Ghidul oficial al programului „Rabla pentru Tractoare”, publicat recent în Monitorul Oficial, a stârnit controverse majore după ce autoritățile au modificat în mod esențial și netransparent definiția eligibilă a „tractorului”, excluzând din program tocmai subcategoriile T1a, T1b, T2a, T2b, T3a  și T3b, adică exact acele vehicule care, potrivit legislației europene, sunt tractoare agricole sau forestiere, mai accesibile pentru fermierii mici și mijlocii.

Excluderea din program a celor șase categorii de tractoare de dimensiuni mici și medii și păstrarea doar a celor de categorie mare și pe șenile (categoria C) defavorizează exact segmentul cel mai numeros din domeniul agricol, cel al fermelor mici și mijlocii, care nu vor avea astfel acces la ajutorul acordat de stat prin programul „Rabla”.

„În același timp, în forma sa actuală Ghidul favorizează atât marii fermieri, cu un potențial financiar mai mare, cât și importatorii de tractoare și utilaje agricole de mari dimensiuni”, explică Asociația Importatorilor de Motociclete și Motocicluri (AIDMM), prin reprezentantul său Ivan Sebastian. Acesta arată că, Regulamentul (UE) nr. 167/2013 stabilește clar, la art. 3 pct. 8, că: „Tractor înseamnă orice vehicul agricol sau forestier cu motor (...) a cărui principală funcție constă în puterea sa de tracțiune”, iar în art. 4 detaliază categoria T ca fiind destinată tractoarelor pe roți, inclusiv cu indicele „b”, adică tractoare care ating viteze peste 40 km/h.

În forma sa supusă consultării publice, ghidul nu conținea nicio mențiune despre excluderea celor șase categorii. Modificările au fost adăugate doar în forma finală, fără reluarea consultării publice, fapt ce contravine dispozițiilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. „Nu poți schimba o definiție stabilită printr-un regulament european printr-un ghid administrativ și să excluzi din legalitate o categorie omologată. Tractoarele T1a, T1b, T2a, T2b, T3a și T3b sunt omologate la nivel european și recunoscute în legislația națională. A le scoate din eligibilitate echivalează cu o discriminare mascată în normă tehnică”, avertizează juriștii specializați în drept administrativ și legislație tehnică.

Fermierii și distribuitorii de tractoare și vehicule de uz agricol (alte utilaje decât tractoarele, folosite în fermele mici și mijlocii pentru lucrările de mici dimensiuni efectuate pentru creșterea plantelor sau animalelor) solicită emiterea de urgență a unui nou ordin, care să:

• suspende aplicarea prevederilor actuale până la clarificarea legală;

• corecteze definițiile în conformitate cu alinierea la Regulamentul (UE) nr. 167/2013;

• includă explicit în cadrul eligibilității a tuturor vehiculelor omologate legal în categoriile T și subcategoriile aferente, cu respectarea principiului liberei concurențe și al egalității de tratament între beneficiari.

În lipsa unui răspuns oficial, se ia în calcul acționarea în contencios administrativ pentru anularea parțială a ghidului, în baza art. 1 alin. (6) din Legea 554/2004, pentru încălcarea principiilor de legalitate și transparență.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Testarea independentă realizată de Institutul Arvalis arată rezultate superioare ale Solatenol (substanța activă principală din fungicidul Elatus™ Era) față de principalii competitori și în 2024.

Institutul Arvalis este o instituție de renume din Franța, înființată în 1934, specializată în testarea tehnologiilor agricole pentru culturi de câmp (cereale, porumb, sorg, cartof). Astăzi, acest institut de renume numără 26 de centre de testare în toată Franța, 450 angajați (dintre care 215 ingineri și 165 tehnicieni) și peste 400 membri (fermieri și profesioniști în agricultură).

Testările Arvalis pentru culturile de câmp sunt realizate în diferite condiții meteorologice de pe întregul cuprins al Franței, iar analizele și datele prezentate de acest institut sunt urmărite cu interes de fermierii din întreaga Europă.

La cerealele păioase, Arvalis realizează testări pentru verificarea eficacității diferitelor substanțe active, componente ale fungicidelor, erbicidelor și insecticidelor, la grâu și orz, rezultatele și datele publicate prezentându-se ca o medie a acestor testări.

La grupa de fungicide din clasa SDHI (inhibitori ai succinat dehidrogenazei) și la alte generații de clase de fungicide, rezultatele Institutului Arvalis pe 2024 arată o eficacitate aproape maximă, mult superioară, pentru substanța activă Solatenol (benzovindiflupir) în combaterea bolilor la grâu și orz, la o doză de 75 grame substanță activă pe hectar. Conform rezultatelor prezentate, Solatenol obține 3 stele (aproape maxim) pentru controlul Septoria spp., ruginii galbene și brune la grâu, și 3 stele la orz în combatarea rincosporiozei și a ruginei.

Ghidul Arvalis, Combaterea Bolilor 2024, Lutte contre les maladies https://www.arvalis.fr/editions/pack-protection-des-cereales-paille-2024

În plus, față de aceste rezultate independente, obținute în cadrul testelor efecuate în 2024 de Institutul Arvalis, rezultatele testelor oficiale realizate de Syngenta pentru Elatus™ Era sunt pe măsura așteptărilor fermierilor, și anume:

Eficacitate sporită de 92,94% în controlul ruginii brune la cultura de grâu

• Elatus™ Era în doză de 0,8 litri/ha are 92,94% eficiacitate în combatarea ruginii brune

Spor de producție în T2 la cultura de grâu

• Elatus™ Era a adus un spor de producție de 210 kg si 390 kg de grâu la hectar, comparativ cu aplicarea principalelor două produse competitoare.

• Sporul de producție obținut în cazul aplicării Elatus™ Era versus martor este de 2,02 tone/ha, în aceleași testări realizate în Ungaria, în 2024.

• În Franța, după calculul mediei a patru teste realizate în 2024, rezultatele arată ca fungicidul Elatus™ Era, la doza de 0,75 litri/ha, a performat mult mai bine în comparație cu un alt fungicid pentru T2: pentru controlul ruginii galbene, o medie a eficienței la diferite momente de evaluare, situată la 74,2% pentru Elatus™ Era versus 47,2% pentru competitorul din grupa SDHI.

Concluzia unui număr mare de specialiști agronomi independenți și interni arată că Elatus™ Era este un fungicid de referință pentru combaterea principalelor boli în cultura de cereale păioase, cu rezultate demonstrate în câmp, în testări oficiale și independente.

Pe lângă combaterea bolilor, sporul de producție și calitatea  recoltei, Elatus™ Era asigură și alte beneficii fermierilor comparativ cu alte fungicide existente în România:

• Determină o fotosinteză prelungită, pe o perioadă mai lungă de timp (rezultă un spor de producție);

• Are o perioadă mai mare de acțiune în plantă (până la 60 de zile în condiții normale de cultivare) datorată pătrunderii produsului în stratul de ceară și apoi a eliberării treptate pe o perioadă lungă de timp;

• Reduce evapotranspirația (determină un consum mai redus de apă de către plantă – foarte benefic în perioadele secetoase).

Elatus™ Era este alegerea potrivită a fermierilor din întreaga lume, iar în Europa, anual, acest fungicid este folosit cu încredere de fermieri, acoperind peste două milioane de hectare, asigurând rentabilitatea investiției și profit.

În România, în 2025, tehnologia de vârf  Elatus™ Era este și mai accesibilă fermierilor. Astfel, pe lângă un discount de 43 lei/hectar, dacă fermierii se înscriu pe www.campaniisyngenta.ro și achiziționează Elatus™ Era împreună cu alt produs Syngenta pentru cereale, fiecare pentru 100 ha, primesc direct în cont un extra 3.500 lei pentru cele 200 ha. Regulamentul campaniei „Tratează din plin-2025” poate fi accesat la adresa https://www.syngenta.ro/regulamente.

Material realizat de: SILVIU CAIMAC, manager marketing pentru protecția plantelor la cultura de cereale păioase și tratament semințe Syngenta România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 16 aprilie 2025, Guvernul a adoptat Hotărârea privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2025.

Ajutorul de minimis are o valoare de 2.300 lei/scroafă/an, iar suma totală maximă a schemei de ajutor de minimis este de 1.500.000 lei şi se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2025.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 50.000 euro pe durata perioadei de trei ani.

Beneficiarii schemei de ajutor de minimis sunt crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv: producătorii agricoli PFA, II și IF; producătorii agricoli societăţi agricole; producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar;
b) să deţină scroafe de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, înscrise în registrul genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în BND;
c) să deţină registrul exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile art. 1 pct. 39 din Norma sanitar-veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;
d) să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minimum patru produși/an/scroafă, la o greutate de  minimum 8 kg/cap;
e) să identifice și să înregistreze produșii prevăzuţi la lit. d), potrivit Normei sanitar-veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022;
f) să facă testul ADN la fiecare scroafă din rasele Bazna și Mangalița;
g) să mențină numărul de scroafe cu care s-a înscris în Program, inclusiv prin procedura de înlocuire prevăzută la art.8 alin.(13), până la data de 28 noiembrie 2025, inclusiv;
h) să nu depășească în sectorul producției primare de produse agricole, prin acordarea prezentului ajutor de minimis, echivalentul în lei a 50.000 euro/întreprindere/întreprindere unică pe durata ultimilor trei ani.

Documentele care însoțesc cererea de înscriere în program sunt următoarele:
a) certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului /a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz al/a solicitantului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, în copie, după caz;
b) document din care rezultă că exploatația figurează înregistrată în BND, cu animalele identificate și înregistrate în Sistemul Național de  Identificare și Înregistrare a Animalelor, eliberat de operatorul Sistemului naţional de identificare;
c) documentul de înregistrare sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, în copie, după caz;
d) adeverintă eliberată de asociația acreditată de Agenția Națională pentru Zootehnie pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei, vizată de Oficiul Județean de Zootehnie, prin care se confirmă înscrierea scroafelor/scrofițelor în  registrul genealogic al rasei, în secțiunea principală, detaliată pe crotalii;
e) registrul exploatației completat la zi din care rezultă numărul de scroafe deținute și înscrise în Registrul Genealogic al rasei, în secțiunea principală, deținute, în copie;
f) dovadă cont activ de disponibilități în bancă/trezorerie.

Dovada realizării testului ADN pentru fiecare scroafă din rasa Bazna sau Mangalița înscrisă în Program, se depune până la data de 31 iulie 2025, inclusiv.

Cererile de înscriere se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, până la data 31 iulie 2025, inclusiv.

Documentele care însoțesc cererea de plată vizează:
a) facturile emise conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-factura, cu modificările și completările ulterioare / rapoartele fiscale de închidere zilnică din care rezultă datele de identificare ale cumpărătorului și numărul de animale comercializate;
b) avizul de însoțire din care rezultă numărul de produși comercializați, greutatea pe cap  de animal  comercializat și adresa exploatației cumpărătorului;
c) documentul de mișcare animale vii, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.208/2022 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor;
d) certificatul sanitar - veterinar  pentru produșii comercializați;
e) registrul de monte și fătări din care rezultă produșii livrați spre comercializare.

Cererile de plată şi documentele justificative se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până cel târziu la data de 28 noiembrie 2025, inclusiv.

„Prin acest program ne propunem să ajutăm crescătorii de porci din rasele autohtone Bazna și Mangalița, contribuind astfel la conservarea și dezvoltarea acestor rase valoroase”, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Distribuitorii de inputuri agricole au încheiat anul 2024 după cum a fost și cel al fermierilor: greu și foarte greu. Deși sunt speranțe pentru o recoltă bună în 2025, datoriile acumulate de fermieri în ultimii ani de secetă nu sunt deloc ușor de depășit. În rândurile de față vă arătăm cum este văzută situația de Mihai Moraru, fondatorul Agro-Est Muntenia, companie înființată în anul 2009, astăzi fiind un distribuitor important în piața de inputuri agricole. Agro-Est Muntenia, la nivel regional, prin echipa de vânzări acoperă toată zona de sud, sud-est și sud-vest a României, iar prin colaboratori/distribuitori acoperă la nivel național distribuția produselor pe care le comercializează în exclusivitate. Portofoliul cuprinde produse de protecție a plantelor, îngrășăminte granulate, fertilizanți foliari, tratament semințe, biostimulatori, adjuvanți, inhibitori și regulatori de creștere, biocide, raticide, pentru toate culturile agricole și toate problemele tehnologice.

Reporter: Trebuie să le spunem cititorilor că Mihai Moraru este și președintele unei organizații profesionale înființată toamna trecută, Asociația Input Agro. Așadar, 2024 a fost un an plin de provocări...

Mihai Moraru: Cele mai multe provocări.

„N-ai producţie, n-ai bani. E simplu. Fermierii au strâns datorii. Pare incredibil să ai o afacere şi să ai zero venit într-un an. Dar mulţi fermieri aici au fost anul trecut.” 

Reporter: Haideți să vedem care au fost acestea şi cum le-aţi depăşit.

Mihai Moraru: Cred că nu le-a depăşit nimeni până acum, sincer. Anul 2024 a început după un alt an greu, 2023, tot cu secetă, tot cu volatilităţi de preţuri, de inputuri, de cereale, tot cu datorii. Şi am intrat în 2024 şi noi, şi fermierii încrezători, că aşa e frumos la început de an, după ce stai de sărbători cu familia să te încarci cu optimism. Cu toate că, îmi aduc aminte, în ianuarie pe la începutul anului, foarte multe regiuni erau într-un început de iarnă fără ploi. Foarte secetos. În anumite regiuni, culturile au răsărit în ianuarie, în altele n-a răsărit deloc, în altele au început să aibă probleme şi deveniserăm deja toţi abonaţi la prognozele meteo, aşteptând precipitaţii. Şi au venit ceva precipitaţii, în unele zone în februarie, în altele în martie şi iarăşi optimismul a crescut: hai că poate avem o primăvară ploioasă dacă n-a fost o iarnă cu precipitaţii. Şi n-a fost aşa. După care, acel val de temperaturi de peste 30°C la final de martie a fost un punct critic pentru culturile de toamnă, care a distrus foarte mult din potenţialul pe care acele culturi le aveau în condiţiile de până atunci, şi ne-am trezit toţi că ceea ce părea mai sigur, cultura de toamnă, a devenit dintr-o dată prima calamitată. Au mai venit nişte ploi răzleţe în aprilie, lumea a zis: măcar să avem culturi de primăvară cu producţii bune. Din luna mai totul s-a terminat, ştim foarte bine, secetă, niciun strop de ploaie, temperaturi cum n-am mai văzut până acum, nu neapărat ca intensitate, ci ca durată. Am avut aproape cinci săptămâni cu temperaturi de peste 35°C consecutiv şi nu numai c-au murit culturile de grâu, porumb, dar sunt fermieri cu legume, cu livezi, cu vie şi unii chiar şi-au pierdut culturile cu totul. Efectele care să fie? N-ai producţie, n-ai bani. E simplu.

Fermierii au strâns datorii prin investiţiile făcute nu numai în inputuri, din îngrăşăminte, rate la bănci, rate la utilaje, salarii, taxe la stat şi unii dintre ei n-au avut aproape niciun venit în 2024. Am mai zis, pare incredibil să ai o afacere şi să ai zero venit într-un an. Dar mulţi fermieri aici au fost anul trecut. După care am intrat în partea a doua, după ce lumea a terminat concediile, cam târziu. Ce facem? Şi au avut loc mai multe întâlniri, mai multe discuţii între asociaţiile de fermieri şi minister, între noi şi fermieri, între noi şi producători, n-a fost un rezultat concret şi în luna septembrie Ministerul Agriculturii a găsit soluţiile magice, erau mai multe dar cu două s-a rămas. A venit OUG 4, aceasta fiind ordonanţa de amânare a plăţilor de la fermieri către bănci, distribuitori şi alte forme de creditori, şi OUG 7, noul credit al fermierului care nu e funcţional. Pe calcule la MADR aceste măsuri arătau bine, venind cu opt miliarde de lei credite care pot fi luate prin noul credit al fermierilor, creştem plafonul de la 280.000 la 560.000, creştem perioada din decembrie în mai, lumea fericită.

„Soluţia amânării datoriilor creează dobânzi suplimentare, penalităţi suplimentare, creează neîncredere.”

Reporter: Toate bune şi frumoase, dar pe hârtie, nu?

Mihai Moraru: Da. Această amânare s-a făcut în ideea de a da o gură de oxigen până vin banii din calamităţi, banii din subvenţii, banii pe creditul fermierului, iarăşi ieşeau nişte sume care acopereau nu complet, dar acopereau o bună parte din cheltuieli.

Calamităţile abia au început să intre pe la final de an, la fel subvenţiile, creditul fermierului nu e funcţional în forma agreată. Şi aici suntem azi, cu datorii foarte mari pe tot lanţul, miliarde de euro, cu companii care se chinuiesc să-şi plătească angajaţii şi de o parte, şi de alta, cu companii cu datorii foarte mari la stat care n-au din ce achita, pentru că şi aici statul n-a venit cu niciun sprijin nici către fermieri, nici către alţi jucători, nu a amânat nicio plată la nicio taxă pe salarii, TVA şi aşa mai departe, adică a rămas povara fiscală acolo, într-un an cu venituri dezastruoase, şi suntem într-un moment în care ne punem toţi întrebarea: cum aprovizionăm inputuri pentru anul viitor?, cum ne închidem?, noi furnizorii şi fermierul, cui mai dăm marfă?, cui nu-i mai dăm? Şi tot aşa.

Reporter: Avem un lanţ format din producător, distribuitor, fermier. Practic, distribuitorul este la mijloc în acest moment, pentru că el are datorii către producător şi are de luat banii de la fermier. Fermierul este și el blocat. Ce-i de făcut?

Mihai Moraru: Mi-aduc aminte primele zile de negocieri la Ministerul Agriculturii, când noi, Asociația Input Agro, am expus foarte transparent situaţia noastră a distribuitorilor, şi am spus că avem de încasat foarte multe miliarde de euro, avem un procent de încasare dezastruos, unde nu căutăm vinovaţi, pentru că ştim situaţia, adică nu am căutat să învinovăţim fermierul pentru situaţie, ci am mers pe ideea să căutăm soluţii. Soluţia amânării nu e o soluţie. Soluţia amânării creează dobânzi suplimentare, penalităţi suplimentare, creează neîncredere. Şi povestea cu neîncrederea este foarte importantă.

Ca să ne lămurim, România nu produce inputuri. 94% sunt din import, pesticide, seminţe, o bună parte din îngrăşăminte. Şi singurul combinat de îngrăşăminte pe care-l mai aveam stă închis. Şi atunci, cum vindem marfa în ţară? Poate că lumea nu ştie şi ar trebui să explicăm partea aceasta. Marfa vine în ţară aşa: este un producător sau un importator – că poate fi şi un importator, reprezentant al producătorului, el aduce marfa în ţară, de la plată la livrare până la plată la recoltare, fiecare cât poate finanţa. Dacă nu este plată la livrare, indiferent că este 30 de zile sau 200 de zile, el foloseşte o asigurare de credit comercial. Ce înseamnă asta? Înseamnă că eu sunt producător, vin şi vând prin distribuitor în România, plătesc o asigurare pentru acea valoare pe care o vând şi-mi asigur acea creanţă, acel sold. Dar eu am obligaţia, dacă vreau să încasez asigurarea, ca la 60 de zile întârziere să anunţ firma de asigurare. Este practic o executare pe care o face firma de asigurare în contul meu. Asta se face în baza unui plafon, fiecare producător merge la asigurător şi zice: Agro-Est Muntenia, ce plafon are? Şi asigurătorul spune: suma X. În momentul în care nu achiţi, nu respecţi angajamentul, poţi să ai limita de asigurare anulată şi implicit şi limita de credit la producător anulată. N-a înţeles nimeni sistemul, chiar dacă l-am explicat exact ca acum, şi am spus: în momentul când marfa pleacă din Germania, Franţa, Elveţia, ea pleacă având deja asigurarea încheiată. Dacă acea asigurare nu se face sau din totalul distribuitorilor din România jumătate doar primesc asigurare comercială, chiar dacă producătorul vrea să-i dea marfă, nu are cum, decât cu plată imediată. Ce trăim acum. Sunt foarte multe poliţe de asigurare anulate, și asta a început din septembrie într-un mod agresiv.

„Suntem într-un moment în care statul român este incompetent să vină cu soluţii reale.”

Reporter: Prin neplata de către fermier a asigurării sau prin plata de distribuitor?

Mihai Moraru: Pe lanţ, inclusiv producătorul de origine. S-au anulat multe din start, a doua zi după ce s-a lansat OUG 4, pentru că orice companie de asigurări se uită la riscuri şi companiile de asigurări au zis: eu sunt cel care despăgubeşte, dacă tu, stat, vii şi schimbi, intervii în contractul comercial între părţi, eu nu mai dau limite. Pentru că n-am siguranţa, ca asigurător, că ceea ce pun părţile într-un contract şi eu asigur, mai poate fi viabil. Şi multe limite au dispărut a doua zi. Nimeni n-a vrut să înţeleagă sistemul, şi acum sunt produse care în România intră doar cu plata imediată sau chiar cu plata în avans. Sunt deja probleme pe anumite categorii de produse şi zice fermierul: nu mai găsesc asta în piaţă, în condiţiile pe care le aveam – adică plata la recoltare. Păi nu mai găseşti, pentru că asigurătorul nu mai asigură vânzarea, producătorul nu mai dă 240-300 de zile, şi atunci distribuitorul-importatorul se limitează la câţi bani are, cumpără cu plata în avans şi se gândeşte dacă mai finanţează. Dar s-a prăbuşit cu 90% această capacitate de a finanţa. Cine plăteşte în final? Fermierul. El nu mai găseşte acele produse cu termen de plată ca până acum, nu mai e oferta mare şi la unele produse preţul a început să crească. Ce am obţinut? Costuri mai mari.

Al doilea efect este cel în care nu achiţi efectiv scadenţa. Fermierul nu are bani, nu achită distribuitorul, distribuitorul se chinuieşte să achite producătorul. Avem blocaj. Fermierii momentan fie nu mai au limite la distribuitor, pentru că au restanţe, au de plată, şi atunci distribuitorul ori nu-l mai ia în calcul, ori fermierul nu mai vine să-şi facă un necesar, deci nimeni nu ştie cu ce să-l ia în calcul pe acel fermier la final de an, ceea ce e o problemă, pentru că plecând de la ideea că banii există şi nu există această rupere de lanţ, tu trebuie să dai nişte comenzi cu nişte luni înainte. Neştiind ce să comanzi, pentru că în partea cealaltă ba nu vrei să-i mai dai, ba nu vrea să mai ceară, tu nu ştii ce să comanzi. Deci nu iei în calcul acel client. La finalul anului trecut, comenzile au fost cu mult mai mici decât în 2023. Şi probabil ne vom trezi în martie că mulţi fermieri vor spune: vreau şi eu produsul ăla – dar nu-l avem, nu l-am adus în ţară, n-am avut un necesar pe el.

Reporter: Marfa pe stoc înseamnă bani.

Mihai Moraru: Înseamnă bani, este frica de asumare, consistentă, şi la nivel de producător, şi la nivel de distribuitor, pentru că, repet, neavând nişte necesare care să-ţi vină să le centralizezi, nimeni nu-şi asumă stocul din alţi ani care deja a rămas, şi în plus este frica care a plecat de la acele două ordonanţe.

Reporter: Dar mai era încă o măsură, aceea cu plafonarea adaosului comercial.

Mihai Moraru: Cred că de acolo a plecat acest blocaj. Au fost nişte discuţii la MADR, au fost nişte negocieri nervoase, nu cu noi, cu alţi jucători din industria alimentară, comercianţi, noi n-am ajuns încă să avem partea de consultări, noi am aflat din presă de treaba asta, nici n-am fost informaţi. Din ce am înţeles eu din presă, s-a pus frână acestei măsuri. N-am fost chemat la consultări, dar s-a vorbit de amânare. Eu sper să fie anulare, nu amânare, pentru că o singură precizare aici, acea plafonare de 5% pentru distribuitor a adaosului, când distribuitorul, şi am demonstrat, are costuri de 7%, n-ai cum să vinzi cu 5 şi să cheltuieşti 7. Deci minus 2. Mai plăteşti şi taxa pe impozitul pe profit de 1%, e faliment.

Suntem într-un moment în care, din punctul meu de vedere, statul român prin instituţiile pe care le are şi prin reprezentanţii pe care îi are, este incompetent să vină cu soluţii reale. Soluţia reală era aşa: ăştia sunt fermierii calamitaţi, că-i ştim, că sunt procesele verbale depuse pentru calamităţi, astea sunt suprafeţele. Noi facem un program de finanţare – că-l numim IMM Invest, Agro Invest, orice nume îi pui – cu garanţie de stat, prin care statul să-şi asume şi eventualele pierderi. Pentru că şi acum merge fermierul la bancă, pe programul vechi al fermierului, şi banca nu-i dă bani, pentru că el, neavând venituri în 2024, el în evaluare este jos, unde scrie „nefinanţabil”, conform nu băncii, ci conform normelor bancare europene şi naţionale. Chiar dacă banca vrea să-i dea, nu poate să-i dea. Şi fermierii zic: eu am nevoie!, şi banca-i zice: nu pot să-ţi dau. Acest program trebuia, prin iunie, de când ştiam situaţia reală, până la final de an, trebuia în șase luni să fie creat, s-a creat în pandemie. Numai că nu s-a vrut. Nimeni n-a avut curaj să spună fermierilor că bugetul ţării este atât de îndatorat. De ce? Pentru că, în momentul când dai o garanţie de stat, acea garanţie în momentul când ai dat-o intră în bugetul de stat ca bani alocaţi din buget. Şi fermierii au fost minţiţi, la propriu. Ei n-au înţeles că guvernarea nu vrea să-şi asume nicio garanţie pentru că aşa creştea deficitul, şi a zis: vedem, Comisia europeană – deci mutăm pe Comisia Europeană problema – să ne aprobe Comisia europeană, ca să treacă decembrie şi să ajungem în ianuarie. Dar e cam târziu. Pentru mulţi fermieri e cam târziu ianuarie.

Reporter: Și totuși ce e de făcut?

Mihai Moraru: Păi, ce am spus mai sus. Nimeni nu vorbeşte despre ce bani trebuie să investeşti în noul an agricol. Pentru că s-a mai promis: „facem asigurarea prin EximBank şi dăm acea primă de asigurare” – a murit, gata, nu mai ştie nimeni, nu e funcţional, nu există astăzi. Prin urmare, culturile înfiinţate în toamnă şi cele care se vor înfiinţa în curând rămân în grija Domnului, dacă vine seceta. Aici trebuie reglementată ce înseamnă asigurarea pe agricultură, că face statul firmă de asigurare sau că o face prin CEC sau, aşa cum am şi propus la Ministerul Agriculturii, există ţări din lumea asta, şi una este lângă noi, care lucrează aşa, Ucraina, lucrează şi acum şi a lucrat şi în război, se numeşte Certificat de recoltă. Ce este certificatul de recoltă? Statul, în baza statisticii, spune aşa: noi, în judeţul Buzău producţia medie la grâu a fost de 4 tone. Se dă un tipizat, în care statul îşi asumă că garantează acelui fermier producţia de 4 tone în baza istoricului. Cu acel certificat de recoltă fermierul merge şi-şi ia banii de la bancă sau îşi ia inputuri de la distribuitori. Practic este tot o formă de asigurare, doar că acelea sunt tranzacţionabile, inclusiv cu traderii de cereale. Şi sunt multe ţări din lume care aşa lucrează. Fermierul a înfiinţat 100 de hectare de grâu, statul vine şi spune: fermierul din judeţul cutare poate să ia în medie 4 tone pe acel certificat, adică ai 400 de tone bani pe care-i vei lua peste trei luni, dar tu poţi să-i foloseşti acum. Şi poţi să mergi la un trader, şi eşti obligat să-i dai marfa şi să negociezi preţul, poţi să mergi la o bancă, poţi să faci ce vrei cu ei. E un sistem foarte uşor de pus în funcţiune. Nu e complicat. Din păcate, constat că nu vrem să folosim sisteme pe care le au alţii. Gândiţi-vă că Ucraina îl foloseşte acum în război, şi a fost principala sursă de finanţare pentru fermierii ucraineni. Adică sistemul funcţionează chiar şi în condiţii de criză majoră. La noi am impresia că nu se vrea.

Dacă mai vrem agricultură, UE trebuie să-și schimbe abordarea

Reporter: Să vorbim și despre interzicerea unor substanțe active în Uniunea Europeană. An de an se elimină tot felul de molecule, cum vă afectează pe dvs. ca distribuitor şi oferta de produse pentru fermieri, iar pe de altă parte în ce situaţie vedeţi că se află fermierii în aceste condiţii?

Mihai Moraru: Asta este o nemulţumire mare a fermierilor în primul rând, nu pot să spun că nu e şi a noastră, pentru că rolul nostru este cel de a oferi consultanţă şi de a face tehnologie, şi observăm de multe ori că tehnologia nu prea mai ai cu ce s-o faci de la cap la coadă. Este o ipocrizie şi o slăbiciune. În primul rând, este o ipocrizie şi a statului român, şi a Uniunii Europene în momentul când tu laşi să-ţi intre la graniţă o tomată, un măr care conţine substanţe, reziduuri pe care tu le consideri periculoase – de ce le-ai interzis? Că erau periculoase! Dar le dai voie să vină din altă ţară, e o ipocrizie. Pentru că argumentaţia a fost siguranţa alimentară la consumator, corect? Şi de ce le laşi să intre din altă ţară? Dar este şi a statului român, pentru că are dreptul şi poate, conform legislaţiei europene, să facă selecţia la graniţă. UE nu ne impune asta. Mercosur deocamdată nu e semnat. Noi n‑avem momentan un acord cu acele mari țări exportatoare. România, ca şi în relaţia cu Turcia de unde vin foarte multe legume, poate oricând să limiteze importurile din Turcia. De ce n-o face? N-o face pentru că avem sistemul acela în care, dacă ne uităm cine importă acele legume ca acţionari şi companii, vedem că ajungem iar în spectrul politic. Nu intru în discuţie, că e lungă. Dar fermierii au şi ei vina lor, pentru că au fost mai multe etape de consultări pe unele produse critice pentru agricultura din România, cum sunt cele pentru combaterea dăunătorilor la floarea-soarelui şi porumb, la semănat. Şi de multe ori, au lipsit la nivel de reprezentare instituţională, adică ministrul, dar nu numai el, ci şi instituţiile pe care le mai avem şi celelalte instituţii care sunt în subordinea MADR, pentru a veni cu studii. Pentru că UE zice: dă-mi studiul, argumentează. Şi noi de multe ori n-am fost în stare să facem studiul acela. Nu într-o săptămână, în ani de zile sau în luni de zile! Dar nici fermierii n-au reuşit să compenseze această indiferenţă, incompetenţă a statului român, să zică: haideţi noi să facem treaba asta, şi ia domnule ministru aici studiul independent, susţine-ne. De multe ori nu s-a întâmplat nici asta. Şi atunci când ajungi acolo, la Comisia Europeană şi sunt şapte produse propuse să iasă, vine o ţară ca Franţa sau Germania care n-are problema ta de aici, n‑are dăunătorul şi n-are boala, şi zice: sunt de acord. Noi avem şi zicem: noi nu suntem de acord. Argumentele – nu le avem. Asta este o dată. Doi: cred că această politică a UE se va schimba în curând, pentru că în toată Europa, nu numai în România, fermierii se vaită că nu fac bani, că nu fac profit. Pentru că orice tehnologie nouă vine mai scumpă şi nu doar atât, o găseşti numai într-un singur loc, că e patentată.

„Trebuie să regândim agricultura în multe zone din România, dar nu pot s-o fac doar eu sau doar fermierul. Nouă ne lipseşte în România cercetarea.”

Reporter: Ştim foarte bine că o moleculă sau o substanţă activă se obţine în mulți ani, 5-6-7 ani şi cu miliarde de dolari.

Mihai Moraru: Da. Numai omologările sunt zeci de milioane de euro. Şi atunci, ce face UE? Te obligă să iei produse mai scumpe indirect de la unu-doi producători, că e patentată, dar vedem că numărul produselor noi care vin în piaţă scade de la an la an, adică tot ies, dar nu prea mai vin. Şi în ritmul ăsta o să ajungem să dăm cu apă sfinţită. Deja avem anumite probleme în anumite culturi şi nu mai ai cu ce interveni. Şi cred că noua Comisie Europeană trebuie să schimbe abordarea, dacă mai vrem agricultură. Dacă nu mai vrem, nu mai vrem. Punem păduri peste tot, importăm din America şi Turcia şi am terminat agricultura, dar măcar să ştim că nu mai facem agricultură.

Fermierul trebuie să accepte noutatea

Reporter: Finalul lui 2024 nu a fost îmbucurător. Cu ce speranţe priviţi către 2025?

Mihai Moraru: Grea întrebare. Și fermierii, şi noi aveam speranţa într-o îndulcire a situaţiei până la finalul anului trecut. Nu ne aşteptam să dispară problemele, dar măcar să se mai atenueze. Din păcate nu, unele sunt chiar mai grave. Singurul lucru îmbucurător este că la ora asta stadiul culturilor este mai bun, poate cel mai bun din ultimii ani la culturile de toamnă, cu excepţia Olteniei unde s-au şi întors culturile de grâu pentru că n-a plouat, am avut precipitaţii mai multe decât în alţi ani în aceeaşi perioadă, acum să vedem dacă se menţin că asta e foarte important, vedem că n-am mai avut un final de toamnă – început de iarnă ca în alţi ani cu temperaturi mari şi suntem în regim normal de temperatură, înseamnă că apa rămâne în sol. Ăsta e singurul lucru bun pe care-l avem, dacă se menţine acest complet an. Însă, chiar dacă a plouat în unele zone 110-120 de litri în ultimele săptămâni, deficitele sunt în continuare imense. Acum, pentru că am intrat în starea asta de hibernare a culturilor, e ok, dar dacă nu vine să se refacă rezerva ne vom trezi în martie că ne uităm iar la prognoze meteo. Şi avem problema asta cu precipitaţiile care vin în cantităţi mari, brusc, şi apoi nu mai vin patru luni. N-ai cum să faci agricultură aşa. Sunt zone în care, dacă aduni precipitaţiile, vezi că a făcut normalul, dar când te uiţi când au căzut, vezi că a plouat două luni pe an.

Reporter: Soluția este reabilitarea infrastructurii existente de irigaţii sau înfiinţarea pe fiecare fermă a unor instalaţii proprii, a unor lacuri? Să zicem că sunt variante, dar îţi trebuie finanţare.

Mihai Moraru: Nu vreau să fiu răutăcios, dar asta trebuie: finanţare ţiplă, finanţarea statului în sisteme, a fermierului în a apela la infrastructura pe care o are în fermă şi o finanţare care trebuie să se facă pentru a regenera cursuri de apă, bazine de acumulare etc.

Eu sincer nu cred în povestea asta. Nu că nu trebuie s-o facem, ba da, trebuie s-o facem, dar nu cred că o vom face repede. Adică noi vorbim de irigaţii de 20 de ani, şi am crescut de la 300.000 de hectare irigate real la vreo 600.000. Pe foaie sunt 800.000, dar real sunt cam 600.000. Vă daţi seama cât am reuşit să facem în 20 de ani, 15.000 de hectare pe an. În ritmul ăsta nici nepoţii mei nu vor reuşi să irige la Buzău. Deci nu cred că vom reuşi s-o facem. Sumele sunt mari, într-adevăr. Apoi, ce am văzut anul trecut, apropo de irigaţii, că avem mulţi clienţi care au avut irigaţii şi producţiile au fost foarte slabe. Avem fermieri la porumb cu câteva tone bune sub ce făceau înainte, din cauza temperaturilor. Acolo, chiar dacă ai irigaţii, n-ai ce să mai faci ca să nu mai ai temperaturile respective. Cred că trebuie să regândim bine agricultura în multe zone din România, dar nu pot s-o fac doar eu sau doar fermierul. Nouă ne lipseşte în România următorul lucru: cercetarea. Ca să poţi să faci un nou model de agricultură, pe o cultură a porumbului să zicem, trebuie să vii să vezi.

Reporter: Ce schimbăm, că aşa nu mai merge?

Mihai Moraru: Unii zic arătură, alţii minimum-till, alţii no-till, unii zic FAO 300, alţii FAO 400, unii zic irigat la picurare, alţii prin pivoţi. Avem o groază de opţiuni, dar pe ce merg? Eu nu pot ca fermier să investesc 500.000 în irigaţii prin picurare şi să zic că a fost greşit şi încă 500.000 pe pivoţi. Nu merge aşa. N-avem treaba asta. De aceea şi în companie am investit – şi acum, dacă mă uit în urmă pare că n-am făcut-o degeaba – într-un Centru de cercetare. Dar aici ar trebui să fie statul care să facă un Centru de cercetare pe schimbări climatice pe agricultură, pentru că multe centre, şi cel de lângă Bucureşti, le pică tavanele şi tot, şi asta să facă. E clar că trebuie s-o facem. Nu sunt sume mari de bani, am văzut un centru de genul ăsta făcut în Ungaria, 10 milioane de euro construcţie cu aparatură, după aia şi finanţarea, dar nu sunt sume imense. Trebuie să ai voinţă. Şi acolo fermierului să i se zică: noi, specialişti independenţi, nu ai companiei X sau Y, am venit după doi-trei ani şi vă zicem aşa: de unde eşti tu? – din Ialomiţa. Judeţ important pentru porumb. – Am studiat efectele irigaţiilor, asta trebuie să fie soluţia ta! Mergi pe ea.

Păi, nu poţi tu ca fermier să testezi toate variantele posibile pe banii tăi! Că intri în faliment, banii ăia de unde-ţi vin? De asta spun că nu cred în varianta asta cu hai să facem irigaţii. Bun, le facem. Cum le facem? Că, de exemplu, la porumb, le explicam fermierilor care aveau irigaţii prin pivoţi, că ajung să aibă alte probleme şi apar bacterioze. Efectul era acelaşi, dar omul ăsta cheltuieşte mulţi bani. Au început să apară ciuperci de la apa de irigaţii, unele nu pot fi combătute. Şi fermierul spune: dar n-am greşit cu nimic, şi n-a greşit cu nimic. Dar dacă nu există în spate nişte teste care să se facă... Aici chiar este o problemă mare şi chiar nu înţeleg statul român de ce nu face nimic, pentru că e un punct important care se rezolvă cu nişte bugete micuţe, dar foarte importante pentru ce înseamnă agricultură. Mai trebuie să facă ceva şi fermierul: să accepte noul, noutatea. Trebuie să înţelegem că nu mai merge că „am făcut asta 10 ani, o fac şi anul acesta”. Nu mai suntem unde eram acum zece ani, nu mai suntem unde eram acum cinci ani.

„Produsele contrafăcute, în 2024, au fost aproape 30% din piaţă. Enorm! Aia înseamnă că unu din trei fermieri, sau unul din trei hectare, a fost tratat cu produse contrafăcute.”

Reporter: De pildă, ceea ce am învățat din cărți referitor la perioadele optime de semănat, azi nu se mai aplică. 

Mihai Moraru: S-a schimbat data de semănat, cea de recoltat. Bineînţeles. Şi fermierul să accepte tehnologia în viaţa lui, pentru că asta într-adevăr nu poate s-o facă statul. Adică, pentru toţi cei care ne urmăresc, o staţie meteo profesională care să-ţi dea vremea costă 700 de lei, poţi cheltui cei 700 de lei pe multe alte lucruri de care poate n-ai nevoie, dar o staţie meteo îţi dă nişte indicaţii, precipitaţii pe sol, pH-ul solului, temperatura medie, îţi dă în timp real să ştii dacă intri mâine la tratament sau nu. Pentru că multă lume a pierdut culturile din cauza tratamentelor aplicate, adică sunt erbicide pe care dacă le aplici sub 8°C îţi distrug cultura. Mă uit dimineaţa pe telefon, pe aplicaţie: cât am în câmp? 5°C, stau cuminte. Trebuie să învăţăm să avansăm, nu mai putem să mergem după ureche. Pe de altă parte, înţeleg de ce n-au încredere. Pentru că, aşa cum în mediul online au apărut influenceri pe ce vreţi dvs., de la ce să mâncaţi, cum să vă îmbrăcaţi, cum să dormiţi, au apărut şi în agricultură influenceri şi oamenii au încercat ce au zis acei influenceri, şi au dat greşit. Că de asta este foarte important, că discutăm în ultimul timp de „sursă corectă de informare”. Asta ne lipseşte. Avem nevoie de o Agenţie naţională care ori să valideze anumite informaţii de la specialişti, care să fie specialişti, nu mă apuc eu acum să vorbesc despre cum se vând maşinile. Mă opreşte cineva să vorbesc pe net? Nu! Şi dacă-mi găsesc zece mii de oameni care mă cred, mă pot verifica? Nu! Dar oamenii ăia nu vor afla nimic de la mine, că eu nu mă pricep la maşini. Aşa e şi în agricultură. Nu se poate să continuăm aşa. Am întâlnit fermieri care şi în 2023, şi în 2024, au pierdut sume enorme de bani, pentru că anumiţi influenceri le-au spus: foloseşte aia, dă-i cu aia, nu face aia – şi oamenii au făcut.

Reporter: În plus, au apărut şi falşi distribuitori care vin cu produse false.

Mihai Moraru: Este o mare problemă. Suntem conştienţi că nu poţi introduce camioanele cu pesticide false în România fără să ai o corupţie la nivelul statului. Presupun că, dacă mă duc eu acum, că am şi depozit de pesticide, şi plec cu camionul de la firmă şi vreau să mă duc în Ungaria cu pesticide, sigur n-am cum să trec. Adică clar n-am cum să trec.

Se estimează că produsele contrafăcute, în 2024, au fost aproape 30% din piaţă. Enorm! Aia înseamnă că unu din trei fermieri, sau unul din trei hectare, a fost tratat cu produse contrafăcute. Nu se poate aşa ceva! Am întâlnit şi noi în ferme produse cu etichete care nu erau în română, erau în rusă, ungureşte, nemţeşte. N-ai ce să ştii ce este acolo, mergi pe ideea că cel care vinde produsul ştie. Şi acolo ai risc mare de a contamina solul sau distruge cultura, ai evaziune, situaţii periculoase. Ai o etichetă în limbă străină, vine în tractorist, ce înţelege dintr-o etichetă în limba rusă? Nimic! Poate e acolo un produs pe care, dacă-l foloseşti şi nu porţi mască, mori! Adică mi se pare că şi aici ne jucăm.

Şi revenim la începutul discuţiei, un stat care nu este în stare să aibă instituţii puternice şi cu oameni bine pregătiţi n-are cum să reacţioneze, că n-are cum.

Reporter: Cu alte cuvinte, fermierul ar trebui să se uite puţin şi la cine intră în fermă...

Mihai Moraru: Şi nu doar atât. Sunt fermieri care cumpără produse de pe OLX. N-am înţeles de ce OLX este plin de pesticide, sunt persoane fizice care vând acolo. Sunt diverse shopuri care nu sunt din România, sunt din afara ţării, dar au pagini în limba română, unde vând astfel de produse. Nimeni nu poate verifica. Adică fermierul, la ce înseamnă partea asta de achiziţie, care într-adevăr e mai ieftin, dar şi riscul este mult mai mare, dar ar trebui să se pondereze acolo. Adică noi ştim ce probleme au avut fermierii şi ne-au chemat, că: uite, am dat cu asta şi scrie produsul ăla – dar nu era acel produs. Şi aici avem un laborator, în cadrul companiei, unde putem să verificăm treaba asta. Dacă un fermier vrea să vină să ne zică: am cumpărat produsul acesta, vreau să ştiu dacă conţine îngrăşământ şi ce conţine – putem să-l ajutăm. Noi ne-am dus şi către partea asta, am zis să-i ajutăm pe fermieri, că nu-i ajută nimeni. La noi pot să facă analize de plante în timp real, ca să nu mai dea cu îngrăşăminte aiurea, să dea cu îngrăşăminte în funcţie de ce are nevoie planta, analiză de apă, pentru că apa poate fi dură şi să nu-şi facă efect tratamentul, sau poate fi acidă sau poate avea infecţii cu bacterii, cu ciuperci şi se introduce în irigaţii şi se distrug culturile, analize de inputuri, pesticide, îngrăşăminte, adjuvanţi, ca să-i ajute. În 24-48 de ore putem da rezultatele. Trebuie să fie şi ei mai deschişi, pentru că altfel cum poţi da la o parte falsul? Cu argumente. Cum îţi construieşti argumentul? Te uiţi la un bidon şi zici: o fi fals sau nu? Nu! Poate să aibă etichetă în limba română, şi tot nu ştii! Şi atunci te duci la producător, şi se întâmplă ca producătorul să spună: lotul ăsta nu l-am vândut în România, nu ştiu ce este. Au fost cazuri de îngrăşământ în fermă, şi când a desfăcut sacul era nisip trei sferturi şi îngrăşământ un sfert.

„Să fim optimişti şi să sperăm că 2025 va fi poate un an în care ne mai punem şi pe treabă.”

Reporter: O relaţie comercială trebuie să se bazeze pe încredere înainte de toate, şi pe mai mulţi ani de colaborare pe care i-ai avut cu o companie...

Mihai Moraru: Da, şi fermierul trebuie să apeleze la autorităţi acolo unde are o problemă. E foarte important. Există Agenţia Națională Fitosanitară, există laboratoare, să apeleze acolo. Pentru că, dacă vrei să diminuezi numărul de oameni care fac produse false, trebuie să mergi la autorităţi până la urmă, că altfel cum îi găseşti, cum îi prinzi pe respectivii?

Reporter: Revenind, cum vedeți anul curent?

Mihai Moraru: Speranţa moare ultima, eu sunt mai pesimist, aşa că nu cred în clasa politică să facă ceva. Totuși, să fim optimişti şi să sperăm că 2025 va fi poate un an în care ne mai punem şi pe treabă.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Organizația Interprofesională ProdCom Legume-Fructe a transmis Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților un punct de vedere asupra funcționării și utilității Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP). Organizația fermierilor din sectorul horticol consideră că SNACP este unul dintre programele de succes, funcționale, coerente și eficiente derulate de statul român în ultimele decenii în domeniul agricol. „Sistemul protejează suprafețe valoroase cu specific horticol și viticol în zone de interes strategic pentru România, precum Cotnari, Matca, Huși, Vrancea, Buzău, Prahova, Constanța etc. – zone unde grindina poate compromite întreaga producție anuală și poate aduce pagube de ordinul zecilor de milioane de euro. Facem un apel la rațiune și responsabilitate în evaluarea acestui sistem.”

Neînţelegerile privind modul de funcţionare al SNACP nu ar trebui să ducă la abandonarea unui program care cel puţin pentru fermierii din sectorul horticol și-a dovedit pe deplin eficienţa, relevanţa și rolul strategic, transmite OPIA ProdCom Legume-Fructe.

Astfel, organizația producătorilor de legume și fructe susține menținerea și consolidarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu condiția unei abordări transparente, participative și extinse, în beneficiul tuturor producătorilor agricoli, în special din sectorul legumicol și pomicol. OIPA Legume-Fructe consideră că anularea sau restrângerea acestui program ar fi o eroare gravă, care ar vulnerabiliza și mai mult agricultura românească, și care ar afecta munca și investiţiile a mii de fermieri care depind de predictibilitate și siguranţă climatică minimă.

„Rămânem deschiși colaborării și dialogului instituțional pentru îmbunătățirea funcționării acestui sistem și pentru dezvoltarea unor politici publice coerente și eficiente în sprijinul fermierilor români. Considerăm că Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor reprezintă o componentă strategică în asigurarea stabilității producției agricole și în protejarea culturilor împotriva fenomenelor meteorologice extreme, cu precădere a căderilor de grindină”, arată Gheorghe Vlad, președinte OIPA ProdCom Legume-Fructe.

Următoarele aspecte, considerate de interes, sunt menționate în punctul de vedere al OIPA Legume-Fructe:  

• Rolul preventiv și de protecție al sistemului. SNACP contribuie semnificativ la reducerea riscurilor climatice asupra culturilor agricole, în special în regiunile vulnerabile frecvent afectate de grindină. Prin intervenții active, sistemul protejează investițiile fermierilor și asigură continuitatea producției agricole;

• Necesitatea extinderii și eficientizării acoperirii teritoriale. Actualmente, sistemul nu acoperă uniform toate regiunile agricole ale țării, ceea ce generează inechități între zonele protejate și cele expuse riscurilor climatice. Se impune extinderea urgentă a rețelei de unități de combatere a grindinei și creștere a precipitațiilor, în special în bazinele legumicole și pomicole, unde pierderile potențiale sunt majore.

• Importanța consultării structurilor reprezentative ale producătorilor. Deciziile privind planificarea, operarea și amplasarea punctelor de lansare antigrindină trebuie să includă consultarea organizațiilor profesionale și interprofesionale, pentru a asigura o corelare directă între realitățile din teren și intervențiile efective;

• Nevoia unei evaluări transparente a impactului. OIPA propune inițierea unei evaluări periodice, independente, a eficienței sistemului, în corelație cu datele privind daunele evitate, producțiile salvate și costurile implicate, pentru a asigura o administrare responsabilă și eficientă a resurselor publice;

• Corelarea cu strategiile de adaptare la schimbările climatice. SNACP trebuie integrat în strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice, alături de alte instrumente complementare precum irigațiile moderne, perdelele forestiere și sistemele de alertă timpurie, pentru a asigura o agricultură rezilientă.

„Ne exprimăm acest punct de vedere în calitate de Organizație Interprofesională de interes public, cu caracter profesional și recunoscută de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de reprezentant legitim al sectorului legume-fructe la nivel național. Organizația noastră reunește membri – producători agricoli – care sunt beneficiari direcți și constanți ai Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), având o experiență practică acumulată în decursul a peste 19 ani. Dorim să subliniem, cu responsabilitate, că nu ne exprimăm ca experți în științele atmosferice sau meteorologie, domenii care reclamă expertiză științifică specifică. Nu ne pronunțăm, așadar, asupra aspectelor tehnice sau asupra mecanismelor de operare internă ale sistemului – atribuții ce aparțin instituțiilor abilitate. În schimb, considerăm că avem dreptul și datoria de a exprima observații fundamentate empiric, din teren, rezultate din experiența directă a membrilor noștri”, precizează Gheorghe Vlad.

Concret, potrivit OIPA ProdCom Legume-Fructe, în ultimii 19 ani, niciuna dintre fermele legumicole, pomicole sau viticole aflate în zone acoperite de sistemul antigrindină nu a suferit pagube cauzate de grindină, deși anterior aceste fenomene erau frecvente și aveau un impact devastator asupra producției.

Pe întreaga durată de funcționare a sistemului antigrindină, membrii OIPA Legume-Fructe nu au constatat nicio diminuare semnificativă a cantității de precipitații în zonele protejate, comparativ cu alte regiuni similare, neacoperite de sistem. Nu au fost înregistrate dezechilibre locale care să fie corelate cu activitatea de combatere a grindinei.

Seceta severă din ultimii 2–3 ani a afectat uniform mari părți ale teritoriului național, inclusiv regiuni în care nu există niciun punct de lansare antigrindină, ceea ce întărește concluzia că diminuarea precipitațiilor este rezultatul unui trend climatic global, și nu al funcționării sistemului. Corelarea directă între sistem și lipsa precipitațiilor nu este susținută de fapte și observații din teren, susține OIPA ProdCom Legume-Fructe.

„În lumina acestor realități, considerăm că Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor este un instrument necesar, eficient și benefic pentru sectorul agroalimentar românesc și pentru protejarea producției agricole, în special în contextul creșterii frecvenței fenomenelor meteorologice extreme”, conchide Gheorghe Vlad.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Syngenta își consolidează poziția de lider mondial în domeniul produselor biologice pentru agricultură prin achiziționarea de produse naturale și tulpini genetice de la Novartis, astfel stimulând cercetarea în domeniul produselor biologice. Portofoliul de produse biologice va ajuta fermierii în tranziția către practici mai sustenabile. Totodată, Syngenta inaugurează o unitate de producție de ultimă generație în Carolina de Sud, SUA.

Compania Syngenta își extinde semnificativ capacitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul produselor biologice. Într-un comunicat de presă, Syngenta anunță că a achiziționat colecția Novartis de compuși naturali și tulpini genetice pentru utilizare în agricultură, în timp ce Novartis își păstrează drepturile exclusive asupra colecției pentru uz farmaceutic. Tranzacția include, de asemenea, transferul către Syngenta al echipei Novartis de Produse Naturale (Novartis Natural Products) și Chimie Biomoleculară (Biomolecular Chemistry).

Această mișcare oferă companiei Syngenta acces la o sursă importantă de noi direcții pentru cercetarea agricolă și capacități integrate în bioinginerie, știința datelor, fermentare, procesare în aval, precum și analiză. Ca parte a acordului, care se preconizează că se va încheia la 1 iunie 2025, Syngenta va închiria instalația pilot de fermentare Novartis și laboratoarele științifice situate în Basel, Elveția. Achiziția anunțată se bazează pe o colaborare de cercetare de succes între Syngenta și Novartis din 2019.

Această achiziție vine în urma demarării construcției noii unități de producție de produse biologice Syngenta din Orangeburg, Carolina de Sud, SUA. Aceasta este prima instalație de producție la scară mondială a companiei Syngenta pentru produse biologice agricole din SUA și va sprijini cererea în creștere pentru soluții biologice noi și bazate pe știință atât pentru piața din America de Nord, cât și pentru cea din America Latină.

Aceste evoluții vin în contextul în care Syngenta a încheiat deja mai multe colaborări pentru a accelera ritmul inovării în domeniul produselor biologice, precum și pentru a-și consolida poziția în domenii-cheie de creștere, cum ar fi eficiența utilizării nutrienților.

Jonathan Brown, director global pentru business-ul de produse biologice și tratament semințe, Syngenta, a declarat: „Cu cel mai vast și cuprinzător portofoliu pe toate segmentele de produse biologice ne-am consacrat ca lider în industrie. Pe o piață în continuă creștere, este important să oferi un portofoliu capabil să susțină evoluțiile continue. Sunt convins că această achiziție ne va permite să ne menținem capacitatea de a inova”.

În ultimele luni, Syngenta a anunțat diverse colaborări, inclusiv cu:

• Provivi pentru noi soluții cu feromoni, care vizează dăunători devastatori în culturile cheie din Asia;

• Ginkgo Bioworks pentru accelerarea lansării de produse biologice inovatoare;

• Intrinsyx Bio în domeniul cu creștere rapidă al eficienței utilizării nutrienților;

• Lavie Bio pentru descoperirea și dezvoltarea unui nou bioinsecticid;

• Lithos Crop Protect pentru dezvoltarea de feromoni pulverizabili care vizează viermele vestic al rădăcinilor de porumb;

• TraitSeq pentru utilizarea inteligenței artificiale în vederea accelerării dezvoltării de produse biologice inovatoare.

Camilla Corsi, director global al departamentului de cercetare și dezvoltare în domeniul protecției culturilor la Syngenta, a declarat: „Investim semnificativ pentru a oferi cel mai avansat portofoliu de soluții agricole inovatoare din industrie. Integrarea acestor active de talie mondială deschide un nou capitol privind capacitatea noastră de a dezvolta soluții biologice de ultimă generație pentru fermieri și reflectă angajamentul nostru de a promova soluții care continuă să ridice nivelul de sustenabilitate al agriculturii”.

Produsele biologice sunt tehnologii agricole care exploatează natura pentru a proteja și a îmbunătăți sănătatea culturilor. Produsele de biocontrol, biostimulanți și produsele pentru utilizarea eficientă a nutrienților completează inputurile agricole convenționale, oferind producătorilor agricoli o mai mare flexibilitate în gestionarea dăunătorilor și a bolilor, în abordarea stresului abiotic și în îmbunătățirea eficienței utilizării nutrienților și a sănătății solului. Produsele biologice sunt esențiale pentru sprijinirea agriculturii regenerative și a tranziției către practici agricole mai sustenabile.

De la achiziționarea Valagro în 2020, Syngenta și-a extins în mod sistematic orientarea către produsele biologice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Colaborare pentru a accelera lansarea pe piață a produselor biologice inovatoare, Syngenta și Ginkgo Bioworks

Hibrizi de floarea-soarelui High Oleic la potențial de linoleic, propunerea Syngenta

Culturi de floarea-soarelui curate, fără buruieni, cu erbicidul preemergent Gardo® Sun de la Syngenta

În cadrul reuniunii Consiliului AgriFish de la Bruxelles, care a avut loc luni – 24 februarie 2025, Comisia Europeană a prezentat „Viziunea pentru agricultură și alimentație”, un document esențial pentru definirea liniilor strategice ale viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) post-2027.

Viziunea CE se axează pe patru direcții fundamentale:

• Atractiv și previzibil, asigurând venituri care să permită fermierilor să prospere;

• Competitiv și rezilient, capabil să facă față concurenței globale și șocurilor economice;

• Durabil, în acord cu cerințele de mediu și climatice;

• Echitabil și conectat, promovând condiții de muncă și de viață decente și dezvoltarea zonelor rurale și de coastă.

„Este esențial să stabilim din timp liniile directoare ale viitoarei PAC, astfel încât să ne putem adapta la un context social, economic și de mediu în continuă schimbare. În acest sens, solicităm realizarea unor evaluări de impact riguroase, care să țină cont de specificitățile fiecărui stat membru”, a spus în intervenția sa secretarul de stat din MADR, Violeta Mușat, evidențiind necesitatea unui buget consistent, care să sprijine fermierii și dezvoltarea rurală. Totodată, oficialul MADR a subliniat importanța unor reguli simplificate, ușor de aplicat de către agricultori.

Un alt aspect crucial este continuarea procesului de convergență externă, pentru a reduce decalajele între fermierii din diferitele state membre.

În ceea ce privește structura viitoarei PAC, reprezentantul MADR a accentuat importanța menținerii celor doi piloni principali, considerând că echilibrul dintre dimensiunea economică, de mediu și cea socială trebuie păstrat. „O agricultură europeană competitivă și sustenabilă nu poate exista fără o dezvoltare constantă a zonelor rurale. Pentru a sprijini fermierii și pentru a menține vitalitatea mediului rural, PAC trebuie să rămână o politică puternică, echilibrată și bine finanțată”, a punctat Violeta Mușat.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale transmite că își reafirmă angajamentul de a colabora activ cu Comisia Europeană și statele membre pentru a construi o PAC adaptată provocărilor viitoare, care să răspundă realităților din teren și să asigure un viitor prosper pentru fermierii europeni.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Zonele rurale și piața agricolă, pe agenda AgriFish

Totul trebuie încheiat în toamnă sau finisat în ferestrele iernii. Apa constituie factorul principal pentru nivelul și calitatea recoltelor. Prin urmare, obiectivul oricărui fermier este acumularea și conservarea apei în sol. Orice intervenție în primăvară asupra solului determină mari pierderi de apă prin evaporare. De aceea, la intrarea în iarnă, suprafețele destinate însămânțării culturilor de primăvară trebuie să fie afânate, mărunțite și nivelate, apte să înmagazineze fiecare picătură de apă și să reducă toate căile de pierdere a apei din sol.

La intrarea în iarnă, suprafețele destinate însămânțărilor de primăvară se pot găsi în una din situațiile următoare:

1. Suprafețe arate în vară sau în toamnă, la umiditatea optimă cu plugul în agregat cu grapa stelată, sau trecut imediat după arătură cu o grapă cu discuri ușoară. Aceste suprafețe sunt de bună calitate, afânate, mărunțite și nivelate, asigurând o bună acumulare și conservare a apei în sol. În primăvară sunt cele mai indicate pentru însămânțarea culturilor din urgența întâi, fără nicio intervenție asupra solului deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor în pământul afânat, la 2-3 cm adâncime, cât este necesar pentru semințele de muștar, rapiță, lucernă, in etc.

2. Suprafețe arate în toamnă la umiditatea optimă, dar negrăpate. Pe aceste suprafețe, în ferestrele iernii se trece cu o grapă cu discuri ușoară care realizează mărunțirea și nivelarea solului asigurând condiții asemănătoare celor de la punctul 1.

3. Suprafețe arate în toamnă pe sol uscat, bolovănoase, sau pe sol umed și au realizat brazde sub formă de curele, care prin uscare se întăresc beton. În ambele cazuri, nu trebuie să se facă arătura. Răul continuă dacă se încearcă mărunțirea acestora prin treceri repetate cu grapa cu discuri, cu tăvălugi grei sau, și mai grav, cu grapa rotativă. Solul este zdrobit, pisat, măcinat, distrusă structura și transformată în praf. Porii solului sunt astupați de praf, apa nu se mai poate infiltra, se scurge la suprafață, produce eroziune, băltire, se evaporă. În primăvară aceste suprafețe sunt tasate/compactate, cu crustă la suprafață, cu rezervă redusă de apă și pentru semănat sunt necesare lucrări de pregătire a patului germinativ mai energice care intensifică pierderile de apă din sol. Asemenea arături nu trebuie făcute.

4. Dacă s-a făcut greșeala și s-au executat arături conform punctului 3, este necesar să se procedeze în felul următor:

În cazul când suprafețele respective erau destinate însămânțării culturilor de toamnă, să se renunțe la rotația stabilită și să se repartizeze pentru însămânțarea culturilor de primăvară. Vor intra în iarnă în starea bolovănoasă în care se găsesc și, după câteva reprize de îngheț-dezgheț, în ferestrele iernii se trece cu o grapă cu discuri care asigură o bună mărunțire și nivelare ale solului. Apa dintre agregatele structurale prin îngheț își mărește volumul și îndepărtează agregatele structurale unele de altele, iar după zvântare bolovanii se sfărâmă foarte ușor, după linia de minimă coeziune, fără a rezulta praf. Uneori se afirmă eronat că prin îngheț-dezgheț se realizează structurarea solului. Nu, se realizează doar o mărunțire a solului. Formarea structurii este un fenomen mai complex asigurat de complexul coloidal argilo-humic.

5. Suprafețe programate pentru arătura care nu s-a putut realiza în toamnă. Acestea se pot ara la 12-15 cm adâncime în ferestrele iernii, cu plugul în agregat cu grapa stelată sau o ușoară grăpare după arătură pentru mărunțire și nivelare. Arătura din ferestrele iernii este inferioară arăturii de toamnă, dar este net superioară arăturii de primăvară, care trebuia evitată.

6. În situația în care se renunță la arătură și se face afânarea solului în plan vertical prin scarificare, rămân la suprafața solului ceva bolovani și denivelări. În ferestrele iernii, printr-o singură trecere cu grapa cu discuri se asigură o bună mărunțire și nivelare ale solului.

7. Suprafețele destinate sistemului agriculturii conservative (AC) se vor însămânța în primăvară prin lucrări minime sau semănat direct în teren nelucrat, cu semănători adecvate. Pentru acestea se va urmări din toamnă sau, cel mai târziu, în ferestrele iernii ca resturile vegetale să fie bine tocate și repartizate uniform pe teren, pentru a nu îngreuna lucrarea de semănat.

Pe toate suprafețele finisate în ferestrele iernii, până la desprimăvărare, mai cad precipitații, mai au loc fenomene de îngheț-dezgheț care asigură refacerea solului după ultimele intervenții.

Astfel pregătit solul, bine aprovizionat cu apă, mărunțit și nivelat, se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, asigurând însămânțarea în epoca optimă, în special a culturilor din prima urgență.

Trebuie evitate lucrările solului în primăvară, deoarece provoacă mari pierderi de apă. O trecere cu grapa cu colți provoacă pierderi de 3%, o lucrare cu combinatorul – 5-6%, iar cu grapa cu discuri – 15-16%, putând ajunge la pierderi de până la 28-29%.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Reținerea zăpezii, sursă de apă și de protecție a culturilor

Râmele, plugul biologic al solului

Când și cum lucrăm pământul

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a organizat vineri, 14 februarie 2025, Adunarea Generală a Membrilor, în cadrul căreia a fost aleasă noua componență a Consiliului Director.

În funcția de președinte a fost ales Andrei Măruțescu, director Comunicare, Relații Publice și Proiecte de Sustenabilitate Syngenta România. În funcțiile de vicepreședinți au fost aleși Maria Cîrjă - Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova și Daniel Stanciu - Marketing Manager Corn Bayer. Mandatul membrilor Consiliului Director este de doi ani.

În funcția de trezorier, ca parte din organele de conducere ale AISR, a fost reales Patrick Lafon, Country Manager Mas Seeds.

„Le mulțumesc tuturor membrilor pentru încrederea exprimată prin vot și îmi propun să continuăm toate proiectele începute împreună, pentru ca Alianța Industriei Semințelor din România să rămână în continuare un partener de dialog în relațiile cu toți partenerii din agribusiness-ul românesc”, a declarat Andrei Măruțescu, președinte AISR.

Maria Cîrjă și Andrei Măruțescu

Înființată în octombrie 2012, Alianța Industriei Semințelor din România este o asociație profesională care sprijină agricultura românească și reunește companii de prestigiu din domeniul cercetării, ameliorării, producerii și comercializării seminţelor cu genetică superioară.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Syngenta este recunoscută la nivel global, european și național pentru genetica de top la cultura de floarea-soarelui. Compania investește continuu în cercetare-dezvoltare, iar prin programele riguroase de testare și selecție a hibrizilor, ne asigurăm că ajung la fermieri hibrizi adaptați, stabili și productivi. Această abordare ne-a poziționat drept prima opțiune a fermierilor pentru culturile de floarea-soarelui linoleică și High Oleică.

Deși floarea-soarelui se află printre principalele culturi din România, cu cea mai mare tolerantă la secetă și arșită, anul 2024 a venit totuși cu provocări pentru tot lanțul de producție al florii-soarelui. Anul trecut a debutat promițător, cu o creștere vegetativă excelentă, însă a fost urmat de o perioadă de secetă atmosferică și pedologică accentuată, care a condus la scăderea procentului de fecundare și, implicit, la diminuarea producțiilor. În contextul actual, principala provocare este reprezentată de maximizarea profitabilității, iar segmentul hibrizilor High Oleic oferă o soluție pentru  suplimentarea veniturilor prin bonusurile acordate pentru conținutul de acid oleic.

Hibrizii de floarea-soarelui High Oleic ar putea reprezenta cel mai profitabil segment în cultura de floarea-soarelui, cu condiția ca această abordare să fie planificată și implementată de la bun început.

Potențial genetic de producție la nivelul hibrizilor linoleici

Există de ceva timp o percepție în rândul fermierilor că hibrizii High Oleici sunt mai puțin productivi. Acest lucru, cel mai probabil, pentru că primii hibrizii High Oleici au fost introduși pe piață având la bază același tip de genetică utilizată în Vestul Europei, făra a avea o adaptabilitate bună pentru arealul geografic din România. Această percepție încă mai există și, de aceea, este foarte bine de subliniat faptul că tot segmentul de hibrizi High Oleic propus de Syngenta este adaptat condițiilor din România, cu un potențial genetic de producție la nivelul hibrizilor linoleici, păstrându-și, în același timp, conținutul ridicat de ulei și acid oleic.

Syngenta a făcut primul pas în segmentul Clearfield^® cu hibrizii deja consacrați - Talento și SY Experto care au devenit un etalon, un punct de referință pentru acest segment. Acești hibrizi confirmă an de an, menținându-se în topul preferințelor fermierilor datorită potențialului ridicat de producție și stabilității, demonstrat constant de la introducerea lor pe piață.

Hibrizi și soluții pentru toate segmentele

Menționam anterior că, primul pas pe care l-a făcut Syngenta cu acest segment, a fost introducerea pe piață a hibrizilor Talento și SY Experto. Astăzi putem vorbi de un al doilea pas, în care Syngenta vine cu doi hibrizi foarte competitivi, Subeo HTS și Suliano HTS, reprezentând noua generație de hibrizi High Oleici cu toleranță la erbicidele Fluence™/ Express™. Sunt prezentați împreună pentru că pot merge în tandem ca recomandare, fiind din grupe diferite de maturitate. Așa cum v-a obișnuit Syngenta, ambii hibrizi vin cu o toleranță foarte bună la mană, cu o masă hectolitrică ridicată, precum și cu un conținut bun de ulei si acid oleic.

Aceeași tehnologie și pentru hibrizii linoleici și pentru cei High Oleici

Verigile tehnologice aplicate în cultura de florea-soarelui High Oleică sunt identice cu cele din cultura de floarea-soarelui linoleică. Acestea trebuie să urmărească maximizarea producției pe hectar, precum și a conținutului general în ulei, prin:

• Alegerea unor hibrizi adaptați pentru o zonă pedoclimatică sau chiar fermă;

• Alegerea unei rotații potrivite, evitând rotațiile scurte de 2-3 ani;

• Executarea la timp a tuturor lucrărilor de control al bolilor, dăunătorilor și buruienilor, inclusiv al lupoaiei;

• Executarea la timp a lucrărilor de fertilizare și alegerea dozei potrivite recoltei scontate (o atenție sporită asupra dozelor de azot, excesul influențând de multe ori conținutul de ulei).

Recomandări pentru o cultură de succes

Pentru o cultură productivă, sunt de menționat două aspecte foarte importante de care depinde succesul producției de florea-soarelui High Oleică.

Primul aspect se referă la evitatea polenizării încrucișate, pentru că aceasta produce semințe de tip Mid-Oleic în aceleași calatidii de floarea-soarelui, reducând media conținutului de acid oleic al câmpului respectiv. Astfel, este esențial să nu cultivăm floarea-soarelui High Oleică în aceeași solă, pe același teren cu floarea-soarelui linoleică, ținând cont de importanța asigurării unei distanțe de izolare de minimum 300 m față de cultura de floarea-soarelui linoleică învecinată.

Izolarea în timp a florii-soarelui High Oleică este, de asemenea, o altă opțiune. Prin decalarea, efectuarea semănatului înainte sau după floarea-soarelui linoleică, evităm înflorirea în același timp cu aceasta.

De asemenea, recomandăm aplicarea măsurilor agrotehnice preventive de combatere a samulastrei, împreună cu evitarea rotațiilor scurte în care regăsim floarea-soarelui linoleică cultivată anterior pe parcelele unde se cultivă hibrizi High Oleici, evitând în acest fel riscul de diminuare a conținutului de acid oleic.

Al doilea aspect de care trebuie să ținem cont este contaminarea încrucișată, evitarea amestecului cu alte semințe pe parcurusul întregului fluxul de producție, de la semănat până la livrarea semințelor la procesator. La nivel de fermă, trebuie acordată o atenție sporită curățării semănătorilor, a combinelor și a mijloacelor de transport a recoltei până la baza de recepție.

Recomandări pentru creșterea veniturilor cu hibrizii High Oleici de la Syngenta

Punctul de plecare trebuie să fie întotdeauna contractarea recoltei (parțial sau integral) cu un bonus fix. Cuvântul de bază este planificarea și nu ar trebui aleasă o abordare speculativă sau de așteptare a momentului de recoltat, când prețurile sunt cele mai mici. Nu știe nimeni cum va fi evoluția bonusului, însă știm că, pe termen lung, el este pozitiv și vine ca un venit suplimentar în fermă.

Permanent trebuie ținut cont de ajustarea costurilor de producție la recolta scontată. De aceea, este foarte important de subliniat faptul că hibrizii Syngenta au un pontențial de producție la nivelul hibrizilor linoleici. Astfel, la nivel de fermă, se poate obține același nivel de recoltă cu costuri de producție similare. Profitabilitatea de bază rămâne neschimbată, însă diferența semnificativă în veniturile fermierului provine din bonusul acordat pentru conținutul ridicat de acid oleic.

Indiferent de tehnologia de erbicidare aleasă: Clearfield^® (hibrizii Talento și SY Experto), Clearfield^® Plus (hibridul SY Gracia CLP) sau tehnologia Fluence™/ Express™ (hibrizii Subeo HTS și Suliano HTS), vorbim de hibrizi High Oleic la potențial de producție al hibrizilor linoleici, capabili să redefinească standardele acestui segment.

Articol de: MIHAI POPOVICI, Manager Marketing Semințe floarea-soarelui și cereale Syngenta RO & MD

CITEȘTE ȘI: Culturi de floarea-soarelui curate, fără buruieni

O nouă soluție de la Syngenta pentru protecția culturilor de porumb

Colaborare pentru a accelera lansarea pe piață a produselor biologice inovatoare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!