Precipitațiile căzute în ultima perioadă alternează volumetric de la o podgorie la alta și chiar de la un trup viticol la altul, înregistrându-se valori de: 1-8 mm în Miniș, 4-6 mm în Odobești, 7-12 mm în Panciu, 37-46 mm în Huși, 27-38 mm în Iași, 20 mm în Cotnari, 16 mm în Sâmburești, 30 mm în Drăgășani, 11-23 mm în Jidvei, 21 mm în Mediaș, 23 mm în Oprișor, 5-20 mm în Dobrogea, precipitații înregistrate până la data de 4 mai 2020. Deja putem spune că am trecut în etapa „validării regulii de 30” pentru infecțiile primare ale manei la vița-de-vie, având îndepliniți cei trei factori: 10 mm de precipitații, minimum 10 cm dimensiunea lăstarului și peste 10°C - temperatura aerului dimineața.

Studiind prognozele meteo pentru următoarele zile, în care vom avea temperaturi între 10°C și 25°C, am calculat perioada de incubație și rezultă variații între 7-14 zile (în funcție de temperatura înregistrată în podgorii). Din acest motiv, tragem un semnal de alarmă pentru focusarea noastră în monitorizarea temeinică a plantațiilor, în depistarea simptomelor de pe aparatul vegetativ.

Simptomele manei pe frunză se recunosc prin: evidențierea pe partea superioară a unor pete de decolorare nedelimitate distinct, având aspect uleios și o mai mare transparență decât restul frunzei; „pete undelemnii” sau uneori deformări în interiorul frunzei, „urme de degete”.

După perioada de incubație, mai sus relatată, în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzei apare un puf albicios, catifelat, format din conidioforii cu conidiile ciupercii. Când condițiile sunt deosebit de prielnice, fructificațiile ciupercii pot apărea fără să mai fie precedate de pata undelemnie, astfel încât putem regăsi sporulații direct pe ciorchine.

Prin urmare, recomandăm aplicarea preventivă a produselor pentru combaterea manei.

Mai jos, regăsiți schema de tratamente corespunzătoare fiecărei perioade de vegetație (BBCH), în care vă propunem și produse pentru combaterea făinării (Uncinula necator), dar și a moliei strugurilor (Lobesia botrana).

Articol redactat de echipa dedicată culturilor speciale – Corteva Agriscience

(ALFRED ȘTEFAN, ALEXANDRU STAICU, GEORGE ANDRON, ARPAD JAKAB)

Criza generată de COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri și, în același timp, schimbările climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument îl oferă Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. Numai că fermierii ne transmit că se confruntă cu probleme în accesarea fondurilor alocate acestei măsuri, fiind nevoie de modificări pentru a putea fi accesată de cât mai mulți agricultori. O procedură simplificată, care să țină cont de realitățile din ferme, ar crește numărul fermierilor care ar putea accesa măsura derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și, totodată, ar duce la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene ale Submăsurii 17.1.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a făcut câteva propuneri privind modificarea Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1, pe care le-a transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern și Președinție (propunerile pot fi consultate mai jos, așa cum au fost ele transmise autorităților).

„În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, a precizat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Fermierii solicită Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să pună la dispoziția Clubului Ghidul Solicitantului actualizat pentru Submăsura 17.1 înainte de a fi publicat. „Cerem acest lucru pentru a avea posibilitatea să ne consultăm cu fermierii în grupurile noastre operative de lucru și să transmitem către AFIR poziția avizată a fermierilor, care până la urmă sunt beneficiarii acestei măsuri”, a punctat Florian Ciolacu.

Probleme și soluții

(1) Documente

Se alocă mult timp în elaborarea dosarului cererii de finanțare, precum și a celui de plată, deoarece sunt solicitate foarte multe documente care nu sunt necesare.

Opis dosar:

• Cererea de finanțare simplificată (suprafața totală pe cultură și localitate, nu fiecare bloc fizic în parte), extras de cont, declarația APIA, poliță de asigurare cu anexă, dovadă plată poliță și cererea de plată ar fi suficiente pentru dosarul de finanțare.
• Se solicită documente aferente ultimului an fiscal – acestea sunt depuse la administrația fiscală, instituție a statului;

• Solicitarea ca dosarul de finanțare să fie depus online ca apoi după aprobarea cererii de finanțare să fie depus și fizic și pe suport electronic reprezintă o pierdere de timp și resurse;

• Atâta timp cât cultura este declarată la APIA și s-a plătit o poliță de asigurare, nu ar mai trebui depuse și documente din contabilitate (deviz, facturi, bilanț etc.) ca să dovedească că se fac cheltuieli cu această cultură;

• Se solicită mai multe documente cu aceeași informație: extras bancar pentru a confirma plata, confirmare din partea asigurătorilor cu data intrării banilor, confirmare suprafețe și din partea APIA și din partea Registrului Agricol;

• Depunerea dosarului de plată în format electronic și fizic se face la Agențiile regionale AFIR. De exemplu, fermierii din Buzău depun online la OJFIR Buzău și fizic la Constanța unde este sediul regional AFIR.

Propuneri:

• Depunerea dosarului să se realizeze doar online, în platforma AFIR, iar documentele să fie semnate electronic de către fermier astfel încât să nu se mai solicite depunerea fizică a originalelor pentru efectuarea conformității acestora.

• Comunicarea între AFIR și asigurători, AFIR și ANAF să se facă printr-un sistem gestionat electronic care să valideze toate documentele solicitate, care fac parte din polița de asigurare (fermierul nu ar trebui să depună atâtea documente). Semnarea unor acorduri de colaborare între AFIR si asigurători, respectiv AFIR și ANAF pentru accesul la bazele de date, astfel încât AFIR să poate face verificarea informațiilor direct în bazele de date ale asigurătorilor, respectiv ANAF, pentru a simplifica conținutul dosarelor cererii de finanțare și a cererii de plată. Din momentul în care fermierul înregistrează cererea în sistem, să se declanșeze automat comunicarea între AFIR, APIA, ANAF, asigurători pentru colectarea documentelor necesare întocmirii dosarului.

(2) Diferențe Registrul Agricol/APIA, Registrul Agricol/producția validată în poliță de către asigurători

Registrul Agricol/APIA:

Acesta generează diferențe între suprafețele din APIA și cele din Registrul Agricol din mai multe motive, dintre care menționăm:

• Hărțile de la primării sunt de tip vechi, nu digitale și nu sunt mereu actualizate, generând diferență față de APIA.

• Dacă un bloc fizic are două parcele pe două primării, atunci la APIA este trecut totalul pe o singură localitate, în timp ce în Registrul Agricol fiecare parcelă este pe primăria respectivă și deci suprafețele vor fi diferite.

• Faptul că există diferențe la măsurătorile APIA și măsurătorile din Registrul Agricol nu ar trebui să fie motiv de neeligibilitate. Fiecare entitate funcționează în alt mod, cu alt tip de măsurători (diferențe de 0,1 până la 1, 2 ha ar fi acceptabile). O soluție ar fi ca Registrul Agricol să nu mai fie solicitat atât timp cât se solicită APIA pentru suprafețe.

• Valabilitatea adeverinței emisă de Registrul Agricol este de 30 de zile și sunt fermieri care trebuie să meargă la foarte multe primării pentru ridicarea lor. Adeverința ar trebui să aibă valabilitate un an agricol, nu doar 30 zile.

Registrul Agricol/producții realizate:

• Producțiile medii de la Registrul Agricol sunt diferite față de realitate și în cazul unei daune se face diferența între producția constatată după ce a avut loc fenomenul asigurat și producția asigurată. Producțiile din polițe se pot suplimenta dar nu sunt eligibile.

• Media producțiilor pe ultimii 5 ani/3 ani din contabilitate: sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie adeverință de la Registrul Agricol care nu coincide cu realitatea/zonă.

Producția la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilor unor fermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență, astfel că producția declarată este foarte mică în comparație cu producția obținută în realitate de fermier.

Propuneri:

• Renunțarea la Registrul Agricol, să se aprobe doar utilizarea Declarației APIA.

• Producția eligibilă să fie cea validată și acoperită de către asigurători și conform cu realitatea din teren. Creșterea de producție pe poliță să fie eligibilă (la o producție mare, înseamnă că fermierul face tehnologie, deci este performant).

(3) Repartizare dosare

Dosarele sunt repartizate aleatoriu și ajung la experți AFIR diferiți pentru același fermier dacă acesta are cel puțin două culturi pentru care aplică. Acest fapt poate genera unele disfuncționalități/probleme deoarece fermierul este nevoit să reia aceeași discuție cu persoane diferite, cu interpretări diferite ale situației.

Propuneri:

• Alocarea unui fermier la același expert AFIR.

• Limitarea pe cât posibil a interacțiunii fermierilor cu angajații AFIR (dosarele să fie depuse doar online).

(4) Funcționarea sistemului IT

• Funcționarea sistemului este foarte greoaie și unii funcționari din agențiile OJFIR nu stăpânesc foarte bine sistemul electronic și Ghidul Submăsurii, fiecare solicitând fermierului documente în plus față de procedură și nu pot sau nu știu să-i ghideze pe fermieri în depunerea online.

• Din discuțiile cu fermierii, ei invocă, pe lângă faptul că se lovesc de „latura umană” în anumite județe (de ex: Neamț, Galați, Argeș), că întâlnesc și angajați AFIR care sunt dezinformați (de ex: au afirmat că nu mai sunt bani pentru Submăsura 17.1).

Propunere:

Training al angajaților AFIR pentru o mai bună cunoaștere / înțelegere a Submăsurii, având în vedere că este interpretată diferit.

(5) Termene răspuns

Termene scurte de răspuns solicitate la notificările AFIR, maximum 5 zile, termen în care fermierul poate fi în imposibilitatea de a întocmi documentele care îi sunt solicitate.

Propunere:

Termenul de răspuns să fie extins la maximum 10 zile lucrătoare pentru ca fermierul să revină cu documentele solicitate de AFIR.

(6) Practica în alte state UE

• În țările UE în care există această subvenție, fermierul plătește către asigurător doar partea neeligibilă și diferența de procent eligibil nesubvenționat.

• În alte state UE în care există această subvenție, agențiile echivalente AFIR comunică direct cu asigurătorii (sisteme informatice conectate).

Propuneri:

• Identificarea diferențelor și alinierea practicilor din România și alte state UE în care există această subvenție, dacă acestea asigură simplificarea procedurilor, comunicarea directă, rapidă și eficientă între instituții, în beneficiul fermierilor.

• Valoarea subvenției nerambursabile să fie plătită de către AFIR direct în conturile asigurătorilor. Pentru ca această solicitare să fie implementată, este necesar ca asigurătorii să fie trecuți în fișa Submăsurii 17.1 ca beneficiari eligibili.

• Comunicare directă între AFIR și asigurători (baze de date conectate).

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Lumea s-a oprit în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori, de la cel mai mic la cel mai mare, i-a lovit noul tip de coronavirus, acest inamic al omenirii care „nu se vede, nu se simte și nu are miros”.

COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii autohtone. Seceta, gerul de pe la jumătatea lunii martie, care ba se dă plecat, ba revine, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.

Micii producători se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne. Piețele agroalimentare au rămas, în mare parte, deschise, dar consumatorul nu le mai frecventează, preferă magazinul de la colțul blocului ori supermarketul. În livezi, înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe.

Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană.

De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi, românii, ne-a prins „în pielea goală”. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați pandemia de COVID-19. Vreau să vorbesc de sectorul agroalimentar, care ar trebui să fie unul strategic pentru siguranța națională.

Lipsa unei strategii în domeniul agroalimentar ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Când spun importuri, nu mă refer doar la produsul finit. România nu-și acoperă, de pildă, necesarul de carne de porc din producția internă. Crescătorii de porci, să nu uităm, încă se luptă cu pesta porcină africană. Nu avem suficiente ferme de reproducție, purceii pentru îngrășat vin din afara țării. Veneau, că cine știe ce și cum o mai fi. Hrana animalelor vine de peste granițe. Da, avem fabrici care ar putea produce șroturi de soia, de floare. Însă acestor fabrici le lipsește materia primă. Cu alte cuvinte, România nu prea produce soia. Se pare că, oricum, e mai convenabil să se importe șroturi decât să se producă aici. Spuneam mai sus „strategie”. M-ar putea contrazice vreun guvernant? În 30 de ani, crescătorii de porci, ăștia câțiva care mai există azi, nu au reușit din propriii bani ori cu ajutor de la bănci, ori cu bani europeni, să investească în reproducție, iar azi n-avem grăsuni. Poate, dacă ar fi existat guvernanți, politicieni care să gândească strategii, așa cum fiecare afacere are planuri, măcar pe termen scurt și mediu.

E secetă. Dacă nu plouă în viitorul foarte apropiat, mii de hectare cu grâu, rapiță, orz se vor întoarce. De irigat, se irigă o suprafață infimă. Sunt fermieri care și-au făcut puțuri, au lacuri în apropierea terenurilor agricole. Ei, bine, pentru ei apa nu e gratuită precum cea care vine din canalele de pe vremuri. Aceștia de ce n-ar beneficia de ajutoare de la stat? Strategiile lipsesc!

Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea, că li se strică marfa în sere și solarii. În astfel de momente se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea îi ține departe pe români.

Sunt exemple prin țară care ne arată clar că gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, benefică. Acum, cei care au ales să-și gospodărească micile afaceri împreună asigură hrana comunităților lor, în condiții sanitar-veterinare sigure. 

Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai vreo șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o strategie agricolă pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce sămânță, pesticide, îngrășăminte, furaje. Dacă țările mari exportatoare de legume, de exemplu, vor opri exporturile, iar noi nu ne vom mai putea asigura necesarul intern deoarece virusurile și clasa politică omoară producătorul?

Știți ce mi-a zis un austriac, acum, când ne-a văzut cât ne plângem că n-avem unde vinde legumele? Fix asta: „Nu vă mai văitați, puneți mâna și vă asociați. Doar așa puteți sta la masa negocierilor cu cei din lanțurile de supermarketuri. Doar așa produsele pot ajunge în farfurii!”.

În Austria, și nu doar acolo, asociațiile/grupurile de producători/cooperativele sunt regionale, au firme de logistică (depozitare, sortare, ambalare, distribuție), au marketing, au departament de vânzare, toate fiind controlate de fermieri, de toți membrii asociați. Producătorul își vede de fermă, iar specialiștii angajați au grijă ca legumele, fructele, spre exemplu, să ajungă pe rafturile magazinelor.

Totuși, nu putem da vina doar pe producător și pe mentalitate. În opinia mea, statul e cel mai mare vinovat. Pentru că, repet, în 30 de ani niciun guvernant n-a făcut și nici măcar n-a gândit vreo strategie pentru sectorul agroalimentar. Au făcut o lege a cooperativelor care se tot modifică, care ba are, ba n-are norme de aplicare. O lege, și aia beteagă, nu se poate numi strategie.

Autoritățile o să spună că au un buget pentru 2020, că sunt aprobate programele guvernamentale care prevăd ajutoare de stat. Suntem într-o criză fără precedent, planeta întreagă se luptă cu un inamic necunoscut. Prin urmare, trebuie regândite toate ajutoarele statului. Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana în aceste momente grele, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.

Întreaga clasă politică trebuie să se așeze la masă cu Agricultura pentru a construi strategii pentru fiecare sector în parte. Altfel, oricâte haine de firmă vom avea pe noi și după pandemie, în realitate vom continua să fim datori, săraci și cu mâinile întinse către cei bogați.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Viticultura, ca întreaga agricultură, suferă din cauza secetei prelungite. Totodată, în viticultură au fost probleme mari, anul trecut, cu grindina, în alte podgorii mistreții au făcut prăpăd, anul acesta viticultorilor le-au dat bătăi de cap înghețurile târzii, iar peste toate astea a venit noul coronavirus.

Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc (APVR) solicită autorităților măsuri urgente (pe care le publicăm mai jos) pentru combaterea consecințelor pandemiei de COVID-19 asupra cramelor autohtone. La doar câteva săptămâni de la declararea stării de urgență, încasările zilnice ale producătorilor au scăzut sub 50%, odată cu limitarea și oprirea activității operatorilor HoReCa. Cea mai mare parte a personalului cramelor, incluzând agenții de vânzări și cei care dețineau funcții suport, de marketing, a fost trimisă în șomaj tehnic.

Chiar dacă activitățile de distribuție și vânzare au fost limitate direct proporțional cu puterea de cumpărare actuală, există lucrările agricole specifice perioadei în culturile de viță-de-vie, care trebuie duse la bun sfârșit, conform planificării fiecărui producător. Cultura viței-de-vie nu poate aștepta, întrucât o plantație neglijată afectează recolta curentă și produce scăderi calitative pe o durată de până la trei ani.

Prin urmare, în ciuda absenței resurselor financiare, cramele din cadrul APVR se văd nevoite să continue investițiile agricole și înaintează Președinției și Guvernului României o serie de propuneri de măsuri necesare, care să fie puse în aplicare retroactiv, începând cu 26 martie 2020, și până în luna octombrie, după încheierea campaniei de cules. „Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc își exprimă public îngrijorarea cu privire la efectele pe care pandemia de coronavirus și starea de urgență declarată pe teritoriul României le au asupra industriei vitivinicole locale. În contextul unei competiții deja acerbe, cu crame din Lumea Nouă și Lumea Veche, care beneficiază de o tradiție mai lungă, premise financiare mai bune și de susținerea statelor pe care le reprezintă, producătorii din România își văd amenințate afacerile. Orice scădere a calității va afecta ecosistemul local și va genera pierderi financiare pe termene scurt și mediu, greu de recuperat. De aceea, rugăm Președinția să urgenteze măsurile care privesc industria vitivinicolă și ne declarăm deschiși comunicării cu instituțiile statului”, a declarat Ana-Rodica Căpățînă, președinte APVR.

Formată din 15 producători, Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc aduce împreună crame de top, responsabile pentru peste 60% din valoarea producției de vin premium comercializată în țara noastră. Membrii asociației asigură locuri de muncă pentru peste 1.500 de persoane din mediul rural, precum și o cifră de afaceri anuală, cumulată, de peste o sută de milioane de lei, conform rezultatelor financiare aferente anului 2019.

Ce solicită producătorii

Măsuri cu caracter general:

• Scutirea la plată a contribuțiilor sociale și a impozitelor pe venit, pentru toți angajații implicați în procesul de viticultură;
• Scutirea la plată a taxei pe valoarea adăugată, pentru facturile de intrare asociate achiziției de materiale destinate întreținerii plantațiilor viticole;
• Rambursarea taxei pe valoarea adăugată, în maximum 30 de zile, prin procedura simplificată;
• Plata în regim de urgență a tuturor arieratelor statului către societăți (concedii medicale, rambursări programe cu fonduri UE, plăți APIA);
• Facilitarea obținerii liniilor de credit pentru capital de lucru, cel puțin prin băncile cu capital de stat (CEC Bank, Eximbank), precum și acoperirea totală sau parțială a costurilor aferente dobânzilor. 

Măsuri cu caracter specific:

• Acordarea unui sprijin financiar nerambursabil de minimum 2.000 euro/hectar, pentru suprafețele aflate în proces de reconversie/restructurare a plantațiilor - din anul întâi și până în anul al treilea, inclusiv;
• Acordarea unui sprijin financiar, nerambursabil de minimum 1.000 euro/hectar din valoarea proiectului accesat, pentru suprafețele aflate în proces de modernizare a plantațiilor;
• Acordarea unui sprijin financiar nerambursabil de minimum 1.000 euro/hectar, persoanelor fizice/juridice care dețin suprafețe cu plantații de viță-de-vie de minimum un hectar, pentru plantațiile de vită-de-vie, altele decât cele menționate anterior;
• Acordarea unei subvenții de 0,6 lei/kilogram struguri, dacă producția anului 2020 este cu 20% mai mică decât media ultimilor cinci ani;
• Modificarea subvenției la motorină de la 1,89 lei/litru la 2,50 lei/litru;
• Anularea obligațiilor de plată la bugetul Fondului pentru Mediu, conform OG 196/2005.

Despre APVR

Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc (APVR) este organizația interregională care aduce împreună 15 producători de vin: Alira, Budureasca, Balla Geza, Casa de Vinuri Cotnari, Corcova, Davino, La Salina, Liliac, Oprișor, SERVE, Nachbil, Petro Vaselo, Viile Metamorfosis, Villa Vinèa și Vinarte.

Suprafața totală de viță-de-vie deținută și cultivată de către cramele membre APVR este de 1.261 hectare, iar numărul persoanelor din mediul rural angajate este de 1.500.

Brandurile cramelor din APVR sunt prezente și premiate la unele dintre cele mai apreciate competiții și târguri de profil din lume, dar și în restaurante și magazine recunoscute la nivel internațional.

Aseară târziu, spre miezul nopții, a venit și a opta ordonanță militară. Sunt, însă, probleme. Conducerea Ministerului Agriculturii a uitat de solicitările organizațiilor profesionale cu privire la zonele în care s-a instituit carantina totală, precum și de faptul că certificatul de producător nu mai există de vreo cinci ani.

Reamintim că, în urmă cu câteva zile, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) solicita modificări ale ordonanțelor militare astfel încât să poată continua activitatea agricolă de sezon, în condițiile instituirii măsurilor de carantină totală în unele zone ale țării. Respectiv, nu doar persoanele care nu locuiesc în zona de carantină să poată ajunge la câmp, ci „toate persoanele implicate în activitățile agricole care sunt în situația de a se deplasa pentru a realiza lucrările agricole care nu suferă niciun tip de amânare. Să se acorde facilitatea de circulație pentru domeniul de activitate generală „AGRICULTURA” în aceste zone speciale, având în vedere necesitatea de mobilitate a celor care lucrează în domeniu și faptul că ne aflăm în plină campanie agricolă de primăvară, iar contextul climatic este oricum extrem de nefavorabil agricultorilor în această perioadă. În baza actelor doveditoare referitoare la obiectul de activitate sperăm ca toți fermierii să își poată continua și/sau relua de urgență activitatea în această perioadă”. Prin urmare, agricultorii care locuiesc în Suceava sau în Țăndărei, în continuare, nu pot ajunge la ferme, pe câmp, pentru lucrările agricole.

O altă problemă este a producătorilor agricoli care vor să ajungă în piețele agroalimentare. Aceștia dețin un atestat de producător și nu un certificat de producător, acesta din urmă fiind înlocuit cu atestatul prin anul 2015. În art. 3 al OM 8/9 aprilie 2020 se precizează: „(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. (2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.” Totodată, pentru măsurile prevăzute la art. 3 sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală. Așadar, polițistul care îl va controla pe producătorul agricol știe că acesta trebuie să-i arate o hârtie pe care să scrie certificat și nu atestat și poate considera că respectivul este în ilegalitate...

Cei din Ministerul Agriculturii nu știu că nu mai există certificatul de producător?

Cam multe bâlbe în această perioadă de criză, în care agricultura e sufocată de probleme și de lipsuri legislative, financiare etc.

Prevederile Ordonanței Militare nr. 8 din 9.04.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 în domeniul agriculturii

Art.1
(1) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a titularilor autorizațiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunăre/apele interioare/Marea Neagră în vederea desfășurării activităților de pescuit comercial și acvacultură, precum și pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate în urma acestor activități.

(2) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a apicultorilor spre/dinspre locația stupinei sau pentru deplasarea stupinei. Dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberată de oficiile județene de zootehnie sau cu orice alte acte doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor.

(3) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei pentru achiziția de autovehicule, piese de schimb pentru autovehicule și servicii de reparații auto.

(4) Prevederile art.4 din Ordonanța militară nr.3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 se aplică în mod corespunzător.

(5) În declarația pe propria răspundere, persoanele prevăzute la alin.(1) și (2) menționează, ca motiv, deplasarea în interes profesional, iar persoanele prevăzute la alin.(3) menționează, ca motiv, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor.

Art.3
(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

(2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.

(3) Unitățile fitofarmaceutice rămân deschise pe perioada stării de urgență, personalul acestora având obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

Art.7
(1) Pe perioada stării de urgență se interzice/se suspendă exportul pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

(2) Procedurile de export a produselor agroalimentare prevăzute la alin.(1), aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe militare, se suspendă pe perioada stării de urgență.

(3) Pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

Art.8
(1) Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2, se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.

Art.17 - În zilele de joi, vineri și sâmbătă, premergătoare celor două sărbători pascale, operatorii economici care comercializează produse agroalimentare își pot prelungi programul de funcționare în funcție de necesități.

Precizări:
Conform art 21, alin (1), litera d) din prezenta ordonanță militară, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este abilitat să asigure aplicarea și respectarea prevederilor numai pentru măsurile prevăzute la art.7 și 8.

Pentru măsurile prevăzute la art.1 și 3, conform art 21, alin (1), litera a) din prezenta ordonanță militară, sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederile Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală.

Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a publicat pe propriul site anunțul că, pentru România, s-a suspendat statutul de țară liberă de pestă porcină clasică. Acest fapt produce efecte începând cu data de 23 martie 2020. Prin urmare, din țara noastră nu mai poate pleca la export nici măcar un gram de carne de porc.

Reamintim că, în luna mai a anului 2017, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor a oficializat statutul de țară liberă de pestă porcină clasică pentru România. În cadrul lucrărilor celei de-a 85-a Sesiuni Generale a Adunării Mondiale a delegaților Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), țara noastră a fost admisă pe listă statelor libere de pestă porcină clasică. Pentru prima dată, după zece ani de restricții, recunoașterea internațională a României ca țară liberă de pestă porcină clasică reprezintă o șansă reală de dezvoltare a sectorului de creștere a porcilor, spuneau la vremea respectivă reprezentanții producătorilor și ai autorităților. (Am scris și noi, aici: https://www.revistafermierului.ro/eveniment/comunicate/item/2666-romania-are-statut-de-tara-libera-de-pesta-porcina-clasica-romania-merita-acest-statut-iar-produsele-romanesti-sa-fie-cunoscute-in-cat-mai-multe-tari-branescu-ansvsa.html)

Clubul Fermierilor Români solicită ca toate lanțurile de retail să ia măsuri similare cu supermarketul Kaufland, transformând riscurile economice actuale în oportunități de dezvoltare a unui parteneriat solid și durabil cu furnizorii lor de produse agroalimentare, în beneficiul cetățenilor.

„Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă salută și își exprimă aprecierea pentru inițiativa Kaufland de modificare unilaterală a termenelor de plată contractuale pentru furnizorii săi de produse proaspete de la 7 zile la 3 zile și pentru alte produse de la 30 de zile la 7 zile. Acțiunea vine în sprijinul direct al fermierilor producători și al procesatorilor de produse agroalimentare, ajutând la menținerea unui cash-flow stabil al firmelor furnizor în această perioadă complexă din punctul de vedere al resurselor materiale și financiare, facilitând totodată asigurarea stocurilor de marfă și accesul populației la produse alimentare”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Măsura Kaufland este în vigoare până la sfârșitul lunii aprilie 2020, fiind aplicabilă inclusiv pentru facturile înregistrate deja la supermarket și care vor beneficia de aceeași reducere de termen de plată.

Clubul Fermierilor Români este o asociație non-profit și neguvernamentală, care promovează interesele fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Corteva Agriscience a anunțat că a primit înregistrarea europeană a primului produs din  gama de produse Inatreq™ active. Questar™ cu Inatreq™ active, aprobat pentru comercializare în Franța, este un fungicid inovator, de origine naturală, care oferă un control curativ și eradicativ pentru toate tulpinile de Septoria, oferind astfel o strategie de combatere pe termen lung pentru fermierii europeni.

Produsul va fi disponibil la vânzare în Franța începând cu finalul anului 2020, pentru anul agricol 2021. Următoarele omologări a produselor pe bază de Inatreq se vor face anul viitor și vor oferi fermierilor care cultivă cereale noi soluții pentru controlul bolilor în Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, iar ulterior pe toate piețele europene importante. „Această soluție inovatoare pentru controlul și combaterea Septoriozei, cea mai păgubitoare boală care afectează cultura de grâu, va răspunde cerințelor fermierilor în România,” a afirmat Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova.

Rezultat al muncii asidue a cercetătorilor Corteva Agriscience, acest nou fungicid - Questar™ cu Inatreq™ active va răspunde provocărilor unui management durabil și va satisface dorința fermierilor pentru produse inovative care să asigure protecția și siguranța culturilor.

Inatreq prezintă performanțe biologice excepționale, oferă fermierilor un nou instrument care să ajute la gestionarea bolilor deoarece nu prezintă rezistență încrucișată la fungicidele chimice deja existente pentru combaterea bolilor din culturile de cereale. De asemenea, fermieri vor beneficia și de flexibilitatea în aplicare a produsului, precum și de performanțele sale consistente și de spectrul larg de acțiune. „Inatreq reprezintă cea mai recentă soluție, rezultat al inovațiilor tehnologice dezvoltate de compania noastră. Suntem încântați și vom continua să ne dezvoltăm portofoliul cu produse naturale. Datorită originii naturale a produsului Inatreq, îndeplinim cerințele consumatorilor europeni pentru produse mai durabile”, a precizat Susanne Wasson, președinte Platforma Crop Protection - Corteva Agriscience.

Substanța activă Inatreq protejează, totodată, și plantațiile de bananieri de boala numită Black Sigatoka. Câteva țări, printre care Belize, Columbia, Ecuador, Guatemala, Honduras, Coasta de Fildeș și Panama, au omologat fungicidul Kyventiq™ pe bază de Inatreq™ active pentru utilizarea în culturile de bananieri.

Pandemia de COVID-19 a oprit lumea în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și, totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori i-a lovit noul coronavirus. COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii noastre. Seceta, gerul din ultimele zile, care pare că va mai ține, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.

Primim tot mai des semnale de alarmă de la fermieri. Uitați unul chiar de azi: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila.

Micii agricultori se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne, în cazul închiderii piețelor agroalimentare. În livezi înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe (am scris aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/horticultura/item/4412-productia-de-fructe-afectata-de-ingheturile-tarzii.html).

Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană (am scris și despre asta, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/4409-fermierii-se-mobilizeaza-pentru-a-asigura-productia-agricola-si-a-nu-periclita-siguranta-alimentara.html).

De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi românii ne-a prins în pielea goală. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați. Vreau să vorbesc de agricultură, un domeniu în care lipsa unei strategii ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea. În astfel de momente, se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea i-a ținut departe pe agricultori.

Un mesaj, care vine în apărarea celor de mai sus, e transmis de Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM): „Asigurarea hranei zilnice, proaspete și de calitate, trebuie să fie o preocupare continuă atât a fermierilor organizați în asociații, cooperative, cât și a autorităților. În momente de criză realizăm că avem nevoie de soluții care să ne asigure un confort psihic că va exista mâncare continuu și de calitate. Centrele de sacrificare, prelucrare, vânzare carne, dar și unitățile de colectare și procesare lapte, la nivelul comunităților locale sunt soluții care rezolvă necesarul de mâncare. Gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, cât și benefică. Acum, cei care au ales aceste unități de sacrificare, prelucrare și vânzare sunt câștigați și pot asigura hrana comunităților lor. Implementarea de astfel de proiecte este absolut necesară pentru asigurarea traiului de zi cu zi, în condiții sanitare-veterinare sigure. Disciplina trebuie să existe în orice perioadă, fie pandemii, fie viață normală. Viața merge înainte și e bine să fim optimiști, realiști și să învățam din mers.”

Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai nicio șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o strategie agricolă pe termen scurt, mediu și lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce îngrășăminte, de exemplu.

Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana acum, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.

Foto: Ion Olteanu, fermier - Agromad Crops

Ideea coșului cu produse gustoase și sănătoase aparține gospodarilor arădeni, cei care încă produc bunătăți în sistem tradițional, fie că este vorba de legume și fructe, sucuri naturale, fie produse de altă natură, plăcintă și prăjituri de casă, preparate din lapte, carne, miere, dulcețuri și compoturi sau conserve de legume făcute acasă. Este o idee care-și propune să dea o șansă și micului producător.

Marinela Petran, manager GAL „Lunca Mureșului de Jos”: „Avem produse de calitate, știm să producem. Ideea de bază asta este, să asociem, atât producătorii, cât și produsele lor.”

Inițiativa gospodarilor din județul Arad are la bază principiul asocierii, care-și propune să dea o șansă și micului producător astfel încât să rămână pe piață, o idee prin care se dă o șansă, până la urmă, roșiei tradiționale să ajungă pe masa consumatorului, în detrimentul celei de „carton”.

Un coș cu produse de casă nu este o idee nouă pentru România, însă este o idee  care prinde tot mai bine și câștigă tot mai mulți adepți, în rândul orășenilor, care doresc să mănânce mai sănătos, ne-a spus doamna Marinela Petran, managerul Grupului de Acțiune Locală „Lunca Mureșului de Jos”. De altfel, GAL-ul este instrumentul prin care gospodarii arădeni speră să-și pună ideea în practică. „Coșul cu vitamine arădean nu este o invenție, arată Marinela Petran, prin el aducem în actualitate tot ce ne-au învățat bunicii și străbunicii noștri. Țăranul român, prin bunul său simț caracteristic, trăia și mânca sănătos. Noi, din păcate, am început, din cauza mai multor factori, să cam uităm acest lucru, dar avem nevoie. Noi, românii, avem produse de calitate, știm să producem, hai să ni le punem în evidență, dar numai împreună și asociați putem să facem acest lucru. Ideea de bază asta este, să asociem, atât producătorii, cât și produsele lor. Vorbim de produse sănătoase, care înglobează multă trudă și multă cheltuială.”

Marian Rotaru, producător de fructe și sucuri – Curtici: „Cel mai important lucru mi se pare educarea gustului pentru consumul de fructe.”

Alternativă gustoasă și sănătoasă pentru cumpărători, rentabilă pentru producători

În acest coș cu vitamine își pot pune produsele producători din toată aria GAL-ului „Lunca Mureșului de Jos”, însă primul care a sesizat necesitatea lui a fost fermierul Marian Rotaru, de la Curtici, oraș care nu face parte din GAL. Marian Rotaru este producător de fructe proaspete și sucuri naturale. Și-a dat seama că nu poate răzbate singur pe piață și a căutat soluții. Astfel a apărut ideea coșului  cu vitamine. „În urmă cu opt ani, am înființat o livadă în sistem intensiv, cu sistem de irigare. Am plantat 2.000 de pomi fructiferi, cam din toate speciile. Inițial, a fost hobby, dar apoi am început să produc fructe și, ca să nu rămân cu ele în curte, a trebuit să găsesc soluții. Așa am ajuns la procesare. În colaborare cu un partener care avea linia de suc, eu am venit cu fructele și am început să producem sucuri naturale. În urmă cu un an, am achiziționat și un cuptor de deshidratat fructe, prune, caise, mere, pere. Cel mai important lucru mi se pare însă educarea gustului pentru consumul de fructe. Tocmai de aceea, am fost foarte deschis față de conceptul „Școala Altfel”. Anul trecut, de pildă, am invitat în livadă elevi de clasa I. S-au jucat în livadă, le-am dat fructe proaspete, sucuri naturale, iar la plecare le-am dat câte un pomișor pe care să și-l planteze acasă. Le-am spus că atunci când vor termina clasa a IV-a aștept să mă invite să mănânc și eu fructe din pomișorul lor. Am reușit să-i  motivez astfel fantastic. Îmi spuneau părinții că veneau pruncii de la școală, își luau stropitoarea și mergeau în grădină să-și ude pomișorul. Sunt lucruri mărunte care au, până la urmă, darul să trezească interesul și să cultive gustul”, povestește pomicultorul de la Curtici.

La toate evenimentele din vestul țării este prezentă cu produse de patiserie și doamna Nița Șerban. Sunt produse specifice locului și le face acasă de cu noaptea, astfel încât dimineața să fie aburinde. Tot aburinde, ar putea să-și găsească locul și în coșul cu vitamine. „Toate produsele sunt făcute în casă, cu mâinile mele, zice cu mândrie nana Nița. Am făcut cornulețe sărate și dulci, biscuiți de casă, la noi le zice plăcintă cu mașina, am cozonaci cu nucă și cu mac. De fapt, cozonacii ăștia nu sunt chiar cozonaci. La noi le zice coardă și au o talie mai mică, dar sunt mai gustoase decât cozonacii. Cornulețele le fac după o rețetă proprie și sunt vestită cu ele în tot locul. Pe toate, le pregătesc noaptea, ca să fie proaspete în ziua următoare. Am nopți în care dorm doar o oră, da’ nu-i bai, sunt o fire foarte energică, pentru mine e o joacă.”

Managerul Grupului de Acțiune Locală „Lunca Mureșului de Jos”, Marinela Petran, spune că potențialii beneficiari ai coșului cu vitamine arădean vor fi mai ales familiile cu copii, pentru că, spune domnia sa, „nu gândim pentru noi, gândim pentru viitor”.

În primă instanță, coșul cu vitamine va conține fructe și sucuri naturale din gospodăria lui Marian Rotaru. Cel mai probabil, primul coș își va găsi destinatarul anul viitor. Până atunci însă, se rezolvă problemele de marketing, se testează piața, se construiește și se etichetează brandul, astfel încât la momentul ieșirii pe piață, coșul cu vitamine arădean să fie o alternativă serioasă și sănătoasă pentru cumpărători.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html