producatori locali - REVISTA FERMIERULUI
Vineri, 05 Noiembrie 2021 15:46

Breaza, regina țurcanelor

Când auzi de Petrila și de Valea Jiului ești tentat să te gândești la cărbune și la extracția sa, mai ales dacă ai făcut liceul în secolul trecut. Actualitatea nu mai este așa. Minele sunt o amintire, iar tradițiile au traversat epoca cărbunelui în valea celor două Jiuri și sunt vii în cu totul altă îndeletnicire, oieritul. Așa se face că bazinul este leagănul viitoarei rase de oi, ce va proveni din actuala varietate, Țurcana Brează.

2

Din discuțiile pe care le-am purtat cu localnicii înțelegem că ocupația tradițională în aceste locuri a fost creșterea oilor, în ciuda faptului că Petrila, localitatea unde am poposit recent, este cunoscută multora dintre noi pentru activitatea minieră. Paradoxul e doar aparent, pentru că dacă cercetăm puțin istoria locurilor, vom vedea că activitatea minieră a început abia prin 1840 – spunem „a început”, dar despre dezvoltare putem vorbi abia în secolul 20 –, pe când locurile sunt atestate documentar încă de prin 1493 –, iar atestarea se referă la ceva existent, deci zona era deja locuită cu mult înainte. Iată pentru ce dăm crezare localnicilor. Un alt paradox este că după revoluție, cu toate că mineritul aproape s-a desființat, numărul efectivelor de oi s-a redus, deși ar fi fost de așteptat să crească, din moment ce oamenii rămăseseră fără muncă. „Îmi aduc aminte că prin anii șaptezeci, zice baciul Eremia Jurj, până prin anii nouăzeci, mina era mină, era lucrul la mină, după ce se termina la mină, fiecare familie avea efectivul de animale intact. Nu știu de ce, după revoluție oamenii au renunțat la animale, în special la oi. Au fost 37 de baci în muntele ăsta, aveam șase sute și ceva de oi, am ajuns la două sute și ceva, deci s-au dus și minele, se duce și oieritul”, încheie baciul care a fost și miner, dar care nu a renunțat la creșterea animalelor, în special a oilor. Pentru că pentru el și pentru cei ca el din zonă, oaia are o însemnătate specială. „Pentru majoritatea momârlanilor noștri, oaia e ceva special, ei îi dai toată atenția. Dacă ai un fân mai bun, îl dai oii, dacă ai otavă din grădină, o dai oii, vaca mănâncă urme, probabil. Oaia e regina”. 

Primarul orașului, Vasile Jurca, spune că se străduiește să oprească acest trend de scădere a interesului pentru oierit – a pus la dispoziția celor interesați suprafața de aproximativ șapte, opt sute de hectare de pășune pe care o deține primăria pe alți versanți ai munților Parâng sau Șureanu – „Cererea de suprafețe de pășunat este acoperită în proporție de aproape 90%, din păcate efectivul de ovine în orașul Petrila, după 1989, a scăzut foarte mult și sunt din ce în ce mai puțini oameni care se îndeletnicesc cu această meserie, iar eu vreau să îi încurajăm și sper să reușim să își crească efectivele, pentru că dacă nu vom face asta, în viitorul apropiat, probabil, oaia o s-o vedem la grădina zoologică”.

Nu vrem să îi contrazicem temerile domnului primar, dar avem o urmă de îndoială că se va întâmpla asta, e prea mult spus, dragostea exprimată de localnici pentru animale pare suficient de intensă să spulbere o astfel de premoniție. Mai ales că tot domnia sa ne spunea că înainte de perioada minieră toată lumea trăia de pe urma creșterii oilor. „Îmi spuneau bunicii și străbunicii că dacă ai peste 50 de oi te țin ele pe tine, dacă ai sub acest număr le ții tu pe ele. Oile le-au asigurat lapte, brânză, carne și îmbrăcăminte, pentru că deși acum lâna nu mai are valoare, în trecut, chiar până la revoluție, lâna avea valoare foarte mare, înainte își confecționau singuri hainele, apoi o valorificau la un preț foarte bun, asigurându-și furaje pentru iarnă, de exemplu.” „10 lei kilogramul era înainte de revoluție, adaugă Adrian Boantă, iar cea de calitatea întâi era chiar 12 lei, aceea de pe spate, nu de pe coadă și de pe burtă. Bătrânii spuneau că veneau din Oltenia și coseau o zi pentru un kg de lână. Aveau mult folos după urma lânii. Apoi a pieilor, și ele aveau valoare bună, era tot așa, 12-15 lei o piele de miel și de oaie, până la 20 de lei se ducea. Acuma le aruncăm pe toate.”

3

Oameni și locuri

Petrila este oraș, chiar frumos. Face parte din județul Hunedoara, fiind situat la marginea de sud-est a lui. Este așezat pe malurile Jiului de Est (numit în trecut Jiul Transilvan sau Unguresc) și a afluentului său Jieț. Locuitorii sunt numiți momârlani. Un nume de care sunt foarte mândri, cu toate că originea apelativului este relativ recentă, destul de neclară și oarecum controversată. Se pare că mai înainte ar fi fost numiți jieni. Un apelativ la care îți vine să te gândești și azi, dacă nu știi despre ei mai mult decât că sunt locuitori ai Văii Jiului.

Oamenii ne-au invitat chiar în locul unde își urcă oile pentru păscut, nu tocmai în vârful muntelui, pe pășunile alpine – acolo unde iarba e mică și grasă și de unde coboară oile foarte robuste –, pentru că nu ne țineau pe noi picioarele, ci pe un vârf relativ mai mic – și el destul de sus, la peste 1600 m altitudine –, Dealul Popi – un munte care aparține de Asociația Composesorală „Obștea Jiană”. Acest composesorat este unul de tradiție, fiind înființat în 1886, și a funcționat până în 1947, după care a fost reînființat în 2001. Președinte este Dumitru Răscolean, cel care a ocupat această funcție încă de la reînființare până în 2006, revenind după 2017, ca urmare a faptului că persoana care a condus în restul perioadei, Aurel Marhan, a decedat. De menționat că domnul Răscolean a fost în acea perioadă vicepreședinte. Este o dovadă de stabilitate care cu siguranță a dus și la bunăstarea pe care am întâlnit-o la stâna de pe Dealul Popi.

4

Composesoratul este unul dintre cele mai mari din țară, are 1044 de membri, cu suprafețe diferite, ce compun 5.000 de hectare de pădure și 1.002 hectare de pajiști, cantonate în 9 munți. Au pentru paza și administrarea pădurilor un ocol silvic privat. În ceea ce privește activitatea pastorală, președintele composesoratului spune că au separat-o în două: „Pe de o parte, așezământul pastoral, unde oamenii își prepară brânza, și pe de cealaltă parte, grija pentru animale, așa-zisele saivane, loc unde animalele dorm, cu amenajări moderne, de la panouri fotovoltaice, la instalații tip paratrăsnet, avem inclusiv, eu folosesc un termen pretențios, piscină, care de fapt este un loc betonat unde facem deparazitarea, este îmbăierea care se face primăvara și toamna”. O viziune administrativă interesantă și modernă.

Tradiții și particularități

Momentul primei noastre vizite a fost în primăvară, cu ocazia urcării oilor la munte, atunci când are loc un eveniment tradițional numit  „măsuratul oilor”, fiind un obicei răspândit în foarte multe zone pastorale, cu destule similitudini, dar și cu particularități specifice locului. Specificitatea este atât de evidentă încât fiecare stână are un altfel de calcul al modului de împărțire a produselor obținute. „Fiecare își mulge oile, laptele se măsoară și astfel se știe cantitatea de brânză care revine fiecăruia până în toamnă. Calculul se face în funcție de stână, fiecare are regulile ei”, ne spune Dumitru Andreșoi, președintele Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia” din Hunedoara. La rândul său, Ioan Vulc, secretarul comisiei tehnice a Registrului Genealogic al rasei Țurcană,  spune, încercând să caracterizeze obiceiul locului: „Fiecare om își ține animalul de coarne, îl mulge și pe urmă măsoară laptele. În funcție de cantitatea de lapte, primește caș. După ce se termină activitatea aceasta de luat premânda, se mai face un măsurat, măsuratul mic, dacă e cazul. Oamenii sunt foarte corecți, foarte transparenți în ceea ce fac, nu se păcălesc unii pe alții, cum se mai întâmpla prin alte locuri, îi dădea 6 kg de brânză și gata și lua și mulți bani pe cap de oaie, pășunatul, paza, vatra focului, astea toate se plăteau de către crescător”.

Măsuratul oilor are loc în jurul Sf. Constantin și Elena, ne explică profesorul Ioan Pădeanu, de la USAMV Timișoara. „După ce oile sunt scoase la munte trei zile și sunt obișnuite cu zona, cu iarba, cu pășunea, atuncea proprietarii de ovine fac această activitate de măsurare a laptelui, tradițională și deosebită. În zona asta nu sunt proprietari de oi cu foarte multe exemplare și atunci formează împreună o turmă mai mare, pentru a o păzi, și de aceea își măsoară laptele pentru a ști cât revine fiecăruia, după care îl transformă în brânzeturi, este o formulă care diferă de la loc la loc. Este o notă de sărbătoare, vine un preot care ține o slujbă și se roagă pentru bunăstarea oierilor, bunăstarea animalelor și bunăstarea stânei, apoi cântă din fluier și stau la povești.”

zoo.219 breaza 50

Dumitru Răscolean zice că momârlanii au un simț pronunțat al proprietății, provenit evident din faptul că nu au cunoscut colectivizarea forțată. „Momârlanii își îngrijesc singuri animalele, o gospodărie nu are mai mult de 50 de oi, pentru că ei lucrau și în industria minieră – sigur, acum sunt și unele cu mai multe oi –, dar ei își măsoară oile, ei ciobănesc și ei își fac brânza. Fac cu rândul, în funcție de cantitatea de lapte și în funcție de numărul de oi, se organizează ciobănitul și își iau cantitatea de brânză, pe care tot ei o prepară”. Și încă o particularitate pe care a ținut să ne-o precizeze, ca argument, președintele composesoratului: „În satele noastre încă se practică îngropatul morților în grădinile caselor, tot un fel de atașament de pământ, de locul de baștină, de proprietate”. El pune pe seama conservatorismului și decizia de a nu strica vechile stâne, deși au construit unele atât de moderne, „vrem să le lăsăm ca zestre, pe mai departe”.

Modernitate în vârf de munte

Gazdă ne-a fost Adrian Boantă, șeful de stână și cel care a organizat evenimentul. Un eveniment care, după cum spune primarul petrilean, este replicat în toată zona. „Lucrurile astea se întâmplă pe toți munții din jurul orașului Petrila, momârlanii au aceeași practică, undeva de la 15 mai până la 1 iunie, toți urcă oile în munții unde sunt arendași sau chiriași, nu neapărat cum sunt cei de aici, membrii composesori, cărora composesoratul le-a pus la dispoziție tot ceea ce vedeți aici, stâna, infrastructura, saivan, inclusiv partea asta de curățat a muntelui, ei vin doar și pășunează cu efectivele lor”. Recunoaștem că ne-a impresionat această infrastructură, de care vorbea primarul, n-ai fi zis că ne aflăm la aproape 1.700 de metri altitudine, arăta ca și cum am fi fost la o stână de la șes, cu toate condițiile de igienă. „Camera de caș este cu gresie și cu faianță, avem dormitoare, avem terasă, avem tot ce ne trebuie, e curățenie, toate deșeurile se bagă în saci și se coboară în oraș la containere”, ne explică Adrian Boantă, iar domnul prof. dr. ing. Gheorghe Neață, acum și director general pe registrul de rasă Țurcană, în cadrul Asociației Crescătorilor de Ovine „Dacia” din Hunedoara, completează: „Aicea este o stână pe profil european, modernă, care are toate facilitățile necesare crescătorilor din zonă, apă curentă, electricitate. Ce am văzut aici este un început către care ar trebui să se îndrepte și acei sceptici care au impresia că telemeaua de oaie obținută la munte este neigienică, din contră”. Adevărul este că sunt condiții chiar pentru un turist din acela foarte simandicos. Intervenția modernității, cum erau panourile fotovoltaice, pe care le-am văzut în apropiere, nu afecta defel frumusețea peisajului – cu munții Parâng la orizont, încă înzăpeziți la finalul lunii mai, când am fost acolo –, cu atât mai puțin calitatea aerului și a hranei după care fiecare aleargă. Cei care vor chiar sunt bineveniți, pentru că sunt spații de cazare acolo. O dovadă că modernitatea poate coexista cu ocupațiile tradiționale. Noi nu credem în teoria conform căreia civilizația va compromite aceste ocupații, civilizația a pătruns de-a lungul istoriei, iar tradiția s-a păstrat. Altceva le alterează, nu știm ce și nici nu face obiectul articolului de față, redăm doar o părere exprimată de domnul Gheorghe Neață: „Pentru ca să poată sta pe munte, să ducă animale la munte e nevoie de bărbați și femei puternice, e nevoie de voinici, care să aibă, în primul rând, pasiunea și dragostea față de animal. Cred că suntem singura țară din Europa care nu a introdus, până acum, sistemul de susținere, acela pe care îl «cânt» eu de ani de zile, „subvenția pe izolare”. Ce-ar fi să dea statul român o subvenție pe cap de animal pentru izolarea lor aici? N-ar fi mare lucru și așa i-ar încuraja. Și atunci ar veni toți, și cei de la câmpie, și munții n-ar mai fi plini de jnepeni, iar pășunile alpine n-ar mai rămâne nevalorificate sau valorificate prin introducerea de pârtii de schi care ar afecta creșterea animalelor”. 

zoo.219 breaza 71

Performanțe la superlativ

Oile pe care le păstoresc ciobanii de acolo sunt din rasa Țurcană. Spunem asta cu puțină reținere pentru că specialiștii care ne-au însoțit vor să impună o altfel de taxonomie și chiar dacă mai este până vor reuși, pe noi ne-au convins. Astfel, rasa numită se dorește a fi considerată suprarasă, iar varietățile actuale să devină rase în sine. Argumentele sunt pertinente, după cum veți vedea. „Țurcana, pentru cine nu știe, trebuie să afle, este o suprarasă, care are patru subpopulații, pe care le putem defini rase. Aici suntem în situația să discutăm despre rasa Brează, o rasă extraordinară, o rasă eumetrică, foarte bună producătoare de lapte și bine adaptată muntelui, această adaptare este motivul pentru care sunt specialiști care o consideră rasă rustică”, spune domnul dr. ing. Gheorghe Neață, cel care și-a propus să înregistreze aceste populații ca rase. El ne explică de ce nu poate fi considerată rasă rustică o rasă de la care se obține un litru de lapte de la o mulsoare. „Rasele rustice au existat, dar trecute printr-un program de ameliorare, încă de prin ‘70 – ’72 – în 1976 s-a definitivat programul de ameliorare la ovine –, iar dacă este cuprinsă în program, nu mai putem să mai spunem că este o rasă rustică, este o rasă ameliorată, o rasă puternică, care, dacă i se pune în față mâncarea care trebuie și i se acordă îngrijirea de care are nevoie, poate să concureze, oricând, cu orice rasă din Europa. Mă străduiesc cât pot să omologăm această populație, dar și pășunile ca fiind ecologice, pentru că ne aflăm într-un loc în care n-a pătruns gram de pesticide sau de îngrășăminte chimice”. Din păcate, spre deosebire de celelalte varietăți ale suprarasei Țurcană, Gheorghe Neață zice că îi va fi mai greu să o omologheze, deoarece este mai puțin numeroasă. „În primul rând, va trebui să o declar o populație în reconstrucție, pentru a o aduce la statusul normal de populație. Acesta e și motivul pentru care am început demersul cu ea, pentru că este mai redusă numeric și apoi voi continua și cu celelalte, Bălă, Oacheșa, și Bucălaia.”

Ameliorarea, un proces științific

De altfel, prezența specialiștilor de la registrul de rasă, din cadrul Asociației Dacia, era legată de dorința acestora de a convinge cât mai mulți crescători să se înscrie în acest registru, pentru a putea să crească baza de selecție a exemplarelor amelioratoare. Asta nu știrbește cu nimic efortul localnicilor din Valea Jiului, care au adus, în timp, oile la aceste performanțe remarcabile. Primarul localității Petrila, Vasile Jurca, a ținut să amintească faptul că materialul genetic de oaie Brează pleacă în toată țara. „O să întâlniți pe la multe ferme mari din țară care s-au axat pe țurcana brează, berbeci luați de aici din orașul Petrila, de la fermierii noștri”. Iar Gheorghe Neață adaugă, legat de asta: „Ceea ce dorim noi este ca Valea Jiului să devină în totalitate ferma de elită de oi breze a României”.

Tocmai de aceea, credem că o abordare științifică a procesului de ameliorare ar fi mult mai eficientă decât cea făcută „la ochi”. Dumitru Andreșoi zice că acest obicei poate fi chiar dăunător: „Pe unele animale le-am stricat noi, pentru că le alegem ochiometric, arată bine, dar nu au producție. De aceea e foarte important controlul oficial și registrul genealogic, acolo nu poți să minți, cifrele nu te mint. Ai introdus niște date, niște producții și ele îți dau ca rezultat valoarea animalului, dacă este ameliorator sau nu”. Și-a propus să devină chiar el un exemplu pentru ceilalți crescători de oi. „Eu sunt crescător consacrat de bucălaie, dar acum, în cadrul fermelor, avem nuclee din toate ecotipurile, pentru că am vrut să dau exemplu mai întâi la mine în fermă și pe urmă la ceilalți, pentru că puterea exemplului la noi, la ciobani, contează foarte mult. Breaza originală se află aici, în bazinul Petroșaniului, la momârlani, unde sunt efective mai mici, dar de valoare genetică extraordinară și merită lucrat pe ele ca selecție, de aceea facem eforturi foarte mari, ca asociație, să îi prindem în controlul oficial al producțiilor, pentru că e păcat să nu încercăm să perfecționăm acest animal, pentru că are potențial foarte mare, are niște performanțe fantastice pentru o oaie care nu e furajată suplimentar. Ea se hrănește numai din covorul vegetal, cu iarbă, și avem exemplare care depășesc doi litri de lapte pe zi. Rivalizează cu rasele consacrate din Europa.”

Procesul prin care se face controlul oficial al performanței nu coincide prin nimic cu tradiția la care am participat. „Nu are legătură această tradiție cu controlul oficial pentru că procedura oficială are drept criteriu de muls dimineața și seara sau dimineața, la prânz și seara, pe când în tradiția măsuratului, oile nu au fost mulse cu o seară înainte, nici în dimineața respectivă, abia la amiază, când se măsoară”, ne-a explicat profesorul Ioan Pădeanu, care ne-a spus și despre metoda pe care o aplică ei cei de la Registrul Genealogic, „Registrul genealogic de la Deva, societatea de ameliorare, cum îi spune, că așa e după ordinul 12, aplică metoda A4, adică cel puțin trei mulsori, trei date de muls în care se mulge și dimineața, și seara, și apoi este un program special prin care se calculează producția de lapte muls. La nivel european mai sunt și alte metode, la noi este metoda A4, se face controlul la 30 de zile, plus, minus o zi, pentru că e treabă de programare, mai este A5, care se face la 40 de zile, și A6 la 46 de zile”.

zoo.219 breaza 30

Rasă specializată sau mixtă?

Aici oile sunt mulse de trei ori pe zi până la Sfântul Ilie, după care doar de două ori, ne precizează Adrian Boantă, șeful stânei de pe Dealul Popi. „De când se taie miei, de când începem să le mulgem și până pe 20 iulie, le mulgem de trei ori pe zi, după aceea le lăsăm la două mulsori, pentru că vrem să pună un pic și la spate să se poată mârli.”

Nu este de acord cu ideea de a lăsa să crească mare covorul vegetal. „Pășunea otăvește, dacă o paști constant și rămâne mereu iarbă proaspătă, bună de lapte. Dacă iarba e mai mare, cu vreo 20 de centimetri, oaia o pune jos, o tăvălește și nu o mai mănâncă. Aia e mai mult celuloză, zic eu, după ce se coace, nu mai are grăsimea asta, valoarea asta pe care o are acum. De aceea le și aducem în momentul acesta la munte, le lăsăm să se mârlească între 15 septembrie și 1 octombrie pentru ca să le aducem la momentul ăsta, să valorificăm cât mai bine pășunea, și în momentul ăsta să aibă lapte mult.”

„Laptele mult” este atributul principal al acestei rase. Dumitru Andreșoi, care are în ferma sa toate ecotipurile rasei țurcană, o apreciază ca fiind cea mai bună. „La lapte, într-adevăr, Breaza e numărul unu, deși avem și la celelalte ecotipuri animale valoroase, vârfurile, la care, tot așa, depășim lejer doi litri de lapte pe zi, muls fără furajare suplimentară, numai ce-și câștigă ea din covorul vegetal la pășune”. Baciul Adrian Boantă ne face o recapitulare din 2020: „Anul trecut, de la 230-250 de oi câte avem în stână, am dat undeva aproape de 14.000 de litri de lapte, pe toată vara vorbesc. Ne ajută și timpul, și pășunea, dacă nu ai pășune bună, nu o să poți să menții ritmul ăsta. La noi, și anul trecut a plouat constant”.

Gheorghe Neață zice că Breaza, rasa pe care intenționează să o omologheze, este una mixtă, dar are predispoziție pentru producția de lapte. „Per global se obține, în medie, un litru jumate de lapte pe zi, dar sunt exemplare care dau un litru de lapte la o mulsoare, iar noi prin controlul oficial al performanțelor urmărim să extragem aceste exemplare astfel încât, dirijând reproducția, să obținem din ele berbeci cu care să îmbunătățim alte efective să dea producții mari de lapte”. El o consideră la limita inferioară a raselor specializate pentru că nu primesc în perioada de lactație altceva decât iarba de pe pășune și este convins că dacă ar primi și suplimente, ar avea performanțe mult mai mari. „Dacă ele ar primi numai un supliment vitamino-mineral cu proteine, așa cum trebuie în rație, ar fi extraordinar. Am curaj să fac pariu cu oricine că aceste oi sunt capabile să bată recorduri pe care nu le bănuiți”.

Facem o paranteză acum pentru a spune că ne-am reîntâlnit cu oamenii aceștia în toamnă, cu ocazia întoarcerii de la munte, cum se zice la „coborâtul oilor”. Atunci, la Petrila a fost ținut un târg, și el tradițional. Cu acea ocazie, domnul prof. dr. ing. Gheorghe Neață a venit și mai entuziast în ceea ce privește performanțele în producția de lapte a acestei rase, pe care o consideră mai apropiată de o rasă specializată pentru lapte, chiar dacă este trecută ca o rasă mixtă, fiind o varietate a rasei țurcană. „Și formatul corporal o arată ca o rasă specializată aproape pentru producția de lapte. Iar producțiile de lapte la unele exemplare depășesc doi litri de lapte pe zi, asta spune foarte mult, poate să concureze cu orice fel de rasă specializată din Vest, pentru că, dacă stăm să gândim cum se obține laptele de la această rasă, vedem că e mult mai economic decât laptele obținut de la friză sau de la awassi, sau de la care mai sunt crescute în Occident, pentru că acelea sunt la stabulație și se bazează pe o hrănire superconcentrată, abundent proteică. La această rasă costurile sunt mult mai mici, pentru obținerea unui litru de lapte, față de celelalte rase, nemaivorbind de compoziție și de gust, care se vede și în brânzeturi. Ea ar putea să fie un etalon pentru România în ceea ce privește producția de lapte. Pe lângă asta, datorită formatului corporal mare și longilin, dolicomorf, cum zicem noi, fată miei foarte mari, care cântăresc 7-8 kg la fătare, este un lucru extraordinar, de aici vine și dezvoltarea ulterioară foarte bună și astfel și producția de carne e foarte bună, pentru că în perioada de alăptare îi dă o mare viteză de creștere.”

5

Omologarea, dorință, obligație, datorie

La rândul său, profesorul Ioan Pădeanu spune că este important să fie omologată rasa Brează pentru că „ugerul este perfect și pentru mulsul mecanic, de aceea trebuie să o declarăm ca rasă, să facem selecția și testarea pentru producția de lapte, poate pe semi surori, să vedem metode de testare, sau să încercăm să găsim o genă corelată cu producția de lapte. La capre am făcut un experiment, la Satulung, lângă Baia Mare, este o fermă modernă, este cea mai modernă din centrul Europei, am făcut niște analize pe genomul la caprele care erau în lactație, și la unele am găsit o genă prin care caprele respective în același condiții dădeau cu o sută de litri mai mult pe lactație, decât celelalte. Dorim ca în viitor să încercăm să găsim și la oaie, pentru că ar fi mult, mult mai ușor. Se lucrează la nivel european pe treaba asta, chiar am propus o temă de cercetare prin stațiunea de la Caransebeș, să vedem dacă va fi aprobată, să încercăm să găsim o metodă care să fie foarte exactă și foarte ușor de aplicat cu costuri mici”.

Dumitru Andreșoi, președintele Asociației crescătorilor de oi din Hunedoara, consideră omologarea acestei rase ca o datorie. „Sunt o dorință și o obligație ale noastre, ca asociație conducătoare de registru, să înregistrăm ca rasă aceste patru ecotipuri din cadrul suprarasei țurcana, pentru că e păcat ca țurcana, cu nouă, zece milioane de capete, să nu avem mai multe rase în cadrul acestei suprarase. Colegii din Franța au 60 - 70 de rase, între care sunt unele care au 400 de exemplare.”

Un aspect remarcat de cei care au tot povestit despre această rasă este faptul că nu îi place să stea în turme mari. „Breaza nu este o oaie pe care să poți să o păstrezi în efective de 1.500-2.000 de exemplare, ea, foarte bine, se comportă, până maxim în trei, patru sute de animale într-o turmă, având nevoie de o îngrijire atentă. Pentru că are mameloanele mai mari, trebuie ca mieii să fie ajutați să sugă până la două, trei săptămâni, asta fiind și o dovadă a cantități de lapte pe care o poate da.” Remarca aparține unui fermier obișnuit cu turme mari, l-am numit pe Dumitru Andreșoi, unul dintre cei mai mari fermieri din țară. Și Gheorghe Neață susține aceasta, estimând că este o rasă care nu poate să depășească 50 de exemplare într-o gospodărie. Ca argumente, pe lângă dificultatea în alăptarea mieilor, aduce condițiile de creștere, adică spațiul mic, dat de pășunile care nu sunt foarte întinse, pentru că munții sunt împăduriți, iar ca forță de muncă spune că se potrivește lucrul în familie. Probabil, din aceste cauze cei mai mulți crescători din zonă nu au efective prea mari. Gheorghe Neață spune de asemenea că ar trebui găsite noi forme de sprijin. „Când eram în ministerul agriculturii, am luptat pentru sprijinul voluntar cuplat la ferme mari, nu prea m-am aplecat asupra fermelor mici și am greșit. Sectorul pentru economie defavorizată trebuie să scadă numărul de oi de la 60 la 30, ca să poată să prindă cât mai multe oi din aceste zone, pentru că sunt foarte ușor de urmărit de către crescător.”

Și încă un aspect de particularitate a acestei rase, evidențiat tot de Gheorghe Neață: „Este o rasă care are o gemelaritate ridicată, peste 150% fătări gemelare, în crescătoriile unde este bine întreținută, de aceea putem să facem intensificarea producțiilor în ferme mici, pentru că ea se pretează la creștere în ferme mici”.

Nu știm cum se va numi viitoarea rasă, poate Breaza, Țurcana brează ori cu vreun cuvânt care să indice originea, de Jieț, de Petrila, de Valea Jiului sau cine știe cum, dar, după cum ați văzut, drumul către omologare a început, pentru că – nu-i așa? – totul începe cu o dorință.

zoo.219 breaza 69

Articol scris de: ȘTEFAN RANCU ȘI ADRIAN NEDELCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2021, unde poate fi citit pe larg
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Zootehnie

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA a autorizat la plată ajutorul de minimis aferent programului de susținere a producției de plante aromatice pentru anul 2021. Suma totală autorizată la plată este de 1.012.502,92 lei pentru un număr de 50 de beneficiari  eligibili, care au accesat această formă de ajutor de minimis în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 652/2021 privind aprobarea programului de susținere a producției de plante aromatice pentru anul 2021, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea sprijinului financiar acordat prin schema de ajutor de minimis și culturile care primesc subvenția:

  • Busuioc - 2.600 euro/ha, dar nu mai puțin de minimum 0,5 ha;

  • Cimbru - 3.400 euro/ha, dar nu mai puțin de minimum 0,5 ha;

  • Coriandru - 100 euro/ha;

  • Fenicul - 200 euro/ha;

  • Muștar - 150 euro/ha.

Din numărul total de 88 de cereri depuse, opt beneficiari și-au retras cererea de înscriere în programul de minimis, 30 de beneficiari au fost respinși în urma verificărilor privind respectarea condițiilor de eligibilitate, iar 50 de beneficiari eligibili au fost autorizați la plată.

Valoarea ajutorului de minimis se acordă beneficiarilor proporțional cu suprafața efectiv cultivată și este exprimată în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: Mirodenii de Grădină Păuliș

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a prelungit termenul-limită de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” până la 16 decembrie 2021, ora 16.00.

Fondurile totale disponibile pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” sunt de 31.200.000 de euro, cu sprijin nerambursabil de 70%, iar plafonul de depunere proiecte a fost stabilit la 34.320.000 de euro.

Până la data de 27 octombrie 2021 sunt 6.363 de proiecte depuse cu o valoare totală de 13.121.910,23, în timp ce mai sunt disponibile 21.198.089,77 euro.

Submăsura 17.1 s-a lansat pe 28 iulie a.c. și avea termenul-limită pentru depunerea cererilor de finanțare data de 31 octombrie 2021.

Demersurile Clubului Fermierilor Români pentru prelungirea termenului de accesare a submăsurii 17.1 au dat roade

Clubul Fermierilor Români a făcut demersuri către MADR, AMPNDR și AFIR pentru prelungirea perioadei de depunere a cererilor pentru Submăsura 17.1 până la 31 decembrie 2021, având în vedere consultările cu fermierii și solicitările acestora de extindere a termenului anunțat.

Simplificarea ghidului AFIR pentru Submăsura 17.1 în 2020 a condus la creșterea cererilor depuse de fermieri anul trecut și a demonstrat interesul crescut al fermierilor pentru accesarea acestui program. Clubul consideră că, anul trecut programul derulat de autorități și-a atins scopul de a crește numărul fermierilor care accesează această facilitate.

Alocarea unui buget de 31,2 milioane euro pentru submăsura 17.1 pentru anul 2021 a avut ca scop sprijinirea și încurajarea în continuare a fermierilor să acceseze schemele de asigurare private, în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor care pot afecta producția agricolă. „Interesul privind accesarea submăsurii 17.1 este confirmat de informațiile primite de la fermierii membri în Clubul Fermierilor Români și de la fermierii clienți ai Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare (cotă de piață 17% în 2021). Evoluția producției agricole în 2020-2021 și impactul fenomenelor meteo nefavorabile în rezultatele afacerilor fermierilor arată necesitatea susținerii subvenționării asigurărilor pentru cultura mare, pentru a sprijini și încuraja în continuare fermierii să acceseze schemele de asigurare private, în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor care pot afecta producția agricolă. Fermierii sunt beneficiarii Submăsurii 17.1 și au nevoie de susținere și crearea condițiilor favorabile pentru accesarea acestui program derulat de autoritățile responsabile pentru agricultură, având în vedere că bugetul alocat pentru sesiunea de anul acesta este de 31,2 milioane de euro. Clubul Fermierilor Români apreciază dialogul și deschiderea pe care MADR, AMPNDR și AFIR le manifestă față de propunerile înaintate și soluționarea favorabilă a acestui demers care este în avantajul fermierilor din România, interesați de accesarea sistemului privat de asigurări agricole”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Clubul Fermierilor Români continuă pentru al treilea an consecutiv Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care pregătește generațiile viitoare de tineri fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

În seria a III-a a Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” sunt înscriși 60 de tineri fermieri. Grupul Agricover susține integral cheltuielile de școlarizare pentru toți cei 60 de participanți. Totodată, acordă 15 burse complete, dintre care opt sunt pentru tineri fermieri din Republica Moldova, bursele acoperind costurile cursurilor și cheltuielile de cazare, masă și transport.

Program CFRO Tineri Lideri pentru Agricultura foto grup seria III 27.09.2021

„Tinerii antreprenori pe care îi formăm în programul Tineri Lideri pentru Agricultură trebuie să fie conștienți că sunt parte a unui proces de transformare a României, că fac parte dintr-o elită care trebuie să-și asume rolul de a conduce această transformare a agriculturii românești. În programul de pregătire organizat de Club aducem împreună oameni, idei, resurse și oferim tinerilor un pașaport pentru succesiunea și continuitatea afacerilor de familie. Modelăm acești tineri în vectori ai modernizării și ne bazăm pe potențialul lor, pe care îl amplificăm, și pe disponibilitatea lor de a se implica și de a dărui comunității din care fac parte, în mod responsabil, asumat”, declară directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu. El a adăugat că deja 47 de absolvenți sunt implicați în afacerile de familie, unii dintre ei au și preluat afacerea de la părinți, iar alții au lansat noi linii de business. „Acestor tineri li se alătură cei 60 de fermieri recrutați din toate regiunile României, inclusiv cei 8 fermieri din Republica Moldova, și astfel continuăm să dezvoltăm comunitatea de tineri lideri pe care o formăm în jurul Clubului Fermierilor Români, pentru a declanșa schimbarea în agricultura românească”, punctează Florian Ciolacu.

Pe parcursul următorilor ani, până în 2028, Agricover își propune să înlesnească formarea profesională a unui număr de 1000 de tineri, un obiectiv asumat la nivelul grupului, prin care să se asigure o bază solidă a schimbului de generații de care agricultura românească are nevoie, pentru un management performant al afacerilor agricole. „Agricover susține agricultura românească prin crearea cadrului pentru dezvoltarea liderilor de mâine și investește în formarea tinerilor fermieri care vor asigura succesiunea și continuitatea fermelor din România. Susținem generațiile următoare de fermieri care se implică în ferme alături de părinții lor și avem încredere că vor accelera procesele de inovație și modernizare din agricultură”, a precizat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding SA.

Noutățile seriei a III-a a programului pentru tinerii fermieri

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” este dezvoltat de Clubul Fermierilor Români împreună cu Fundația Leaders, integrator al programului, și are ca parteneri educaționali companii de training renumite și apreciate în România, precum Ascendis, Attitude Training, Sfera Business, Evolutiv Consultants Network, Smart Experience, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Clubul Fermierilor Români este preocupat permanent să îmbogățească experiența de învățare și practică pentru participanți și, din acest motiv, seria III aduce cu sine câteva noutăți, respectiv noi parteneri educaționali, mai mulți traineri, sesiuni noi de instruire precum „Managementul riscului – Asigurări agricole”, „Managementul producției agricole – Comerțul cu cereale”, „Succesiunea afacerii de familie” și „Reforma PAC și Pactul Ecologic European”. De asemenea, tinerii vor avea ca obiectiv să dezvolte un plan de afacere personalizat pentru ferma lor și un plan individual de carieră, sub atenta coordonare a celor mai buni traineri și specialiști din program.

Obiectiv program

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Profil participanți

Tineri cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri, dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate.

În program se pot înscrie tineri indiferent de facultatea absolvită, mărimea fermei sau tipul de afacere agricolă. Este necesar ca exploatația agricolă să fie înscrisă la APIA.

Curricula program

Programul cuprinde cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; succesiunea afacerii; asigurări agricole; comerțul cu cereale; reforma PAC și Pactul Ecologic European; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

În funcție de interes, participanții la program se pot înscrie la stagiile de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor), în România la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole. Stagiile se derulează pe tot parcursul programului și sunt facilitate de Clubul Fermierilor Români în cadrul dialogului cu aceste instituții.

Perioadă desfășurare Program „Tineri Lideri pentru Agricultură”

Programul se desfășoară în perioada septembrie 2021 - mai 2022. Fiecare tânăr fermier participă la cursuri câte o săptămână pe lună, în fiecare lună în perioada menționată, conform planificării training-urilor. Participarea la cursuri este obligatorie.

Mai multe informații despre Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”: cfro.ro/tineri-lideri/

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Marți, 26 octombrie 2021, Adrian Pintea, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a avut o întâlnire de lucru în sistem videoconferință cu conducerile județene și din aparatul central al Agenției. Referindu-se la ajutorul de minimis destinat producătorilor de legume în spații protejate, șeful APIA a insistat pe respectarea perioadei de depunere a documentelor pe care fermierii trebuie să le depună pentru a face dovada valorificării producției realizate, respectiv 2 noiembrie – 2 decembrie 2021. „Am solicitat centrelor județene să asigure tot sprijinul și îndrumarea de care fermierii au nevoie pentru a depune documentația corectă si completă”, a arătat Adrian Pintea.

Reamintim că, pe 22 octombrie 2021, a fost aprobată hotărârea de guvern pentru modificarea și completarea HG nr. 651/2021 pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, precum și pentru modificarea HG nr. 652/2021 privind aprobarea programului de susținere a producției de plante aromatice pentru anul 2021. Modificările și completările au rezultat în urma solicitărilor formulate de către structurile asociative reprezentative din sector, având în vedere dificultățile cu care se confruntă piața legumelor.

Referitor la Programul de legume în spații protejate, cei 14.271 de beneficiari care s-au înscris până la data de 20 iulie 2021 pentru plafonul de 150 de milioane de lei nu vor absorbi toată suma și a rămas o diferență, iar pentru programul dedicat cultivatorilor de plante aromatice din cele 6 milioane de lei alocate s-au consumat doar 2,27 milioane de lei. Astfel, disponibilul de circa 3,7 milioane de lei va fi dirijat către programul de legume în spații protejate, cuantumul de 2.000 euro/1.000 mp majorându-se la 2.210 euro, cu încadrarea în plafonul maxim de 20.000 euro/3 exerciții financiare.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis la cultura de legume în spații protejate vor fi în sumă 153.730.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 31.551.000 euro, ca urmare a suplimentării plafonului cu sumele neangajate în Programul de susținere a producției de plante aromatice pentru anul 2021.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis la plante aromatice vor fi în sumă de 2.270.500 lei, reprezentând echivalentul a maximum 465.968 de euro.

În bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021 există alocări financiare pentru ambele programe.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

De Ziua Internațională a Femeilor din Mediul Rural, pe 15 octombrie 2021, a avut loc festivitatea de premiere a proiectelor câștigătoare din programul TalentA. Lansat anul trecut în România, aflat acum la al doilea sezon, programul TalentA este dezvoltat de Corteva Agriscience și se dovedește a fi un succes. Elena Cosmina Socea, Corina Oprea, Diana Nicoleta Raba & Viorica Mirela Popa, Ștefania Leoveanu sunt doamnele-fermier care au convins prin proiectele lor că merită finanțare pentru a-și dezvolta afacerea.

TalentA 2021 Elena Socea Monica Sorribas Maria Cirja

Cele 33 de doamne înscrise în program și-au construit proiectele, le-au trimis comisiei pentru validare, iar în urma evaluării, comisia formată din cinci experți Corteva și trei consultanți Starperformining a ales proiectele căștigătoare.

„Ne bucurăm că în această zi specială am putut oferi doamnelor-fermier din zonele rurale oportunitatea de a-și dezvolta și moderniza propria afacere, contribuind astfel la bunăstarea comunității din care fac parte. Le asigurăm pe câștigătoare de tot sprijinul nostru în implementarea ideilor care vor ajuta la îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale”, a spus Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

TalentA 2021 Stefania LeoveanuRadu Stanescu

Valoarea totală a premiilor pentru proiectele câștigătoare este de 15.000 USD, bani acordați de Corteva Agriscience. De asemenea, compania Starperformining a acordat un premiu special în valoare de 1.500 USD.

Procesarea alunelor, Premiul I – 6.000 USD

TalentA 2021 Elena Cosmina Socea premiul 1

Câștigătoarea premiului I este Elena Cosmina Socea cu proiectul „Construirea unei hale de procesare alune în satul Popești”. Studentă în anul IV la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV Iași, administrează alături de soțul ei o societate cu profil horticol. Beneficiind de o experiență de opt ani în domeniul horticol din Italia, aceasta și-a deschis propria afacere în anul 2013 în județul Neamț, afacere care crește de la an la an. Elena Cosmina Socea dorește să se dezvolte și mai mult. „Alunul a devenit o specie tot mai atractivă, se plantează în mai multe zone din țară, motiv pentru care ne dorim să construim această hală și să putem lua alune și de la alți producători. Noi cultivăm alun pe 20 ha, avem și 3 ha plantate cu nuc, dar și pepiniere. Dispunem de teren propriu pe care vom construi hala și vom achiziționa o linie de procesare din Italia, pentru a putea obține produse finite. Astfel, cu ajutorul premiului oferit de Corteva, vom putea crea locuri de muncă permanente, nu doar sezoniere, vom asigura și altor producători piață de desfacere și ne vom dezvolta afacerea”, a punctat Elena Cosmina Socea.

„Crăița Merelor”, Premiul al II-lea – 5.000 USD

TalentA 2021 Corina Oprea premiul 2

Corina Oprea, inițiatoarea proiectului „Crăița Merelor - Tradiție. Inovație. Sustenabilitate”, este ocupanta celui de-al doilea loc. Tânăr antreprenor în agribusiness și manager cu experiență de peste zece ani în corporație, Corina iubește merele la fel de mult ca leadership-ul, dezvoltarea continuă și inovația. Și-a propus să ducă la un alt nivel afacerea familiei, o afacere cu o tradiție de peste 40 de ani, la Voinești, în județul Dâmbovița. „Atunci când puțini mai credeau în patria merelor, eu împreună cu familia am decis să aducem livezile cu meri în atenția publicului din noi perspective. În 2011 am fost primii producători de suc de mere și ne-am bucurat să împărtășim cunoștințele despre instalația de procesare cu comunitatea din care facem parte, astfel încât, azi, majoritatea consătenilor produc suc de mere. În 2019 am creat marca și nu ne-am oprit la producția de suc, ci am ascultat dorințele clienților și am produs mere deshidratate, cidru și anul acesta vom adăuga un nou produs, untul de mere. Mă bucur că am avut ocazia să fac parte din acest proiect, iar premiul oferit de Corteva ne va oferi posibilitatea să procesăm o cantitate mai mare de fructe și să extindem tipurile de produse create din mere. Astfel, ne dorim nu doar să inspirăm comunitatea din Voinești, ci și să oferim informații educative în cadrul vizitelor în livadă, workshopuri și programe cu școli și/sau grădinițe. Introducerea Bazinului Pomicol Voinești în circuitele turistice este unul dintre obiectivele menite să aibă un impact pozitiv, major asupra comunității. Nu în ultimul rând, ne dorim să creăm noi locuri de muncă prin dezvoltarea businessului și a capacității de producție”, a precizat Corina Oprea.

„Delice Conserv” - gamă artizanală de conserve din legume și fructe, Premiul al III-lea – 4.000 USD

TalentA 2021 Diana Raba premiul 3

Proiectul premiat cu locul 3 - „Diversificarea sortimentală prin dezvoltarea unei game artizanale de conserve din fructe și legume” - aparține doamnelor Diana Nicoleta Raba și Viorica Mirela Popa. Diana Nicoleta Raba este absolventă a Facultății de Tehnologia Produselor Agroalimentare din cadrul USAMV a Banatului din Timișoara și doctor în horticultură din anul 2010, actualmente conferențiar universitar în cadrul Facultății de Management și Turism Rural, iar Viorica Mirela Popa este și ea absolventă a Facultății de Tehnologia Produselor Agroalimentare din cadrul aceleiași universități, doctor în  horticultură din anul 2009 și ocupă funcția de șef lucrări în cadrul Facultății de Inginerie Alimentară. „Prin implementarea acestui proiect, încercăm să dezvoltăm o variantă sustenabilă prin care să valorificăm potențialul horticol din zona de vest a țării, inclusiv a fructelor din flora spontană a Banatului Montan. Ne dorim să venim în sprijinul producătorilor locali, pentru că sunt puține societăți care prelucrează legumele și fructele, iar potențialul de a pătrunde pe piața de profil este destul de mare, mai ales că trendul actual este acela de a se consuma produse cât mai lipsite de aditivi, produse care să se apropie cât mai mult de gustul de acasă, preparate cât mai tradițional. Ne propunem și diversificarea gamei existente prin introducerea de conserve din fructe și legume realizate în mod tradițional. Vom colecta și vom prelucra legumele și fructele de la producătorii din zonă și vom exploata resursele din flora spontană, pentru că de obicei producția merge spre export și se întoarce sub formă de produse procesate în țară. Așadar, premiul oferit de Corteva ne oferă oportunitatea de a reuși să venim în sprijinul consumatorilor cu produsele curate și să valorificăm corespunzător cunoștințele absolvenților universității noastre”, a spus Diana Nicoleta Raba.

Premiu special pentru o plantație de căpșuni

TalentA 2021 Stefania Leoveanu Premiu Special

Ca și anul trecut, compania Starperformining a acordat un premiu special, de această dată în valoare de 1.500 USD, iar proiectul câștigător a fost depus de doamna Ștefania Leoveanu, care își dorește să înființeze o plantație de căpșuni în comuna Celaru, județul Dolj.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) este îngrijorată cu privire la soarta sectorului agricol din țara noastră în următoarea perioadă, în care subfinanțarea și restricțiile la care este supus pot duce la o recesiune puternică și pot afecta grav șansele fermierilor români de a continua să producă hrană.

„Deși Guvernul României a anunțat victorios semnarea documentelor Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), protestăm împotriva neincluderii irigațiilor în acest proiect de țară care ar fi dat o șansă tocmai creșterii autonomiei producătorilor agricoli într-un moment în care schimbările climatice, producția de hrană, sănătatea și energia se află în fața unor imense provocări. Protestăm energic și ne manifestăm public dezaprobarea față de modul defectuos în care a circulat dosarul irigațiilor între cabinetele MADR, MIPE și Cancelaria Primului Ministru, fiecare instituție nefăcând altceva decât să înregistreze la registratură scrisorile repetate si proiectele depuse de Alianța fermierilor din România și, într-un dispreț total, să se derobeze de orice responsabilitate, indicând solicitanților, pe parcursul a câtorva luni, să se adreseze altor instanțe”, transmite APPR.

Marți, 19 octombrie 2021, Parlamentul European a votat în sesiune plenară la Strasbourg propriul raport menit să mărească nivelul de ambiție în implementarea strategiei „De la fermă la consumator”. APPR trage un semnal de alarmă asupra rezultatelor studiilor de impact și asupra măsurilor care să ducă la atingerea țintelor prevăzute în această strategie, studii publicate în decursul ultimelor luni. Concluziile la care au ajuns mai multe universități europene prestigioase, asociații de industrie, precum și Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Center, JRC) al Comisiei Europene prefigurează un scenariu sumbru pentru producția de hrană și energie a UE, atât pentru cei care produc, cât și pentru cei care consumă. „Cele două strategii, ale căror ținte cantitative sunt reflectate deja în recomandările Comisiei către statele membre cu privire la construirea viitoarelor Planuri Naționale Strategice (PNS), au un mare potențial de a afecta mediul agricol și producția”, susține APPR. Analiza include utilizarea pesticidelor, o reducere a excedentului de nutrienți, o creștere a suprafeței în agricultura ecologică și o creștere a suprafeței dedicate elementelor de peisaj pentru creșterea biodiversității. Indiferent de scenariile luate în considerare, efectul acestor strategii va fi o reducere fără precedent a capacității de producție a UE (cel puțin între 5 și 15%, în funcție de sector) și a veniturilor fermierilor, din cauza unei creșteri nete a costurilor de producție cu 10%. De asemenea, se estimează măriri importante ale prețurilor la consumator, fără a mai vorbi de faptul că aceste strategii ar putea duce la o reducere de 28% a emisiilor de GES din sectorul agricol până în 2030, dar mai mult de jumătate din acesta va duce la scurgeri de durabilitate echivalente către țări terțe, din cauza pierderii producției în UE.

Sute de milioane de euro pot fi pierdute anual de România

Sectorul cerealelor va fi cel mai afectat, spun specialiștii. Producătorii agricoli din Uniunea Europeană nu vor putea continua să producă hrană în Europa, iar UE va deveni importator net de produse agricole si alimentare.

„Consumatorii din întregul bloc UE ar trebui informați clar că, dincolo de vocabularul de plastic care umple spațiul public, din care nu lipsesc termeni precum sustenabilitate, reziliență, arhitectură de înverzire…, de fapt li se cere să-și modifice drastic dieta și să plătească prețuri mai mari pentru ceea ce consumă. În mod special ar trebui avertizați consumatorii din statele membre cu un PIB/capital scăzut, precum România, în care cheltuielile totale ale gospodăriei pentru produse alimentare ajunge, conform Eurostat, la 27%, adică dublu față de majoritatea vechilor state membre. Nu în ultimul rând, ne manifestăm profunda îngrijorare cu privire la modul în care obligațiile legate de alocări pentru mediu și climă vor fi transpuse în măsuri legislative. Rămânem foarte vigilenți în ceea ce privește condiționalitatea, astfel încât să nu se excludă zonele productive de la producția agricolă, ci să se dezvolte infrastructuri agroecologice la un nivel adecvat, pentru a încuraja desfășurarea acestora”, arată Asociația Producătorilor de Porumb.

În ceea ce privește ecoschemele, care vor avea o alocare obligatorie de 25% din totalul fondurilor din Pilonul I (Plăți directe), acestea reprezintă un punct critic în noua PAC, deoarece, dacă nu sunt concepute adecvat și adaptat pentru realitatea pedoclimatică, socială și economică din România, pot duce la neutilizarea a peste 400 milioane euro anual. Mai mult, deși statele membre trebuie să finalizeze propunerile pentru Planurile Naționale Strategice până la sfârșitul anului, în România, dialogul civil asupra ecoschemelor încă nu a început, iar experiența arată că procesul de consultare a părților este complex și cere timp. Piederea acestei finanțări, parte integrantă din plățile directe, poate avea efecte devastatoare asupra fiecărei exploatații agricole, în condițiile în care plata de bază pentru susținerea veniturilor continuă să se situeze sub media UE până la sfârșitul întregii perioade de programare.

„Subliniem că APPR  nu vrea să renunțe la obiectivele stabilite clar în serviciul unei agriculturi durabile, capabile să facă față provocărilor climatice, ci dorește ca instituțiile UE să aibă o abordare echilibrată, pragmatică, care să protejeze agricultura europeană și să înceteze să penalizeze proprii producătorii prin distorsionarea concurenței. Tragem, așadar, un puternic semnal de alarmă și reiterăm faptul că refuzăm să ne sacrificăm capacitatea de a furniza hrană Europei asistând pasivi la scoaterea noastră de pe piață! Dați agriculturii europene șansa de a-și exploata potențialul! Astăzi, mai mult ca niciodată, și consumatorii trebuie să se exprime și să înțeleagă că doar împreună putem găsi soluții pentru a garanta securitatea și siguranța alimentară.”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Next Gen Farming anunță că a încheiat un parteneriat cu Nuseed pentru comercializarea hibrizilor de floarea-soarelui și sorg în România. Sunt culturi a căror importanță crește în mod constant datorită profilului agronomic cu cerințe mai reduse pentru resurse și o amprentă mai mică asupra mediului (de exemplu, emisiile de CO2).

Cooperarea dintre Next Gen Farming și Nuseed va implica puternic ambele companii în agricultura durabilă într-o zonă geografică extinsă și va consolida ambiția și realizările comune, transmit reprezentanții parteneriatului.

Pentru piețele de floarea-soarelui destinate procesării uleiului, decorticării și consumului, Nuseed dezvoltă hibrizi de calitate superioară având la bază germoplasmă din SUA pentru a satisface cerințele pieței și pentru a oferi performanțe agronomice de top și producții ridicate. Acest parteneriat oferă un portofoliu competitiv pentru liniile Linolenic, High Oleic și pentru consum, utilizând întreaga gamă de tehnologii erbicide, Clearfield, Clearfield Plus și Express.

Programul Nuseed pentru dezvoltarea sorgului este fruntaș în ceea ce privește productivitatea, maturitatea, digestibilitatea, toleranța la secetă și salinitate. Hibrizii de sorg timpurii și ultratimpurii permit chiar extinderea în noi regiuni climatice în care cultivarea nu a fost posibilă.

„La Next Gen Farming suntem dedicați ecosistemului agroalimentar , folosind soluții inovatoare care susțin agricultura, procesarea și comercializarea, cu un accent puternic pe sustenabilitate. Colaborările strategice și produsele de top stau la baza businessului nostru.”

Next Gen Farming SRL este o companie nou-înființată care activează în domeniul distribuției de inputuri pentru agricultură și al comerțului cu fructe, legume și produse alimentare. Compania utilizează soluții inovatoare care susțin agricultura, depozitarea, procesarea și comerțul cu un accent puternic pe sustenabilitate. Misiunea companiei este de a sprijini partenerii cu o ofertă diferențiată de soluții pentru o dezvoltare durabilă a sectorului agricol.
Nuseed dezvoltă hibrizi de floarea-soarelui, rapiță și sorg cu caracteristici unice, producții ridicate și conținut de uleiuri și proteine cu beneficii specifice pentru consumatori. Prin programele de cercetare, Nuseed creează, de asemenea, valoare adăugată și noi piețe. În prezent, Nuseed are vânzări în aproximativ 30 de țări și studii avansate în Australia, Europa, America de Nord și America de Sud.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidurile solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar prin submăsurile 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura în intervalul 29 octombrie 2021, ora 9:00 – 31 ianuarie 2022, ora 16:00 pentru submăsura 6.2, iar pentru submăsura 6.4. în intervalul 2 noiembrie 2021, ora 9:00 – 1 februarie 2022, ora 16:00.

Pentru submăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale suma totală disponibilă pentru investiții este de 50 de milioane de euro. Solicitanţii eligibili pentru sprijinul financiar sunt fermierii sau membrii unei gospodării agricole care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități neagricole pentru prima dată în spațiul rural (autorizați cu statut minim de PFA). Totodată, sunt eligibile microîntreprinderile şi întreprinderile mici existente din spațiul rural, care își propun activități neagricole pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin, precum și microîntreprinderi şi întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii Cererii de finanțare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii acesteia (start-up).

Sprijinul public nerambursabil se acordă sub formă de sumă forfetară, în funcție de tipul investiției. Valoarea acestuia este de 50.000 de euro per proiect, cu excepția activităților de producție, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro pentru un proiect.

Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.2 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, producția de țesături etc.

2014 martie transilvania turism fair brasov 120

Pentru submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 100 de milioane de euro.

Solicitanții eligibili pentru sprijin sunt micro-întreprinderile şi întreprinderile neagricole mici existente şi nou-înfiinţate, adică start-up-urile din spaţiul rural. Altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizaţi cu statut minim pe PFA, care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activităţi neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi şi întreprinderi mici. Excepție fac persoanelor fizice neautorizate.

Sprijinul public va reprezenta 90% sau 70% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea cheltuielilor eligibile nerambursabile va fi de maximum 200.000 de euro, cu respectarea condițiilor ajutorului de minimis. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanțat prin această submăsură este de 10.000 de euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.

Pentru a beneficia de intensitatea sprijinului de 90%, toate codurile CAEN propuse spre finanțare trebuie să fie aferente unor activități de producție. Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.4 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: investiții noi în unităţile de primire turistică de tipul: parcuri de rulote, camping, bungalow, fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie şi carton, fabricarea produselor chimice, farmaceutice, fabricare produse electrice, electronice etc.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În zilele de 30 și 31 octombrie 2021, la Domeniul Manasia are loc evenimentul „Roadele Toamnei”, ajuns la cea de-a șaptea ediție. Grupurile de Acțiune Locală Danubius Ialomița – Brăila și Naparis sunt implicate încă de la început în organizarea evenimentului de la vestitul conac din județul Ialomița, aflat la 50 km de București. Domeniul Manasia este o bijuterie de patrimoniu unică în peisajul Bărăganului, inclusă în Ansamblul Conacului Hagianoff. Domeniul include conacul boieresc, parcul de două hectare și crama de sub conac, monumente înnobilate de istoricul aristocratic al moșiei.

De șapte ani, în fiecare toamnă la Domeniul Manasia sunt sărbătorite belșugul pământului, obiceiurile culinare și tradițiile locale. Evenimentul „Roadele Toamnei” reunește anul acesta mici producători din Bărăgan, în cadrul Farmer’s Market, un târg în aer liber care promovează micile afaceri locale, vizitatorii putând cumpăra produsele expuse.

În jur de 20 de mici producători locali vor aduce la conac legume (roșii, ardei capia „urechi de elefant”, broccoli, fenicul, castraveți sau pepenași pentru murături sau vinete pufoase), fructe de sezon (mere, gutui sau căpșuni celebre), brânzeturi de fermă sau miere, toate produse ecologic în Bărăgan. De asemenea, cei care trec pragul Domeniului Manasia vor descoperi covoare țesute tradițional la război, accesorii handmade, produse pe bază de lavandă sau chiar vor putea pleca acasă cu o tuie de pepinieră. Preparatele culinare ale Domeniului Manasia vor fi și ele prezente la târg în ziua de sâmbătă – 30 octombrie, sau vor putea fi savurate în cadrul dejunului de duminică – 31 octombrie. Dintre producătorii locali prezenți la conac, amintim: Anaeli Atelier de Cofetărie (Urziceni); Cristea Valentin (Roșiori); Ferma Baciu; Ionuț Drăgan; Las Căpșuni (Fierbinții de jos); Lavandă Ialomița (Scînteia); Lucian Dumitru (Dridu); Lungu Costin; Maria Stancu (Urziceni); Mirelaxa (Luciu); Roxana Roșculeț (Jilavele); Rural Creativ (Giurgeni); Toma Cătălin; Tuia Bărboșelul (Jilavele); Vichi Berbec etc.

În cele două zile în care se sărbătoresc roadele toamnei, oaspeții Domeniului Manasia vor avea parte și de un program artisitc susținut de Ansamblul Doina Bărăganului și Corala„Sfântul Mare Mucenic Mina” aProtopopiatului Slobozia.

Pentru doritori, se organizează un tur ghidat al conacului și cramei subterane.

Vă invităm, împreună cu organizatorii, să descoperiți rezultatele muncii unor oameni pasionați, să savurați preparate tradiționale de sezon, să vă bucurați de folclor popular și povești aristocrate, la „Roadele Toamnei” de la Domeniul Manasia. Pentru toate detaliile, accesați link-ul: https://domeniulmanasia.ro/roadele-toamnei-editia-7/

Foto: Domeniul Manasia

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 7

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista