Începând cu data de 16 ianuarie 2024, compania BASF dă startul seriei de evenimente „Ce spun fermierii”. Simpozioanele de iarnă, dedicate agriculturii de top, se desfășoară într-un turneu național, care va ajunge în cele mai mari orașe din țară. Invitații speciali ai evenimentelor vor fi chiar noile produse BASF pentru protecția culturilor de floarea-soarelui, rapiță și cereale.

Simpozioanele de iarnă BASF 2024, adresate fermierilor, marchează startul noului sezon în agribusiness.

Primul show „Ce spun fermierii” este programat pentru 16 ianuarie 2024, la Mamaia, Constanța, iar următoarele evenimente vor avea loc astfel: Brăila - 19 ianuarie; Alexandria - 23 ianuarie; Giurgiu - 26 ianuarie; Călărași - 30 ianuarie; Craiova - 2 februarie; Iași - 6 februarie; Timișoara - 13 februarie; Oradea - 16 februarie.

Pentru mai multe detalii, accesați link-ul: https://www.agro.basf.ro/ro/evenimente/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

A noua ediție a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, eveniment organizat de Forumul APPR, va avea loc pe 8 februarie 2024, la Paradisul Verde Events din Corbeanca.

Congresul Anual al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR) a devenit tradiție pentru mediul agricol românesc, fiind un bilanț al activităților relevante ale asociației profesionale, dar și un sumar al celor mai importante teme din agricultura națională și europeană.

La ediția din 2024 a Congresului „De la fermieri pentru fermieri” nu vor lipsi cele două conferințe: Embryo – dedicată producătorilor de semințe și AgroPolicy – dedicată politicilor agricole europene.

De asemenea, ca în fiecare an, vor fi decernate trofeele „Porumbul de Aur 2023”, secțiune care premiază excelența fermierilor din România din anul precedent congresului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Am ajuns, ușor, ușor, la cel de-al treilea articol dedicat unor aspecte de strategie pentru agricultura românească, primul subiect abordat fiind problematica apei și a lipsei de gestionare sustenabilă, apoi am continuat cu analiza învățământului agricol care de mult nu își mai poate duce la îndeplinire misiunea pentru care a fost creat, iar astăzi ne vom opri asupra cercetării agricole românești sau, mai bine zis, asupra a ce a mai rămas din ea.

Rolul „ideologic și ipotetic” al acestor articole este de a atrage atenția clasei politice, dar și societății civile, asupra viitorului sumbru al agriculturii românești și cu implicații, greu de cuantificat acum, asupra securității alimentare, dar și modul cum o clasă politică mult prea nepregătită și lipsită de responsabilitate politică și civică a distrus atât cât mai exista bun în acest sector.

Când vrei să analizezi și să compari un sector economic, o faci întotdeauna în raport cu liderul din zona ta de activitate, și aici aș avea în vedere Franța, care, ne place sau nu, domină în prezent agricultura și industria alimentară europene.

Este drept că avem și politicieni de ,,top” în această țară, care consideră că trebuie să ne comparăm mai mult și mai frecvent cu țări precum Tanzania și Senegal, dar nu-i așa, câteodată și râsul, chiar și cel amar, are rolul lui.

Revenind, este important de precizat că în Franța cercetarea are mai multe paliere, dar noi ne vom opri doar la cercetarea agricolă sau la cea care are legătură cu acest sector. Astfel, primul nivel este reprezentat de Centrul Național de Cercetare Științifică, care este un organism public de cercetare pluridisciplinară fundamentală și activează sub tutela Ministerului Educației, Cercetării și Inovației.

Aici regăsim printre multele domenii și cercetările fundamentale de biologie (care cuprinde genetica și fiziologia), mediu, climă, sol și multe altele, care au tangențe multiple cu sectorul agricol.

Dar pentru a face cercetare la nivelul cel mai înalt este nevoie de un buget, iar acest ,,hub de cercetare” este susținut anual cu nici mai mult, nici mai puțin decât 3,8 miliarde de euro, adică, da, ați auzit bine, 3.800 de milioane de euro.

Ce fac francezii cu fondurile astea pentru cercetare fundamentală? Păi finanțează 1.100 de laboratoare de cercetare în Franța și în lume, plătesc 33.000 de angajați pentru acest sector, din care 29.000 sunt cercetători cu diverse grade.

Dar credeți că asta ar fi tot? Nici pe departe, aici am vorbit doar de cercetarea fundamentală la științele de bază, care au impact asupra întregii societăți franceze, dar apoi fiecare sector economic are propria cercetare.

Astfel, voi vorbi în continuare despre cercetarea la nivelul sectorului agricol, unde și aici avem o cercetare fundamentală, adică mă refer la domenii de bază cum ar fi știința solului, agrotehnică, fitotehnie, ameliorarea plantelor și animalelor și multe altele, care în Franța sunt domeniile de activitate în special ale INRAE (în traducere - Institutul Național de Cercetare Agricolă și de Mediu), institut aflat în grija Ministerului Educației, Cercetării și Inovației, dar și ale Ministerului Agriculturii și Securității Alimentare.

Franța astfel deține principala organizație de cercetare agricolă din lume, asta ducând la realitatea că una din patru citări științifice pe probleme agricole în lume face referire la lucrări ale cercetătorilor de la INRAE.

Pentru a avea un astfel de institut, statul francez a băgat din nou mâna adânc în buzunar și participă anual cu circa 80% la bugetul acestui institut, adică cu vreo 800 de milioane de euro, la care se adaugă veniturile proprii ale INRAE de vreo 230 de milioane de euro, adică în total, an de an, se alocă peste un miliard de euro pentru cercetarea fundamentală agricolă.

Veniturile private ale INRAE sunt reprezentate de contractele private de cercetare, activități economice proprii (drepturi de redevență, vânzări de produse, vânzări de brevete etc.) și  diseminarea informațiilor. Pentru a se ajunge la acest rezultat, pe lângă bani cu nemiluita, dar foarte atent administrați, se investește și în resursa umană și astfel institutul are peste 8.000 de angajați, dintre care peste 2.000 de cercetători (care au doctoratul), peste 3.000 de ingineri și asistenți și peste 3.000 de tehnicieni, adică o instituție ,,îmbibată de materie cenușie” .

Cercetarea fundamentală este urmată de cercetarea specializată și aplicată, iar aici mă refer la mai multe institute, cum ar fi Arvalis, înființat de fermieri și autorități în 2002, care se ocupă de stabilirea tehnologiilor de cultură pentru principalele culturi agricole, cum ar fi cerealele, porumbul, sorgul, cartoful, inul, tutunul și ceva plante furajere. Doar că acest institut este ,,mult mai sărac”, adică are un buget anual de doar vreo 55 de milioane de euro anual, din care susținerea statului francez se ridică la peste 20 de milioane de euro, având 450 de angajați, dintre care 215 cercetători și ingineri și 165 de tehnicieni.

Pentru culturile oleaginoase și proteaginoase (floarea-soarelui, soia, mazăre, lupin, bob și altele), s-a înființat în 2015 un alt institut, numit TERRES INOVIA, rezultat prin transformarea fostei structuri CETIOM, la care s-au adăugat și alte structuri, institut care beneficiază și el de un buget de circa 35 de milioane de euro, la care se adaugă resursa umană formată din cercetători și tehnicieni necesari.

Pe lângă aceste institute prezentate mai sus mai sunt și altele, cum ar fi cel privind cultura sfeclei, pentru agricultură organică și altele, care se adaugă la efortul comun al societății franceze, incluzând aici sigur și statul, care dorește să se dezvolte în acest domeniu.

Nu trebuie uitată nici activitatea de cercetare aplicată a camerelor agricole franceze, care fiecare în departamentul unde activează își face treaba la modul cel mai serios, astfel fiind puțini fermieri francezi care aleg un soi de grâu sau un hibrid de porumb fără să analizeze rezultatele multianuale ale acestor structuri.

Acum, ca o mică paranteză, o să mă refer și la modul de diseminare a informațiilor tehnice rezultate în urma cercetărilor. Astfel, ca un exemplu, pentru cei care poate se uită dezaprobator la prețurile cărților tehnice de la noi și spun că este prohibitiv (și este, dacă ne referim la veniturile cercetătorilor sau profesorilor), trebuie știut că un pliant de buzunar care prezintă pesticidele ce se pot aplica la o cultură agricolă realizat de Arvalis costă 7-10 euro, apoi o cărticică privind tehnologia unei culturi care are în jur de 70 de pagini în format A5 costă vreo 25-35 de euro, iar o carte cu problematica pe larg prezentată se duce spre 80-100 de euro, asta în condițiile în care Franța are printre prețurile cele mai scăzute la cărțile tehnice pentru domeniul agricol.

În schimb în Marea Britanie o carte de profil tehnic și tehnologie agricolă se duce ușor la peste 200 de lire sterline, iar în Germania la peste 200 de euro, iar prețuri de 250-300 de euro sunt destul de frecvente, mai ales ale autorilor cercetători recunoscuți la nivel global.

Astfel, ca exemplu, cartea unui cercetător rus, fundamental în studiul proceselor de formare a humusului pe nume D.S Orlov, a fost publicată doar în Marea Britanie (dar distribuită și în lume) în trei ediții, cu un tiraj total de peste 30.000 de exemplare și un preț de vânzare per bucată în jur de 270 de lire sterline, venituri pe care nu le realizează primele 20 de titluri vândute într-un an din toate domeniile (inclusiv beletristică) în România.

În Franța, institutul Arvalis nu prea publică nimic sub 5.000 de exemplare/ediție, iar lucrările de bază au frecvent două-trei ediții revizuite și adăugite, adică depășesc peste 10.000 de exemplare, în total.

Culmea este că aceste cărți se vând, se citesc, se analizează, se discută și se aplică, asta fiindcă cei care au nevoie de informații înțeleg să aprecieze și să răsplătească inclusiv financiar activitatea unor profesioniști, alții decât cei de pe rețelele de socializare care, cu bidonul de pesticid în mână, întreabă la ce folosește.

Trebuie înțeles că diseminarea informațiilor din cercetarea fundamentală și din cea aplicată se face într-o filieră clar stabilită și reglementată, în sensul că institutele de cercetare diseminează rezultatele prin cărți, în special către alți cercetători, apoi pentru consultanții (care nu sunt puțini) din Camerele agricole și cei din firmele private, plus specialiștii din firmele de inputuri agricole și nu în ultimul rând către fermieri.

Consultanții preiau această informație de bază (pentru care plătesc), o adaptează la situații concrete și o diseminează la rândul lor prin intermediul revistelor de specialitate, al publicațiilor camerelor agricole și prin prezentări directe cu public către fermieri.

Ce rezultate aduce tot acest efort de cercetare pentru sectorul agroalimentar francez?

Păi, să ne referim la câteva cifre simple, de exemplu la valoarea totală a producției agroalimentare franceze, care se ridică la peste 135 miliarde euro/an, din care 46,6 miliarde euro sunt reprezentate de exporturi. O fi mult, o fi puțin?

Pentru comparație, Franța, din veniturile turiștilor străini care vizitează țara, încasează în fiecare an peste 56,3 miliarde de euro, apoi din exporturile de avioane, elicoptere și alte produse aerospațiale (rachete, piese etc.) încasează aproape aceeași sumă ca din turism, adică 56 de miliarde de euro, iar agricultura vine să participe și ea la export cu cele 46,6 miliarde de euro. Este că deja altfel percepem forța sectorului agricol francez?

Dar, ca să înțelegem și mai bine valoarea sectorului agroalimentar francez, trebuie să înțelegem că doar acesta înseamnă circa 60% din PIB-ul României de circa 290 de miliarde euro sau reprezintă 120% din valoarea cheltuielilor bugetare ale țării noastre care sunt, anual, la vreo 110 miliarde de euro.

Să ne oprim și la câteva exemple de sectoare agricole franceze care merg foarte bine (fiindcă bine merg toate). În primul rând, viticultura și producția de vin aduc 25% din exporturile agroalimentare franceze, adică peste 10 miliarde de euro anual, sau producția de semințe certificate aduce venituri de 1,8 miliarde, dar și vânzările de cartofi proaspeți, cu peste 500 de milioane de euro.

Franța colectează, așa, de ,,amuzament”, peste 500 de milioane de litri de lapte de capră pe an, asta fiindcă producția de lapte de vacă nu intră pe ecranul calculatorului, adică discutăm de peste 16 mld kg lapte anual, având o producție medie pe vacă de peste 8.800 kg și producând ,,doar” circa 1,9 milioane tone de brânză anual.

În plus, este cel mai mare producător european de carne de vită, cel mai mare la vin, cel mai mare la semințe certificate, cel mai mare la zahăr, la cartofi, al doilea la lapte, al treilea la brânză și tot așa, până ne plictisim.

Despre cereale, rapiță, porumb, nu are rost să comentăm, fiindcă majoritatea fermierilor români simte concurența franceză pe terțe piețe.

Ce-i lipsește României? Bani și strategie!

România, la rândul ei, produce doar puțin peste 90.000 de tone de brânză, adică circa 5% din producția Franței, produce circa 19 miliarde de euro valoarea tuturor produselor agroalimentare, adică circa 13% comparativ cu agricultura franceză, dar asta în condițiile în care noi avem aproape 50% din suprafața lor agricolă, adică teoretic noi ar fi trebuit să producem produse agroalimentare de vreo 60-70 de miliarde de euro, la condițiile pe care le avem. De ce doar atât?

Explicații sunt multe și am tot scris despre asta, dar în mod clar unul dintre motive este și subiectul de astăzi, adică criza cercetării românești. Așa cum am văzut, Franța alocă doar specific pentru agricultură peste 1,4 miliarde de euro anual, iar noi??...

Institutul-fanion al României, adică INCDA Fundulea, are un buget de aproximativ 5,3 milioane de euro, adică 0,4% din bugetul INRAE (așa cum am arătat, institutul francez beneficiază de peste 1,1 miliarde de euro), din care efortul direct al statului prin subvenții directe este puțin peste un milion de euro (RUȘINE!!!), apoi încă circa 1,2 milioane de euro din contracte de cercetare, inclusiv cele finanțate de MADR (la fel, RUȘINE!!!), iar diferența de venituri de circa trei milioane de euro vine din producția agricolă, dar care, așa cum știm cu toții, aceasta are costuri pe măsură, deci efectul asupra cercetării poate fi eventual reprezentat doar de profit și acela nu prea există. Așadar, cercetarea la INCDA Fundulea are vreo 2,3 milioane de euro și ne dorim să fim ce…???  Din acești bănuți, INCDA Fundulea se chinuie să plătească 241 de angajați, din care cercetători și ingineri mai sunt doar vreo 40 de persoane, în timp ce INRAE Franța are peste 5.000.

Un alt institut important al agriculturii românești este ICPA (Institutul pentru Pedologie și Agrochimie), care are un buget anual de puțin peste 2,2 milioane de euro și din care își ,,permite” să mai țină 76 de angajați, iar salariul mediu brut al unui cercetător este de 5.900 lei/lună (atenție, cu taxe incluse), față de un angajat ,,special” prin regii, agenții, ministere, care dă banii aceștia pe un ,,city-break”.

De menționat că ambele institute sunt subordonate doar Ministerului Cercetării, fiindcă MADR se mulțumește să arunce în fiecare an doar niște firimituri ca la ,,milogi”, în loc să se implice și să își asume scoaterea din mocirlă a acestui sector fără de care nu vom putea avansa.

Mai avem și ASAS (Academia de Științe Agricole și Silvice), ultimul bastion care mai încearcă să se lupte cu ,,șerpăria politică”, care și-ar mai dori câteva părți din patrimoniul ASAS sau al stațiunilor subordonate.

Nu vreau să se înțeleagă că aceia din conducerea cercetării sau a ASAS nu ar fi putut sau nu ar fi trebuit să facă mai mult, fiindcă totul este perfectibil, iar greșeli s-au făcut destule, dar când tu ești ținut sub limita sărăciei ca sector vital pentru agricultură este greu să mai poți gândi strategii, tehnologii și soluții.  

Poate o soluție complementară ar fi mult discutata și îngropata Lege a contribuției voluntar obligatorii, din care s-ar putea aloca bani pentru asociațiile profesionale, Camerele Agricole, dar și pentru cercetare. Cred, de pildă, că o taxă anuală pentru cercetare de 1-2 euro/ha de teren agricol sau pe cap de UVM (unitate vită mare) nu ar fi o catastrofă pentru niciun fermier, din contră, poate permite strângerea a circa 30 de milioane de euro anual, bani care pot da o gură de oxigen și un viitor sectorului agricol românesc, dar asta doar prin cheltuirea chibzuită și transparentă a acestor fonduri.

Aici poate ar trebui gândit ca, în schimbul acestor fonduri, fermierii să participe prin reprezentanți (veritabili și fără sânge de căpușă) la administrarea instituțiilor de cercetare, astfel încât să existe chiar și o protecție față de imixtiunile politice.

În mod clar ar trebui gândită o nouă structură a cercetării, pe sectoare ale agriculturii, că vorbim de zootehnie, cultură vegetală sau viticultură, unde poate stațiunile să devină părți componente ale institutelor centrale de profil, iar ASAS și MADR să conlucreze pe alte baze pentru revigorarea sectorului agricol.

Ar fi multe de discutat și de rezolvat, dar cred că dacă am avea șansa unor oameni cu viziune, cu pricepere și aplecare, capabili să asculte și să accepte argumente mai bune decât ale lor, am putea renaște ca sector.

Dar de unde să începem? Revin cu propunerea făcută de mai multe ori, prin care ASAS ar trebui să devină gazda și forumul de dezbateri ale unor grupuri de lucru tematice, formate din toți actorii sectorului, care să se apuce de treabă. Dar cine să vrea să muncească degeaba dintre politicieni și demnitari, fiindcă oricum cercetătorii muncesc mai pe degeaba??!

În rest, numai de bine.

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Programul de susținere a producției de tomate în spații protejate va fi continuat și în anul 2024, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită MADR o întâlnire de urgență în care reprezentanții sectorului legumicol doresc să prezinte soluții și propuneri de îmbunătățire a programelor prin care se acordă ajutoare de minimis cultivatorilor de legume în spații protejate.

Pentru o implementare cât mai corectă și care să dea acces la finanțare la cât mai mulți cultivatori de legume, programele de susținere a producției obținută în spații protejate au nevoie de îmbunătățiri, susține USȚR.

Cultivatorii consideră că suma de 3.000 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate este insuficientă pentru a stimula, întreține, cultiva și produce conform standardelor actuale de calitate și siguranță alimentară.

Totodată, se dorește includerea în program și a altor categorii de legume pentru ciclul 1, cum ar fi: ardei gras, ardei kapia, gogoșar, castraveți și vinete.

„Având în vedere că foarte mulți tineri fermieri nu pot avea acces la finanțare prin intervenția DR-30 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) din mai multe motive, independente de ei și pentru atragerea, continuarea, întinerirea generațiilor de fermieri, repopularea satului românesc, dezvoltarea antreprenoriatului rural, consolidarea fermei de familie și a gospodăriei țărănești este imperios necesară o finanțare de minimum 5.000 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate pentru ciclul 1. De asemenea, ținând cont de faptul că România poate aplica pâna la data de 30 iunie 2024 prevederile Mecanismului Temporar de Criză cu Ucraina, care dă posibilitatea statului membru să acorde ajutoare de stat sectorului agricol de până la 250.000 euro/fermă, iar pentru sectorul agroalimentar până la 2.800.000 euro/IMM, solicităm regândirea programelor și surselor de finanțare în așa fel încât să se dea o gură de oxigen satului românesc și producției autohtone de legume, proaspete sau procesate”, a precizat Ion Păunel, membru fondator al USȚR și președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

Pentru ciclul 2, legumicultorii propun un ajutor de minimis de 2.500 euro/0,1 ha legume cultivate în spații protejate, iar pe lângă legumele din ciclul 1 (tomate, ardei etc) să fie adăugate și salata, spanacul, ceapa verde, fasolea galbenă etc.

„Solicităm și continuarea Programului dedicat cultivatorilor de usturoi și completarea acestuia cu alte legume (ceapă, cartof, ardei, gogoșar) cultivate în câmp deschis, având în vedere că suprafețele cultivate în ultimii ani cu aceste legume au scăzut destul de mult. Doar pentru cultura de gogoșar în câmp, suprafața cultivată este cu 85-90% mai mică raportat la anii `90, pentru ceapă suprafața cultivată în câmp s-a redus cu 60-70%, iar pentru cartof cu cel puțin 75%”, a specificat Ion Păunel.

Producătorii propun autorităților un program care să vină în sprijinul legumicultorilor intitulat „Primul Solar”, în care fermierii să poată construi/moderniza și achiziționa solarii complet echipate pentru minimum 0,10 ha și maximum 0,20 ha.

De asemenea, o altă propunere este un program numit „Primul Hectar”, prin care tinerii fermieri să poată achiziționa teren agricol.

„Mai solicităm un ajutor de stat pentru producătorii de legume și fructe cu o valoare cuprinsă între 10.000 euro/fermă și 50.000 euro/fermă, în funcție de dimensiunea exploatației, având ca principiu și mecanism de finațare Măsura 21. Toate aceste programe pot fi finanțate prin Mecanismul Temporar de Criză cu Ucraina, fără o notificare și fără aprobare prealabilă a Comisiei Europene, decizia aparținând României în totalitate”, a punctat președintele SPA Olt, Ion Păunel.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit Comisiei Europene, în vederea punerii în aplicare a normelor privind etichetarea vinurilor în ceea ce privește includerea pe etichete a listei ingredientelor și a declarației nutriționale, noile indicații obligatorii trebuie să se aplice în cazul vinurilor introduse pe piață de la data stabilită în Regulamentul (UE) 2021/2117, respectiv 8 decembrie 2023.

Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV) informează că toate vinurile naționale sau importate introduse pe piața Uniunii Europene după data de 8 decembrie 2023 trebuie să îndeplinească noile cerințe de etichetare. Cu toate acestea, până la epuizarea stocurilor, vinul produs înainte de 8 decembrie 2023 poate continua să fie introdus pe piață în conformitate cu cerințele de etichetare aplicabile înainte de această dată. În cazul vinurilor importate înainte de 8 decembrie a.c., acestea sunt considerate produse anterior și, prin urmare, eligibile pentru scutire.

„Pentru a veni în sprijinul producătorilor, începând cu data de 8 decembrie 2023 Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole a creat posibilitatea în aplicația ONVPV B2B, de utilizare a codului QR al însemnului de certificare a originii şi autenticităţii vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC), indicație geografică (IG) și varietale pentru afișarea informațiilor nutriționale. Aplicația se adresează tuturor producătorilor care deja o utilizează pentru certificarea vinurilor cu DOC/IG/varietale, și este gratuită”, a precizat Diana Pavelescu, DipWSET – consilier promovare în cadrul ONVPV.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

IPSO Agricultură a lansat conceptul Precision AG Club, o iniţiativă inovatoare care are scopul de a aduce fermierii din România împreună într-o comunitate de fermieri şi parteneri. Astfel, sunt împărtășite cele mai bune practici care înglobează tehnologia, pentru a produce mai mult cu mai puţin. Prin inovație, agricultura se poate transforma într-o activitate eficientă, durabilă și prosperă.

Evenimentul de lansare Precision AG Club a avut loc pe 12 decembrie 2023, la Snagov Club, IPSO Agricultură aducând împreună fermierii digitalizați din țara noastră. Prin acest Club s-a creat un spațiu interactiv pentru fermieri, unde își pot împărtăşi experiențele și cunoştinţele despre agricultura inteligentă în procesele agricole, pentru a spori eficienţa şi profitabilitatea fermelor. Schimbul de informații merge atât dinspre IPSO către fermieri, cât și de la fermieri la fermieri, în aşa fel încât să învețe unii de la alții.

De asemenea, agricultorii membri ai Precision AG Club au posibilitatea de a utiliza în premieră noi tehnologii în România cu acces direct la suportul oferit de specialiştii Precision AG din cadrul companiei IPSO. „Accentul se va pune pe socializare şi împărtăşire de bune practici, vom aduce împreună parteneri din agribusiness”, a precizat Paul Popescu, Manager Precision AG Division IPSO Agricultură.

Agenda evenimentului a inclus discuții despre viitorul agriculturii inteligente, iar specialiştii IPSO în agricultura de precizie au prezentat inovațiile în domeniul utilajelor agricole inteligente.

„Investițiile John Deere pe partea de tehnologii care țin de agricultura de precizie sunt colosale. IPSO a pus România pe harta Europei din punct de vedere al agriculturii inteligente și ne-am luat responsabilitatea de a crește partea de conștientizare, dar mai ales utilizarea tehnologiilor noi pentru a contribui la eficientizarea fermelor și sustenabilitatea acestora”, a punctat Arnaud Van Strien, CEO IPSO Agricultură.

La ora actuală, IPSO Agricultură are în portofoliu tractoare capabile să facă vreo 80% din ce face un tractor autonom. „Tehnologia de ultimă oră de care dispunem, dacă o folosim așa cum trebuie, poate să ne aducă beneficii, mai ales în condițiile vitrege în care se face agricultură astăzi. Am în vedere în principal schimbările climatice. Avem pe tritoriul României, în prezent, 4.500 de utilaje John Deere conectate, care generează foarte multe date de care ne putem folosi, iar numărul este în creștere. Sunt peste 1,5 milioane de hectare la care știm ce se întâmplă, avem date referitoare la lucrările care au fost făcute. Suntem conectați cu circa 2.200 de ferme digitale. Utilajele conectate utilizează agricultura de precizie pentru eficientizarea producției, monitorizarea în timp real, optimizarea performanței și a utilizării resurselor”, a arătat Paul Popescu.

Alături de Precision AG Club, fermierii nu vor fi doar spectatori, ci actori principali în capitolele viitoare ale agriculturii sustenabile şi gestionării eficiente a resurselor din România. „Suntem mândri să dăm această nouă pagină în evoluția agriculturii, consolidând astfel angajamentul nostru faţă de inovație și dezvoltare durabilă. Oferim soluții inteligente şi sprijin fermierilor în adoptarea tehnologiilor avansate, pentru că punem accent pe inovația în agricultură. De peste 25 de ani suntem partenerul preferat al agricultorilor din România care doresc soluții eficiente şi profitabile. Tot timpul dorim să le aducem agricultorilor un beneficiu cât mai mare prin utilaje şi sisteme moderne inteligente. Împreună vom construi viitorul agriculturii de precizie în România”, a afirmat Arnaud Van Strien.

La finalul evenimentului, fermierii Alexandru Haită (Teleorman) și Cristian Apetri (Neamț) au povestit călătoria lor către digitalizare. Amândoi au punctat că investiția în soluții, tehnologii digitale este una care merită realizată, deoarece se reduc costurile și se mărește randamentul la hectar.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Modificările Planului Strategic al României pentru Politica Agricolă Comună (PAC) 2023-2027 au fost aprobate de către Comisia Europeană. „Propunerea de revizuire, transmisă pe 17 octombrie 2023, s-a concretizat în urma consultărilor desfășurate cu partenerii economici și sociali, reprezentând un pas esențial în adaptarea la nevoile actuale ale sectorului agricol”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Printre cele mai importante modificări din sectorul vegetal se regăsesc definiția fermierului activ aplicabilă pentru beneficiarii de plăți directe, precum și flexibilizarea condițiilor prevăzute de GAEC 6 – Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile. „Planul Strategic consolidat va îmbunătăți condițiile de accesare a plăților directe, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic”, precizează MADR.

Pentru a răspunde nevoilor și solicitărilor formulate de fermierii din sectorul zootehnic, au fost propuse modificări ale schemelor existente pentru sectorul bovine și ovine, dar și o intervenție nouă care va veni în ajutorul crescătorilor de vaci: sprijin cuplat pentru venit – porumb pentru siloz.

Pe pagina de internet a MADR este publicat documentul (poate fi accesat aici: https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2023/Plan-Strategic-PAC-2023-2027-versiunea-3.1.pdf).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 11 decembrie 2023 – 03 ianuarie 2024, inclusiv, fermierii pot depune Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2024.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că cererile se depun la Centrele Judeţene ale APIA sau al Municipiului Bucureşti pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau acolo unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către Centrele APIA în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de acord.

Cererea de acord prealabil trebuie însoţită de următoarele documente:

a) Copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) Adeverinţă eliberată de Primărie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate/cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) Adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) Situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) Copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) Situația privind calculul efectivului rulat/mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar;

g) Dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) Copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) Cantitățile de motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri funciare;

j) Angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua Națională a României a fost sărbătorită în Irlanda pe parcursul a două zile, 27 și 28 noiembrie 2023, în cadrul unor evenimente în care vinul românesc a fost în centrul atenției. Dublin 2023, cum l-au numit organizatorii - Ambasada României în parteneriat cu Atlasul Vinului Românesc și Jean Smullen WSET Dip, a fost un eveniment mare și unic, care poate contribui la creșterea prezenței vinului românesc pe piața irlandeză.

Special conceput pentru importatorii de vin irlandezi, comercianții cu amănuntul, magazine de vinuri, restaurante, somelieri și jurnaliști specializați în comerțul cu vin, evenimentul de la Dublin a beneficiat de prezența a 52 de branduri românești și peste 200 de etichete de vin.

Laurențiu-Mihai Ștefan, Ambasadorul României în Irlanda, a declarat: „De la bun început, Ambasada României în Irlanda nu a dorit să facă un simplu eveniment de degustare de vinuri, care s-ar fi pierdut ușor printre celelalte zeci de evenimente de promovare, degustare sau vânzare a vinurilor din țări cu tradiție. A dorit ceva de anvergură, care să nu poată fi ratat de specialiștii irlandezi, ca un fel de „bang” primordial care să atragă atenția tuturor companiilor și persoanelor cu putere de decizie în a aduce pe piața irlandeză vinul românesc.

Pentru a da anvergură acestui eveniment, Ambasada a organizat practic recepția tradițională de Ziua Națională în jurul lui. Recepția a oferit cadrul perfect pentru a promova vinurile româneșți în Irlanda și imaginea României ca țară producătoare de vinuri de calitate, iar evenimentul de degustare de vinuri românești s-a bucurat astfel din plecare de o atenție sporită și de o participare numeroasă.

În al doilea rând, Ambasada a stabilit un parteneriat cu Iulian Bărbuceanu, inițiatorul Atlasului Vinului Românesc, care a reușit să atragă interesul a peste 50 de crame din România, convingând jumătate din ele să își trimită reprezentanți la degustarea de vinuri românești din Dublin.

În al treilea rând, Ambasada a lucrat cu un consultant irlandez recunoscut pe plan național cu o experiență îndelungată în organizarea unor astfel de evenimente pentru a ne asigura de participarea consistentă a importatorilor, comercianților, proprietarilor de magazine de băuturi, de restaurante, somelieri și jurnaliști specializați.

Această rețetă și un efort susținut și la Dublin și în România au dat roadele așteptate. Evenimentul a fost unul unic, atât în istoria unor evenimente similare organizate de misiunile diplomatice ale Româniai, cât și ca impact în lumea vinului din Irlanda. Dar, dincolo de aprecierile strânse în urma evenimentului, se vede efortul care trebuie depus în continuare ca acest prim demers să fie fructificat deplin”.

Două zile de evenimente au dat valoare vinului din România

La Dublin 2023, practic, au avut loc trei evenimente desfășurate pe durata a două zile.

Pe 27 noiembrie a avut loc o întâlnire B2B în cadrul Ambasadei României din Irlanda. Au participat echipele de top management a 25 de branduri din România, care au discutat cu reprezentanți ai Asociației Restaurantelor din Irlanda, Bibendum, Solera Wine Merchants, Diaspora Brands, OvBCS Business Consultancy, Vinifinesse, Jeans Smullen, The Guild of Sommeliers etc. Jean Smullen Dip WSET și Paul Lenehan (președintele Restaurants Association of Ireland) au susținut o prezentare detaliată a pieței din Irlanda, urmată de discuții și prezentări ale participanților. Această primă zi a vinurilor noastre în Irlanda s-a încheiat la restaurantul Hellfire Dublin, unde programul RePatriot a oferit o recepție pentru producătorii români de vinuri.

Pe 28 noiembrie s-a desfășurat masterclass-ul „Understanding the new Romanian wines”, susținut de către Betty Darabont, Dip WSET, student MW, la sediul Ambasadei României în Irlanda. Rolul masterclass-ului a fost să puncteze separat de cele 220 de sortimente din degustarea principală anumite soiuri, sortimente și puncte cheie care țin de standardul înalt la care a ajuns industria vinului în România. „Acest obiectiv a fost îndeplinit cu succes, participanții fiind de acord asupra calității și oportunității de a susține promovarea vinul românesc pe piața din Irlanda”, ne-a zis Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc.

Selecția de vinuri: Frâncușă (vin spumant, Cotnari/Millesime Frâncusă 2016); Fetească regală (vin liniștit, Liliac); Zghihară de Huși (vin liniștit, Averești/Diamond Selection); Fetească albă (vin liniștit, Dagon/Clearstone Rezerve 2019); Fetească neagră (rose, vin liniștit, Darabont/Fleurt); Negru de Drăgășani (vin liniștit, Vitis Metamorfosis/Via Marchizului); Fetească neagră (vin liniștit, Caii de la Letea - Epiphanie); Cupaj Fetească neagră & Cabernet Sauvignon & Merlot (vin liniștit, DAVINO/Flamboyant). Participanții la masterclass au fost: Ana Săpungiu MW (Londra); Karen O’Donoghue (Dunnes); Shiva Gautam (Monty’s of Kathmandu); Anke Hartmann (Wine Educator); Nisea Doddy (Shelbourne Hotel); Eric Arens (Westbury Hotel/Wild Dublin); Barbara Boyle MW (Wine Mason); Jean Smullen WSET Dip (The Guild of Sommeliers).

Și tot în ziua de 28 noiembrie, la sala de gală a RCSI Dublin a avut loc marea degustare din cadrul evenimentului Dublin 2023, unde au fost prezente 52 de branduri, 220 de sortimente disponibile pentru degustare, 22 de echipe de top management/marketing/vânzări și patru somelieri din România care au reprezentat alți 27 de producători.

În intervalul orar 18:30 – 19:30, accesul la degustare a fost disponibil doar pentru aproximativ 60 de reprezentanți ai industriei vinului din Irlanda, iar după ora 19:30, au mai putut participa la degustrea vinurilor românești alte aproximativ o sută de persoane, printre care diplomați, afaceriști, avocați, reprezentanți ai comunității de români etc.

La intrare, invitații au primit un catalog tipărit în care fiecare sortiment degustat avea numărul propriu pentru navigarea mai ușoară în sală unde numărul total de sortimente disponibile a fost foarte mare. „Au fost invitați care au venit special pentru anumite sortimente, dar au fost și cei care au preferat să exploreze fiind ghidați de către expozanți, și nu de către catalogul tipărit. La plecare, participanții au primit un gift bag cu materiale promoționale furnizate de expozanți și o hartă tipărită din Atlasul Vinului Românesc, un model dedicat evenimentului de la Dublin. Dinamica evenimentului a fost una foarte bună, lumea a fost mereu în mișcare, raportul expozanți – public fiind gândit să ofere timp pentru discuții, dar să asigure și degustarea unui număr cât mai mare de sortimente, așa încât un număr cât mai mare de participanți să ia contact cu vinul românesc”, povestește Iulian Bărbuceanu.

Așezarea în sală a fost făcută pe regiuni (în cazul brandurilor prezente cu reprezentanți), respectiv pe tip de vin (culoare/regiuni/soiuri/branduri) în cazul sortimentelor de la masa somelierilor. 27 de producători nu și-au trimis reprezentanți și au optat doar să trimită vinurile și să fie reprezentanți de echipa de somelieri din România, formată din: Irinel Macici, Eduard Jakab, Mihai Ciucur și Lorand Antal. „Cel puțin un exemplar din fiecare sortiment disponibil a fost deschis încă de la începutul evenimentului, așadar toate vinurile înscrise au fost disponibile pentru degustare încă de la începutul evenimentului. Din totalul de peste 450 de sticle disponibile un număr de 111 sticle (dubluri) au rămas nedeschise și vor fi folosite în continuare în proiect în cadrul unor degustări și Masterclass-uri care vor fi organizate în Irlanda în următorul an, acest proiect fiind unul întins pe 365 de zile”, a precizat Iulian Bărbuceanu.

În jur de 24 de producători din România au fost prezenți (proprietari de crame, directori de export, administratori, somelieri, distribuitori etc) atât în cadrul evenimentului B2B, cât și la degustarea principală. Un mare câștig pentru toți participanții a fost interacțiunea directă dintre cei veniți să deguste și top-managementul producătorilor, putând fi discutate astfel aspecte concrete și stabilindu-se conexiuni importante. „În cazul celor 25 de branduri reprezentate direct, cei interesați să importe vinurile au putut discuta direct cu reprezentanții producătorilor și/sau distribuitorii, iar în cazul celor 27 de branduri reprezentate la masa somelierilor cei interesați au primit informații generale sau punctuale de la cei patru somelieri români, fiind încurajați să își noteze toate sortimentele care prezintă interes și să continue discuțiile cu echipa de organizare astfel încât discuții și întâlniri ulterioare să fie susține în cadrul proiectului de promovare”, a specificat Iulian Bărbuceanu.

Impresiile producătorilor participanți

Rareș-Vasile Florea, CEO Domeniile Averești: „Pentru noi, Domeniile Averești, Dublin 2023 a fost un prilej foarte bun să ne întâlnim cu clienții existenți, dar și să concretizăm încă un client nou pentru piața irlandeză. Am fost prezenți cu Zghihara Diamond alb sec, noi fiind singurul producător de Zghihară din lume, vin foarte apreciat în cadrul masterclass-ului de vinuri românești. De asemenea, prezentă a fost și Busuioaca Diamond Rose Sec, cel mai premiat vin al nostru și, bineînțeles, Fetească neagră roșu sec Diamond, vin distins cu Mare Medalie de Aur la Meininger pentru recolta curentă.

Evenimentul a fost foarte bine organizat, lead-urile prezente în sală au fost calificate și suntem în discuții cu un mare retailer și cu doi distribuitori de HoReCa din Irlanda datorită evenimentului Dublin 2023”.

Roberto Di Filippo, co-proprietar Crama Delta Dunării La Sapata: „Un eveniment remarcabil pentru vinurile create în România. Concluzia noastră e că și vinurile românești pot face istorie. De cinci ani, vinurile La Sapata sunt pe piața irlandeză prin importator și distribuitor. Comenzile au crescut de la an la an și asta, ca să citez importatorul, se datorează seriozității și calității constante.”

Mihaela Tyrel de Poix, proprietar SERVE Ceptura: „Se poate dacă se vrea și dacă există coordonare, implicare și viziune. Cu sprijinul Excelenței Sale, domnul Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan și al echipei sale și la inițiativa lui Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc, am găsit, după 20 de ani de la ultimul export în Dublin, o piață irlandeză deschisă din nou vinului românesc.

Au fost două zile foarte bine organizate și gândite astfel încât să aducă valoare atât cramelor românești, cât și importatorilor irlandezi. Am fost ghidați în deschiderea acestei piețe de către unul dintre cei mai cunoscuți experți în domeniu: Jean Smullen DipWSET.

Ambasada României la Dublin a transformat recepția dedicată Zilei Naționale a României într-o gală a vinului, în care cramele românești au prezentat o selecție reprezentativă și consistentă de vinuri din toate regiunile viticole ale țării. Dacă fiecare reprezentanță a României în străinătate ar folosi vinul ca brand de țară am avea un punct de pornire și o speranță să recuperăm poziția pe care viticultura românească o merită în lumea vinului. Felicitări pentru acest eveniment!”.

Costel Cainamisir, director export Vintruvian Estate Group: „Un mare om, iubitor de vin, E.S. dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan! Imi este drag ceea ce s-a întâmplat sub bagheta acestui Om, a distinsei sale soții, a echipei Ambasadei și nu în ultimul rând a dirijorului șef, Iulian Bărbuceanu. Cel mai frumos și mai elegant eveniment de promovare a vinului românesc, eveniment despre care s-a vorbit, se vorbește și se va vorbi prin Ambasadele României din toate capitalele lumii. Mulțumirile mele Domnului Ambasador pentru grija de a avea cel mai reusit eveniment de Ziua Națională a României, membrilor Ambasadei pentru ajutor și dăruire, colegilor somelieri pentru echipa frumoasă pe care am sudat-o la Dublin și tuturor reprezentanților producătorilor români cu care am fost onorat să mă prezint în fața iubitorilor de vin din Irlanda. Iulian, data viitoare vreau să stai și tu în lumina reflectoarelor, dar știu că nu iți place. Tu ești omul pe care l-am văzut implicat în tot ceea ce a însemnat organizarea perfectă a acestui eveniment. Ești cel care acum era la pupitru dând indicații clare, cel care erai lângă mine să mă întrebi dacă totul e OK și dacă mai am nevoie de ceva. Ar fi multe de zis, dar mă opresc aici și mă înclin. La mulți ani, România! La mulți ani, oameni minunați! RESPECT!”.

Steluța și Gabriel Bercea, proprietari Crama GABAI: „A fost cel mai bine organizat eveniment la care am participat. Felicitări! Mulțumim organizatorilor că s-au gândit și la cramele mai mici”.

Monica Florean, Marketing Manager Crama Budureasca: „O seară memorabilă de degustare a vinurilor româneșți organizată cu măiestrie de Ambasada României în Irlanda”.

Betty Darabont, proprietar Familia Darabont: „Un eveniment foarte bine organizat, cu un public de calitate, oameni implicați din domeniu cu putere de decizie. Ne-am întors cu mai multe contacte care au exprimat interes real în posibile colaborări în viitor. De aici depinde de noi cum și cât de mult putem profita de pe urma lor, având în continuare la dispoziție asistența Ambasadei României în Irlanda și a proiectului pe următorul an.

Masterclass-ul a fost unul cu succes. Toate vinurile au fost apreciate, a fost o experiență unică pentru cei prezenți, care au avut ocazia să deguste șase soiuri românești diferite pe care nu le-au mai întâlnit până atunci”.

Răzvan Demian, reprezentant Crama Fort Silvan: „Un eveniment perfect realizat pentru promovarea vinului românesc în străinătate. Echidistant, elgant și complet. Un început benefic pentru producătorii mari, mici și mijlocii. Continuarea este la latitudinea noastră. Așadar, se poate! Mulțumim, organizatorilor!”.

Ioana Mechea, Brand Ambassador Domaine Dumetrier: „Vinul românesc a fost promovat în Irlanda printr-un eveniment realizat impecabil, cu suflet și pasiune pentru vin, pentru țară”.

Attila Takacs, proprietar Crama Takacs: „Mă bucur mult că am făcut parte din această echipă formată din oameni excepționali, profesioniști și de valoare, fără de care vinul și industria vinului românesc nu ar exista. Mulțumesc, Excelenței Sale Dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan, lui Iulian Bărbuceanu (Atlasul Vinului Românesc) și echipei de somelieri: Irinel Macici, Lorand Antal, Mihai Ciucur și Eduard Jakab pentru organizare și implicare, dar și întregii echipe a Ambasadei României care a făcut posibilă organizarea și desfășurarea în cele mai bune condiții a acestui eveniment remarcabil. Mulțumim, totodată, comunității româneșți din Dublin, dar și tuturor celor care au vizitat standurile și au degustat cele mai de seamă vinuri românești. Am avut parte de prezența iubitorilor de vin din toate categoriile, Masters of Wine (MW), ziariști, critici de vin, oameni de afaceri, ambasadori, oameni politici, precum și oameni simpli care îndrăgesc vinul.

Concluzia este clară, vinul românesc are valoare, însă are nevoie de mai mult spațiu de exprimare. Prin acest eveniment s-a oferit o oportunitate tuturor celor prezenți și nu numai și a pus bazele unui pod stabil între două culturi, pod care așteaptă să fie exploatat. Best ever wine event... We are better Together!”.

Eckehardt Zaig, proprietar Casa de Vinuri ZAIG: „Un eveniment care ar trebui să fie luat ca referință. Organizare perfectă pe toate planurile. Felicitări!”.

Vinea Apoldia Maior: „Am fost onorați să facem parte din reuniunea de promovare a vinurilor românești la Dublin2023, în pragul Zilei Naționale. Aducem calde mulțumiri și felicitări Ambasadorului României în Irlanda, Excelența Sa Laurențiu Mihai-Ștefan și întregii echipe de organizare din România și Irlanda!”.

Primul pas, unul mare și important pentru industria vitivinicolă

Poate că unora nu le vine să creadă, însă Dublin 2023 este un eveniment organizat în mai puțin de trei luni. Da, a fost propus, schițat, asumat și implementat în această perioadă scurtă pentru o asemenea manifestare.

De asemenea, merită menționat că a fost un eveniment fără taxă de participare. „A fost posibil prin implicarea directă a Ambasadei României în Irlanda în calitate de organizator și prin generozitatea unor sponsori și parteneri cheie din România și din Irlanda. Implicarea mea și a echipei de somelieri din România (Irinel Macici, Lorand Antal, Mihai Ciucur și Eduard Jakab) a fost pro bono, noi toți considerând că avem oportunitatea cu acest eveniment să implementăm idei noi, tehnologii și strategii de pe urma cărora va beneficia pe termen scurt, mediu și lung toată industria. Niciodată nu m-am îndoit de succesul evenimentului, știam că fiind un proiect asumat la cel mai înalt nivel nu poate exista alt deznodământ, amploarea pe care a luat-o într-un timp foarte scurt, însă, a fost cea mai mare reușită personală pentru mine. Pentru Dublin 2023 am ținut legătura cu aproape 70 de producători, cu zeci de specialiști din industria din România și câțiva din Irlanda, iar pregătirile au mers impecabil. Multă muncă, foarte multă muncă, dar am simțit constant că fac parte dintr-o echipă care dacă beneficiază de comunicare eficientă, un cadru ideal și o motivație pe măsură, poate implementa orice.

În discursul din seara degustării, Ana Săpungiu MW a punctat foarte bine și m-am bucurat să aud în acel moment, în acel loc, următorul lucru: industria a găsit un glas comun, un mesaj comun asumat impecabil de la mic producător la foarte mare și feedback-ul primit a fost pe măsură.

Acesta a fost doar primul pas. Unul mare și important, acum vom muta atenția de la vinurile care au fost degustate și a căror valoare a fost validată înspre producători, înspre oamenii din spatele vinurilor și înspre industrie în sine, înspre capacitatea de export și interesele explicite de business ale producătorilor implicați.

Ca proiect, finalitatea este susținerea importurilor de vinuri românești în Irlanda, promovând în același timp interesele punctuale ale fiecărui producător implicat, dar și promovarea vinului românesc la nivel de industrie. Acest echilibru, echidistanța și comunicarea eficientă în cadrul proiectului, au făcut și vor face diferența pe termen lung. Pentru a menține un randament mare al acestui proiect, în primul an nu vom implica și alți producători, vom continua strict în formula în care am început”, a precizat Iulian Bărbuceanu.

Autorul Atlasului Vinului Românesc punctează că va continua cu activități pe teritoriul României, la care vor lua parte persoane cheie ale industriei din Irlanda.

„Vom începe degustări și masterclass-uri specializate în Irlanda și vom susține punctual toate interesele producătorilor implicați, în măsura posibilităților, bineînțeles, astfel încât vinurile românești să ajungă pe rafturile și în meniurile din Irlanda. Producătorii care au avut posibilitatea să vină în Irlanda au acest avantaj în prezent: au întâlnit în persoană posibili importatori sau distribuitori, iar în perioada următoare activitățile din cadrul proiectului vor pune accent pe recuperarea terenului de către producătorii care doar au trimis vinuri, discutăm despre 27 de producători cu sortimente pregătite pentru export (unii dintre ei foarte mici, ale căror vinuri produse în loturi de 200-250 de sticle au fost apreciate explicit în cadrul degustării alături de etichete ale altor mari producători din țară) care pot adăuga în cotinuare foarte multă valoare proiectului, deși nu au fost prezenți cu stand propriu în Dublin.

Doresc să mulțumesc ES. dl. Ambasador Laurențiu-Mihai Ștefan, echipei Ambasadei, lui Sorin Darlosan pentru rolul crucial în a transporta logistica necesară și vinurile din România în Irlanda, sponsorilor și partenerilor, colegilor mei de echipă și lui Jean Smullen DipWSET, Anei Săpungiu MW și, bineînțeles, tuturor producătorilor implicați în acest proiect, atât cei care au participat la Dublin, cât și celor care au trimis doar vinuri. Avem un an întreg la dispoziție să creștem cota de piață a vinurilor în Irlanda, și poate și mai important, să devenim una dintre cele mai performante industrii ale vinului din lume, în materie de cooperare și promovare pe plan intern și internațional. Acesta este doar începutul și consider că a fost unul perfect”, a concluzionat Iulian Bărbuceanu.

Crame și soiuri românești prezente la Dublin 2023

23 de producători și două branduri naționale au participat cu propriile echipe de top management/marketing sau prin distribuitori:

Crișana și Maramureș

1. Familia Darabont

2. Crama Fort Silvan

Banat

3. Crama Valeaeden

Podișul Transilvaniei

4. Vinea Apoldia Maior

5. Crama Zaig

6. Crama Takács

Dealurile Moldovei

7. Domeniile Averești

8. Crama Gramma

9. Beciul Domnesc

10. Domeniile Panciu (prin distribuitor)

Dealurile Munteniei și Olteniei

11. Domeniile Dascălu

12. Meninni (Olterra) (Vintruvian Estates)

13. Budureasca

14. DeMatei (Vintruvian Estates)

15. SERVE

16. Domeniile Alexandrion Rhein 1892 (prin distribuitor)

17. DAVINO (prin distribuitor)

18. Vitis Metamorfosis (prin distribuitor)

Colinele Dobrogei

19. Caii de la Letea (Vintruvian Estates)

20. Domaine Dumetrier

21. Crama Histria (Vintruvian Estates)

22. Crama Gabai

23. Crama Delta Dunării - La Sapata

Două branduri naționale prin echipa de top-management:

24. Legendary Dracula

25. Folklore

27 de producători au fost reprezentați de echipa de somelieri a evenimentului:

1. Crama Balla Geza

2. Crama Carastelec

3. Casa de Vinuri Cotnari

4. Corcova Roy & Dâmboviceanu

5. Crama Tata și Fiul

6. Crama Varvara

7. Crama Dagon

8. Domeniile Franco Române

9. Domeniul Aristiței

10. Crama Dradara

11. Crama Gramofon

12. Crama Jelna

13. Crama La Salina

14. Crama Licorna Winehouse

15. Crama Liliac

16. Crama Maximarc

17. Crama Pandora

18. Crama Petro Vaselo

19. Pivnița Savu

20. SCDVV Blaj

21. Stațiunea Murfatlar

22. SCDVV Iași

23. Crama Strunga

24. Crama Velvet Winery

25. Crama Villa Vinea

26. Vinaria Jugrestan

27. Crama Rasova

Alături de 15 soiuri internaționale, la Dublin 2023 au fost prezente următoarele soiuri românești:

1. Frâncușă (Casa de Vinuri Cotnari) spumant și vin liniștit;

2. Zghihară de Huși (Domeniile Averești);

3. Șarbă (Folklore și Domeniile Panciu);

4. Mustoasă de Măderat (Maximarc, Balla Geza);

5. Fetească albă (Liliac, Cotnari, Strunga, Licorna Winehouse, Dagon, Legendary Dracula, DeMatei);

6. Fetească regală (Darabont, Fort Silvan, Dradara, Liliac, Villa Vinea, Budureasca);

7. Grasă de Cotnari (Cotnari);

8. Tămâioasă românească (Vinaria Jugrestan, Cotnari, Beciul Domnesc, Strunga, Budureasca, Domeniile Dascălu);

9. Busuioacă de Bohotin (Averești, Beciul Domnesc, Folklore);

10. Golia (SCDVV Iași);

11. Blasius (SCDVV Blaj);

12. Columna (SCDVV Murfatlar);

13. Ramades (SCDVV Blaj);

14. Selena (SCDVV Blaj);

15. Fetească neagră (34 de sortimente din Crișana, Maramureș, Banat, Dealurile Moldovei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Colinele Dobrogei);

16. Băbească neagră (Tata și Fiul);

17. Negru de Drăgășani (Vitis Metamorfosis, Folklore, Meninni);

18. Cadarcă (Balla Geza, Maximarc). De menționat că, la acest soi, originile sunt în dezbatere.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Europeană trebuie să-și deschidă porțile către inovație pentru a depăși cu succes toate provocările la care este supus întreg sectorul agroalimentar. Schimbările climatice pun în pericol agricultura, accesul la hrană sau apă, din cauza fenomenelor meteorologice extreme, iar toate acestea sunt combinate cu apariția unor noi dăunători și boli, ori atacuri virulente ale celor deja cunoscuți. Inovația strategică susține agricultura rezilientă și producția alimentară este concluzia întâlnirii jurnaliștilor cu reprezentanții Corteva Agriscience, în cadrul ultimului Media Club din acest an, care a avut loc joi – 7 decembrie 2023.

Noile tehnici genomice (NGTs) pot sprijini crearea unor sisteme agricole europene mai durabile și reziliente, conform declarației Teresei Babuscio, șeful Departamentului pentru Afaceri Guvernamentale şi Industriale EMEA la Corteva Agriscience, o companie internațională de cercetare și dezvoltare agricolă care oferă fermierilor din întreaga lume soluții integrate pentru provocările viitoare.

Tehnologii precum CRISPR-Cas vor fi esențiale în atingerea obiectivelor Pactului Verde al Uniunii Europene, inclusiv suportul oferit pentru adaptarea și reducerea impactului schimbărilor climatice, precum și a tranziției continue către o agricultură mai sustenabilă, cu mai puține inputuri. „Spre deosebire de biotehnologia transgenică, tehnicile genomice se concentrează pe înțelegerea și modificarea funcțiilor genomului prezent în speciile de plante și operează fără introducerea genomului străin”, a explicat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria.

„Implicațiile editării genomului în agricultură sunt profunde. Aproximativ 66% din creșterea anuală a productivității agricole la nivelul Uniunii Europene provine din ameliorarea plantelor, evidențiind rolul său important în creșterea producțiilor și, în același timp, reducând necesitatea de a extinde suprafețele agricole. Fermierii din România au nevoie de acces la o gamă completă de tehnologii, inclusiv NGTs, pentru a valorifica inovația în producția agricolă”, a adăugat Teresa Babuscio. Potrivit expertului, aceste tehnici reprezintă o promisiune imensă și este crucial să avem regulamente clare, pragmatice și global armonizate, care să permită companiilor de cercetare să abordeze nu doar foametea, malnutriția și insecuritatea alimentară, dar în același timp să ajute fermierii să cultive culturi mai rezistente, cu un consum mai mic de apă, de nutrienți, pe suprafețe de teren mai reduse.

„Aceasta este cu atât mai importantă în contextul schimbărilor climatice, instabilității geopolitice, creșterii populației și schimbărilor care apar în comportamentul consumatorilor. Astfel de plante dezvoltate cu ajutorul noilor tehnici genomice ar trebui reglementate în UE într-un mod similar plantelor convenționale, dacă rezultatul ameliorării este similar cu ceea ce se dezvoltă prin utilizarea unor tehnologii sau procese mai vechi sau cu ceea ce poate apărea în mod natural”, a afirmat Teresa Babuscio.

Tehnica CRISPR, echivalentă cu ameliorarea convențională

Restul lumii avansează rapid, prin adoptarea inovației în totalitate. Teresa Babuscio a dat ca exemplu Departamentul de Agricultură al Statelor Unite (USDA) care a decis să reglementeze culturile ameliorate genetic cu CRISPR, deoarece acestea nu conțin ADN străin (transgen). USDA a stabilit că tehnica CRISPR este echivalentă cu ameliorarea convențională, astfel încât nu este necesară reglementarea precum a organismelor modificate genetic. Argentina a fost pionier în reglementarea tehnicilor de editare a genomului, iar produsele sunt aprobate de agenție printr-un proces de consultare pe fiecare caz. Politica editării genomului în Filipine este similară cu cea a Argentinei, dar utilizează liste specifice de gene care pot fi editate și sunt posibile și prin ameliorare convențională. Politica de editare a genomului din Canada se bazează pe inovație, dar plantele ameliorate genetic necesită o recenzie prealabilă pe piață cu referire la securitatea alimentară și de mediu - această orientare ajută Canada să rămână competitivă la nivel global.

Din perspectiva acestor progrese, fermierii europeni, inclusiv cei din România, au oportunitatea să adopte rapid noi tehnologii agricole care pot produce alimente bogate în nutrienți și să se adapteze la o gamă largă de practici durabile, dar și să atingă o competitivitate globală.

Potrivit părților implicate din industrie, este crucial să se continue eforturile de colaborare cu factorii de decizie pentru a stabili un cadru științific și practic pentru noile tehnici genomice. „Acest cadru ar trebui să promoveze inovația, permițând fermierilor să îmbunătățească semnificativ productivitatea și calitatea produselor oferite consumatorilor. Corteva Agriscience rămâne angajată față de deschidere și colaborare, participând activ la discuții pentru a modela viitorul agriculturii. Compania așteaptă cu nerăbdare să lucreze îndeaproape cu factorii de decizie și părțile interesate pentru a crea un mediu în care inovația să prospere, oferind fermierilor instrumentele necesare pentru o creștere durabilă”, a punctat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Ameliorarea plantelor, un element esențial pentru competitivitatea fermelor europene

Noile tehnici genomice sunt privite de fermieri ca un instrument valoros, alături de alte tehnologii sigure și inovatoare care vin dinspre protecția plantelor, digitalizare, robotică etc.

Cristian Stoica, proprietarul fermei „La bunici”, din localitatea Gropnița, județul Iași, membru al Consiliului de Administrație al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și președinte al Asociației Grânarii, exprimă opinia cultivatorilor: „Noile tehnici genomice de ameliorare reprezintă un salt uriaș în știință, având potențialul să ducă la cercetarea și dezvoltarea soiurilor mai bine adaptate la condițiile tot mai vitrege cu care se confruntă azi agricultura: regimul extrem de volatil al precipitațiilor, presiunea bolilor și dăunătorilor, nevoia de a crește randamentele la hectar pentru a putea compensa costurile tot mai mari. În acest context, le privim ca pe un instrument valoros, alături de alte tehnologii sigure și inovatoare care vin dinspre protecția plantelor, digitalizare, robotică etc. Integrarea lor în practicile curente ne-ar putea ajuta să devenim mai competitivi și pe noi, fermierii din Uniunea Europeană, astfel încât să continuăm să ne menținem afacerile, să producem pentru consumatorii europeni și să nu pierdem cursa cu concurenții noștri de pe alte continente. În era agriculturii de precizie, ameliorarea plantelor este un element esențial”.

De aproximativ zece ani, Cristian Stoica practică o agricultură de ultimă oră pe o suprafața de circa 450 de hectare, reușind să construiască o fermă cu potențial ridicat. A investit în programe de management, în tehnologii inovative și în tehnici care cresc productivitatea fermei, fermierul ieșean practicând o agricultură regenerativă și prietenoasă cu mediul.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!