productie - REVISTA FERMIERULUI
Joi, 18 Iulie 2024 23:40

Bugetul MADR, suplimentat

Joi, 18 iulie 2024, Executivul de la București a aprobat o Hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

MADR informează că sumele solicitate în cuantum de 578.000.000 lei credite bugetare vor fi utilizate pentru asigurarea integrală a resurselor necesare pentru plata unor cheltuieli importante aferente programelor și măsurilor de sprijin destinate producătorilor agricoli afectați de inflație, de războiul din Ucraina și de condițiile pedoclimatice dificile din acest an. Pentru asigurarea acestor disponibilități financiare, prin actul normativ se suplimentează și creditele de angajament aferente în cuantum de 278.000.000 lei.

Astfel, sumele suplimentate au următoarele destinații:

  • 100.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru obiectivele de investiții cuprinse în programul de investiții al Agenției Naţionale de Îmbunătățiri Funciare în cadrul Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România. Acestea sunt necesare pentru respectarea graficelor de execuție conform contractelor cu lucrări în derulare, respectiv achiziția de echipamente și utilaje tehnologice pentru punerea în funcțiune sau reabilitarea stațiilor de pompare ce asigura livrarea apei către beneficiarii de terenuri agricole; realizarea de lucrări de impermeabilizare a canalelor de irigații și derularea Contractelor de proiectare, respectiv predarea documentațiilor aflate în diferite stadii de elaborare a acestora: studii de teren, Expertize tehnice, Documentații pentru Obținere avize acorduri, autorizații sau documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, ce urmează a fi predate conform termenelor prevăzute în graficele aferente contractelor în derulare;

  • 300.000.000 lei credite bugetare pentru susținerea activităților de investiții în sectorul creșterii suinelor și în sectorul avicol, reglementate de Legea 227/2018 și Legea 195/2018;

  • 60.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru subvenționarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură aferente activităților trimestrului 2;

  • 45.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru plata ajutorului de stat la producția de usturoi, acordat în baza prevederilor Legii nr. 206/ 2024 pentru aprobarea OG nr. 13/2024;

  • 33.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru încheierea de angajamente legale de către APIA în vederea actualizării ortofotoplanurilor pe o suprafață totală de cel puțin 48.425 kmp în anul 2024 și pentru servicii de dezvoltare ale sistemului informatic al APIA, pentru a nu periclita activitățile specifice pe fluxurile de dezvoltare și a pregăti realizarea plăților către fermieri, precum și etapele specifice de calcul pentru plățile în avans și nu în ultimul rând pregătirea plăților finale.

  • 40.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru cheltuieli curente necesare desfășurării activității la nivel central și instituții subordonate.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În ultimii ani, în contextul schimbărilor climatice și a limitării accesului la tehnologii ca urmare a înăspririi cadrului legislativ european, gestionarea provocărilor de mediu și climă, cât și eficientizarea utilizării inputurilor agricole devine un deziderat tot mai important pentru fermieri și cheie pentru obținerea unei producții sporite.

Pentru creșterea rentabilității exploatațiilor agricole, fermierii trebuie să aplice corect produsele pentru protecția plantelor, dar în același timp, să caute soluții noi pentru a utiliza eficient elementele din sol și atmosferă, soluții ce pot fi integrate cu tehnologii digitale și de precizie.

Mai mult, la nivelul Uniunii Europene, se va acorda, în continuare, o atenție deosebită protejării mediului înconjurător, a sănătății solului, iar scăderea cantității de azot care se acumulează în pânza freatică va rămâne un obiectiv strategic la nivel european.

În acest sens, Syngenta dezvoltă produse biologice care se vor integra în schema de tratamente fitosanitare convențională pentru a controla mai bine factorii de stres abiotici, în combaterea bolilor și dăunătorilor cu noi produse, cu moduri de acțiune diferite, dar și care să permită și utilizarea mai eficientă a resurselor din natură.

Vixeran

 

VIXERAN®, un nou biostimulant de la Syngenta, cu trei moduri de acțiune

 

În cadrul evenimentului Ziua Grâului Bărăgan 2024, Syngenta a prezentat, în premieră, un nou produs - VIXERAN®, un biostimulant de înaltă clasă ce conține o tulpină atent selecționată (CECT 9690) de Azotobacter salinestris.

În condiții de umiditate, bacteriile de Azotobacter salinestris se dezvoltă extrem de rapid (în 24-48 ore),  iar acestea asigură, prin trei moduri diferite de acțiune, absorbția azotului atmosferic:

  • foliar: bacteria colonizează țesuturile plantei după penetrarea prin stomate;

  • rădăcină: se stabilește o simbioză cu rădăcinile;

  • rizosferă: planta furnizează zaharuri bacteriilor, în schimbul azotului disponibil.

Tulpina CECT 9690 a bacteriei Azotobacter salinestris a fost identificată într-un mediu salin, așa cum reiese și din denumire, și este rezistentă în condiții dure de pH, apă și mediu de cultură.

VIXERAN® determină sinteza azotazei, o enzimă care transformă azotul din aer în ioni de amoniu, iar asimilarea foliară a acestora și transformarea lor în aminoacizi se face prin sinteza glutaminei. În sol, aminoacizii sunt preluați prin procesul de nitrificare, proces realizat de microorganismele prezente în sol.

Dacă condițiile pentru dezvoltarea bacteriei sunt nefavorabile, aceasta are capacitatea de a se transforma într-o formă de rezistență, un chist, cu un înveliș gros, rezistent, care permite bacteriilor să aștepte condiții mai prielnice pentru a se dezvolta și pentru a rezista mai bine stresului cauzat de factori externi, cum ar fi perioadele reci de temperatură. De îndată ce condițiile devin favorabile (>5 grade Celsius, umiditate, prezența dextrozei), bacteriile se reactivează și își reiau procesul de dezvoltare și multiplicare.

VIXERAN® este omologat la un număr foarte mare de culturi de câmp: cereale păioase, porumb, rapiță, floarea-soarelui, cartofi și sfeclă de zahăr, cu o doză unică de 50 grame/hectar. Condițiile optime de aplicare sunt: umiditate > 60%, aplicare dimineața devreme (de preferință), pH-ul solului: 5,5 -9 și volumul de apă 200 - 400 l/ha.

VIXERAN® este un produs de excepție, care se aplică la culturi de câmp, precum și la culturi speciale.

Momentul recomandat de aplicare, în funcție de cultură:

  • Cereale păioase, de la a 4-a frunză desfășurată și/sau de la începutul înfrățirii până la formarea primului internod;

  • Porumb, de la a 2-a până la a 6-a frunză desfășurată;

  • Rapiță, de la prima până la a 4-a frunză;

  • Cartof, de la a 2-a frunză până la începutul formării tuberculilor;

  • Sfeclă de zahăr, de la a 2-a până la a 6-a frunză;

  • Floarea-soarelui, de la a 4-a până la a 8-a frunză.

Cu o singură aplicare a produsului VIXERAN®, culturile beneficiază de mai multe avantaje:

  • Susținerea creșterii plantelor (Plant Growth Promoter);

  • Fixarea biologică a azotului la nivelul aparatului foliar și a rădăcinii;

  • Mobilizarea potasiului în plantă;

  • Producerea acidului indolacetic (IAA), a giberelinelor (GA3) și a ACC-deaminazei;

  • Reducerea pierderilor de azot prin îmbunătățirea capacității de retenție a nivelul solului.

VIXERAN® produce exopolizaharide (EPS) și lipopolizaharide (LPS), care îmbunătățesc capacitatea de retenție la nivelul solului: cele două zaharide eliberate de tulpina de Azotobacter salinestris CECT 9690 interacționează cu particulele de sol și constituenții organici ai solului. Cele două zaharide acționează ca un „lipici” natural, favorizând agregarea particulelor solului. Îmbunătățirea agregării solului cu ajutorul tulpinii de Azotobacter salinestris CECT 9690 se realizează prin creșterea porozității și reducerea densității, îmbunătățindu-se astfel capacitatea de retenție și schimbul de nutrienți și apă.

În platforma de la Ziua Grâului Bărăgan 2024, produsul VIXERAN® a fost aplicat unui soi de grâu de la Syngenta, iar rezultatele au demonstrat un spor semnificativ de producție față de martor. Astfel, față de martor, a existat un spor de producție de 308 kg/ha, beneficiu ce se poate traduce printr-un plus de aproximativ 60 euro/ha. Mai mult, din rezultatele prezentate, se poate observa o îmbunătățire a procentului de proteină și amidon.

Rezultatele aplicării Biostimulantului VIXERAN® în cadrul platformei Ziua Grâului Bărăgan 2024

syn azot

 

Articol de: ADRIAN GEANĂ, director marketing protecția plantelor porumb și oleaginoase, în colaborare cu SILVIU CAIMAC, director marketing cereale păioase și tratament semințe la Syngenta România

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Conform datelor recente furnizate de Observatorul European al Secetei (EDO)1, țările europene au experimentat condiții severe și prelungite de secetă de peste doi ani, afectând semnificativ agricultura din cauza temperaturilor extreme și a lipsei de precipitații. La nivel local, fermierii din România sunt, de asemenea, afectați de acești factori, confruntându-se cu provocări continue în ceea ce privește productivitatea și profitabilitatea culturilor, subliniind necesitatea unor soluții specializate pentru a-i ajuta să prospere.

Având în vedere efectele secetei asupra peisajului agricol al țării noastre, fermierii trebuie să se adapteze și să selecteze culturi care pot prospera în aceste condiții dificile, cum ar fi rapița. Rezistența rapiței la diverse condiții climatice o face o alegere ideală pentru multe regiuni agricole din țară, iar ciclul său de creștere relativ scurt permite fermierilor să utilizeze eficient terenul.

Rapița este foarte profitabilă pentru fermieri. Cu toate acestea, este esențial să se ia în considerare rezistența silicvelor de rapiță la scuturare în timpul recoltării. Alegerea hibrizilor de rapiță potriviți este o decizie importantă pentru fermierii care doresc să își maximizeze potențialul de producție și să minimizeze pierderile din cauza deschiderii silicvelor înainte sau în timpul recoltării.

Corteva Agriscience înlesnește fermierilor accesul la soluții precum hibrizii de rapiță Pioneer®, adaptați la condițiile specifice de sol și climat din regiune. Acești hibrizi sunt apreciați nu doar pentru productivitatea lor ridicată, ci și pentru calitatea superioară a culturii datorită trăsăturilor genetice avansate. Hibrizii de rapiță Pioneer® sunt concepuți pentru a rezista la scuturare, a se adapta la condițiile de secetă și a se stabili rapid în sezonul de creștere.

De pildă, hibrizii de rapiță PT314 și PT315 oferă o eficiență superioară a utilizării azotului, un conținut ridicat de ulei și o rezistență puternică la boli. În plus, hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este foarte apreciat de fermieri pentru rezistența sa excepțională la Sclerotinia.

Roland Heilman, fermier din Tărian, județul Bihor, lucrează 600 de hectare în cadrul societății sale Mady Speed Int SRL, iar 100 ha le-a avut semănate cu rapiță în toamna anului 2023. Hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector, semănat după o cultură de grâu, a avut un randament de 5.840 kg/ha. „Am început recoltarea la sfârșitul lunii iunie 2024, iar producția a fost excelentă. PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am fost norocoși cu ploaia și am plantat 100 de hectare de rapiță, în întregime cu hibrizii Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector și PT313”, a arătat Roland Heilman.

Noutatea Pioneer® este hibridul PT312 Sclerotinia Protector, care oferă, de asemenea, beneficii remarcabile, inclusiv rezistență la scuturare, productivitate ridicată, toleranță excelentă la boli, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănat târziu.

Prin angajamentul față de inovație și sustenabilitate, fermierii din România pot depăși provocările agricole actuale și viitoare, asigurând un viitor prosper și durabil pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience sprijină această misiune oferind acces la cele mai noi și mai eficiente tehnologii, disponibile în catalogul pentru rapiță din 2024. 

1 EDO European Drought Observatory (europa.eu)

 

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Semințe Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare
Miercuri, 12 Iunie 2024 20:38

Joaca de-a sprijinul cuplat

Mă mai minunez, câteodată, nu mereu, că la câte ieșite din comun se fac în țara noastră, nu am mai avea motive de mirare(!). Dar cazul de care vreau să vă povestesc astăzi este de-a dreptul direcționat a arunca la „groapa de gunoi a indolenței și nepăsării” munca de ani buni a mii de oameni. Că așa dorește cu ardoare, „să facă bine” pentru toată lumea, onor MADR. Nu-mi dau seama cine a avut o atât de mare influență asupra domnului ministru, astfel ca acesta, printr-un ordin, OMADR 106/19.03.2024, să modifice cadrul legislativ referitor la condițiile prin care se acordă SCVZ la ovine și caprine, la bovine rămânând aceleași. Cu alte cuvinte, după 14 ani de reglementare comună, acum ajungem la zicala „pentru unul mumă, pentru altul ciumă”, nefiind vorba doar despre discriminarea dintre specii, ci și de multe alte efecte cu implicații majore economice și sociale.

Toate bune și frumoase în OMADR 106, care stabilește modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condițiilor și altor cerințe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic (...) din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, începând cu anul 2024. Numai că, la articolele 101-104 din Ordin, apar problemele care afectează ovinele și caprinele, adică sprijinul urmează a fi acordat tuturor crescătorilor care dețin între 150 și 500 de capete/exploatație sau în zonele montane de la 60 până la 500 de capete/exploatație, înscrisă în BND (SNIIA), dispărând condițiile de eligibilitate pentru acordarea SCVZ din reglementarea de până acum și anume: existența adeverinței de tip A, eliberată de Registrul Genealogic pentru animalele de rasă pură cu certificate zootehnice, și a adeverinței de tip B, eliberată de oficiile județene ale ANZ pentru animalele ce asigură un raport de 35 de femele la 1 berbec/țap de reproducție de rasă pură. Pentru aceste criterii, sprijinul cuplat pentru venit ovine/caprine a fost de 16,94 euro/cap, din fonduri europene pentru peste 2.600.000 de ovine, 90.000 de berbeci și 217.000 de caprine, toate aflate în registre, deci justificate cu adeverință de tip A, la care se adaugă peste 1.800.000 de capete ovine și caprine, cu adeverință de tip B eliberată de OJZ-uri, aflate măcar într-un program de ameliorare.

Constatăm că, la un calcul rotund, ajungem la un efectiv eligibil de aproape 3 mil. de ovine și caprine în rasă pură, care au primit suma de 16,94 euro/cap, și, comparând cu datele publice ale INS din 2023, de 11.692.100 capete ovine și caprine, observăm că, aplicând noile reglementări din OMADR 106, avem un efectiv eligibil de aproape 4 ori mai mare. Oricum am împărți banii, în lumina textului din ordin, rezultă cu mult sub cei 12,54 euro/cap, cât este limita minimă „asumată”, tot de MADR, prin PNS 2023-2027. Nu spun că nu-i bine că vor primi SCVZ într-un an electoral (coincidență sau nu!?) și crescătorii care fac doar producție, dar este o capcană în urma căreia, de la anul, nu se va mai putea acorda SCVZ, pentru niciun tip de animal, în rasă pură sau nu, aflat într-un program de ameliorare sau crescut pur și simplu doar pentru producție. De ce? Pentru că acordarea unui sprijin/cap sub 12,54 euro înseamnă că acest ajutor și-a atins scopul și că, în consecință, nu mai este necesar a se acorda. Deci, niciun bănuț/cap de ovine sau caprine din 2025 până în 2027. Sau poate are ministerul vreo soluție să suplimenteze bugetul astfel încât să se depășească acest prag, o fi făcut deja notificare la Comisie, cine știe de unde sare iepurașul cu rezolvarea acestei dileme?

SCZ-ul între 2011 și 2023, actual SCV 2024, a fost acordat și acum negociat cu Comisia Europeană, în termeni foarte clari și fără echivoc, doar pentru animalele de rasă pură, înscrise atât în Registrele genealogice și aflate în Programele de ameliorare conduse de Registre, sau pentru animalele care îndeplinesc acele condiții minime de control al reproducției și producției, prin achiziția de berbeci/țapi din rasă pură și efectuarea de lucrări de control al producției.

După 14 ani, în urma unei selecții riguroase a animalelor, făcută doar pe baze științifice, conform rezultatelor Controlului oficial al producției, în baza existenței unui Program de ameliorare derulat de un Registru genealogic al rasei respective, cu o contribuție proprie de 30% din cheltuielile pentru COP, cu o serie de restricții privind creșterea animalelor, s-a ajuns astăzi, în urma aplicării magnificului ordin, să nu existe nicio diferențiere, la plată, între fermierii cu animale în rasă pură și cei cu animale doar pentru producție. Și care-i pericolul? vă veți întreba. Primul și cel mai grav, plata de anul acesta, suma întreagă adică, să o ceară Bruxelles-ul înapoi, pe motivul simplu de nerespectare a condiționalităților de acordare a sprijinului; pierderea sutelor de milioane de euro investiți de stat în a ajunge la 3 mil. de capete ovine/caprine în rasă pură prin desființarea Registrelor, prin lipsa unor programe de ameliorare, prin lipsa unui COP care să certifice evoluția genetică și productivă a animalelor, ieșirea crescătorilor din registru, pierderea a peste 2.500 de angajați specializați, ingineri zootehniști din cadrul Registrelor genealogice. De ce ministerul nu a acordat și celorlalte efective, pentru producție, în cazul de față, o susținere diferențiată? Și, astfel, toți crescătorii ar fi fost mulțumiți, fiecare primind o răsplată în funcție de investițiile făcute și de restricțiile de creștere respectate.

Nu știu cum se face sau cine-și bagă coada, că atunci când lucrurile încep să se miște bine într-un sector, trebuie făcut ceva pentru distrugerea lui sau aruncarea în derizoriu a progreselor de până acum. Așa și-n cazul nostru: 3 milioane de capete în rasă pură (aproximativ 12 mil. matcă în total, INS 2023), animale cu certificat de origine care pot fi vândute la prețuri corecte, putând concura de la egal la egal cu alte țări europene sau țări terțe. Sau poate exportul prin deschiderea piețelor arabe deranjează? Foarte bine! Să deranjeze! E și rândul fermierilor români să câștige, după cât muncesc sau investesc! Sau nu e voie? Că altfel nu înțeleg de ce un astfel de ordin al ministerului, care mai și modifică o hotărâre de Guvern din 2023 și prin care se anulează toată truda acestor fermieri din 2011 încoace, iar a altora chiar din 2005, nu are ca efect decât supărarea și revolta crescătorilor pe o astfel de nedreptate. Timp de modificare a ordinului ar mai fi, rămâne să vedem dacă există și voință.

 

Editorial de: ȘTEFAN RANCU 

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

Un aspect fundamental al agriculturii este reprezentat de măsurile de combatere a dăunătorilor și a bolilor, acești factori fiind posibile cauze pentru pierderi majore de recoltă și afectarea sănătății culturilor. Din aceste motive, o gestionare eficientă a acestor probleme este esențială pentru a menține o producție sustenabilă și pentru a asigura bunăstarea consumatorilor.

Managementul dăunătorilor în culturile de iarnă este crucial, iar o strategie eficientă începe devreme și implică o combinație de soluții adaptate specific la culturile și condițiile fiecărui fermier. Prin monitorizarea atentă a câmpurilor pe parcursul perioadei de vegetație putem detecta timpuriu dăunătorii, pentru a câștiga timp în aplicarea celor mai bune soluții de combatere.

În momentul în care fermierii stabilesc suprafața care va fi însămânțată cu cereale de toamnă, soiul și cantitatea de semințe necesare și produsele pentru tratarea semințelor, între lunile iunie-iulie, aceștia trebuie să ia în calcul și combaterea integrată a dăunătorilor.

 

Produse inovatoare pentru a maximiza productivitatea și sustenabilitatea culturilor

 

Utilizarea produselor inovatoare care asigură atât protecția împotriva dăunătorilor, cât și o nutriție optimă a plantelor ajută fermierii să obțină producții superioare ale culturilor prin menținerea sănătății plantelor. De exemplu, fermierii români pot opta pentru insecticidul Thrintoba® pentru tratarea semințelor împreună cu fertilizantul tratament sămânță, care vine cu o formulare îmbunătățită, Ympact® Completo din portofoliul Corteva Agriscience, companie internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură. Aceste produse sunt dezvoltate pentru a oferi atât protecție împotriva dăunătorilor, cât și nutrienți esențiali în primele faze de vegetație, garantând astfel o dezvoltare optimă a culturilor și o rezistență sporită la condițiile de iarnă.

Thrintoba® 20 CS este un insecticid destinat tratamentului semințelor de cereale păioase care acționează asupra sistemului nervos al insectelor prin contact, ingestie și vapori. Mai mult decât atât, Thrintoba® are și proprietăți repelente, ceea ce înseamnă că dăunătorii care ajung în zona de protecție din jurul semințelor sunt fie combătuți, fie îndepărtați.

Pe lângă protecția împotriva dăunătorilor, nutrienții joacă un rol fundamental în dezvoltarea sănătoasă a plantelor. Fertilizantul tratament sămânță Ympact® Completo contribuie semnificativ la îmbunătățirea energiei germinative și a sănătății tinerelor plăntuțe. Acesta optimizează aportul de nutrienți și favorizează dezvoltarea sistemului radicular, stimulând astfel creșterea plantelor și sporindu-le rezistența la diferiți factori de stres. În plus, Ympact® Completo asigură un start excelent al culturii într-o manieră sustenabilă, prin creșterea activității microorganismelor benefice și îmbunătățirea calității solului din jurul semințelor.

Implementarea acestor soluții integrate de management al dăunătorilor și de fertilizare oferă fermierilor posibilitatea de a maximiza productivitatea și sustenabilitatea culturilor. Monitorizarea și intervenția rapidă, alături de utilizarea unor produse de calitate, pot face diferența între o recoltă de succes și una compromisă. Prin adoptarea unor astfel de strategii inovatoare, fermierii pot asigura o dezvoltare sănătoasă a culturilor de cereale păioase și o protecție eficientă împotriva dăunătorilor, contribuind astfel la creșterea productivității și a profitabilității.

Corteva Agriscience dezvoltă soluții eficiente și inovatoare care contribuie la protecția și nutriția plantelor, asigurând astfel o dezvoltare robustă și o rezistență sporită la condițiile de mediu. Prin integrarea acestor produse în strategia lor de management, fermierii pot atinge performanțe remarcabile și pot asigura sustenabilitatea culturilor lor pe termen lung.

 

Autor: Vasile Folea, Customer Technology & Digital Specialist Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

În ultima zi a lunii mai a.c., la Bruxelles, a avut loc cea de-a 68-a Întâlnire Publică Anuală a Federației Europene a Producătorilor de Furaje (FEFAC). În cadrul discuției „Perspectivele de creștere și instrumentele pentru fermieri pentru culturile proteice din UE”, Andre Negreiros, liderul Corteva Agriscience în Europa Centrală și de Est, a declarat: „Părțile interesate din industria agricolă trebuie să-și unească eforturile pentru a îmbunătăți performanța și a realiza un plan de proteine UE mai sustenabil, oferind fermierilor europeni noi modalități de a adapta oferta la cererea în schimbare”.

Experți din industrie din partea Comisiei Europene și parteneri din lanțul valoric au generat o dezbatere bogată și discuții despre direcția viitoare a industriei de creștere a animalelor și de furaje din UE, în drumul spre facilitarea tranziției verzi a sectorului zootehnic din Uniunea Europeană, într-un mod sustenabil și profitabil. Toți cei prezenți au fost de acord cu argumentul conform căruia cultivarea culturilor proteice este crucială pentru sustenabilitate, deoarece reduce semnificativ amprenta de carbon asociată cu transportul și diminuează dependența de importurile de peste mări. „Promovând agricultura locală, ne îmbunătățim autonomia strategică și susținem economiile rurale. Această abordare locală se aliniază cu angajamentul UE pentru o economie circulară sustenabilă și ajută la atingerea obiectivelor climatice prin minimizarea emisiilor de gaze cu efect de seră pe tot parcursul lanțului de aprovizionare”, a spus Andre Negreiros, subliniind necesitatea ca sectorul european al proteinelor vegetale să fie competitiv, de înaltă calitate și rezistent la numeroasele provocări economice, de mediu, climatice și tehnologice.

Reprezentantul Corteva Agriscience a adăugat: „Avem nevoie de politici consistente europene și ale statelor membre, reunite într-un set de măsuri menite să stimuleze și să încurajeze producția domestică de proteine, în timp ce se mărește diversitatea în utilizarea culturilor și se reduce amprenta de carbon”. Andre Negreiros a menționat necesitatea de a furniza un cadru consistent al UE care să permită competitivitatea lanțurilor valorice de proteine europene, inclusiv instrumente adecvate și obiective ambițioase, precum și stimulente semnificative și pe termen lung pentru părțile interesate.

De asemenea, este esențial să se dezvolte un bilanț pentru a urmări producțiile și consumurile de proteine vegetale alimentare și un cadru prietenos cu inovația pentru cercetare și dezvoltare competitivă, permițând utilizarea celor mai avansate metode de reproducere, inclusiv Noile Tehnici Genomice (NGT). În plus, părțile interesate trebuie să se unească pentru a sprijini comunicarea educațională către consumatori despre practicile de producție agricolă sustenabilă ale UE și beneficiile unei diete diversificate și echilibrate care include alimente pe bază de proteine vegetale.

Corteva Agriscience are un portofoliu de produse îmbogățit, proiectat strategic pentru a întări securitatea alimentară și a susține tranziția către combustibili regenerabili. Compania investește aproape patru milioane de dolari în fiecare zi în cercetare și dezvoltare, sporind accesul fermierilor la instrumente și tehnologii bazate pe știință la nivel global.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Este greu de înțeles și total nerealist obiectivul stabilit de Uniunea Europeană ca până în 2030 emisiile de CO2 să scadă cu 45% față de 2010 și să ajungă la zero până în 2050. Această afirmație trebuia continuată cu un alt obiectiv, la fel de neînțeles și total irealizabil, ca până în 2050 să dispară viața de pe Terra, pentru că tot ce este viu respiră și emite CO2.

Se știe că peste 95% din corpul plantelor, din masa vegetală, este format din CO2 și H2O. De fapt, din H2O se reține doar H, iar oxigenul este cedat în atmosferă îmbogățind aerul cu oxigenul atât de necesar tuturor viețuitoarelor.

La fel, ar trebui să se știe că tot ce este viu pe Terra și tot ce mișcă pe acest pământ au la bază energia solară transformată în energia chimică potențială și înglobată în produsele sintetizate (hidrați de carbon, proteină, grăsimi) în procesul de fotosinteză. Prin urmare, CO2 nu numai că nu este dăunător, el este vital pentru tot ce este viață și pentru tot ce mișcă pe acest pământ (oameni, animale, păsări, insecte, microorganisme, dar și mașini, trenuri, avioane etc.) fiind, totodată, folositor în multe alte domenii.

1.       Principalul rol al CO2 constă în aceea că el constituie materialul de bază pentru formarea producției vegetale care, la rândul ei, constituie sursa de energie pentru tot ce mișcă pe planeta noastră. Să se asigure cât mai multă clorofilă pe pământ pentru a valorifica tot mai mult CO2 și a elibera cât mai mult oxigen. Se apreciază că anual se consumă 175 de miliarde de tone CO2 și se eliberează 460 de miliarde de tone oxigen.

2.       CO2+H2O → H2CO3 (acid carbonic), care are capacitatea de a solubiliza substanțele greu solubile din sol și a le pune la dispoziția plantelor.

3.       CO2 împreună cu celelalte gaze rezultate din descompunerea materiei organice și a humusului contribuie la creșterea porozității solului, dând aspectul de teren „dospit”, căruia îi asigură o anumită elasticitate și rezistență la tasare-compactare.

4.       CO2+H2O→H2CO3, care, prin disociere, rezultă ioni de HCO-3, CO--3 și H+, care participă la schimbul de ioni în procesul de absorbție și în metabolismul plantelor.

5.       În depozitele pentru păstrarea fructelor este necesar să se asigure concentrații mărite de CO2 (10%).

6.       Prin creșterea concentrației de CO2 de la 0,03% la 0,28%, fotosinteza crește de trei ori deoarece CO2 absorbit prin rădăcină (în sol concentrația de CO2 este de zece ori mai mare) ajunge la frunze și participă la fenomenul de fotosinteză. Maximumul de fotosinteză se realizează la concentrații de CO2 de 2-5%, lucru care se poate realiza în sere și solarii.

7.       Aprecierea gradului de fertilitate a solului se poate face după cantitatea de CO2 degajată din sol, deoarece aceasta dovedește că solul este bogat în materie organică și rădăcinile au o respirație intensă.

8.       De pe suprafața de un hectar se elimină zilnic 60 kg CO2 din respirația rădăcinilor și 70 kg CO2 din activitatea microorganismelor.

9.       În condiții de secetă, concentrația de CO2 din atmosferă, mărită, încetinește procesul de fotorespirație a plantelor, determinând folosirea mai eficientă a apei din sol.

10.     S-a constatat că anumite microorganisme modificate genetic pot realiza din CO2 biocombustibil.

11.     Unele semințe tari (cu repaus seminal îndelungat) pot încolți numai într-o atmosferă cu concentrația de peste 0,5% CO2.

12.     În ultima perioadă, CO2 este folosit la fabricarea unei proteine întrebuințate în furajarea animalelor. CO2 și H folosit drept sursă energetică se introduc într-un rezervor de fermentare și rezultă o pulbere care conține 40% proteină.

Prin urmare, problema trebuie pusă nu sub aspectul reducerii emisiilor de CO2, pentru că este folositor în multe domenii, ci de asigurare a mijloacelor care să valorifice cât mai mult CO2. Aceste mijloace, care stau la îndemâna omului, constau în asigurarea a cât mai multă clorofilă care, cu miraculoasele ei cloroplaste, în procesul de fotosinteză, cu ajutorul energiei solare transformă CO2 în produsele sintetizate ce conțin energie chimică potențială.

Dacă ne referim la zona ecuatorială și la cea subtropicală, care mențin vegetația permanent verde, dacă avem în vedere pădurile Amazoniei de 5.500.000 km2 unde trebuie stăvilite defrișările și incendiile, numai această vegetație poate consuma o bună parte din emisiile de CO2 de pe Terra.

Referindu-ne la țara noastră, avem în vedere, de pildă, că un fag matur care ocupă câțiva metri pătrați are suprafața cloroplastelor de 20.000 m2 cu care poate face fotosinteză.

Dacă toate suprafețele improprii agriculturii ar fi împădurite, dacă toate zăvoaiele aflate de-a lungul râurilor ar fi întreținute, dacă s-ar înființa perdele forestiere de producție de-a lungul șoselelor și căilor ferate, pe diguri și canale, precum și perdele de protecția culturilor agricole, la care am adăuga arborii și arbuștii existenți în parcuri, care se vor extinde și se vor îngriji, precum și respectarea recomandărilor ca majoritatea suprafețelor agricole să fie menținute permanent verzi, am avea suficiente mijloace pentru a consuma emisiile suplimentare de CO2 și a evita efectul de seră cu implicații negative în schimbările climatice. La fel, există posibilitatea înlocuirii combustibililor fosili cu motoare electrice, cu motoare care consumă H, motoare cu consum de biocombustibili etc. Prin urmare, există suficiente posibilități, dacă se vrea, și să nu mai fie atât de hulit CO2, acest „oxigen” al vegetației, acest suport al vieții.

 

Articol scris de: PROF. DR. ING. VASILE POPESCU

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Opinii

Digitalizarea, o tendință din ce în ce mai prevalentă în agricultură, implică utilizarea tehnologiilor precise și bazate pe date pentru a ajuta fermierii să ia decizii în timp real. Inteligența artificială, datele analitice, senzorii și alte tehnologii au potențialul de a îmbunătăți producțiile, de a optimiza eficiența apei și a inputurilor și de a promova sustenabilitatea în cultivarea pământului cu scopul de a asigura securitatea alimentară pentru o populație în creștere la nivel global.

Pe măsură ce tehnologia agricolă progresează, metodele tradiționale coexistă cu soluțiile digitale moderne, remodelând peisajul producției alimentare. În timp ce practicile precum aratul și monocultura persistă, integrarea unor tehnologii noi, cum sunt datele satelitare și dronele, aduce schimbări revoluționare în domeniul agriculturii. În consecință, fermierii adoptă metode digitale pentru a-și spori producțiile și pentru a implementa agricultura durabilă.

 

Granular Link, aplicația care optimizează operațiunile agricole

 

Prin utilizarea tehnologiilor care le oferă acces la analize de date, fermierii obțin informații valoroase despre condițiile solului și ale apei, permițându-le să ia decizii corecte privind gestionarea terenurilor. În plus, agricultura digitală ajută la managementul culturilor și la maximizarea producțiilor, iar Corteva Agriscience furnizează în mod constant fermierilor instrumente digitale pentru accesul la date în timp real din câmp. Aceste instrumente îi ajută pe fermieri să ia decizii precise pentru terenurile lor agricole prin soluții digitale.

Field Digital Agriculture Solutions Corteva Agriscience

Un exemplu al unei astfel de soluții este Granular Link, o aplicație mobilă premium dezvoltată de Corteva care integrează în mod transparent expertiza agricolă cu tehnologia avansată. Aplicația oferă informații exacte, recomandări pentru culturi și alerte privind starea culturilor. Granular Link oferă servicii premium precum hărți cu fertilizare variabilă, hărți de semănat cu rată variabilă, analize satelitare de înaltă precizie, date meteo hipelocale la nivel de parcelă, recomandări privind irigatul, instrumente pentru eficientizarea produselor biologice, toate acestea contribuind la angajamentul față de inovație și progres în agricultura durabilă.

Inginerul agronom Hegedűs Krisztián, fermier din satul Horia, județul Arad (SC Terracult SRL), împărtășește opinia despre importanța aplicației digitale: „Granular Link a devenit un partener esențial pentru ferma noastră. Utilizarea serviciilor aplicației pe lotul nostru de grâu anul trecut a dus la producții ridicate și profitabilitate. Anul acesta, utilizând hărți de semănat cu rata variabilă pentru cultura de orz oferite de Granular Link, am reușit să ne menținem standardele ridicate și să monitorizăm eficient terenurile prin ultilizarea celorlalte servicii oferite de aplicație. Cu acces la cei mai performanți indici satelitari de vegetație și recomandări precise privind irigarea, instrumentele digitale Corteva ne-au oferit posibilitatea de a optimiza operațiunile agricole și de a obține rezultate remarcabile. Corteva Agriscience livrează tehnologii cu adevărat inovatoare pentru a susține fermierii și activitatea aceastora”.

Soluțiile digitale în agricultură contribuie la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, calității solului și gestionării raționale a apei, iar Corteva Agriscience caută să identifice noi moduri prin care să ofere informații precise fermierilor în monitorizarea nivelului de umiditate, un aspect important în special în regiunile care se confruntă cu scăderea resurselor de apă.

Astfel, un instrument ca harta Agro Meteo, furnizează date în timp real despre previziuni meteo și despre resursele de apă din sol prin stațiile meteo și îi informează pe fermieri cu date din locațiile lor specifice.

Prin furnizarea de informații precise, în timp real și specifice câmpului, Corteva ajută fermierii să optimizeze productivitatea și să gestioneze eficient costurile cu inputurile, valorificându-și expertiza, capacitățile de cercetare și dezvoltare, prezența globală și infrastructura de piață pentru a susține avansarea tehnologiei agricole și a debloca întregul potențial pentru cei care produc.

 

Autor: VASILE FOLEA, Customer Technology & Digital Specialist Corteva Agriscience România și Republica Moldova 

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

Aduc în atenția fermierilor fungul Fusarium graminearum care produce boala numită „albirea și înroșirea spicelor”. În zonele din țară unde au căzut precipitații în perioada înfloritului, iar temperaturile au fost favorabile realizării infecțiilor, este posibil să apară fuzarioza.

Schimbările climatice din ultimii ani au influențat pozitiv dezvoltarea fungilor din genul Fusarium, favorizând apariția epidemiilor la grâu. Cea mai recentă epidemie de Fusarium la cerealele din Câmpia Banatului (și nu numai) a fost în anul 2019, an în care calitatea a fost foarte scăzută, în principal din cauza prezenței micotoxinelor fusariene în cantități care au depășit limitele permise.

Pierderile produse de F. graminearum la grâu în anii epidemici pot fi uriașe. Pagubele se datorează în mare parte sterilității spicelor, MMB-ului scăzut (masa a o mie de boabe), dar mai ales prezenței micotoxinelor în cariopse.

Fusarium graminearum este un patogen deosebit de periculos al cerealelor deoarece produce micotoxine încadrate în două clase chimice: trichothecene și zearalenon. Dintre trichothecene amintim: vomitoxina (deoxynivalenol sau DON), micotoxina T – 2, diacetoxyscirpenol (DAS), monoacetoxyscirpenol (MAS) şi nivalenol. Aceste micotoxine sunt iritanţi puternici şi au fost asociate atunci când sunt consumate cu simptome ca: vomă, refuzul hranei şi posibil ulcer gastric. Cele mai semnificative trichothecene sunt toxina T – 2 şi deoxynivalenolul, care apar în cantităţi destul de mari la cereale. Zearalenonul face parte din a doua clasă chimică de toxine produse de F. graminearum. Când este consumat de animale este asociat cu probleme de reproducere, cum sunt: avorturile, căldurile false, reabsorbţia fetusului şi a mumiilor [Cotuna & Popescu, 2009].

Fusarium și Alternaria sp. (foto din anul 2023)

Foto din anul 2023

În Câmpia Banatului, în anul 2023 au existat lanuri infectate, însă incidența spicelor atacate a fost mai scăzută, la fel și intensitatea. De la epidemia de Fusarium graminearum din anul 2019, putem aprecia că acest patogen nu a mai creat probleme deosebite în Banat, deoarece nu s-au întrunit condițiile climatice (precipitații continue și temperaturi moderate). Vom vedea ce va aduce această primăvară.

Prin intermediul acestui articol venim în sprijinul dumneavoastră cu informații despre tabloul simptomatic al bolii, biologia, epidemiologia și „combaterea” patogenului Fusarium graminearum. Aceste informații vă vor ajuta în viitor să vă protejați din timp culturile.

Foto din anii trecuți

 

Micotoxinele fusariene, pericol pentru sănătatea oamenilor și animalelor

 

În fuzarioza grâului pot fi implicate mai multe specii de Fusarium. Studii numeroase arată că fuzarioza spicelor de grâu poate fi produsă de Fusarium graminearum, Fusarium culmorum, Fusarium nivale, Fusarium poae, Fusarium sporotrichioides [Miller, 1994; Lidell, 2003; Wegulo, 2012; Zrcková et al., 2019]. Dintre speciile menționate, Fusarium graminearum este prezentă în regiunile temperate cu climat mai cald, comparativ cu Fusarium culmorum care preferă zonele mai reci [Wang & Miller, 1988; Snijders & Perkowski, 1990; Miller et al., 1991; Miller, 2002]. În Câmpia Banatului, specia predominantă care produce infecții la spic este F. graminearum [Cotuna et al., 2013; Cotuna et al., 2022].

Dintre speciile de Fusarium producătoare de DON, F. graminearum este considerată cea mai importantă [Paraschivu et al., 2014; Paul et al., 2005; Anon, 1993c]. Deoxynivalenolul (DON) aparține familiei chimice de sequiterpene, fiind derivat din trichodiene (precursorul biochimic al tuturor trichothecenelor). DON - ul este foarte stabil din punct de vedere chimic. Semințele infectate de Fusarium conțin întotdeauna și micotoxine fusariene. Dintre acestea, DON - ul a fost găsit frecvent în cantități mari [McMullen et al., 1997]. După Wegulo (2012), cu cât procentul de boabe fusariate este mai mare cu atât și cantitatea de DON va fi mai ridicată. De altfel, marea majoritate a cercetătorilor corelează prezența deoxynivalenolului în cariopse cu intensitatea atacului din câmp și procentul de boabe fusariate [Cowger & Arellano, 2013]. Dacă ajunge în hrana oamenilor, deoxynivalenolul poate produce intoxicații alimentare, care se manifestă prin greață, vărsături, diaree, dureri de cap, dureri abdominale, febră etc [Lidell, 2003; Sobrova et al., 2010].

Până în acest an, limita maximă de DON admisă de legislația europeană în cerealele neprocesate era de 1250 ppb (1,25 ppm) [Commission Regulation (EC) No 1881/2006].

În Regulamentul (UE) 2024/1022 al CE din 8 aprilie 2024, de modificare a Regulamentului (UE) 2023/915 cu privire la nivelurile maxime de deoxinivalenol în produsele alimentare, limita maximă de DON permisă la cerealele neprocesate a scăzut la 1000 ppb. Noile reglementări intră în vigoare începând cu data de iulie 2024 și nu se aplică retroactiv.

grau intro cotuna

A doua micotoxină importantă produsă de Fusarium graminearum este „toxina T - 2”, care apare în cantități semnificative la cereale, alături de deoxynivalenol [Annon, 1993b]. Intoxicația se manifestă prin simptome de febră, vomă, convulsii, anemie, inflamații acute ale aparatului digestiv.

Alt metabolit toxic produs de fungul F. graminearum este zearalenona (ZON). Zearalenona apare la grâul fusariat alături de DON și T - 2. Această toxină afectează eficiența reproductivă, nu și pofta de mâncare. Sindromul estrogenic ce apare în urma ingerării de hrană contaminată se caracterizează prin: umflarea glandelor mamare, hipertrofia uterină, umflarea vulvei, infertilitate [Marasas, 1991]. Cei mai sensibili sunt porcii.

Limitele maxime admise de ZON și T - 2 în grâul neprocesat sunt de 100 ppb. Cele trei micotoxine, DON, ZON și T - 2 nu sunt considerate carcinogenice. Zearalenona nu se transmite prin lapte sau alte produse lactate.

 

Factorii de risc pentru apariția infecțiilor

 

Risc crescut de infecții cu Fusarium graminearum se înregistrează în anii când se întrunesc următorii factori:

  • Temperaturi optime pentru realizarea infecțiilor. După Anderson (1948), temperatura optimă pentru realizarea infecțiilor este de 250C, indiferent de cât timp durează umezeala. După De Wolf et al. (2003), contează durata în ore a temperaturilor cuprinse între 15 - 300C, înainte cu șapte zile de înflorit. În condiții de vreme caldă cu temperaturi cuprinse între 25 - 300C și umiditate continuă, simptomele de Fusarium la spic (albire) pot apărea în 2 - 4 zile de la realizarea infecției [Wegulo, 2012]. Astfel, o cultură aparent sănătoasă, brusc poate să prezinte simptome de boală;

  • Precipitațiile. Precipitațiile continue dinainte de înflorit și în timpul dezvoltării cariopselor favorizează acumularea de cantități mari de DON în cereale. Cantitățile de precipitații din lunile mai și iunie predispun cerealele la infecția cu Fusarium. Perioadele în care grâul poate fi infectat sunt la înflorit sau imediat după înflorit [Hernandez Nopsa et al., 2012; Wegulo, 2012]. De Wolf et al. (2003) arată importanța duratei în ore a precipitațiilor înainte cu șapte zile de înflorit;

  • Umiditatea relativă a aerului (UR%). Cu cât expunerea la umezeală este mai îndelungată, intensitatea atacului la spic crește. Chandelier et al. (2011), într-un studiu efectuat pe o perioadă de șapte ani, arată o corelație puternică între umiditatea relativă medie de peste 80% și cantitatea de DON acumulată în cariopse;

  • Tehnologiile practicate în prezent de către fermieri pot influența pozitiv infecțiile cu Fusarium, cât și acumularea de micotoxine. Sistemele de cultivare „minimum tillage” sau „no tillage” (utile pentru conservarea solului), densitățile mari practicate, lipsa rotației, au dus la creșterea sursei de inocul în resturile vegetale ce rămân la suprafața solului [Unger, 1994; Watkins, 1994; Matei et al., 2010];

  • Soiurile sensibile.

 

Recunoașterea simptomelor

 

Fusarium graminearum poate ataca plantele de cereale păioase pe tot parcursul perioadei de vegetație, dacă condițiile climatice preferate se întrunesc.

Tabloul simptomatic al bolii se prezintă după cum urmează:

  • Plăntuţele care provin din seminţe infectate se îngălbenesc şi în cele din urmă putrezesc;

  • În faza de înfrăţire, rădăcinile şi coletul sunt brunificate din cauza infecţiilor realizate de miceliul şi clamidosporii din sol. Plantele atacate continuă să vegeteze slab şi vor forma spice sterile;

  • Forma cea mai gravă de atac este după înspicare. Spicele, iniţial se albesc parţial (câteva spiculeţe) sau total, apoi se înroşesc şi se acoperă cu un înveliş micelian, alb – roz sau alb – rubiniu, uneori portocaliu - somon, pe care se observă sporodochiile ciupercii (forma imperfectă). Pe spicele înroşite (pe palee, ariste sau boabe) se observă puncte negre care sunt periteciile ciupercii (forma perfectă). Cariopsele infectate sau fuzariate rămân mici, zbârcite, cenuşii sau rozii iar germinaţia şi puterea de străbatere va fi slabă [Popescu, 2005].

Foto din anul 2019

 

Ciclul de viață

 

Fusarium graminearum este agentul etiologic dominant al fuzariozei spicului la cerealele păioase cultivate în România. Ciuperca rezistă în resturile de plante vegetale, în sol și în semințe. Vremea umedă prelungită în timpul perioadei de vegetație favorizează creșterea și sporularea ciupercii. Sporii ciupercii sunt purtați de vânt și de picăturile de apă pe spicele de grâu. Grâul este susceptibil a fi infectat în perioada înfloritului și când cariopsele încep să se formeze [Popescu, 2005].

Fusarium graminearum rezistă în sol sub formă de miceliu saprofit, clamidospori şi peritecii. O sursă importantă de transmitere este sămânţa infectată din care ies plăntuţe bolnave care mor (infecţie sistemică). Infecţiile primare pot fi realizate de micelii sau clamidosporii din sol dar şi de ascosporii şi conidiile care ajung pe părţile aeriene ale plantelor. După realizarea infecției, miceliul care se dezvoltă intracelular va intra în sporogeneză, formându-se astfel conidiile ce asigură infecţiile secundare (foarte păgubitoare mai ales în perioada înfloritului) – Popescu, 2005.

Dezvoltarea acestui patogen este favorizată de vremea umedă (umiditatea aerului peste 90%, prezenţa ploilor) şi de temperaturile moderate (peste 200C) şi apoi de factorii agrofitotehnici (monocultura, solurile acide, azotul în exces, semănatul des, sensibilitatea soiurilor).

Infecţia continuă şi în depozite. Contaminarea cu micotoxinele produse de F. graminearum este asociată cu amânarea excesivă a recoltatului şi cu depozitarea cerealelor umede. Acumularea de micotoxine este masivă la temperaturi de 21 – 290C şi la o umiditate a boabelor de peste 20%.

 

Managementul integrat al fuzariozei grâului

 

Putem combate sau nu fuzarioza la cereale? O întrebare la care este greu de răspuns. Măsurile din cadrul sistemului de combatere integrată pot ține sub control destul de puțin fuzarioza dar nu întotdeauna ne feresc de infecții. De ce? Pentru că orice măsuri am respecta, condițiile climatice sunt esențiale în realizarea infecțiilor.

Atac la cariopse. Stanga, cariopse fusariate, dreapta cariopsă aparent sănătoasă (foto din anul 2023) 

Foto din anul 2023. Atac la cariopse. Stanga cariopse fusariate dreapta cariopsă aparent sănătoasă

Măsuri profilactice

Măsurile de profilaxie sunt foarte importante dar nu ne feresc de infecții dacă condițiile climatice sunt favorabile patogeniei. Totuși, respectarea lor ne poate ajuta, în sensul că vom avea o rezervă mai mică în sol de inocul. În acest sens, este bine ca fermierii să respecte următoarele măsuri:

  • Cultivarea de soiuri adaptate climei locale şi zonei unde vor fi cultivate.

  • Cultivarea unor soiuri care tolerează mai bine patogenul. Despre rezistență totală nu putem discuta. Rezistența soiurilor de grâu la infecția cu Fusarium este foarte importantă și intens studiată astăzi. Sunt descrise până acum cinci tipuri de rezistență: tipul I - rezistența la infecția inițială (reacții de apărare); tipul II - rezistența la răspândirea agentului patogen în țesutul infectat; tipul III - rezistența la infecție a semințelor; tipul IV - toleranța la infecție; tipul V - rezistența la micotoxine [Mesterhazy, 1995; Ma et al., 2009; Kosaka et al., 2015; Zhang et al., 2020]. După Bai & Shaner (2004), crearea unor soiuri cu rezistență la Fusarium poate fi o strategie foarte bună pentru controlul acestei boli. În SUA, preocupări de ameliorare a grâului pentru rezistența la Fusarium sp. există de prin anul 1929. Un studiu din 1963 arată că, după un ciclu de cercetari de nouă ani, toate plantele de grâu pot fi infectate în proporție mai mare sau mai mică [Schroeder & Christensen, 1963].

  • Controlul dăunătorilor în lanurile de cereale nu trebuie neglijat, deoarece se ştie că favorizează infecţiile cu Fusarium graminearum.

  • Densităţile mari trebuie evitate.

  • Fertilizarea cu azot şi alte substanţe nutritive să se facă în mod echilibrat.

  • Rotaţia culturilor trebuie respectată, deoarece s-a constatat că reduce riscul de contaminare cu micotoxine produse de ciuperca Fusarium graminearum.

  • Resturile vegetale să fie îngropate prin intermediul arăturii.

  • Recoltarea la timp, uscarea la 24 de ore de la recoltare şi supravegherea umidităţii boabelor la depozitare [Cotuna & Popescu, 2009].

Dacă aceste măsuri sunt respectate, sursa de inocul va fi diminuată, NU şi eliminată.

grau fusarium

Măsuri chimice

În funcție de condițiile climatice, tratamentele chimice pot fi eficiente sau nu. Tratarea semințelor înainte de semănat este esențială în prevenirea primelor infecții.

În România sunt omologate următoarele substanțe pentru tratarea semințelor de cereale păioase: Triticonazol; Tebuconazol; Fludioxonil + teflutrin (insecticid); Fludioxonil + protioconazol + tebuconazol; Fludioxonil; Difenoconazol + fludioxonil; Difenoconazol + fludioxonil + tebuconazol; Difenoconazol; Fludioxonil + fluxapyroxad + triticonazol; Ipconazol; Fluxapyroxad; Fludioxonil + sedaxan; Difenoconazol + fludioxonil + sedaxan; Bixafen + tebuconazol [după Aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024].

Tratamentele din vegetație

La modul general, în literatura de specialitate se recomandă două tratamente în timpul sezonului de vegetație, după cum urmează: primul tratament la începutul înspicării; iar al doilea tratament la sfârșitul înfloritului.

Studiile efectuate pentru stabilirea momentelor optime de efectuare a tratamentelor (când au eficacitate maximă) recomandă următoarea strategie:

  • Tratament la BBCH 59 - când grâul nu este înflorit - eficiență ridicată.

  • Tratament la BBCH 63 - 65 - început înflorit, moment optim pentru bolile spicului în general.

  • Tratament la BBCH 69 - sfârșit înflorit - nu se recomandă (prea târziu pentru tratament) - se poate aplica doar în situații grave cu risc de infecții secundare când sunt ploi continue după înflorit.

Pentru tratamentele în vegetație sunt omologate următoarele substanțe: Azoxistrobin; Tebuconazol; Metconazol; Azoxistrobin + protioconazol; Protioconazol + tebuconazol; Azoxistrobin + tebuconazol; Kresoxim - metil + mefentrifluconazol; Benzovindiflupir + protioconazol; Benzovindiflupir; Protioconazol; Protioconazol + spiroxamină + tebuconazol; Ciprodinil; Fenpropidin; Difenoconazol + tebuconazol; Tebuconazol + trifloxistrobin; Protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; Protioconazol + trifloxistrobin; Boscalid + protioconazol; Fluxapyroxad + piraclostrobin; Mefentrifluconazol + piraclostrobin; Bromuconazol + tebuconazol; Proquinazid + protioconazol [după Aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024].

Fungicidele omologate trebuie utilizate doar în dozele recomandate de producători. Nu măriți dozele. Mărirea dozelor duce la apariția fenomenului de rezistență, iar rezistența la pesticide este o problemă mare a agriculturii moderne.

Tratamentele trebuie efectuate doar în zilele în care nu bate vântul și temperaturile nu sunt ridicate. Dacă după efectuarea tratamentelor intervin ploi, va trebui să repetați. Este foarte important să fie respectați timpii de pauză până la recoltat. Fungicidele utilizate la cereale au timpi de pauză destul de mari, începând de la 35 până la 50 zile.

Măsuri biologice

Combaterea biologică este foarte rar utilizată în combaterea fuzariozei la grâu și nu numai. De interes sunt antibioticele produse de bacterii (Bacillus subtilis) și fungi (Penicillium, Trichoderma, Trichothecium): fitobacteriomicina, nifimicina, fitoflavina, lavendromicina, trichotecina [Popescu, 2005].

În prezent, există un produs biologic omologat în România pe bază de Pythium oligandrum (M1 x 106 oospores/g Pythium oligandrum) pentru tratarea fuzariozei în perioada de vegetație. Tratamentele cu agenți biologici trebuie efectuate preventiv, nu curativ.

De reținut, recoltele contaminate cu micotoxine fusariene nu pot fi destinate nici pentru panificaţie, nici pentru hrana animalelor, din cauza intoxicaţiilor grave pe care le produc.

 

Bibliografie

Andersen, A. L., 1948. The development of Gibberella zeae head blight of wheat. Phytopathology, 38, 599 – 611.
Anon, 1993b. In IARC Monographs on the evaluation of carcinogenic risk to humans, vol. 56, International Agency for Research an Cancer, Lyon, France, pp. 467 - 488.
Anon, 1993c. In IARC Monographs on the evaluation of carcinogenic risk to humans, vol. 56, International Agency for Research an Cancer, Lyon, France, pp. 397 - 444.
Bai, G., Shaner, G., 2004. Management and resistance in wheat and barley to Fusarium head blight. Annu. Rev. Phytopathol. 42: 135 - 161.
Chandelier, A., Nimal, C., André, F., Planchon, V., Oger, R., 2011. Fusarium species and DON contamination associated with head blight in winter wheat over a 7-year period 92003–2009) in Belgium. Eur. J. Plant Pathol., 130, 403 – 414.
Cotuna, O., Sărățeanu, V., Durău, C., Paraschivu, M., Rusalin, G., 2013. Resistance reaction of some winter wheat genotipes to the attack of Fusarium graminearum L. Schw. in the climatic conditions of Banat plain, Research Journal of Agricultural Science, 45 (1), p. 117 - 122.
Cotuna O., Paraschivu M., Sărăţeanu V., Partal E., Durău C. C., 2022. Impact of Fusarium head blight epidemics on the mycotoxins’ accumulation in winter wheat grains, Emirates Journal of Food and Agriculture, 34 (11), 949 - 962.
Cotuna O., Popescu G., 2009. Securitatea și calitatea produselor vegetale, siguranța vieții, Editura Mirton, Timișoara, 327 p..
Cowger, C., Arellano, C., 2013. Fusarium graminearum infection and deoxynivalenol concentrations during development of wheat spikes. Phytopathology 103: 460 - 471.
De Wolf, E. D., Madden, L. V., Lipps, P. E., 2003. Risk assessment models for wheat Fusarium head blight epidemics based on within-season weather data. Phytopathology, 93, 428 – 435.
Hernandez Nopsa, J., Baenziger, P. S., Eskridge, K. M., Peiris, K. H. S., Dowell, F. E., Harris, S. D., Wegulo, S. N., 2012. Differential accumulation of deoxynivalenol in two winter wheat cultivars varying in FHB phenotype response under field conditions. Can. J. Plant Pathol. 34, 380 – 389.
Kosaka, A., Manickavelu, A., Kajihara, D., Nakagawa, H., Ban, T., 2015. Altered gene expression profiles of wheat genotypes against Fusarium head blight. Toxins 72: 604 - 620.
Liddell, C. M., 2003. Systematics of Fusarium species and allies associated with Fusarium head blight. In Fusarium Head Blight of Wheat and Barley; Leonard, K. J., Bushnell, W. R., Eds.; American Phytopathological Society: St. Paul, MN, USA, 2003; pp. 35 – 43.
Ma, H., Ge, H., Zhang, X., Lu, W., Yu, D., Chen, H., Chen, J., 2009. Resistance to Fusarium head blight and deoxynivalenol accumulation in Chinese barley. J. Phytopathology, 157, 166 – 171.
Marasas, W. F. O., 1991. In Mycotoxins and Animal Foods (J. E., Smith, and R. S., Henderson, editors), CRC Press, Inc., pp. 119 - 139.
Matei, G., Păunescu, G., Imbrea, F., Roşculete E., Roşculete, C., 2010. Rotation and fertilization - factors in increasing wheat production and improving the agro productive features of the brown reddish soil from central area of Oltenia, Research Jurnal Of Agricultural Science, Vol. 42 (1). USAMVB Timișoara, pag. 182 - 189.
Mesterhazy, A. I., 1995. Types and components of resistance to Fusarium head blight of wheat. Plant breeding 114 5: 377 - 386.
McMullen, M., Jones, R., Gallenberg, D., 1997. Scab of wheat and barley: A re-emerging disease of devastating impact. Plant Dis. 81:1340 - 1348.
Miller, J. D., Greenhalgh, R., Wang, Y., Lu, M., 1991. Trichothecene chemotypes of three Fusarium species. Mycologia, 83, 121 – 130.
Miller, J. D., 1994. Epidemiology of Fusarium ear diseases of cereals. In Mycotoxins in Grain. Compounds Other than Aflatoxin; Miller, J. D., Trenholm, H. L., Eds.; Eagan Press: St. Paul, MN, USA, 1994; pp. 19 – 36.
Miller, J. D., 2002. Aspects of the ecology of Fusarium toxins in cereals. In Mycotoxins and Food Safety; DeVries, J. W., Trucksess, M. W., Jackson, L. S, Eds.; Kluwer Academic/Plenum Publishers: New York, USA, pp. 19 – 28.
Paraschivu, M., Cotuna O., Paraschivu M., 2014. Integrated disease management of Fusarium head blight, a sustainable option for wheat growers worldwide, Annals of the University of Craiova - Agriculture, Montanology, Cadastre Series, vol. XLIV, p. 183 - 187.
Paul, P. A., Lipps, P. E., Madden, L. V., 2005. Relationship between visual estimates of Fusarium head blight intensity and deoxynivalenol accumulation in harvested wheat grain: a meta-analysis. Phytopathology 95:1225 - 1236.
Popescu G., 2005. Tratat de patologia plantelor, vol. II Agricultură, Editura Eurobit, 341 p..
Snijders, C. H. A., Perkowski, J., 1990. Effects of head blight caused by Fusarium culmorum on toxin content and weight of wheat kernels. Phytopathology, 80, 566 – 570.
Sobrova, P., Adam, V., Vasatkova, A., Beklova, M., Zeman, L., Kizek, R., 2010. Deoxynivalenol and its toxicity. Interdisc. Toxicol., 3, 94 – 99.
Schroeder, H. W., Christensen, J. J., 1963. Factors affecting resistance of wheat to scab caused by Gibberella zeae. Phytopathology 53 7, 1: 831 - 838.
Unger, P. W., 1994. Residue production and uses–an introduction to managing agricultural residues. In Managing Agricultural Residues; Unger, P. W., Ed., Lewis Publishers: Boca Raton, F. L., USA, pp. 1 – 6.
Zhang, W., Boyle K., Brûlé - Babel, A. L., Fedak, G., Gao, P., Robleh Djama, Z., Polley, B., Cuthbert R. D., Randhawa, H. S., Jiang, F., Eudes, F., Fobert, P. R., 2020. Genetic Characterization of Multiple Components Contributing to Fusarium Head Blight Resistance of FL62R1, a Canadian Bread Wheat Developed Using Systemic Breeding. Front. Plant Sci. 11:580833.
Zrcková, M., Svobodová - Leišová, L., Bucur, D., Capouchova, I., Konvalina, P., Pazderu, K., Janovská D., 2019. Occurence of Fusarium spp. In hulls and grains of different wheat species, Romanian Agricultural Research, No. 36, 173 - 185.
Watkins, J. E., Boosalis, M. G., 1994. Plant disease incidence as influenced by conservation tillage systems. In Managing Agricultural Residues; Unger, P. W., Ed. Lewis Publishers: Boca Raton, F. L., USA, 261 – 283.
Wegulo, S. N., 2012. Factors influencing Deoxynivalenol accumulation in small grain cereals, Toxins, 4, 1157 - 1180.
Wang, Y. Z. and Miller, J. D., 1988. Screening techniques and sources of resistance to fusarium head blight. In: A. R., Khlatt, (ed), Wheat production: constraints in tropical environments. CIMMYT, Mexico. 239 - 250.
***. 2006. Commission Regulation (EC) No 1881/2006 of 19 December 2006 setting maximum levels for certain contaminants in foodstuffs.
***. 2013. Commission Recommendation 2013/165/EU of 27 March 2013 on the presence of T-2 and HT-2 toxin in cereals and cereal products.
***. 2024. REGULAMENTUL (UE) 2024/1022 AL COMISIEI din 8 aprilie 2024 de modificare a Regulamentului (UE) 2023/915 în ceea ce privește nivelurile maxime de deoxinivalenol în produse alimentare, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 9.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1022/oj.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna (realizate în anii trecuți)

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Încă de la începutul primăverii am făcut informări cu privire la prezența fungului Erysiphe cruciferarum în culturile de rapiță din județul Timiș. De altfel, patogenul era prezent încă din toamna anului 2023. Mulți au fost suspicioși atunci.

Iată că, acum făinarea a urcat în etajele superioare ale plantelor de rapiță, iar silicvele sunt cuprinse în întregime de micelii. Asta înseamnă că, în această primăvară, condițiile climatice au favorizat dezvoltarea făinării.

În următoarea perioadă așteptăm ploi, temperaturile vor fi în scădere, iar făinarea va crea probleme în special la hibrizii sensibili.

Primele raportări despre prezența făinării pe silicve sunt din zona Moșnița (Timiș). Fotografiile din acest material sunt realizate la data de 16 mai 2024  de către un fermier care mi-a permis să le utilizez.

Se cunoaște că, infecțiile severe apar atunci când vremea este umedă (umiditatea relativă între 50 - 95%), iar temperaturile sunt cuprinse între 150 - 200C. Astfel de condiții au fost și în primăvara 2019 în județul Timiș, când făinarea a cuprins toate organele plantei, inclusiv silicvele, producând daune semnificative.

Foto Moșnița 16.05.2024

Tratamentele chimice se impun, mai ales atunci când fungul infectează silicvele formate. În primăverile răcoroase și umede se recomandă efectuarea unui tratament preventiv.

Fungicidele omologate în România pentru combaterea acestui patogen sunt pe bază de: Tebuconazol; Protioconazol (se aplică preventiv, la apariția primelor simptome); Boscalid + metconazol (după APLICAȚIA PESTICIDE 2.24.2.2).

Respectați dozele, momentele optime de aplicare și timpii de pauză (care sunt destul de mari, între 35 - 56 zile).

Infecțiile pot fi severe atunci când temperaturile sunt cuprinse în intervalul 220-270C, iar umiditatea relativă este scăzută în timpul zilei și ridicată în timpul nopții.

Erysiphe cruciferarum infectează buruienile (gama de plante gazdă este largă), trecând cu ușurință pe plantele cultivate. De aceea, culturile nu trebuie să fie îmburuienate.

Pentru detalii despre patogen (simptome, biologie și combatere) vă rugăm să accesați articolul despre Erysiphe cruciferarum: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/6092-fainarea-a-aparut-in-culturile-de-rapita.html

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor
Pagina 1 din 15

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista