Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a fost recunoscut ca fiind una dintre cele o mie de personalități importante din mediul de afaceri în ediția 2024 a publicației anuale Who’s Who in Business, lansată de Ziarul Financiar și care evidențiază persoanele care modelează peisajul economic al țării, mobilizând inovația, creșterea și evoluția pieței.

Ediția din acest an reflectă progresul dinamic al economiei românești din ultimele două decenii și subliniază contribuțiile vizionarilor ale căror decizii influențează piețele locale și internaționale, devenind o resursă esențială pentru înțelegerea tendințelor și forțelor care modelează viitorul.

„Această recunoaștere demonstrează dedicarea colectivă și munca asiduă a întregii echipe Corteva din România și Republica Moldova, precum și angajamentul nostru față de misiunea de a îmbunătăți viețile celor care produc și ale celor care consumă, asigurând progresul generațiilor viitoare. La Corteva ne străduim să sprijinim fermierii cu soluții avansate, bazate pe știință, care sporesc productivitatea și, în același timp, protejează mediul pentru generațiile viitoare. Această onoare ne întărește angajamentul de a susține sectorul agricol cu tehnologii de ultimă generație, practici sustenabile și o concentrare fermă pe crearea de valoare pentru toți partenerii noștri”, a declarat Jean Ionescu.

Cu o carieră impresionantă de peste 28 de ani în sectorul agricol, Jean Ionescu aduce cunoștințe și expertiză vastă în rolul său de lider. Și-a început cariera la Stațiunea de Cercetare Agricolă Șimnic, iar după patru ani de activitate comercială în domeniul protecției plantelor s-a alăturat companiei DuPont Pioneer, companie de patrimoniu a Corteva, în 2002, inițial ca manager regional de vânzări, avansând treptat până la poziția de manager național de vânzări. În 2015, a fost numit Lider de Țară pentru România și Moldova la DuPont Pioneer, păstrând această funcție și la nou formata Corteva Agriscience, în 2019.

Sub conducerea dinamică a lui Jean Ionescu, Corteva România are un impact semnificativ în peisajul agricol al țării. Conform datelor raportului Kynetec pentru 2024, Corteva a devenit lider de piață în domeniul semințelor, ocupând în același timp o poziție solidă pe locul al doilea în produse de protecție a culturilor, bazate pe suprafața tratată superdezvoltată (SDV), consolidându-și rolul de partener de încredere în inovația agricolă și productivitatea fermierilor din întreaga țară.

CITEȘTE ȘI: Soluții la provocările viitorului, de la cercetare

Soluțiile digitale atrag tinerii în agricultură

Fungicid cu un nou mod de acțiune pentru combaterea septoriozei lansat pe piața din România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de Guvern de joi, 16 ianuarie 2025, a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr.1570/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor specifice dezvoltării rurale cuprinse în Planul Strategic PS PAC 2023-2027.

Prezenta hotărâre creează cadrul normativ cu caracter general necesar implementării intervențiilor de dezvoltare rurală din PS PAC 2023-2027, pentru care se asigură cofinanțare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene.

Concret, actul normativ vizează:

• Asigurarea corelării cu ultima versiune a PS 2023-2027- versiunea 7.1, aprobată de CE prin Decizia C(2024) 8379 din 29 noiembrie 2024;

• Modificarea normelor cu privire la acordarea avansului în sensul corelării cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2023 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA și FEADR, aferente politicii agricole, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2023-2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul garantării;

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) menționează că, acest act normativ nu aduce atingere contribuției totale a Uniunii Europene aprobată pentru implementarea intervențiilor din PS 2023-2027, potrivit Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022 de aprobare a planului strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea UE finanțat de Fondul European de Garantare Agricolă și de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cu modificările și completările ulterioare.

CITEȘTE ȘI: Produsele românești la „Săptămâna verde 2025”, expoziția internațională de la Berlin

Premieră în țara noastră, un depozit certificat SEVESO dedicat exclusiv inputurilor agricole

Obiectivele lui Florin Stegariu la preluarea mandatului de președinte al Clubului Fermierilor Români

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru anul 2025, în domeniul protecției plantelor, Corteva Agriscience lansează două produse inovatoare ce promit să transforme modul în care se combat buruienile din culturile de grâu, secară și triticale. Este vorba despre erbicidele Tarzec™ și Rexade™, care reprezintă cu adevărat soluții revoluționare și de vârf în domeniul protecției plantelor.

Noile erbicide sunt rezultatul unei inovații remarcabile, combinate cu o cercetare aprofundată, și aduc nenumărate beneficii pentru fermieri și pentru întreaga industrie agricolă. Tarzec™ și Rexade™ nu doar că reprezintă cele mai inovative soluții din segmentul cross-spectrum (sau spectru combinat) de combatere a buruienilor, dar sunt și cele mai eficiente instrumente pentru combaterea unui spectru larg de specii de buruieni, inclusiv unele rezistente, care au devenit din ce în ce mai mult o adevărată problemă în agricultură.

Ce face ca aceste erbicide cu fie cu adevărat inovative? În primul rând, combinația unică de substanțe active. Tarzec™ și Rexade™ sunt formulate pe bază de pyroxsulam și Arylex™ active, iar Rexade™ conține și florasulam, creând o formulă extrem de eficientă și specifică pentru combaterea unui spectru larg de specii de buruieni. Această combinație de substanțe active este esențială pentru a oferi o protecție completă împotriva buruienilor monocotile, cât și dicotile, inclusiv a celor rezistente la ALS, care au devenit o adevărată problemă pentru fermierii din întreaga lume.

Alte câteva dintre punctele forte ce fac din Tarzec™ și Rexade™ soluțiile cu adevărat remarcabile în protecția culturilor de grâu, secară și triticale sunt următoarele:

• Flexibilitate în aplicare. Aceste erbicide pot fi utilizate atât toamna, cât și primăvara, oferind fermierilor posibilitatea de a alege momentul optim pentru aplicare, în funcție de condițiile climatice și de necesitățile culturilor;

• Doze reduse pe hectar. Cu doar 75 g/Ha pentru Tarzec™ și 100 g/Ha pentru Rexade™, aceste erbicide oferă o utilizare economică, fără a compromite eficiența;

• Fără restricții pentru cultura postmergătoare. Un alt avantaj semnificativ pentru fermieri, care pot aplica erbicidele fără a se îngrijora de impactul asupra următoarei culturi;

• Eficiență excelentă în combaterea unui spectru larg de specii de buruieni. Tarzec™ și Rexade™ combat nu doar gramineele, dar și multe specii de buruieni cu frunză lată problematice, inclusiv cele rezistente.

Aceste caracteristici forte transformă Tarzec™ și Rexade™ în soluții esențiale și inovative pentru oricare fermier care își dorește o protecție eficientă, economică și sustenabilă a culturilor sale.

În concluzie, Tarzec™ și Rexade™ reprezintă o veritabilă revoluție în combaterea buruienilor. Sunt o inovație care îmbină tehnologia de vârf cu necesitățile reale ale fermierilor, oferind soluții eficiente, economice și sustenabile. Aceste erbicide nu doar că vor transforma modul în care abordăm protecția plantelor, dar vor contribui și la un viitor mai sigur și mai prosper pentru ferma dumneavoastră.

Articol de: ALEXANDRA MARIA PETCUCI, Category Marketing Manager Erbicide Corteva Agriscience RO & MD

CITEȘTE ȘI: Inovația care stabilește un nou standard în controlul septoriozei, fungicidul Queen® pentru cereale păioase

Strategii inovatoare pentru culturile de cereale

Tratarea directă a semințelor

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România organizează pe 13 februarie 2025 Congresul Anual „De la fermieri pentru fermieri”, în Capitală, la Grand Hotel Bucharest. Viitorul agriculturii este principala temă de dezbateri a celei de-a zecea ediții a Congresului Forumului APPR.

Congresul Anual este un eveniment creat de fermieri pentru fermieri. „Aici, sprijinim dezvoltarea continuă a domeniului nostru, agricultura. Panelurile sunt concepute pentru a aduce informațiile noi și relevante în fața tuturor celor pasionați de agricultură. În plus, fermierii au oportunitatea de a interacționa direct cu experți, adresându-le întrebările care îi preocupă. Acum, în 2025, celebrăm un deceniu de când acest eveniment marca FarmForum inspiră, conectează și susține comunitatea fermierilor, un deceniu de conexiuni și dezbateri despre viitorul producției de hrană și soluții pentru fermierii noștri din România”, declară Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Cele mai actuale și arzătoare subiecte din agricultură vor fi dezbătute în cadrul Workshop-ului Internațional AgroPolicy și Conferinței Internaționale a Producerii de Sămânță Embryo. De asemenea, și la această a zecea ediție vor fi decernate Trofeele Porumbul de Aur, secțiune care premiază excelența fermierilor din anul precedent congresului. „Îndemn fermierii să fie alături de noi și de experții prezenți la eveniment. Remodelarea agriculturii de astăzi este o prioritate”, conchide Alina Crețu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grâul este planta celor patru anotimpuri, cultura fiind supusă atât temperaturilor scăzute, cât și temperaturilor ridicate din timpul formării și coacerii bobului.

Seceta din anul 2024, caracterizată prin cel mai lung și intens val de căldură, a contribuit la deficitul apei din sol (secetă moderată și puternică) mai ales în Oltenia, local în vestul și sud-vestul țării și în sudul Munteniei, unde culturile agricole de toamnă au fost cele mai afectate.

În toate zonele, nu doar în cele afectate de fenomenele meteo extreme, fermierii trebuie să urmărească starea de vegetație a grâului pe parcursul iernii, prin luarea de „monoliți”, în vederea determinării stării de vegetație în care se găsesc plantele. Astfel se văd eventualele pierderi de boabe neîncolțite și putrezite, cât și plantele distruse de ger.

Pe timpul iernii, plantele de grâu nu intră în repaus total, ci într-o perioadă de vegetație intitulată „criptovegetație”, denumită de unii „vernalizare” sau „iarovizare”. În acest stadiu se formează noi primordii foliare și radiculare și pornirea proceselor de diferențiere a conului vegetativ din care va rezulta mai târziu spicul. Se poate spune pe drept cuvânt că are loc faza de însăilare a elementelor productive viitoare a plantelor de grâu.

O caracteristică fiziologică a grâului o constituie absorbția azotului la temperaturi scăzute și utilizarea lui în formarea creșterilor menționate mai sus.

Administrarea îngrășămintelor cu azot se face pe timpul iernii sau primăvara foarte devreme, pe zăpadă sau sol înghețat, cu mijloace terestre sau cu drone, pe sol dezghețat. Atenție, administrarea trebuie să fie cât mai uniformă. În funcție de starea de vegetație, doza se poate abate în sus față de doza normală, mai ales atunci când grâul este rar, dar trebuie să se evite excesul care duce la formarea unei mase vegetative care favorizează căderea plantelor și expunerea la bolile foliare.

Articol de: ing. agr. VLADIMIR GONCEARU

CITEȘTE ȘI: Soiuri adaptate condițiilor climatice extreme, prin decriptarea genomului la grâu

Monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță trebuie să înceapă

Conversații cu fermierii la simpozioanele de iarnă BASF 2025

Din 14 ianuarie 2025, BASF dă startul seriei de simpozioane de iarnă pentru fermieri. Acestea marchează startul noului sezon în agribusiness. Specialiștii companiei vor prezenta, în toată țara, noile tehnologii și soluții pentru protecția plantelor de la BASF.

Evenimentele de iarnă, dedicate agriculturii de top, se vor desfășura într-un turneu național care va ajunge în cele mai mari orașe din țară. „Simpozioanele din 2025 își propun să ofere o perspectivă complexă asupra schimbărilor semnificative care influențează sectorul agricol, de la modificări climatice, la dinamica pieței și schimbările legislative care impactează activitatea agricolă”, precizează Andreea Butaru, director marketing BASF Agricultural Solutions.

Inspirate din formatul evenimentelor TEDx, evenimentele din 2025 au ca scop crearea unei experiențe captivante și, totodată, utile pentru comunitate, mesajul cheie fiind „Conversații cu fermierii. Din dragoste pentru agricultură”.

Având în vedere contextul actual și multiplele provocări din domeniul agricol, „BASF își propune să întărească și mai mult relația cu fermierii, arătând o înțelegere profundă a dificultăților acestora, prin crearea unui eveniment ancorat în prezent, concentrat pe conținut relevant, inspirațional și motivațional, oferindu-le perspective valoroase care să susțină pasiunea lor pentru agricultură”.

Simpozioanele de iarnă BASF 2025 vor include o serie de discuții deschise, care reunesc speakeri importanți din industrie și experți BASF. „Vom aduce în luminile reflectoarelor fermieri și experți din domeniu, care vor împărtăși, prin dragostea și pasiunea lor pentru agricultură, perspectivele valoroase asupra contextului actual și provocărilor cu care se confruntă fermierii din România. Mai ales că, temele abordate se referă la schimbările climatice, la schimbări de natură economică, cât și la schimbările legislative”, a punctat Andreea Butaru.

Primul eveniment din seria simpozioanelor de iarnă BASF 2025 este în data de 14 ianuarie, la Hotel del Mar – Mamaia (Constanța). Apoi, urmează:

• 17 ianuarie – Brăila (Brăila), Regal Events Ballroom;

• 21 ianaurie – Alexandria (Teleorman), Edma Hotel;

• 23 ianuarie – Slobozia (Ialomița), Taboo Events;

• 28 ianaurie – Călărași (Călărași), Centrul Cultural Județean;

• 31 ianuarie – Craiova (Dolj), Hotel Ramada;

• 4 februarie – Iași (Iași), La Castel;

• 11 februarie – Timișoara (Timiș), Venue Ballroom & Events;

• 14 februarie – Oradea (Bihor), Opera Events.

Toate evenimentele încep la ora 10:00.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grâul, porumbul și orezul sunt plantele de bază care hrănesc omenirea la nivel global. Și nu e simplu, având în vedere creșterea demografică în continuă accelerație. Se apreciază că populația planetei în anul 2050 va ajunge la 9,4 miliarde de locuitori.

Grâul, planta care hrănește o treime din populația globului, este în atenția cercetătorilor, întrucât în ultimii ani cultura a fost afectată de fenomene climatice extreme (valuri mari de căldură, secetă excesivă), prelungite pe perioade mai lungi, așa cum a fost și cazul țării noastre în 2024. Aceste fenomene au apărut tot mai des, pricinuind pagube însemnate producției agricole, în special la porumb și floarea-soarelui.

Cercetarea genetică a grâului a avut în vedere decriptarea genomului pentru a ști care sunt genele care răspund cel mai bine la șocurile de temperatură sau la infecțiile cu fungi.

Prin „genom” se înțelege bagajul genetic al unui organism, care își exercită funcțiile legate de ereditate, diversitate și de determinare a caracterelor, constituind genofondul speciei respective.

O echipă internațională de cercetători, timp de mai mulți ani, a reușit să descifreze genomul grâului. Eforturile de descifrare s-au dovedit neașteptat de grele, necesitând 13 ani de cercetare.

Grâul comun (Triticum aestivum) conține de cinci ori mai multe gene decât ființa umană, respectiv 107.901 gene, versus 20.000, însumând pentru grâu 17 miliarde de perechi de baze într-o celulă, față de trei miliarde cât are o celulă umană. Celulele umane sunt diploide, au două seturi de cromozomi, unul de la tată și celălalt de la mamă. Grâul are seturi în număr de șase, dispuse în secvențe repetitive.

Prin secvențierea ADN-ului la grâu s-a reușit să se decripteze genomul acestuia, rezultatele obținute fiind publicate în Revista Science. Odată ce lucrările de decriptare s-au finalizat, au fost create premisele apariției de soiuri noi de grâu adaptate la condițiile climatice extreme, existând speranța lansării acestora cât mai curând pe piață.

Articol de: ing. agr. VLADIMIR GONCEARU

CITEȘTE ȘI: Reținerea zăpezii, sursă de apă și de protecție a culturilor

Emil Turdean: „Cercetarea și genetica lucrează în beneficiul fermierilor”

Inovații pentru o agricultură durabilă

Syngenta anunță lansarea produsului Gardo^® Sun, cea mai recentă inovație în portofoliul de erbicide preemergente pentru cultura de floarea-soarelui. Acest produs revoluționar marchează un nou capitol în strategia companiei de a oferi soluții de top pentru managementul integrat al buruienilor. Cu o istorie și tradiție de lider de peste 20 de ani în segmentul de preemergență pentru cultura de floarea-soarelui, Syngenta își consolidează poziția de lider pe piață, răspunzând nevoilor în continuă evoluție ale fermierilor din România.

Syngenta a poziționat dintotdeauna combaterea buruienilor în preemergență în centrul strategiei sale de management integrat al buruienilor. Această abordare se bazează pe beneficii multiple și semnificative pentru fermieri, incluzând managementul rezistenței, asigurarea unui start fără competiție pentru cultura principală, și oferirea unei protecții de lungă durată. Gardo^® Sun previne răsărirea unei game largi de buruieni, simplificând managementul combaterii buruienilor din cultura de floarea-soarelui.

Strategia Syngenta în managementul integrat al buruienilor se concentrează puternic pe abordarea tratamentului în preemergentă, plasând combaterea buruienilor înainte de răsărirea culturii în centrul eforturilor sale. Această strategie se bazează pe o înțelegere profundă a provocărilor cu care se confruntă fermierii și oferă beneficii multiple, semnificative pentru succesul culturilor și producții ridicate.

În contextul în care rezistența buruienilor devine o provocare tot mai mare, Syngenta a dezvoltat Gardo^® Sun pentru a oferi o soluție câstigătoare, care completează și diversifică arsenalul fermierilor împotriva buruienilor rezistente. Acest produs inovator reprezintă o prioritate critică în managementul rezistenței, oferind o nouă armă în lupta continuă pentru menținerea eficacității erbicidelor.

Eliminarea buruienilor înainte de răsărirea culturii principale este cheia succesului pentru o cultură sănătoasă și productivă. Gardo^® Sun asigură că plantele de floarea-soarelui au acces neîngrădit la resursele vitale încă de la început, ceea ce se traduce direct în plante mai viguroase și producții mai mari. Acest start fără competiție este crucial pentru stabilirea unei culturi puternice și productive.

Aplicat preemergent, Gardo^® Sun oferă un control excelent asupra buruienilor atât graminee, cât și dicotiledonate. Combate un spectru foarte larg de buruieni printre care loboda sălbatică, zârna, știrul, ciumăfaia, dar și setaria și iarba bărboasă.

Gardo^® Sun se remarcă printr-o caracteristică unică în categoria erbicidelor preemergente: are un puternic efect de „burn down” asupra buruienilor deja răsărite. Această proprietate distinctivă oferă fermierilor o soluție versatilă și eficientă, combinând acțiunea preemergentă tradițională cu un control rapid al buruienilor existente. În doar câteva zile de la aplicare, buruienile tratate prezintă semne vizibile de cloroză și albire. Acest dublu efect - preemergent și de contact - este rar întâlnit la erbicidele convenționale, aplicate înainte de răsărirea culturii, poziționând Gardo^® Sun ca o inovație semnificativă în managementul buruienilor la floarea-soarelui. Capacitatea sa de a elimina rapid competiția timpurie, simultan cu asigurarea protecției reziduale împotriva germinării ulterioare a buruienilor, acesta oferă un control mai eficient al infestării cu buruieni în stadiile critice de dezvoltare ale culturii.

Protecția de lungă durată oferită de Gardo^® Sun este un aspect important al produsului. Gardo^® Sun oferă o „fereastră” extinsă de protecție, menținând cultura curată pentru o perioadă îndelungată. Această caracteristică este esențială pentru dezvoltarea optimă a plantelor de floarea-soarelui, asigurând că acestea pot crește și se pot dezvolta fără interferența buruienilor competitive.

Optimizarea resurselor este un beneficiu semnificativ al abordării tratamentului în preemergență. Prin reducerea necesității intervențiilor ulterioare, fermierii economisesc timp, combustibil și resurse umane. Aceasta conduce la operațiuni agricole mai eficiente și mai profitabile, permițând fermierilor să-și concentreze eforturile și resursele în alte zone critice în managementul culturii de floarea-soarelui.

Protejarea potențialului de producție este un obiectiv cheie al strategiei Syngenta și al oricărui fermier. Controlul buruienilor în preemergență asigură că plantele de cultură își ating potențialul maxim de producție, evitând pierderile cauzate de competiția timpurie cu buruienile. Acest aspect este crucial pentru maximizarea randamentelor și asigurarea profitabilității culturilor.

Flexibilitatea în managementul culturii este îmbunătățită semnificativ prin utilizarea Gardo^® Sun. Un start curat al culturii oferă fermierilor mai multă libertate în aplicarea altor practici agronomice, permițând o abordare mai precisă și mai adaptată a managementului culturii. Această flexibilitate este esențială în contextul agriculturii moderne, unde adaptabilitatea și precizia sunt cheia succesului.

Eficiența crescută a altor inputuri este un beneficiu adițional al strategiei tratamentului în preemergență. Cultura de floarea-soarelui poate utiliza mai eficient îngrășămintele și apa disponibilă atunci când nu trebuie să concureze cu buruienile din cultură. Acest lucru maximizează investiția fermierilor în aceste inputuri, contribuind la o utilizare mai sustenabilă a resurselor.

Calitatea superioară a recoltei este un rezultat direct al controlului timpuriu al buruienilor. Gardo^® Sun contribuie la obținerea unor semințe de floarea-soarelui mai calitative, îmbunătățind astfel valoarea comercială a recoltei. Acest aspect este deosebit de important în contextul cerințelor tot mai stricte ale pieței în ceea ce privește calitatea produselor agricole.

În cele din urmă, investiția în Gardo^® Sun și controlul eficient în  preemergență duce la economii pe termen lung. Reducerea costurilor totale de management al buruienilor pe parcursul întregului sezon face ca această abordare să fie nu doar eficientă din punct de vedere agronomic, ci și economic.

Gardo^® Sun se remarcă prin caracteristicile sale unice, oferind un spectru larg de control eficient, atât împotriva buruienilor dicotiledonate, cât și a gramineelor. Selectivitatea sa excelentă face ca acest produs să fie compatibil cu toate sistemele de producție pentru floarea-soarelui, în timp ce acțiunea sa inhibitoare previne dezvoltarea buruienilor dificil de controlat, ceea ce permite integrarea sa perfectă în programele de management al rezistenței, consolidând poziția produsului Gardo^® Sun ca o soluție completă și versatilă în strategia de management integrat al buruienilor propusă de Syngenta.

Lansarea Gardo^® Sun se încadrează în planul ambițios al companiei Syngenta de a-și extinde portofoliul de soluții pentru protecția plantelor în România începând cu anul 2025. Acest produs reprezintă mai mult decât un simplu erbicid; este angajamentul Syngenta de a rămâne în fruntea inovației în domeniul protecției culturilor, oferind fermierilor instrumentele necesare pentru a-și maximiza potențialul de producție a culturilor, într-un mod sustenabil și eficient. Prin focusul continuu pe soluții în preemergență, Syngenta reafirmă angajamentul său față de agricultura sustenabilă și profitabilă, poziționându-se ca un partener de încredere pentru fermierii cultivatori de floarea-soarelui din România și nu numai.

Material realizat de: ADRIAN GEANĂ, manager protecția plantelor cultura de porumb și oleaginoase Syngenta România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2024, Panifcom, cel mai important producător din industria de panificație din inima Moldovei istorice, sărbătorește un moment deosebit în propriul parcurs, împlinirea a 100 de ani de tradiție. În cifre, astăzi, afacerea Panifcom înseamnă peste 4.000 de hectare lucrate, peste 2.000 de vaci din rasa Holstein, peste 100.000 de pâini produse zilnic, mai mult de 350 de angajați și o cifră de afaceri care a trecut de 30 de milioane de euro în 2023.

Centenarul a fost marcat printr-un eveniment desfășurat la jumătatea lunii iunie, sub titulatura sugestivă, „Panifcom: Rădăcini – Hărnicie și Statornicie de 100 de ani”. Invitații companiei din județul Iași au „parcurs” ceea ce organizatorii au numit „Drumul Pâinii”, un traseu al afacerii integrate, care cuprinde patru ramuri de activitate, interconectate dar independente: cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit și panificație.

Puțină istorie

Dacă ne gândim că, până la Revoluție, inițiativa particulară nu prea își avea locul, este foarte greu să înțelegem cum poate o companie privată să-și aniverseze centenarul. Vorbim mai degrabă despre un secol de tradiție în hărnicie și statornicie, așa cum și-au numit ei înșiși rădăcinile. Cel de la care a început totul este un fost marinar rus ajuns în România pe celebra navă de război Potemkin. Celebritatea acestui vas de război provine mai degrabă de la producția cinematografică „Crucișătorul Potemkin” în regia lui Serghei Eisenstein, produs în 1925, care a fost considerat unul dintre cele mai revoluționare filme, datorită tehnicilor inovative pe care regizorul le-a folosit. În anul 1905, atunci când s-a întâmplat revolta de pe cuirasatul Potemkin, în Rusia avuseseră loc mai bine de 3.000 de revolte, în diverse locuri. Condițiile socio-politice erau foarte tulburi în acea perioadă în Rusia țaristă, iar această revoltă nu ar fi fost remarcată dacă nu ar fi existat și un potențial conflict transfrontalier cu România, care a fost implicată fără voia ei, deoarece marinarii revoltați s-au refugiat politic în portul Constanța. Rusia era angajată militar într-un război cu Japonia, pe care îl pierdea. Militarii de pe vas se temeau că vor fi trimiși pe front, în condițiile în care alte vase asemănătoare fuseseră sacrificate fără rost. La aceasta se adăuga comportamentul abuziv al ofițerilor. De altfel, punctul culminant care a dus la revoltă a fost tocmai atunci când marinarii militari de pe vas au fost constrânși să mănânce carne cu viermi. Ei au refuzat, iar ofițerii i-au amenințat cu execuția. Comandantul a fost ucis, iar ofițerii, arestați. Revoluționarii de pe vas au încercat să se refugieze la Odessa, unde se desfășura de câteva săptămâni o revoltă. Din păcate pentru ei, aceasta a fost înăbușită în sânge de către armata țaristă, iar marinarii a trebuit să plece și, după câteva încercări de acostare prin alte porturi, au ajuns la Constanța. Autoritățile române au reușit, după lungi negocieri, să aplaneze conflictul, oferind azil politic marinarilor și returnând vasul autorităților din Rusia țaristă. Nu toți cei 750 de marinari de pe vas au consimțit la această revoltă, dar toți a trebuit să împărtășească aceeași soartă. Cei câțiva marinari care au încercat să se întoarcă în Rusia au fost executați, restul au rămas în România sau au emigrat în Argentina. Printre cei rămași în România, se afla și cel care a fost la originea poveștii de succes despre care vorbim în acest articol.

Mihail Holicov a hotărât să nu se mai întoarcă în Rusia și s-a stabilit în județul Iași, pe moșia boierului Mișu Ștefănescu, acolo unde s-a ocupat de o moară, ca mecanic și administrator. Acest lucru se întâmpla în 1905, iar peste 19 ani avea să pornească propria afacere, începând cu o moară, ajungând să dețină mai multe în județul Iași. Afacerea a fost continuată de fiul său Petru și reluată peste ani, în 1994, de nepot. Ștefan Holicov s-a asociat atunci cu Liviu Bălănici și au dezvoltat împreună grupul de firme Panifcom. 

Integrarea, un proces natural 

Ceea ce îi face speciali și un exemplu pentru noi toți este modul cum au reușit să integreze mai multe ramuri de activitate. Liviu Bălănici ne-a explicat că totul a venit de la sine, adică integrarea a fost o necesitate, dată de conjunctură și de dorința lor de a-și maximiza profitul: „Integrarea cred că a fost o nevoie, România a fost într-o perioadă de tranziție, noi am fost întotdeauna focusați pe calitate și nu întotdeauna am găsit calitate. Adică oferta pe calitate n-a fost atât de generoasă. Și am fost nevoiți, datorită conjuncturii, de foarte multe ori să venim cu încă ceva în lanțul nostru. Acolo unde aveam nevoie de materii prime, unde aveam nevoie să ocolim – erau perioade în care prețurile erau exagerate sau produsul nu exista, și atunci a existat o nevoie ca să creăm integrarea”.

Dacă ne-am rezuma la vorbe, lucrurile par simple: am o moară și am nevoie de grâu: nu mai cumpăr grâu și îmi fac o fermă ca să-l produc eu; făina n-o mai vând, ci îmi fac o brutărie. Astfel ajungi să controlezi întregul proces, de la producția primară până la produsul finit. De altfel, domnul Bălănici chiar așa ne-a prezentat procesul de integrare. „Prima dată a fost o moară, de acolo am pornit și de acolo au pornit toate nevoile. A fost nevoie să facem agricultură ca să putem face un grâu de calitate, după revoluție noi am început agricultura în 1999, erau bani puțini, capital foarte puțin în piață, era o perioadă chiar grea, de tranziție, produsele erau foarte ieftine, nu-și acopereau oamenii cheltuielile și făceau compromisuri: nu mai tratau culturile, era foarte mult grâu cu tăciune, cu mălură și așa mai departe și nu exista marfă de calitate. Și atunci am fost nevoiți să intrăm în zona asta, să facem un grâu de calitate. De la moară vindeam făină în piață și recuperam foarte greu banii. Am fost nevoiți să facem o brutărie și de acolo am pornit partea asta de panificație. Fiecare sector are centrul lui de cost, ulterior la agricultură aveam nevoie de zootehnie. Cultivam și alte specii, făceam porumb de sămânță, sfeclă de zahăr care ne aducea banii foarte târziu și lipseau banii în cashflow-ul nostru lunar. Și am zis atunci: hai să facem o fermă de vaci de lapte, din care să ne vină în fiecare lună banii să avem pentru salarii, pentru piese de schimb, pentru nevoile curente”, povestește Liviu Bălănici.

Nu-i așa că pare simplu? Pare, dar nu e, fiecare pas a fost făcut cu precauție, cu multă atenție și analize, așa cum ne explică Liviu Bălănici că fac acum în privința unei eventuale fabrici de lapte, pentru că l-am întrebat ce fac cu producția de lapte, care nu este chiar un produs finit. „Suntem într-o zonă destul de incertă, acolo noi, chiar dacă suntem la o cantitate foarte bună, aproape de fermele cele mai bune din America, încă nu facem niciun fel de profit. Aproape că vindem laptele la prețul de cost. Și ceva trebuie să facem. Momentan așteptăm să vedem, poate e o perioadă, și în Europa sunt ceva probleme, dar nu ca la noi, și probabil o să trebuiască să facem un pas. Documentăm momentan, nu avem nimic de spus, pentru că studiem. Nu merge că așa m-am trezit dimineața, eu, antreprenorul, am hotărât să fac o fabrică. Nu. Facem studii de piață, de fezabilitate, pentru că marjele la ora actuală sunt foarte mici, au crescut foarte tare costurile cu energia, cu forța de muncă, cu absolut tot și trebuie să facem un pas foarte bine documentat, că riscul este foarte mare. Poți să strici tot ce ai construit în foarte mulți ani.”

Accentul pe calitate

Așadar, nu e simplu, că, dacă ar fi, ar fi astfel de companii pe toate drumurile. Mai ales că lucrurile nu sunt făcute doar ca să fie, ci sunt gândite din perspectiva unor produse premium, calitate înainte de toate.

Așa cum spunea domnul Bălănici, doreau să producă o făină de calitate și pentru asta aveau nevoie de un grâu de calitate. Se înțelege, evident, producția agricolă pe cele 4.000 ha nu poate fi altfel decât una de calitate. Iată ce înțelege Liviu Bălănici că înseamnă o producție de calitate: „Înseamnă o sămânță de calitate foarte bine tratată, înseamnă o nutriție echilibrată, înseamnă niște operațiuni de tratare optime în perioadele necesare tratamentului, înseamnă un recoltat la timp și cu cât mai repede, cu atât mai bine, ca să nu-l prindă ploile, înseamnă o muncă susținută, bine planificată și o productivitate foarte mare”.

Se știe că cei mai mulți fermieri aleg soiurile productive pentru a obține cantități mari, însă la Panifcom nu producțiile mari sunt primordiale, ci producțiile de bună calitate, de aceea domnul Bălănici spune că a fost și este adeptul soiurilor românești. „Și nu neapărat pentru că sunt cele mai bune, ci pentru că ne conferă o siguranță. Înainte de toate, noi înființăm o cultură, cheltuim o sumă de bani, iar soiurile românești, chiar în cele mai dificile condiții, ne asigură o anumită cantitate. Cu cât este mai secetos anul, cu atât grâul este mai puțin, dar mai calitativ”, arată Liviu Bălănici. Evident că și-ar dori o producție mai mare, dar calitatea să rămână. „Da, e un subiect care cred că ne depășește pe noi, ca știință, aici ar trebui să lucrăm cu universitățile, cu cercetarea, să vină cu noi soiuri, dar care se pretează pentru zona noastră. Pentru că avem un anumit specific. Noi suntem într-o zonă de silvostepă, nu avem atât de multe suprafețe irigate în zonă, folosim suprafețele irigate pentru hrană la animale, că acolo nu te joci, și atunci cred că e un studiu de care chiar suntem interesați să vedem cam ce soiuri s-ar preta în zona noastră, în așa fel încât să ne dea și cantitate, și o calitate foarte bună pentru panificație. Am studiat ceva, am trimis ceva probe în Franța, în Germania, am făcut ceva teste, s-au mirat, de exemplu pentru grâiele Glosa și Miranda, astea sunt la noi preponderent în culturile noastre, s-au mirat de calitatea lor, pentru că aveau 14, proteină, pentru că aveau un gluten foarte mare. Trebuie să documentăm, trebuie să testăm soiurile în câmpurile noastre, trebuie să vedem calitatea lor, cantitatea lor și după aia putem lua o decizie”, a adăugat Liviu Bălănici. Până la urmă, e normal ca un astfel de antreprenor să fie preocupat de o continuă dezvoltare, doar că în România nu are toate condițiile, cel puțin așa susține. „Sunt și factori pe care nu-i controlăm foarte bine, nu avem laboratoare atât de performante în România, la activitatea enzimatică și multe altele ar trebui să intrăm foarte amănunțit în zona asta și ar trebui să facem o cercetare cu cineva abilitat, specialist în domeniu, pentru ca să venim cu altceva. Deci ne-am învățat să folosim soiurile noastre de grâu în condițiile în care sunt făcute, dar cred că putem mai mult de atât, dar nu putem face nedocumentat”. Cât despre calitatea făinii pe care o fac, Liviu Bălănici consideră că e loc de mai bine. „Suntem focusați în zona asta, vrem să facem făinuri super-speciale. România importă cantități enorme de făină pentru pizza, pentru alte produse speciale, care se folosesc în patiserii, la croasant etc., din Ungaria, Italia. Cred că ne trebuie un pic mai mult know-how. Deci cred că putem face aceleași făinuri pe care le importăm, dar avem nevoie să ne reorganizăm un pic, să facem anumite upgradări la morile noastre, la felul cum sortăm grâul etc.” 

Făina se produce la comandă

La moara din Todireni, selecția este una destul de complexă, după cum spune Alina Luchian, managerul acestei unități de morărit din județul Botoșani – probabil, observația domnului Bălănici se referea la necesitatea unei și mai mari complexități. „Avem posibilitatea de a depozita grâul pe categorii și cantități, la recepția materiei prime din câmp noi facem analizele preliminare ale grâului, atât cele din laboratorul de recepție materie primă, cât și cele reologice. În funcție de analize, noi depozităm grâul pe categorii și pe cantități, ca ulterior să putem face o cupajare corectă. Corectă în ce sens? Nu neapărat că grâul este foarte bun. Avem diferite calități de grâu. Dacă noi știm pe ce ne axăm, atunci știm foarte bine să facem cupajarea în așa fel încât să ajungem la valorile dorite de colegi”, ne explică Alina Luchian. Și ne și argumentează de ce e nevoie de un asemenea proces. „Noi facem făina conform fișelor tehnice impuse de colegii de la fabrica de pâine. Ei, în funcție de fiecare sortiment de pâine, ne impun anumite fișe tehnice, cu anumite valori, cu anumiți parametri reologici ai  făinii, care sunt extrem de importanți, și atunci noi realizăm făina întocmai conform acelor fișe. Adică nu avem voie să ne abatem sub nicio formă de la acei parametri.” 

Tot de la Alina Luchian aflăm care sunt principalii parametri de care se ține cont: „În primul rând, analizăm glutenul, proteina, raportul P/L (P = presiune [fr. pression] sau rezistența, adică rezistența aluatului la întindere, iar L = lungime [fr. longueur] sau extensibilitate, adică măsura în care aluatul poate fi întins înainte de a se rupe. n. r.), gradul de elasticitate al făinii și puterea reologică (W-ul), adică capacitatea de extindere și de întindere a aluatului și rezistența la rupere. Ne mai interesează și punem foarte mult accent și pe partea hectolitrică, valoarea hectolitrică a grâului trebuie să fie bună, dar ăsta nu este un indice care neapărat ține de colegii mei, mai ține un pic și de vreme. Deci și ăsta este unul dintre parametrii pe care-i luăm în calcul, dar în principal W-ul, P/L, glutenul și proteina sunt principalii. Pentru o făină bună, glutenul trebuie să plece de la 27 în sus. În funcție de specialitățile pe care colegii mei le produc, avem nevoie de anumite valori ale glutenului. De pildă, sunt făinuri la care avem nevoie de un gluten 33+, și atunci colegii mei au în ogoarele lor grâu cu această valoare a glutenului. Ne interesează W-ul, la fel, avem sortimente de făină care se pretează cu un W de 280-330, avem care se pretează și cu 220, și cu 420, depinde de sortimentul de produs și de fișa tehnică impusă de colegi. De asemenea, cu cât P/L-ul este mai mic, cu atât gradul de extindere al aluatului este mai bun și absorbția apei este mai bună; cu cât P/L-ul este mai mare, aluatul este mai rigid, iar absorbția apei se face mai greu”. Trebuie să mai precizăm și care sunt sortimentele de făină pe care le produc cei de la moara din Todireni. „Noi producem cinci sortimente de făină, avem făina 650, făina-tip care se folosește pe liniile de panificație, avem făina 480 sau 000, avem făina 550, făina 1350, făina dietetică și tărâță, care rezultă din procesul tehnologic și care ajunge în zootehnie și la diverși fermieri clienți din zonă”, a precizat Alina Luchian.

O piață în continuă schimbare

Panifcom produce cam o sută de mii de pâini pe zi, o cantitate mare, am putea crede, dar pentru Liviu Bălănici nu pare deloc așa, el consideră că se poate și mai mult. „Dorim să creștem, am implementat sisteme de calitate foarte pretențioase, care ne permit să mergem la nivel mondial, suntem încă prea mici pentru zona asta, iar primul pas trebuie să-l facem înspre național. Deci trebuie să ajungem pe mesele românilor în toate orașele și lucrăm la capitolul ăsta.” Calea către acest deziderat este, în opinia lui Liviu Bălănici, în primul rând, diversificarea produselor. „Am scos deja anumite produse, sunt cu rețetă curată, fără niciun fel de ingredient de conservare chimic, și lucrăm acum să scoatem un produs care să fie și cu un termen de valabilitate tot la fel cu ingrediente naturale, prin fermentare, prin diferite soluții naturale să-i dăm un termen de valabilitate mai mare, ca să putem să mergem pe platforme, să mergem în celelalte orașe. Un termen de valabilitate mai lung, astea sunt cerințele la ora actuală ale tuturor marilor magazine, și chiar și ale magazinelor mici, sunt și costuri cu distribuția ulterioară, e vorba și de sustenabilitate etc. Încercăm să creștem perioada de valabilitate, dar prin niște metode naturale și, în general, printr-o fermentare dirijată să obținem acei conservanți naturali. Pâinea cu maia. N-am inventat-o noi, e un produs tradițional, e un proces de fermentare, nu este nimic altceva. Cu cât mâncăm un produs cu o fermentare mai lungă, cu atât este mai sănătos, mai gustos pentru noi.”

Așadar, cerințele pieței sunt în atenția lui Liviu Bălănici. Iată ce ne spune despre evoluția ei în acest moment: „Piața este segmentată. Bunăstarea aduce și educație. Încep să fie oameni care au o cultură alimentară datorită și posibilităților, încă sunt puțini în țara noastră, dar cu siguranță ne îndreptăm într-o zonă în care oamenii încep să prefere calitatea în detrimentul cantității. Noi am observat o tendință de consum, după pandemie a început să se folosească pâinea ambalată, pâinea feliată, pâinea branduită. În momentul în care majoritatea colegilor din sector vindeau numai pâine de 300 g nebranduită, clar că consumatorul nu știe ce să aleagă, nu știe niciodată de unde provine pâinea respectivă. Iar acum tendința este într-un produs mai calitativ, asta vedem noi și chiar acolo avem focus: să mergem într-o zonă a calității cât mai înalte”.

Acest lucru a fost observat și de Viorel Marin, președintele Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație din România, care îl consideră pe consumator principalul vector al schimbării și al creșterii calității. „Consumatorul român nu mai este acel «disperat» de a primi totul pe gratis. Tendințele de consum în ultimii ani sunt orientate spre calitate, spre un alt gust, pe un alt nivel de bunăstare și așa mai departe, or, cred că e cazul să renunțăm la acele politici vechi, în care dădeam în cap la prețul pâinii cu orice preț, că asta-i pâinea românului și trebuie, dacă se poate, să fie vândută pe gratis, or, la ora actuală, nu mai e nevoie de așa ceva. Românul nu mai caută pâine ieftină cu care să-ți spargi capul a doua zi dimineață, românul caută specialități, mai pe gustul lui și așa mai departe, și un avantaj fantastic este că noua generație, Generația Z, excelează din punctul ăsta de vedere. Caută produse etnice, deosebite, și asta înseamnă valoare adăugată și venituri mai mari și prosperitate mai mare la morărit-panificație”, apreciază Viorel Marin, care observă și un aspect negativ care ține de politicile Uniunii Europene. El consideră că deși în Uniunea Europeană politicile promovează loialitatea, calitatea, securitatea și siguranța alimentară, toate la cel mai înalt nivel, există niște piedici care ne afectează: „Odată ce ai depășit frontierele UE, te izbești de barierele tarifare, de practici neloiale, de subvenționări masive la export, care practic, deși această țară la nivel de potențial agricol și industrial ar putea hrăni de cel puțin trei-patru ori populația României, este blocată și nu poate să facă export. Deci, această capacitate excedentară, potențialul de export, nu poate fi valorificat exact din cauza condițiilor pe terțe piețe cu care UE nu permite să concurezi la același nivel. Nu-ți dă voie să subvenționezi, n-ai voie să sprijini exportul de produse sub niciun fel”.

Și pentru că vorbim despre produse de panificație, am ridicat domnului Marin problema importului de produse congelate, despre care domnia sa nu părea îngrijorat, considerând că evoluția industriei românești de profil este pe cale să rezolve această problemă, pe care o consideră ca fiind un fenomen natural pe care n-ai cum să-l oprești. „Această nouă generație de produse – produse congelate, semicongelate, refrigerate care au un termen de valabilitate foarte mare, rezistă la distanțe foarte mari în timp, 6 luni, un an etc. – au permis ca ele să poată fi fabricate oriunde în lume, să poată fi transportate la orice distanță și utilizate la destinație, chiar dacă transportul a durat câteva luni. Deci, practic intră în zona schimburilor comerciale. România în mod normal poate a plecat mai târziu la drum cu această tehnologie și poate din această cauză marele retail care dorește produse rapide pe bandă rulantă, pe care să le poată stoca o perioadă mai lungă, a făcut apel la astfel de produse pentru retailul românesc, dar cantitatea nu este extrem de mare. În România intră cantități mari prin Constanța, de exemplu, dar nu neapărat pentru a rămâne aici, ci doar în tranzit spre alte zone. Dar și acest lucru se va atenua, pentru că la ora actuală avem în România câteva capacități extraordinar de mari, cu tehnologie de ultimă oră pe astfel de produse, deci ceea ce a fost până acum legat de acest fenomen am recuperat”, a explicat Viorel Marin.

Zootehnie de top

Dar așa cum am precizat de la început, Panifcom excelează și la capitolul zootehnie. Ferma zootehnică a societății Panifcom este localizată în comuna Iacobeni, la aproximativ 45 de kilometri de Iași, aproape de vama cu Republica Moldova. Animalele arată senzațional, iar genetica din spate este una de top.

Ionuț Lupu, directorul executiv al Asociației HolsteinRo, spune despre animalele de la ferma companiei Panifcom că se pot bate de la egal la egal cu animale din cele mai performante ferme din Europa. „Vorbim de investiții foarte mari făcute din punct de vedere sanitar-veterinar, astfel încât ferma să rămână indemnă pentru principalele boli cu impact economic, vorbim de un management al dejecțiilor și, de asemenea, despre investiții făcute în partea de sterilizare a compostului, a dejecțiilor, compostul rezultat fiind utilizat pentru așternut. Este, din punctul meu de vedere și al multor fermieri, o fermă de top, dar în acest moment, din punctul meu de vedere, Panifcom reușește să exceleze, în primul rând, prin performanțele din sala de muls. Acolo vorbim despre producții de 45-47-48 de litri/zi, sunt animale care au atins și valori fantastice, vorbim de 80-90 litri de lapte pe zi. Așadar, veți vedea, este un cumul de factori, un volum foarte mare de investiții și de oameni pregătiți care înțeleg care sunt valorile și care sunt interesele oricărui investitor care vrea să facă plusvaloare în ferma lui de vaci”, punctează Ionuț Lupu.

Ferma a fost autorizată în jurul anului 2007, cu rase mixte, cu animale cumpărate în principal de pe piața internă. S-a început cu Bălțată brună și ceva Bălțată alb cu negru, dar pentru că producțiile erau undeva la 27 - 28 l de lapte pe cap de vacă pe zi, au decis să treacă doar pe rasa Holstein și să se axeze pe producția de lapte. Acum dețin în jur de 2.100 de animale, dintre care 800 de vaci la muls cu o producție medie de 46,5 l pe zi.

Lucian Chelariu, șeful de fermă, ne spune de unde provine actuala genetică: „Genetica, la bază, este din Europa, din Germania, Olanda și Austria, dar după ce s-au finalizat aceste importuri, în jurul anilor 2009-2010, nu a mai intrat niciun animal în fermă și tot efectivul l-am dezvoltat prin însămânțări artificiale cu material sută la sută american”. Ceea ce este remarcabil, chiar mai mult decât producțiile mari de lapte, este faptul că ferma companiei Panifcom reușește să facă export de genetică, un lucru mai rar pentru România. „Sunt deja cam trei ani de când am început să dăm animale la export, anul trecut am depășit 200 de animale exportate și anul ăsta avem până la momentul ăsta 150 de animale, care deja au plecat în Republica Moldova. Este o perioadă grea, de asta încercăm să scoatem venituri din cât mai multe locuri posibile, inclusiv din vânzarea de genetică de foarte bună calitate, și aici aducem plusvaloare. Nu vindem ieftin, dar animalele sunt de cea mai bună calitate”, ne-a zis Lucian Chelariu.

Este evident că pentru companie vânzarea de genetică nu reprezintă un obiectiv în sine, pentru că balanța economică nu poate fi acoperită decât de principalul obiect de activitate al fermei, și anume producția de lapte. De aceea prețul laptelui este un parametru de care nu poți să nu ții cont. Lucian Chelariu ne explică acest lucru: „Prețul laptelui este foarte mic, suntem undeva cu prețul de cost foarte aproape de prețul de vânzare, iar în partea de juninci, de material de reproducție, este ceva profit, dar nici acolo foarte mare, pentru că pentru a produce o junincă de calitate sunt costuri foarte mari. Noi creștem tineretul după niște practici foarte bine puse la punct, creștem tineret foarte sănătos, îl pregătim pentru noi, tineretul nu primește siloz până în jurul vârstei de 7-8 luni, se crește doar cu concentrate, granule și fânuri de foarte bună calitate. Sunt costuri destul de mari, dar am început un drum, nu putem să ne oprim, ferma a ajuns la stadiul ăsta de indemn de orice boală, sunt vaccinări cu vaccinuri de foarte bună calitate care se fac anual, sunt analize care se fac anual pentru verificarea statusului de sănătate, se iau probe de sânge de la toate animalele și în fiecare an noi verificăm acest status și reușim să menținem de ani buni un status complet negativ. Avem sistem de verificare, un pedometru care transmite wireless din 15 în 15 minute la calculator date despre animal, starea fiziologică, starea de sănătate, este un interes foarte mare pentru bunăstarea animalelor și în felul acesta am reușit să ajungem și la producțiile acestea. Deci o stare de sănătate foarte bună și un interes foarte mare pentru bunăstarea animalelor”.

Panifcom investește constant în sustenabilitatea fermei sale, una dintre cele mai progresive din țară. În 2021, au achiziționat un echipament pentru sterilizarea gunoiului de grajd, care transformă gunoiul în așternut uscat și sterilizat pentru animale, precum și într-un îngrășământ eficient pentru ferma agricolă. Au investit în domeniul furajării prin implementarea sistemului nutritiv Ecofeed, pentru a compensa hrănirea intensivă, care poate duce la un dezechilibru în nutriția animalelor.

Ecofeed este un sistem de hrănire sustenabil care implică utilizarea resturilor alimentare reciclate ca hrană pentru animale. Acest sistem ajută la reducerea deșeurilor alimentare și oferă o alternativă ecologică și economică la hrana convențională pentru animale. Ecofeed este procesat prin diverse tehnologii pentru a transforma alimentele reciclate într-o hrană sigură și nutritivă, adecvată pentru diferite specii de animale. Scopul este de a promova o agricultură circulară și de a reduce impactul ecologic asociat cu producția tradițională de hrană pentru animale.

De asemenea, la Panifcom a fost implementat sistemul Flex Feed, un sistem foarte practic care permite hrănirea fără stres a animalelor. Sistemul Flex Feed este un sistem inovator de hrănire pentru bovine, conceput pentru a îmbunătăți confortul și bunăstarea animalelor. Acesta utilizează o barieră de hrănire flexibilă care se adaptează mișcărilor vacilor, permițându-le să mănânce într-o poziție naturală și confortabilă. Spre deosebire de barierele tradiționale, Flex Feed elimină nevoia de bare de restricționare a gâtului sau de blocare a capului, reducând stresul și promovând un aport crescut de hrană. Bariera Flex Feed are o flexibilitate de 30 de grade, ceea ce permite vacilor să ajungă mai departe pe masa de hrănire și să mănânce mai eficient. Această adaptabilitate contribuie la o creștere a producției de lapte, întrucât vacile petrec mai puțin timp mâncând și mai mult timp odihnindu-se și rumegând. Flex Feed reduce stresul în timpul hrănirii, îmbunătățește sănătatea animalelor și crește eficiența generală a fermei, ceea ce poate duce la o producție suplimentară de lapte de până la 2 kg per vacă pe zi. Ferma se remarcă printr-un program de testare genomică, realizat cu sprijinul unor laboratoare din Scoția și SUA, pentru a asigura o genetică superioară a vacilor.

După părerea domnului Bălănici, în ceea ce privește nivelul la care s-a ajuns, din punct de vedere genetic, este unul foarte ridicat, considerând că sunt, din anumite puncte de vedere, peste mulți dintre cei mai buni. „Am văzut într-o revistă, zilele trecute, o informație că israelienii sunt cei mai buni, nu cred că sunt cei mai buni, cred că suntem mai buni decât ei, pe domenii și punctual, cred că avem nevoie de mai multă promovare și să avem încredere în produsele românești. Noi ce arătăm nu e nimic formal, sunt lucruri adevărate, sunt lucruri documentate, sunt documente și sunt făcute în ani de zile cu foarte multă perseverență, cu colegi implicați și experimentați și nu avem de ce să spunem că alții sunt mai buni ca noi, putem spune că suntem mai buni ca alții. Am văzut acolo un animal care are 18.500 litri și e cel mai bun din lume – nu, noi avem mai multe vaci care au trecut de 21.000, la ora actuală avem o vacă care e la a patra lactație și va face 100.000 de litri. Deci în patru lactații dă 25.000 de litri pe lactație. Dar avem nevoie și acolo de investiții, din păcate e scump totul, avem nevoie de laboratoare, de specialiști, să putem face transferuri, avem nevoie de un stat care să înțeleagă că ăla e un patrimoniu național. Tendința în toată Europa e să scădem numărul de animale și să creștem cantitatea de lapte. Iar noi avem expertiză în zona asta și o putem împărtăși și cu colegii, putem da și consultanță pe zona asta, deci chiar stăpânim și putem ajuta, dar ar trebui să fie implicat și statul, și sectorul, și lumea să înțeleagă că putem. Și nu sunt singurul, cred că mai sunt mulți colegi care au animale de foarte mare valoare în fermă și ar trebui chiar să le punem în valoare la nivel național”, arată Liviu Bălănici.

Așadar, pentru Panifcom, 2024 este anul centenarului, chiar dacă cea mai importantă perioadă o reprezintă ultimii 30 de ani, de când actuala conducere a făcut posibil ca invitații la aniversare să se minuneze, precum am făcut-o noi. Asta, pentru că pe lângă toate investițiile făcute în tehnologii de tot felul, poate cea mai importantă este în oameni, după cum ne spune și doamna Alina Luchian, managerul morii de la Ibănești: „Ți-ar fi rușine să nu-ți faci treaba, atât timp cât ți se pun la dispoziție toate resursele, începând de la resurse financiare până la resurse de personal. În spatele echipei de la moară stă o echipă a colegilor de la contabilitate care sunt tot timpul acolo, există o echipă de aprovizionare care este tot timpul la dispoziția noastră, repet, resurse financiare – nu există să nu ne pună la dispoziție. Ți-ar fi rușine să nu-ți faci treaba. Da, avem mare susținere, din toate punctele de vedere”. Nu putem decât să le urăm la cât mai mulți ani în direcția în care au pornit.

Caracteristici ale agriculturii practicate la Panifcom

• Tehnologia no till – au eliminat aratul și celelalte tehnologii agresive cu solul, pentru conservarea umidității și pentru a reduce amprenta de carbon.

• Aplicarea optimizată a îngrășămintelor, doar unde este necesar, pentru un consum mai redus (folosesc îngrășăminte lichide) 

• Au optimizat producția prin digitalizare, pentru un control mai eficient al condițiilor meteo, al dăunătorilor sau al altor eventualele amenințări exterioare

• Folosesc asolamentele pentru a menține sănătatea și fertilitatea solului 

• Folosesc îngrășăminte organice din propria fermă zootehnică – în 2021, au făcut o investiție în sterilizarea gunoiului de grajd

• Au redus dozele de pesticide cu până la 33%.

Articol de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU