 grame sulfat de cupru și 250 grame uree”, explică proprietarul Pepinierelor Roman.

Spre sfârșitul lui noiembrie și chiar în decembrie, este indicat să se fertilizeze pomii fructiferi, atât cu îngrășăminte organice, respectiv gunoi de grajd proaspăt administrat în jurul tulpinilor și încorporat cât mai repede (în aceeași zi de la administrare), cu hârlețul la adâncimea de circa 10 cm. „Pe lângă îngrășămintele organice se pot aplica și îngrășăminte complexe NPK + microelemente, respectiv se vor administra la pomi proaspăt plantați circa 100 grame/pom, în partea superioară, de jur-împrejurul tulpinei. Doza crește progresiv cu cate 100 grame, la fiecare an, respectiv la pomi de anul 2 = 200 grame, pomi de anul 3 = 300 grame etc, iar la pomii de anul 5 și mai mari de atât, se vor administra circa 500 grame/pom, indiferent de vârsta acestora. Administrarea îngrășămintelor se face pe proiecția coroanei, iar acolo unde există sistem de fertigare și se folosesc îngrășăminte solubile în apă, se pot administra odată cu apa de irigat, prin fertirigare”, arată dr. ing. Marius Viorel Roman.

Înainte de tratamentul fitosanitar, este bine să se strângă și să se ardă fructele mumifiate, atât din pomi, cât și de pe jos, precum și frunzele care au căzut din pomi, deoarece, sunt sursă de infecție, pentru sezonul următor.

Tehnologie pentru o dezvoltare armonioasă a plantelor

Pentru o bună dezvoltare a pomilor, trebuie respectată o tehnologie de cultură complexă, respectiv pomii trebuie să fie scurtați în primăvară la circa 80 cm față de sol (în cazul pomilor tineri) și udați pe toată perioada anului, la intervale de circa 7 - 10 zile, cu norme de circa 30 litri apă/pom. „Totodată se vor aplica tratamente fitosanitare, la interval de aproximativ două săptămâni, pentru prevenirea agenților patogeni și a dăunătorilor, urmând ca primul tratament să se facă în prima decadă a lunii martie, cu Ovipron - 1,5% + Funguran - 0,4%, iar ulterior se vor succede celelalte tratamentele, la interval de circa două săptămâni, conform unui calendar de tratamente”, menționează specialistul.

Solul trebuie întreținut curat de buruieni, prin prașile repetate în jurul pomilor și cosirea buruienilor de pe intervalul dintre rândurile de pomi, știindu-se că acestea sunt plante gazdă pentru boli și dăunători.

Fertilizarea pomilor nu trebuie neglijată. Se poate începe de pe acum, cum s-a menționat și mai sus, cu gunoi de grajd, câteva lopeți în jurul fiecărui pom și chiar administrarea de îngrășăminte complexe NPK + microelemente, în doză de circa 100 grame/pom, dacă vorbim de pomi tineri, proaspăt plantați în această toamnă. „Fertilizarile se vor continua și pe parcursul anului viitor, atât la sol, cât și foliar, urmând ca la sol să aplicăm în primăvară, în prima decadă a lunii martie, odată cu apa de irigat, circa 100 grame uree/pom, iar la interval de circa trei săptămâni se va mai repeta această fertilizare de încă două ori. Tot odată cu apa de irigat la interval de aproximativ 30 de zile se poate adăuga și circa 50 ml Razormin/pom, dizolvat în 10 litri apă, pentru a stimula dezvoltarea sistemului radicular al pomilor”, accentuează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Odată cu tratamentele fitosanitare se pot aplica și diverse îngrășăminte foliare, care conțin pe lângă macroelemente și microelemente, astfel plantele dezvoltându-se armonios și neducând lipsă de hrană. Dintre îngrășămintele foliare, specialistul recomandă: Antonik - 0,1%, Cropmax - 0,2%, Razormin - 0,1% s.a., care se vor alterna, pe tot parcursul perioadei de vegetație, ultima fertilizare, realizându-se la sfârșitul lunii iulie.

Dr. ing. Marius Viorel Roman susține că prin aplicarea celor recomandate mai sus, plantele vor avea o dezvoltare armonioasă, vor suferi cât mai puțin transplantarea, iar procentul de prindere va fi unul foarte bun și va depăși 95%. În caz contrar, procentul de prindere al plantelor va scădea drastic, plantele vor avea o creștere anemică, iar pomii vor suferi vizibil.

Foto: www.pepinierele-roman.ro

Publicat în Horticultura

În plin sezon de plantări, pomicultorii trebuie să respecte recomandările specialiștilor în ce privește achiziția, păstrarea, plantarea și pregătirea pomilor pentru sezonul rece. În rândurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual), vă spune ce aveți de făcut și la ce să fiți atenți.

Este indicat ca, imediat după primirea coletului, pomii să fie bine hidratați, respectiv se pot imersa rădăcinile într-un vas cu apă pentru circa 24 -72 ore, dar nu mai mult de 72 ore, pentru a se evita asfixierea acestora, sau se vor introduce rădăcinile pomilor într-o groapă comună și se vor acoperi cu pământ ori nisip, iar ulterior se vor uda din abundență, pentru o bună hidratare. Astfel, pomii se pot păstra de la câteva zile până la câteva săptămâni, sau chiar până în primăvară, dacă din motive obiective nu reușiți să-i plantați în această toamnă.

La plantare se vor scoate succesiv pomii, de la stratificare, pe măsură ce aceștia vor fi plantați, iar înainte de plantare pomii vor trece prin procesul de pregătire de plantare, respectiv:

  • Fasonarea rădăcinilor, prin care se urmărește eliminarea rădăcinilor rănite, fracturate, precum și scurtarea vârfurilor acestora, pentru a stimula ramificarea acestora.

  • Mocirlirea rădăcinilor, respectiv se va pregăti un amestec de consistența smântânii, format din bălegar de vacă proaspăt sau mraniță sau pământ de pădure sau efectiv un pământ reavăn, bine mărunțit, care se va amesteca cu apă, astfel încât să obținem un amestec de consistența smântânii. După ce rădăcinile au fost fasonate se va trece la mocirlirea acestora, efectiv rădăcinile vor fi trecute prin acest amestec de consistența smântânii, în care se poate adăuga și un stimulator de înrădăcinate (de exemplu, Razormin - 0,5%, Radistim - 0,5%).

  • Plantarea propriu-zisă. După ce am pregătit gropile de plantare în prealabil sau chiar cu câteva săptămâni înainte, gropi generoase cu adâncimea de circa 50 cm și diametrul de 50 cm, se va trece la plantarea pomilor. Este foarte important ca la plantare punctul de altoire să nu fie îngropat, respectiv să rămână deasupra nivelului solului, de aproximativ două degete (2 - 3 cm), iar ulterior se va adăuga pământ progresiv și se va tasa energic, astfel încât să nu rămână spații de aer între rădăcini și sol.

  • Tasare energică. Atenție, solul se tasează foarte bine în jurul pomilor, ca și cum ar fi bătut cu maiul, astfel încât să fim siguri că nu au rămas spații de aer între rădăcini și sol.

  • Udarea pomilor. După plantare se vor uda cu cantități generoase de apă, în funcție de deficitul de apă din sol. Se pot folosi cantități de la 10 litri/pom și până la 50 litri/pom. Pe lângă hidratare, apa are rolul și de așezare a solului pe lângă rădăcini, respectiv eliminarea spațiilor de aer dintre rădăcini și sol. După ce pomii sunt udați și apa a pătruns în sol se mai poate repeta procesul de tasare a solului, o lucrare esențială, pentru o bună prindere a pomilor.

  • Tutorarea pomilor este o lucrare importantă. După plantarea pomilor este necesară tutorarea acestora, respectiv se va monta un tutore fiecărui pom, de care aceștia vor fi palisați, pentru a preveni aplecarea acestora la expunerea curenților de aer în sezonul rece.

  • Mușuroirea pomilor proaspăt plantați. După ce pomii au fost plantați se va trece la mușuroirea acestora, respectiv ridicarea unui mușuroi, peste punctul de altoire, înalt de circa 30 cm, care se va păstra peste sezonul rece, până în primăvară (luna martie), când se va îndepărta și se va efectua o alveolă/farfurie în care se vor uda pomii pe tot parcursul anului.

  • Protejarea pomilor contra rozătoarelor. În situația în care parcela în care sunt plantați pomii nu este prevăzută cu împrejmuire sau dacă dețineți animale (câini etc) care pot să roadă tulpina pomilor, este indicat să protejăm tulpina acestora cu plasă antirozătoare, care se poate achiziționa din comerț și se amplasează pe tulpina pomilor (de la sol și până la prima șarpantă), sau efectiv se folosește folie de plastic prin care se protejează tulpinile. În cazul folosirii foliei, aceasta se îndepărtează primăvara, iar în cazul plasei, aceasta se menține pe pom indiferent de sezon.

  • Opțional se poate realiza încă din toamnă o scurtare mai lungă a pomilor (mai ales în zonele predispuse la cantități mari de zăpadă, acumulări de polei, curenți de aer puternici). Această lucrare se execută pentru a evita frângerea pomilor sub acțiunea mecanică a factorilor climatici. Lucrarea presupune scurtarea axului la circa 1,20 metri și a lăstarilor anticipați la circa 30-40 cm, urmând ca intervențiile finale privind tăierile de formare a coroanelor să se realizeze primăvara, după data de 1 martie, când nu mai există risc de temperaturi excesiv de scăzute care pot produce înghețul la nivelul creșterilor anuale.

  • Foarte important este să achiziționați material săditor direct de la pepiniere autorizate, care să vă ofere material săditor certificat, autentic, sănătos, etichetat individual, iar pomii să fie cu rădăcină nudă, cât mai întreagă și bine hidratați. Majoritatea dintre pomicultori sunt atenți la partea superioară a pomilor (tulpină și eventuale ramuri), neglijând rădăcinile pomilor, care sunt foarte importante pentru prinderea și dezvoltarea armonioasă a pomilor.

Foto: www.pepinierele-roman.ro

Publicat în Horticultura
Miercuri, 14 Octombrie 2020 17:21

Tehnici vitale pentru o cultură de nota 10

În contextul concurențial al pieței, competitivitatea producătorilor agricoli trece la un nou nivel, având drept scop obținerea unor producții din ce în ce mai abundente. Provocarea maximă, însă, rămâne conceperea unui mix optim de tactici, care să aducă cifrele dorite fără costuri suplimentare. 

Științele agronomice pun la dispoziție strategii complexe de intervenție antropică, strategii non-invazive ori minim invazive, care, dacă sunt corect implementate, pot conduce la rezultate spectaculoase. 
Pentru a obține o cultură de o calitate cât mai înaltă, protejând, în același timp, solul, entomofauna benefică și mediul înconjurător, încă dinainte de a se începe cultivarea propriu-zisă, trebuie realizați câțiva pași vitali, pe care îi prezentăm mai jos.

1. Harta avantajelor naturale versus pericole

În primul rând, pentru fiecare plantă ar trebui, mai întâi de toate, schițată o hartă exhaustivă, atât a potențialelor pericole, cât și a avantajelor sale naturale. De multe ori, carențele de nutrienți ori apariția insectelor nedorite sau a eventualelor boli fitopatologice survin în urma unor „erori umane”, care ar putea fi eliminate din start doar prin analiza atentă a specificității plantei cultivate. 
Una dintre cele mai frecvente erori umane este cultivarea unei specii fără a-i cunoaște preferințele trofice.

Spre exemplu, roșiile preferă un sol ușor acid, iar o cultură masivă într-un cernoziom alcalin, căruia nu i s-a efectuat o analiză agrochimică în prealabil, ar duce la carențe de elemente nutritive semnificative pentru planta în cauză. Pentru corectarea acestora, ar trebui aplicate amendamente ce ridică, evident, costurile cu întreținerea culturii.

2. Plasare strategică a culturilor

În acest sens este esențială alegerea strategică a parcelelor cultivate, cu evitarea zonelor ce pot găzdui eventuali dăunători despre care cunoaștem că pot afecta cultura.

Din acest motiv, spre exemplu, grâul nu se cultivă niciodată lângă păduri. Acestea pot adăposti insecte, precum ploșnițe, care produc pagube semnificative primăvara. Speciile de ploșnițe Eurygaster, de pildă, iernează în frunzarul pădurilor de foioase. Când temperatura medie zilnică atinge 8-9° C, ploșnițele devin active. Atât adulții, cât și larvele atacă toate organele aeriene ale plantelor (frunze, tulpini, spice, boabe). Când spicul e atacat prematur, nu se mai desface, rămâne totalmente steril. Dacă atacul se manifestă spre maturitate, boabele se zbârcesc și au conținut redus de gluten.

3. Asolament bine documentat

Imediat după plasarea tactică a parcelelor, trebuie să ne asigurăm că vom realiza un asolament după cele mai inovative tehnici de împărțire a terenului cultivabil în loturi. Acestea pot fi extrem de importante în prevenirea și combaterea eventualilor dăunători.

Atacul viespei rapiței - Athalia rosae, care produce scheletizarea plantelor, compromițându-le total - poate fi prevenit și prin evitarea apropierii de alte loturi de crucifere.

4. Rotație în baza rezultatelor științifice

Următorul pas ar fi realizarea unei strategii de lungă durată a rotației culturilor, prin crearea unui raport eficient al plantelor care urmează a fi cultivate. Evitarea monoculturii sau a cultivării plantelor din aceeași familie, mai mulți ani la rând, va fi respectată. 
Rotația culturilor nu este o recomandare, ci o necesitate. Plantele aparținând aceleiași familii (cerealele păioase, spre exemplu) sunt atacate, în mare, de aceleași insecte și agenți fitopatogeni similari. Prin urmare, întreruperea ciclului de viață al acestora, prin sistarea condițiilor favorabile care îi ajută să supraviețuiască, este imperativă. 
Spre exemplu, Viermele vestic al porumbului - Diabrotica virgifera virgifera - își depune ouăle în sol. Acestea trec peste iarnă, iar în primăvară încep să se hrănească cu rădăcinile porumbului. Plantele atacate au o sensibilitate ridicată la cădere și se îngalbenesc. Este foarte dificil de identificat corect atacul, deorece, până la un punct, seamănă cu o carență de elemente nutritive sau cu lipsa de umiditate. De aceea, dacă a fost semnalată prezența dăunătorului, este interzisă monocultura.

5. Hibrizi adaptabili genetic

Alegerea soiurilor, hibrizilor în funcție de regiunea în care se însămânțează trebuie să fie făcută luând în considerare rezistența genetică și adaptabilitatea regională. 
Din fericire, băncile de semințe pun la dispoziție o varietate generoasă de opțiuni, special create pentru a se adapta condițiilor pedo-climaterice din majoritatea zonelor.

6. Material semincer certificat

Materialul semincer trebuie să aibă certificări oficiale și să provină din surse de încredere. Este necesară verificarea etichetei, care trebuie să menționeze clar pentru ce boli a fost tratată sămânța. Cei mai frecvenți agenți fitopatogeni ai speciei ar trebui menționați în lista tratamentelor cu care s-a acționat asupra semințelor. 
Spre exemplu, dacă la sămânța de grâu nu este specificat că a fost tratată de mălura (una dintre cele mai frecvente boli), acel material semincer nu trebuie cumpărat. Sămânța de sfeclă trebuie să aibă trecut în lista de tratamente și pe cel împotriva Bothynoderes punctiventris - gărgăriței sfeclei - un dăunător extrem de periculos, care atacă atât ca adult, cât și ca larvă.

7. Igienă horticolă minuțioasă

Igiena horticolă trebuie practicată cu rigurozitate, evitându-se totalmente aducerea în cultură a unor plante de proveniență incertă. 

Numeroase insecte dăunătoare și boli, inexistente în România, s-au răspândit în toată țara, din cauza plantelor aduse de peste hotare, cultivate fără o carantinare sau o analiză fitosanitară minuțioasă în prealabil. 

Așa a intrat în țară un dăunător extrem de polifag, păduchele din San-José (Quadraspidiotus perniciosus), care atacă peste 200 de specii, în special pomi fructiferi și arbori ornamentali. Este originar din Asia, dar s-a răspândit și în Europa din cauza comerțului cu material săditor și fructe.

8. Reguli drastice pentru îndepărtarea impurităților de pe utilaje

Mașinile agricole trebuie igienizate constant înainte de a intra să lucreze în sole. Aceeași regulă se aplică și uneltelor cu care se lucrează în spațiile protejate (sere, solarii). Nerespectarea regulilor de igienă duce la facilitarea răspândirii bolilor și dăunătorilor naturali. 
Sunt boli și insecte care se lipesc pe cuțitele utilajelor, pe blana animalelor, pe hainele lucrătorilor și sunt purtate către plante sănătoase, care sunt, ulterior, contaminate. 
Din acest motiv, specialiștii fitopatologi nu recomandă împrumutarea utilajelor. 

Așadar, dacă echiparea fermei este completă și permite acest aspect, ideal este să se lucreze doar cu tehnologie proprie.

9. Lucrări efectuate cu precizie elvețiană

Este necesar că lucrările solului să fie efectuate la adâncimi corecte, suficient de mari, încât să fie distruse larve/ouă/pupe/adulți care iernează în sol, precum viermii sârmă (larvele gândacilor pocnitori - Agriotes spp). Este o metodă de combatere eficientă a dăunătorilor care se hrănesc cu părțile subterane ale plantelor (rădăcini, tuberculi), precum coropișnița - Gryllotalpa gryllotalpa -, care roade galerii mari în turberculii de cartof, dar și la morcov, păstârnac.

10. Dezinfectarea solului 

Curățarea terenului de resturile vegetale, prin strângere sau ardere, resturi în care se pot adăposti dăunătorii, este iarăși un factor decisiv pentru sănătatea viitoarei culturi. Deși arderea pe suprafețe vaste rămâne un subiect sensibil, în unele cazuri, este un demers vital atât pentru sănătatea culturilor, cât și a solului. 
Dacă luăm în considerare Sfredelitorul porumbului - Ostrinia nubilalis -, acesta sapă galerii în tulpinile plantelor, unde rămâne și peste iarnă. De aceea, pentru diminuarea rezervei bilogice, se impune arderea cocenilor și a resturilor rămase pe sol. 
Aceste metode profilactice sunt vitale în cazul populațiilor extrem de adaptabile și greu de anihilat, precum Tuta absolută -  molia minieră a tomatelor -, care este imună la toate insecticidele de pe piață.

Toate aceste acțiuni strategice generale, precum și cele croite special pentru a respecta particularitățile fiecărei plante și dăunător în parte concură la rezultate excepționale în termeni de producție, grație prevenirii apariției insectelor dăunătoare și afecțiunilor fitopatologice nedorite, concomitent cu protejarea mediului care ne înconjoară. 

Articol scris de: JANINA CONSTANTIN, STUDENT FACULTATEA DE AGRICULTURĂ - USAMV BUCUREȘTI

Publicat în Tehnica agricola

Ștefan Gheorghiță, fermierul brăilean care striga din prima lună a anului că e secetă și nu l-a auzit nimeni o vreme, a primit, chiar de la președintele PRO AGRO, Ionel Arion, invitația de a colabora cu federația. S-a întâmplat în direct la postul AGRO TV, aseară – 12 octombrie 2020. Dr. ing. Ștefan Gheorghiță are rubrica „Gânduri de fermier” în Revista Fermierului – ediția print și aici, pe site-ul publicației noastre.

„Îi mulțumesc președintelui PRO AGRO pentru invitația de a colabora cu federația și de a ajuta cu experiența mea, atâta câtă este, la formularea unor poziții legate de Planul Național Strategic (PNS) și la formularea unor opinii aferente negocierilor din cadrul unora din grupurile de dialog civil. Spun unora din grupuri, fiindcă nu mă pricep la toate și nici nu aș face față la câte sunt. Această participare, așa cum a zis și domnia sa, este voluntară și neafiliată, deoarece voi rămâne membru doar al Asociației Producătorilor Agricoli (APA) Brăila atâta timp cât organizația va exista sau colegii mă vor suporta. În cazul în care colegii vor decide la un anumit moment să facă o mișcare de afiliere sau dezafiliere de la o organizație sau alta, atunci eu merg cu colegii mei, după ce vom adopta această decizie în forurile noastre de conducere. Nu voi ocupa niciun loc în niciun grup de dialog civil, nici de aici, nici de la Bruxelles, nici de la COPA-COGECA, ci voi participa doar la modul de formulare a opiniilor care vor fi susținute acolo de cei desemnați, care merg cu un mandat (sau așa se afirmă că vor merge) pe care să îl reprezinte. Mă voi ocupa doar de formularea de opinii, sugestii, păreri și materiale care să stea la baza unor dezbateri și aprobări sau nu ale celor care formează PRO AGRO și care, dacă vor considera că sunt bune acele materiale, le vor susține, dacă nu - le vor arunca la gunoi. Poate vor exista situații în care în luările mele de poziție ceea ce voi spune va fi poate și o poziție asumată și de PRO AGRO, și voi menționa întotdeauna acest lucru, dar pot fi și situații în care opiniile mele vor fi diferite de cele ale PRO AGRO și, la fel, voi menționa acest lucru. În mod cert, ca și până acum, voi spune ce gândesc, cu argumente, câte voi fi în stare să aduc și dispus oricând pentru un dialog bazat pe argumente și nu pe dorințe și impunere. Mereu am arătat deschidere și disponibilitate de a colabora cu oricine (organizații, partide, autorități) care dorește în mod onest acest lucru și pe subiecte unde pot ajuta cu ceva. Acest lucru îl spun și pe această cale, că toți cei care doresc să audă și opinia mea pot fără nicio rezervă, cu condiția să mă pricep la acel subiect. Dar, cu siguranță, mereu voi susține ce cred și nu ce vor vrea unii să audă”, a transmis Ștefan Gheorghiță, punctând că APA Brăila, asociație din care face parte, este deschisă să colaboreze cu oricine are intenții în a susține o agendă a fermierului așa cum o văd membrii asociației brăilene.

La ora actuală, APA Brăila are zece priorități, care nu sunt doar ale fermierilor din asociație, ci ale întregii agriculturi românești:

  1. Legea arendei;

  2. Pol de asigurări agricole după modelul AGROSEGURO Spania;

  3. Reglementarea surselor de apă care pot fi folosite pentru irigații;

  4. Reglementarea legislativă a modului de constatare a tuturor calamităților din agricultură și eligibilitatea cheltuielilor în contabilitate;

  5. Reglementarea pentru viitor a invocării stării de forță majoră, în sensul clarificării termenului și modului de invocare.

  6. Reglementarea obligativității studiilor de specialitate sau ale consultanților agricoli ai celor care exploatează ferme comerciale peste o anumită dimensiune;

  7. Subvenționarea dobânzilor pentru achizițiile de terenuri agricole pe termen lung și a investițiilor de mare valoare în procesare, spații protejate, reproducție în zootehnie;

  8. Programe de dezvoltare a energiei regenerabile ca surse de venit alternativ pentru fermele agricole - panouri solare, biogaz, eoliene;

  9. Stimularea dezvoltării culturilor leguminoase;

  10. Reglementarea stimulării forței de muncă din agricultură prin eliminarea sau reducerea taxelor și a impozitelor.

Publicat în Eveniment

Din 19 octombrie 2020, Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) va desfășura cursuri de instruire inițială a utilizatorilor profesioniști, distribuitorilor și consilierilor în scopul utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor.

Având în vedere că instruirea este o obligație a fiecărui stat membru al UE, utilizatorii de produse de protecție a plantelor din sectorul agricol (producătorii agricoli) și sectorul neagricol (zone utilizate de public sau de grupurile vulnerabile, zone forestiere, zone industriale), prestatorii de servicii care utilizează aceste produse în cadrul activității profesionale, distribuitorii, inclusiv angrosişti, vânzători cu amănuntul, vânzători şi furnizori de produse de protecție a plantelor, consilierii care oferă consultanţă în ceea ce priveşte gestionarea integrată a organismelor dăunătoare şi utilizarea corectă a produselor de protecție a plantelor, trebuie să se înscrie la sediul oficiului fitosanitar de pe raza județului în care își desfășoară activitatea începând cu data de 1 octombrie 2020.

„În urma participării la curs, după susținerea unui test grilă și promovarea acestuia, beneficiarii primesc un certificat de formare profesională care atestă dobândirea unor cunoştinţe necesare în funcție de rolurile și responsabilitățile fiecăruia”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari ai Măsurii 21 „Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19” că se suspendă primirea cererilor în data de 2 octombrie 2020. Motivul îl reprezintă modificările aduse măsurii la cererea producătorilor din sectorul legume-fructe și cartofi.

„Modificările/completările aduse Măsurii 21 de către Ministerul Agriculturii prin Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru sectorul legume-fructe și cartofi sunt: Completarea codurilor de cultură pentru Legume cultivate în câmp, fructe și cartofi eligibile și cu următoarele coduri aferente industrializării, respectiv: 2517 (Cartofi timpurii, semitimpurii și de vară pentru industrializare); 3537 (Tomate câmp pentru industrializare); 3547 (Castraveți pentru industrializare), 6547 (Caiși și zarzări pentru industrializare); 6567 (Cireși și vișini pentru industrializare)”, se arată într-un comunicat APIA, care precizează că, totodată, s-a făcut adaptarea la condiții specifice după structura exploatațiilor.

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii):

  • solicitantul trebuie să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 0,30 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;

  • suprafața cultivată cu legume-fructe de minimum 0,10 ha;

  • suprafața parcelei pentru legume de minimum 0,03 ha;

  • suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe și cartofi, cultivare în câmp:

  • solicitantul trebuie să exploataze un teren agricol cu o suprafață de cel putin 1 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;

  • suprafața cultivată cu legume-fructe și cartofi de minimum 0,30 ha;

  • suprafața parcelei pentru legume și cartofi de minimum 0,30 ha;

  • suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

„Măsurile de modificare/adaptare se impun și vin în sprijinul fermierilor, fiind incluse culturile destinate industrializării, practic culturile eligibile pentru sprijinul cuplat”, precizează APIA. Totodată, reglementarea privind suprafețele cultivate în spații protejate din sectorul legume-fructe și cartofi creează posibilitatea fermierilor mici să beneficieze de sprijinul temporar cu caracter excepțional reglementat prin Măsura 21.

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că prelungește sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru grupurile de producători din sectorul pomicol, până în data de 13 noiembrie 2020, ora 16:00. Depunerea cererilor de finanțare pentru submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” se face online pe site-ul agenției (www.afir.info), iar solicitanții banilor europeni trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în Ghidul solicitantului, care poate fi consultat, de asemenea, pe site-ul AFIR.

Actuala sesiune a submăsurii 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” are o alocare financiară de 1.985.644 euro, în cadrul PNDR 2020.

Până în prezent, sunt depuse trei proiecte în valoare totală de 1.467.859,4 euro.

Producătorii din sectorul pomicol se pot asocia și astfel pot primi până la 100.000 euro pe an ca grup de producători. Pragul minim de selecție al proiectelor aferente submăsurii 9.1a este de zece puncte.

Reamintim că această sesiune a sM 9.1a a fost lansată pe 30 iunie 2020, iar termenul inițial pentru depunerea cererilor de finanțare a fost 30 septembrie 2020, ora 16:00, astăzi anunțând AFIR prelungirea lui până la 13 noiembrie a.c. 

Publicat în Horticultura

Pentru anul școlar 2020 – 2021, Agricover oferă zece burse de studiu pentru copiii de fermieri care nu au posibilitatea să se susțină financiar. Astfel, Grupul Agricover continuă strategia de responsabilitate socială și lansează Programul „Burse Agricover 2020”, în cadrul căruia vor fi oferite zece burse de studiu, în valoare totală de 100.000 de euro, pentru tinerii fermieri din România care doresc să asigure continuitatea afacerii de familie și să se specializeze urmând cursurile celei de-a doua serii a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură (2020-2021) al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Cele zece burse Agricover acoperă integral costurile educaționale, de transport, cazare și masă, valoarea individuală fiind în cuantum de 10.000 de euro, pentru un an de studiu. Începând de astăzi, 29 septembrie 2020, și până în data de 12 octombrie inclusiv, tinerii din familii de fermieri care exploatează ferme de până la 400 de hectare, care au vârsta de până în 35 de ani și care au absolvit o facultate sau sunt încă studenți se pot înscrie în competiție.

„Viitorul agriculturii înseamnă informație specializată și tehnologie digitală, puse în practică de către tineri ambițioși, pregătiți să devină antreprenori și arhitecți ai unei agriculturi românești sustenabile și competitive. Prin acordarea burselor anuale de studiu ne-am propus să investim în educația generațiilor viitoare și să facilităm accesul în program tinerilor fermieri care nu se pot susține financiar. Responsabilitatea socială este parte integrantă a strategiei de dezvoltare a Grupului Agricover, implicarea noastră fiind constantă în ultimii doi ani, prin sprijinul oferit fermierilor români pentru a crea și lansa Asociația Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. Dezvoltat de către Club, Programul Tineri Lideri pentru Agricultură, este o resursă educațională complexă, cu un uriaș potențial de formare pentru cei care doresc să se specializeze în domeniul agricol”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding SA.

Lansat în noiembrie 2019, Programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români are ca obiectiv pregătirea tinerilor pentru a participa activ la reprezentarea profesională a intereselor agriculturii românești în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, asigurarea continuității afacerilor în agricultură, dobândirea de competențe de business și comunicare, cât și creșterea implicării acestora în proiecte de responsabilitate socială.  

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali: Ascendis, Human Invest și Attitude Training, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

„Anul acesta, Programul Tineri Lideri pentru Agricultură va certifica prima serie de absolvenți și va începe o nouă sesiune de cursuri având înscriși un număr dublu de tineri fermieri dornici să se specializeze pentru a avea o contribuție substanțială în dezvoltarea agriculturii românești. Suntem onorați să avem alături de noi parteneri care împărtășesc valori comune și care investesc în educație. Cei zece bursieri Agricover se vor alătura tinerilor recrutați de Club, cu toții urmând să beneficieze de o experiență educațională unică, bazată pe dezvoltarea abilităților de afaceri și a celor individuale, care adresează cele trei obiective majore ale programului: creșterea competitivității, asigurarea succesiunii și continuității afacerilor, leadership și reprezentare. Viitorul afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, astfel încât avem încredere că programele noastre vor clădi o fundație solidă pentru agricultura inovativă a viitorului”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Toate criteriile de selecție pentru programul „Burse Agricover 2020” sunt disponibile pe www.agricover.ro, iar informații suplimentare pot fi solicitate la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Publicat în Eveniment

Specialiștii recomandă pomicultorilor să nu se grăbească cu plantarea, fiind timp suficient pentru această lucrare. Indiferent de zonă, pomii se pot planta făra probleme în perioada 20 octombrie - 20 noiembrie, iar în zonele de câmpie se poate prelungi plantatul chiar și în luna decembrie, până la survenirea înghețului la sol, dacă avem o iarnă mai blândă. 

„Scoaterea materialului săditor din pepinieră trebuie să se facă după ce plantele intră in repaus vegetativ. În caz contrar acestea nu sunt pregătite pentru a intra în iarnă și pot avea de suferit. De preferat este să se aștepte data de 20 octombrie. Sezonul plantărilor se prelungeşte până la sfarşitul lunii noiembrie și în unele zone se poate prelungi chiar și în luna decembrie. E adevărat că în supermarketuri deja au apărut pomi și trandafiri, plante care sunt scoase mult prea devreme, iar mare parte dintre acestea nu se vor prinde sau vor îngheța peste iarnă. Din păcate, sunt pepinierişti care au scos plantele din pepinieră foarte devreme, încă de la sfarşitul lunii august. Vorba unui coleg . În situația în care circulația sevei nu este oprită și pomii sunt în plină vegetație, pomii respectivi vor îngheața peste iarnă, iar şansele să se prindă sunt extrem de mici, mai ales în cazul speciei cireş, care este o specie foarte sensibilă și suferă destul de mult şocul transplantării. Foarte multe persoane nu sunt informate și plantează în această perioadă, iar ulterior nu îşi explică ce s-a întâmplat cu pomul/pomii care nu s-au prins. De aceea, sfatul meu este să nu se mai planteze pomi mai devreme de 15 - 20 octombrie”, arată dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual).

Totodată, inginerul horticol, care este și cercetător, îi îndeamnă pe cei care aleg să cumpere material săditor din supermarketuri, cu toate că nu recomandă acest lucru, să o facă totuși spre sfarşitul lunii octombrie sau început de noiembrie, deoarece procesul de la scoatere, pregătire, ambalare, transport și până la raft poate dura și două săptamâni și prin urmare pomii din 10 octombrie sunt scoși încă din septembrie.

În ceea ce privește pregătirea terenului, pichetarea și executarea gropilor, pomicultorii trebuie să se mobilizeze din vreme. Și tot din vreme ar trebui să contracteze materialul săditor, pentru a avea garanția că vor găsi sortimentul dorit. 

„Recomand să se cumpere material săditor cu rădăcina nudă, direct de la pepiniere pomicole autorizate. Ori, pomi containerizați la ghivece, cu substrat. Trebuie să se evite materialul săditor cu sistemul radicular ambalat, deoarece prin procesul de ambalare se distruge un procent foarte rididicat din sistemul radicular (radăcini), mai ales în cazul speciilor sâmburoase care prezintă un sistem radicular bine dezvoltat, neavând spațiul necesar în punga respectivă. Pomii care au sistemul radicular ambalat sunt traumatizați. Din acest motiv foarte mulți pomi trecuți prin procesul de ambalare nu se prind, sau dacă se prind prezintă o dezvoltaree anemică în primii doi ani, din cauza faptului că sistemul radicular este foarte mult diminuat sau rădăcinile frânte în urma procesului de ambalare”, precizează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Despre Pepinierele Roman și despre proprietarul lor - dr. ing. Marius Viorel Roman, aici: https://pepinierele-roman.ro/

Foto: Pepinierele Roman

Publicat în Horticultura

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) lansează trei noi scheme de sprijin în cadrul Măsurii 21 (PNDR 2020) – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19. Sprijinul din cadrul Măsurii 21 se acordă sectorului zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine, precum și sectorului vegetal, respectiv pentru legume-fructe și cartofi.

Alocarea financiară pentru Măsura 21 este de 150 de milioane de euro. „Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale APIA sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis”, precizează Agenția.

Cererile de sprijin se depun începând cu data de 25 septembrie 2020, până la data de 23 octombrie 2020. Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

„Sprijinul are în vedere atenuarea problemelor legate de lichidități care periclitează continuitatea activităților agricole, respectiv a producției primare în agricultură, în sectoarele mai sus menționate, acestea fiind cele mai afectate de impactul COVID-19. Având în vedere pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID-19, fermierii vor fi sprijiniți în vederea reluării fluxului tehnologic normal al fermei și menținerea viabilității fermelor”, transmite APIA.

Beneficiarii acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, crescătorii de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19. Fermierii activi sunt: beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019; beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru mai multe detalii privind condițiile generale și specifice de acordare a sprijinului temporar cu caracter excepțional, consultați Ghidul solicitanților pentru Măsura 21 –sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 (articolul 39b) accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19/masura-21

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista