productie - REVISTA FERMIERULUI

România, prin demersurile anterioare comune cu alte state membre, a marcat opoziția față de asumarea unor ținte obligatorii de reducere a pesticidelor în lipsa unor date solide despre reziliența sectorului.

Aceasta a fost poziția țării noastre, susținută de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la reuniunea Consiliului AgriFish, din 26 septembrie 2022, de la Bruxelles, când s-a dezbătut despre utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor.

În prezent, România este țara cu cel mai redus consum de pesticide din Uniunea Europeană. „În condițiile insuficientei fundamentări a țintelor de reducere a utilizării pesticidelor și în lipsa unor soluții viabile de menținere a producției agricole la un nivel al randamentului care să permită realizarea unei profitabilități minime a activităților agricole a fermierilor europeni, nu suntem în măsură să acceptăm propunerea de regulament în forma prezentată. Scopul este de a avea o bază științifică solidă pentru discuții și o legislație aplicabilă, care să țină cont de toate aspectele unei piețe complexe, care se confruntă cu tot mai multe provocări. Preocupările de mediu și de sănătate sunt legitime, dar să nu se piardă din vedere securitatea alimentară, obiectiv primordial al PAC, astfel încât obiectivul de reducere a pesticidelor să nu ducă la scăderea producției europene. În contextul multiplelor provocări actuale ale sectorului agricol, raționamentul matematic nu poate fi răspunsul la problemele agriculturii. De aceea este necesar să oferim fermierilor alternative care să le devanseze pe cele administrative. Să fim atenți să nu îi pierdem pe fermieri că fără ei hrană nu putem avea!”, a spus șeful MADR.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Aproape la limita dintre județele Brașov și Covasna, în localitatea Hărman din județul Brașov, există o fermă vegetală cu o tradiție îndelungată, afacere-model, dezvoltată cu minuțiozitate și cerebralitate. Ioan Benea, un personaj pitoresc, ajuns la venerabila vârstă de 76 de ani, conduce cu aceeași precizie pe care o avea în tinerețe întreaga activitate din această fermă.

Reporter: Pare că acest întreg ținut a fost însuflețit de dumneavoastră.

Ioan Benea: M-am născut aici, în Hărman, într-o familie de țărani așa cum suntem majoritatea, cărora nu le-a fost rușine să muncească. Am muncit în mod deosebit pământul și am crescut cu acest spirit cu mult timp înainte de 1989, trecând mai apoi la capitalism și ajungând astăzi la peste 30 de ani de activitate în această economie de piață cu această societate pe acțiuni, SC Hibridul.

Înainte de ’89 am avut un traseu mai sinuos, am făcut și școala profesională la Steagul Roșu, la camioane, după care am făcut liceul la seral și școala tehnică sanitară la zi, timp de 2 ani. În 1969 m-am îndreptat către Zootehnie, pentru că în acele vremuri Ceaușescu voia să facă un singur specialist pentru agricultură: zootehnistul.

Dar am făcut această facultate cu foarte multă dragoste pentru că mi-a plăcut. Astfel, în 1974 am terminat Facultatea de Zootehnie de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București. După aceea am fost repartizat la CAP Purcăreni, unde am avut trei ferme de animale, 1.200 de vaci, 4.000 de oi și 1.500 de hectare bază furajeră. Le-am îngrijit pe toate, iar după o lună de stagiatură m-au promovat în funcția de șef de fermă.

„730 de hectare pe care le am acum sunt suficiente și sunt foarte bine exploatate.”

interviu 230 ioan benea 2

Reporter: Cum a luat ființă ferma pe care o conduceți astăzi?

Ioan Benea: A venit perioada de capitalism și a dispărut obiectul muncii. S-au desființat aceste complexuri, s-au desființat CAP-urile. Am înființat această firmă în 1992 cu mai mulți acționari. A evoluat fantastic firma, am ajuns de la 150 de hectare la 1.600 de hectare pe care le exploatăm (sfeclă, cartof, grâu, orzoaică). Până în anul 2000, această firmă a crescut mult din punct de vedere financiar, am avut o rată a profitabilității de 48-50%, iar acționarii au dorit la adunarea generală dividende. Eram mulți acționari, iar eu aveam 12% din acțiunile acestei firme, dar am condus-o de la început ca președinte și director general.

„Prefer să investesc, în loc să scot dividende și să mă distrez.”

Reporter: Cum ați rămas astăzi principalul acționar al companiei?

Ioan Benea: În anul 2000, când ne aflam la apogeul profitabilității, natura ne-a dat o lovitură puternică, printr-o secetă deosebit de severă, și ne-am prăbușit. Era gata să dăm faliment. În acea perioadă, spre deosebire de cei de la stat, noi nu am fost scutiți de plata datoriilor și am fost nevoit în aceste condiții să fac un credit ca sa plătesc datoriile la stat. L-am făcut și în timp l-am achitat, dar în situația asta nu mai puteam oferi dividende, pentru că aveam datorii. Acest lucru a schimbat soarta societății, pentru că majoritatea acționarilor și-au vândut acțiunile. Iar atunci am făcut eforturi și am cumpărat pe rând acțiunile și am rămas doar trei acționari: eu, soția și un partener fidel de la început. Și atunci a început modernizarea fermei. Din cauza schimbărilor climatice și a deficitului tot mai mare de apă, a trebuit să renunț la sfeclă, apoi am renunțat și la cartof, pe care totodată l-am și păstorit timp de 12 ani ca președinte al Federației Cultivatorilor de Cartofi.

Reporter: Și ați trecut și la cultură mare, grâu, porumb, rapiță?

Ioan Benea: Am schimbat structura culturilor cam după anul 2000 și am introdus rapiță în zonă, am introdus porumbul în zonă, iar acum am făcut și 6 tone de rapiță la hectar. Am avut ani buni, am avut 10 tone de porumb la hectar, ceea ce pentru această zonă din Țara Bârsei este foarte bine.

„Din cauza schimbărilor climatice și a deficitului tot mai mare de apă, a trebuit să renunț la sfeclă, apoi am renunțat și la cartof.”

interviu 230 ioan benea 3

 

Calitatea recoltei este dată de performanța combinelor

 

Reporter: Ce suprafață exploatați în prezent și cum este împărțită aceasta?

Ioan Benea: La ora actuală cultiv trei culturi mari și late: 250 de hectare de porumb, 260 de grâu și 220 de hectare de rapiță, în total, 730 de hectare. Ceea ce am acum este comasat, am parcele mari, tractoare cu utilaje tractate mari, rentabilitate maximă. Deși am avut un tractor românesc, U650, care încă funcționează, pot să spun că am avut tractoare Case IH de la început. Am luat primele două tractoare Case IH de 125 CP încă din 2006, după care am mărit flota. Astăzi exploatăm terenul cu patru tractoare Case IH: MXM 155 Maxxum, Farmall 95 C, Puma 165, Puma 230 CVX și două combine Case IH Axial-Flow: 5088 și 7240.

Reporter: Care au fost motivele care v-au determinat să alegeți utilaje Case IH?

Ioan Benea: M-am îndrăgostit de Case IH pentru că am avut cele mai puține probleme cu aceste tractoare. Când m-am hotărât să-mi iau tractor nou, am testat personal, pentru că îmi place, mai multe tractoare moderne și le-am studiat pe toate. Dar, în final, m-am convins că acest brand bate tot. De exemplu, tractorul Case IH MXM155 Maxxum de 125 CP din 2006 are peste 19.000 de ore de funcționare, celălalt l-am dat buy-back, când am cumpărat următorul tractor.

Un factor deosebit în realizarea și extinderea colaborării cu Titan Machinery l-a avut și relația mea cu domnul Stanson (n.r. George Stanson - Business Manager at CNH Industrial), pe care îl cunosc de foarte mult timp, iar colaborarea mea cu dumnealui înainte de revoluție s-a concretizat după aceea, eu devenind client Titan Machinery. El a fost unul dintre cei care m-au apropiat de Titan Machinery și de Case IH. M-a convins că sunt într-adevăr utilaje foarte bune și doresc să-i mulțumesc foarte mult pentru colaborare și pentru sprijinul pe care mi l-a acordat.

interviu 230 ioan benea 7

Reporter: Câți angajați aveți și cum sunt organizați aceștia în activitatea fermei?

Ioan Benea: Avem doi oameni foarte buni, doi mecanizatori, dar nu poți să-i mai numești mecanizatori. Sunt deja specialiști în folosirea și exploatarea acestor utilaje, pentru că nu mai poți face agricultură la ora actuală cu „tractoriști”. Trebuie să ai oameni calificați, iar eu spun că am cei mai buni oameni din România la ora actuală, în aceste condiții în care deservesc acești oameni atâtea utilaje.

Pentru că eu am urmat principiul conform căruia fiecare tractor are operatorul lui și exploatează utilajul și lucrarea particulară lui, de la arat, pregătit teren, semănat, tratamente, recoltat, toate aceste lucruri le fac acești doi oameni cu aceste echipamente de calitate din fermă.

„Ceea ce am acum este comasat, am parcele mari, tractoare cu utilaje tractate mari, rentabilitate maximă.”

Reporter: Am văzut în curte tamburi. Aveți și teren la irigat?

Ioan Benea: Din păcate astăzi nu mai irigăm, pentru că nu avem sursă de apă. Avem câțiva tamburi pe care i-am folosit mai demult, când am fost nevoit, pentru producția de sămânță de cartof. Din cauza costului mare al semințelor de cartof, am fost nevoit să irig cu apă potabilă la prețul de atunci, doar pentru a salva sămânța, nu pentru producție. Cu toate că astăzi putem face un sistem modern de irigare. Am plătit un studiu de fezabilitate de 80 de milioane (n.r., lei vechi), dar dosarul a murit prin sertarele Ministerului Agriculturii. Noi am avea mare nevoie de irigare, pentru că acest platou al Țării Bârsei în care exploatez eu are nevoie la ora actuală neapărat de irigații.

„Avem un secret în zonă. Chiar și acum, când sunt 30 de grade ziua, noaptea avem 3-10 grade și cade roua. Iar această rouă este o ploaie mai mică, este foarte bună.”

Reporter: S-a schimbat clima în această zonă agricolă?

Ioan Benea: S-a schimbat foarte mult. Noi aveam în jur de 550 de litri pe sezon apă, suficient pentru sfeclă, pentru cartofi, deoarece cartoful e mare consumator de apă. Iar precipitațiile erau repartizate destul de uniform în timpul perioadei de vegetație. Astăzi, poate să vină 100 de litri, mult, izolat, apoi niciun strop o perioadă lungă.

Degeaba torni 200 de litri odată, care poate distruge cultura și după aceea, trei luni, nu vezi o picătură de apă. De la 550 de litri cât aveam anual în perioada de vegetație, am ajuns la maximum 250 de litri. Și anul acesta avem un deficit în mod deosebit la grâu, deocamdată la porumb nu avem, dar să vedem ce va fi în continuare. Cum spuneam, porumbul nu a suferit foarte mult, pentru că nu a avut mare nevoie de apă până acum, dar urmează să aibă nevoie și e o plantă care absoarbe toată apa. Și mai avem un secret, în zonă avem rouă. Chiar și acum, când sunt 30 de grade ziua, noaptea avem 3-10 grade și cade roua. Iar această rouă este o ploaie mai mică, dar pentru porumb este foarte bună.

Reporter: Cum apreciați acest an agricol în contextul geopolitic care a generat creșterea prețurilor?

interviu 230 ioan benea 5

Ioan Benea: Anul acesta poate să fie un an profitabil, pentru că am făcut achiziții potrivite, cu costuri mai mici până acum, însă la prețul la care a ajuns motorina, mă îngrozesc ce va fi la recoltare, la transport și până unde vor ajunge costurile. Prețul la rapiță se preconizează foarte bun, sper să se mențină. Deocamdată nu am făcut contracte futures (n.r. angajamente la prețuri pentru mărfuri ce vor fi vândute în viitor) nici la rapiță, nici la grâu. Eu nu vând grâul la recoltare, îl depozitez pentru că am spații de depozitare, pentru a nu sta după camioane. După aceea este timp de vânzare, în funcție de cum îmi convine prețul. Iar porumbul deocamdată este iarbă, până nu-l vedem în hambar, nu ne putem pronunța. Suntem și asigurați, pentru că așa se întâmplă, când nu ești asigurat te lovește și Dumnezeu, dacă ești asigurat mai recuperezi ceva, în caz că te lovește.

Reporter: Cu ce tip de semințe lucrați?

Ioan Benea: În fiecare an fac un lot demonstrativ în care testez soiurile noi, iar hibrizii sau soiurile pe care le semăn sunt cele care confirmă. Pentru că țin evidența pe tarlale și știu cât am dat și cât îmi oferă. Combina înregistrează și-mi oferă toate datele de care am nevoie. Cei mai buni hibrizi sau cele mai bune soiuri le cultiv din nou.

Reporter: Cum e calitatea recoltelor în urma combinelor?

Ioan Benea: Nu vreau să exagerez și am fost întotdeauna sincer. Eu am afirmat că brandul Case IH este numărul 1. La combine aprecierea o face specialistul care vede greșelile pe care le-a făcut personal la tratament, atunci când trece prin lan, brazdă cu brazdă. Totul se vede, în combină. Apoi văd furnizorii de semințe calitatea și rezultatele produselor lor. Calitatea recoltei mai rezultă poate și datorită eficienței erbicidelor pe care le folosesc. Dar calitatea recoltei rezultă în primul rând datorită performanței combinelor, pentru ca nu am corpuri străine, n-am spărtură, la porumb este zero barat. Mulți concurează să încarce de la mine pentru că am tot timpul sub 1% corpuri străine în materia recoltată. Iar acest lucru se datorează combinei și specialistului. Combina cea mare - Case IH Axial-Flow 7240 este excepțională, avem sub 1% corpuri străine la rapiță și nu mai discutăm despre pierderi, care sunt minime.

„Nu vând grâul la recoltare, îl depozitez, pentru a nu sta după camioane. După aceea este timp de vânzare, în funcție de cum îmi convine prețul.”

 

Maximum de randament în perioade minime 

 

Reporter: Am observat că utilajele dumneavoastră sunt foarte curate. Mentenanța acestora se efectuează la timp?

Ioan Benea: Nu depășim niciodată orele de funcționare dintre revizii. Totul este disciplinat, notat de fiecare specialist, eu am toate datele înregistrate în calculator. Toate reviziile se fac la reprezentanță, numai cu piese de origine. Eu sunt o persoană pretențioasă și i-am învățat și pe băieții mei să fie așa. Pentru că știu că de la disciplină pornește totul în obținerea unor rezultate. Dacă îi vezi că se descalță de ghete și intră în șosete în cabină te minunezi, dar nu i-am obligat eu.

Am văzut primăvara, la unii dintre colegii mei, tractor cu noroi pe el rămas din toamnă, de la recoltare. L-a adus din câmp și l-a lăsat așa până primăvara, au zis că îngheață noroiul și cade de pe el. La mine nu se întâmplă așa ceva, la sfârșit de săptămână se curăță toate utilajele. Și acestea arată așa cum arată și sunt angrenate în toate activitățile, orele de funcționare sunt întinse la maximum.

interviu 230 ioan benea 4

Reporter: Cum apreciați consumul de combustibil la tractoarele și combinele Case IH?

Ioan Benea: Consumul mă surprinde. Mă costă hectarul de tratat 0,7 litri de motorină la hectar. Eu primesc aceste date la fiecare sfârșit de săptămână de la toate lucrările efectuate și specificațiile fiecăreia în parte. Evidența de alimentare este strictă și înregistrează câtă cantitate de motorină a costat hectarul de tratat, de recoltat ș.a.m.d.

Nu pot să spun cum este consumul mașinilor Case IH în comparație cu alte utilaje pe care le folosesc colegii mei, dar știu că aceștia îmi solicită să le efectuez lucrări. Eu totuși încerc să fac lucrările pe care le am eu de făcut cât mai bine, nu mă lăcomesc.

Reporter: Cum apreciați colaborarea cu reprezentanții Titan Machinery și cât de mult vă ajută faptul că Titan Machinery a deschis reprezentanța de la Brașov?

Ioan Benea: Colaborarea la ora actuală este de la foarte bine în sus. Au fost prompți, au fost pe fază, au în mine un client care știe să prezinte aceste utilaje și știe să le exploateze ca să arate bine. Reprezentanța de la Brașov este mult mai aproape, colaborăm foarte bine cu cei de acolo, inclusiv cu Ionuț Oltean (n.r. manager de zonă Titan Machinery România), pe care aș dori să-l onorez cu o vânzare mai substanțială în perioada următoare. Încercăm să ne echipăm pentru că dacă te echipezi și o poți face astăzi este esențial.

Timpul de execuție a unor lucrări este foarte comprimat, pentru că sunt atâtea schimbări climatice foarte rapide, ba este soare, ba este prăpăd, iar în aceste condiții trebuie să faci anumite lucrări într-un timp extraordinar de scurt. Oameni nu sunt prea mulți, ca atare trebuie să faci maximum de randament în perioade minime, mai ales când folosești și utilaje de ultimă generație. Eu prefer să investesc, în loc să scot dividende și să mă distrez.

Reporter: Ce planuri mai aveți?

Ioan Benea: Nu vreau să mă dezvolt mai mult decât până acum, nu am interes să mă dezvolt și vreau să le ofer oamenilor mei timp să trăiască, pentru că la ora actuală ei muncesc foarte mult. Dacă vrei să ai utilaje în orice moment apte, curate, funcționale 100%, și ei trebuie să fie 100% apți, pentru că sunt oameni. 730 de hectare pe care le am acum sunt suficiente și sunt foarte bine exploatate.

 

Utilajele au și 20.000 de ore de funcționare

 

Echipa de comunicare a Titan Machinery a avut prilejul de a discuta și cu unul dintre cei doi frați Chiriac, care se ocupă practic de tot ceea ce se întâmplă în această fermă.

Reporter: Viața dumneavoastră se confundă cu această fermă. Iubiți aceste utilaje...

Dorin Chiriac: Tatăl meu a fost primul mecanizator, primul tractorist din această fermă, iar eu și cu fratele meu am crescut de mici copii în această fermă. Tractoarele Case IH sunt ca tancurile, par că nu au moarte. Numai cu acest Case IH MXM 125 am făcut aproape 20.000 de ore. Am schimbat la el doar piulițele de la grupuri, semering, compresorul de aer, pompa de injecție și injectoarele la 8.800 de ore.

Combinele, la fel, sunt extraordinare, nu avem spargeri, pleavă, pierderile sunt minime. Din aceste motive am ales atunci combinele Case, mai ales că atunci făceam și prestări de servicii. Mitul că sunt combine foarte bune numai pentru porumb este greșit. Sunt la fel de bune și la semințe mici, și la semințe mari. La porumb combina se reglează aproape singură și îți scoate recolta curată fără să-i faci aproape nimic. Ți se oferă câteva repere în manualul de operare, de la care trebuie să pleci, iar dacă ții cont de acestea, ai rezultate.

interviu 230 ioan benea 6

La rapiță și la grâu, într-adevăr trebuie să faci reglaje, trebuie să vezi și cum arată cultura în fața combinei, să anticipezi despre ce este vorba. Una e vântul la o boabă de rapiță care are 9% umiditate și alta e când intri într-o zonă care are 3-5% umiditate. Este mult mai ușoară și o poate sufla în afară. Și tu tot timpul trebuie sa corectezi.

La noua generație de combine Case IH Axial – Flow seria 250 totul se reglează automat, dar tot în funcție de acești parametri, dar chiar și așa operatorii trebuie să monitorizeze constant ceea ce se întâmplă, să reducă viteza, când este cazul. Este exact ca la o sită, dacă bagi cantitate mare, aceasta nu poate să fie cernută rapid. 

 

Interviu realizat de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Interviu

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) continuă seria evenimentelor organizate toamna cu „Ziua Culturilor Fixatoare de Azot”. Partener principal este Corteva Agriscience, iar gazda acestei manifestări aflată la prima ediție este ferma Agro Chirnogi din județul Călărași. Genetica de top așteaptă să fie descoperită de fermieri pe 29 septembrie 2022.

„Ziua Culturilor Fixatoare de Azot” aduce împreună în câmp cultivatorii de soia și lucernă, precum și furnizorii de inputuri.

Soia este o cultură rentabilă prin cantitatea mare de azot lăsată în sol, prin urmare nu poate fi neglijată având în vedere suprafețele cultivate în țara noastră. Județele cu cele mai mari suprafețe de soia sunt: Timiș – 20.663 ha în 2021 (17.674 ha în 2020); Botoșani – 20.548 ha în 2021 (17.481 ha în 2020); Călărași – 16.454 ha (13.211 ha în 2020); Brăila – 15.835 ha în 2021 (14.651 ha în 2020).

„Scopul organizării acestei manifestări este promovarea și dezvoltarea pieței de soia și lucernă în România. Ştim că informaţiile tehnice sunt valoroase pentru fermierii români, mai ales atunci când vorbim despre productivitate”, spune Alina Crețu, director executiv APPR.

Soia, vestită pentru conţinutul ridicat de proteine , este o cultură care face parte din familia leguminose. Anul trecut a dat o producţie medie de 2.489 kg/ha.

Lucerna este recunoscută drept una dintre cele mai valoroase plante de nutreţ, cu o bună capacitate de regenerare, anul trecut dând o producţie medie de 14.697 kg/ha masă verde.

azot

Ferma care găzduiește evenimentul s-a înființat în urmă cu 31 de ani. Agro Chirnogi a pornit de la cultivarea cerealelor și a ajuns astăzi să activeze și în industria alimentară, deținând o moară perfomantă și având propiul brand de făină și mălai: Măriuca, dedicat pieței interne de retail.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Tânărul fermier Alexander Degianski punctează cu fiecare ocazie că nu dă sfaturi, ci doar își împărtășește bucuriile, experiențele, dezamăgirile și erorile lui. În ferma pe care o administrează în vestul țării, județul Timiș, floarea-soarelui a dat o producție medie de peste 3,5 tone la hectar, în condițiile vitrege ale acestui an, în care cultura a beneficiat de doar 85 l/m² de apă de la semănat până la recoltat.

Alexander Degianski accentuează că în orice tehnologie, ca în orice activitate, trebuie să existe pasiune.

1 degi

 

Tehnologia aplicată la floarea-soarelui 2022

 

  • Planta premergătoare: grâu (producție 7,6 to/ha);

  • Grubăr: 25 cm, imediat după recoltat - iulie 2021;

  • Fertilizare: 18-46-0 170 kg/ha înainte de arat - septembrie 2021;

  • Arat: 35 cm, în octombrie - noiembrie 2021;

  • Pregătit solul cu combinatorul: februarie 2022;

  • Aplicare uree: 200 kg/ha - martie 2022;

  • Pregătire finală: combinator - martie 2022;

  • Semănat Syngenta Neoma: 72.000 bg/ha, în perioada 25 martie - 5 aprilie 2022;

  • Fără erbicidare preemergentă;

  • Insecticid pentru gândacul pământiu (Opatrum sabulosum): 0,1 l/ha cipermetrin substanță comercială, imediat după răsărire;

  • Erbicidare cu imazamox: 1,4 l/ha substanță comercială - sfârșit de aprilie, la nevoie;

  • Erbicidare de corecție cu quizalofop, pentru monocotile: 1,5 l/ha substanță comercială, la nevoie, sfârșit de aprilie;

  • Prășit: luna mai 2022;

  • Recoltat: august 2022.

Până în după-amiaza zilei de luni, 29 august 2022, Alexander Degianski recoltase 425 ha, de pe care a cules 3560 kg/ha, producție medie.

2 degi

3 degi

4 degi

5 degi

6 degi

7 degi

8 degi

9 degi

Alexander Degianski a absolvit, în 2012, cu media 10, Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. Este, totodată, absolvent de științe economice, din anul 2011. La vârsta de 32 de ani administrează 5.000 de hectare de teren arabil și 5.000 de hectare de pădure ale unui concern din Belgia, întinse în județele Timiș și Arad. Deține o fermă proprie de circa 400 de hectare, la Giulvăz, exploatație de familie, a cărei bază a fost pusă de tatăl lui, de profesie medic veterinar.

Foto: Alexander Degianski

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Asociația Aberdeen Angus România anunță că, începând cu data de 22 august 2022 va demara Graficul COP (Controlul Oficial al Producției), semestrul II 2022, în fermele membre ale asociației.

Graficul COP este împărțit pe șase trasee, cuprinzând toate cele 41 de județe ale țării.

trasee angus

Potrivit programului de ameliorare aprobat conform Regulamentului European 1012 din 2016 cu modificările ulterioare, crescătorii de bovine au următoarele obligații:

  • Să respecte data de control din grafic;

  • Să transită anexele la timp, trimestrial, de patru ori pe an, după cum urmează: până în 10 aprilie pentru primul trimestru (ianuarie, februarie, martie); până în 10 iulie pentru trimestrul 2 (aprilie, mai, iunie); până în 10 octombrie pentru trimestrul 3 (iulie, august, septembrie); până în 10 ianuarie pentru trimestrul 4 (octombrie, noiembrie, decembrie).

Fermierii care nu respectă regulile vor primi din două în două săptămâni un avertisment, iar la trei avertismente fermierul va fi exclus din asociație.

„Toți tauri folosiți la montă naturală începând cu data de 1 noiembrie 2020 trebuie să fie bonitați de către Asociația Aberdeen Angus România și autorizați de Oficiile Județene de Zootehnie. Această  bonitare o să se efectueze odată cu programarea fermelor în cadrul graficului de COP, taurii trebuie să aibă vârsta de minimum 16 luni, să dețină certificat zootehnic și să corespundă caracteristicilor rasei”, punctează Asociația Aberdeen Angus România.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

O echipă de specialiști ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), coordonată de secretarul de stat Costin Telehuz, a elaborat un Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice. „Seceta este un fenomen care persistă și nu poate fi stâpânit doar cu apă, ci și cu tehnologii care implică lucrări corespunzătoare ale solului, precum și cultivarea unor soiuri rezistente la secetă”, afirmă ministrul Petre Daea. La rândul lui, Costin Telehuz spune că ghidul de bune practici agricole vine în ajutorul fermierilor arătându-le cum pot avea un comportament conservativ și cum să utilizeze rațional apa din sol.

Elaborarea ghidului a venit ca răspuns la provocările cu care se confruntă fermierii în contextul intensificării frecvenței fenomenului de secetă severă care afectează tot mai mult sectorul agricol românesc. Seceta este un fenomen extrem cu efecte multiple, pe diverse planuri, cum ar fi producția agricolă și, implicit, securitatea alimentară, cea energetică, dar și transporturile fluviale ca urmare a modificărilor hidrologice semnificative, cu impact direct asupra distribuției resurselor de apă subterane și de suprafață.

Schimbările climatice sunt o realitate, nu o ficțiune și de aceea trebuie să folosim toate mijloacele de care dispunem în așa fel încât nivelul producțiilor și valorificarea superioară a acestora să influențeze pozitiv sectorul economic al țării. Trebuie să fim cumpătați cu resursele pe care le avem pentru a putea depăși cu bine greutățile momentului”, a declarat Petre Daea.

MADR și ASAS caută soluții de prevenire și atenuare a efectelor negative ale secetei, demers care începe cu acest „Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice”, în care se regăsesc recomandări pentru îmbunătățirea practicilor agronomice în condiții de secetă.

Toate ideile care au stat la baza acestui document fac trimitere la evoluția agriculturii românești, în direcția flexibilizării tehnicilor agricole, așa cum impun noile constrângeri de mediu și climă. Acestea sunt explicate în detaliu în cea mai recentă și completă lucrare a prof. univ. dr. ing. Mihai Berca - „Agrotehnică. Transformarea modernă a agriculturii“.

 

Agricultură regenerativă, recomandarea specialiștilor

 

Actuala secetă s-a instalat din toamna anului 2021 și s-a accentuat din cauza unei ierni calde, fără precipitații. „Pânza freatică a înregistrat o coborâre semnificativă în profunzimea solului, nemaiavând capacitatea de a asigura franja capilară din zona de aprovizionare a sistemului radicular al plantelor de cultură, cu efecte negative directe asupra culturilor semănate în toamnă și considerabile asupra celor semănate în primăvara 2022. În contextul existenței unor particularități îngrijorătoare la nivelul solului și în atmosferă, constatăm o microzonare a climei (în special a regimului pluviometric), dar și un contrast evident între efectele agrotehnicii adoptate de fermieri (tehnici neadaptate la situație). Seceta atipică (secetă pedologică + secetă și arșită atmosferică), instalată în 2022, impune îmbunătățirea practicilor agricole ținând cont de o serie de principii, cele mai importante fiind conservarea apei în sol și adaptarea rotației culturilor de toamnă (cereale și rapiță) la specificul situației din zona de cultură, precum și alegerea soiurilor cu toleranță și/sau rezistență la secetă”, se precizează în ghid.

Specialiștii recomandă eliminarea pe cât posibil a lucrării de arat, cât și a lucrărilor solului care duc la pierderea apei, efectuând arătură sau scarificat numai în cazuri speciale (prezența unor populații ridicate de dăunători care iernează în straturile superficiale sau a agenților patogeni deosebit de păgubitori). Responsabilitatea deciziilor îi aparține în totalitate fermierului. În toate cazurile, fermierul este cel care cunoaște cel mai bine condițiile specifice locației culturii și poate evalua consecințele deciziilor sale.

În ceea ce privește conservarea apei în sol, specialiștii recomandă fermierilor să ia în calcul tehnici de înființare a culturilor de tip conservativ (agricultură regenerativă), cum ar fi: lucrările minime ale solului („minimum-till”); lucrarea solului în benzi („strip-till”); semănatul direct („no-till”). Oricare din aceste tehnici poate fi aplicată în urma unei lucrări superficiale de dezmiriștire efectuată cât mai repede după recoltatul plantei premergătoare sau, dacă este posibil, concomitent cu recoltarea culturii premergătoare.

 

Rotația

 

Pentru toate culturile de toamnă, în condiții de secetă accentuată, asolamentul și rotația culturii devin elemente secundare la înființarea culturilor. „Din cauza secetei pedologice prelungite, în unele zone rotația nu va mai putea fi respectată din cauza imposibilității pregătirii terenului pentru semănat. În aceste condiții este de preferat ca semănatul grâului să aibă loc după culturile de mazăre, cartofi timpurii, borceaguri, rapiță și orz/orzoaică, dezmiriștite, limitând-se pe cât posibil semănatul în monocultură. Culturile de primăvară (ex: porumb, floarea-soarelui, soia) pot fi luate în calcul ca premergătoare în cazul în care regimul pluviometric revine la normal, ținând cont de ajustările necesare în combaterea bolilor (porumb) și nutriție (floarea-soarelui). În cazul rapiței, recomandăm evitarea cultivării după crucifere (muștarul), floarea-soarelui, soia, fasole și năut, din cauza atacului de putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum) sau a dăunătorilor comuni. Se va evita cu desăvârșire monocultura”, se arată în Ghidul de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice.

Condiții minimale de cultivare:

  • În cazuri extreme, grâul se poate amplasa după grâu (1 an) cu măsuri speciale de protecție împotriva agenților patogeni și dăunătorilor specifici;

  • Orzul se poate semăna după grâu.

 

Dezmiriștitul

 

Se recomandă efectuarea unei lucrări superficiale (la maximum 5 cm adâncime) imediat după sau concomitent cu recoltarea culturii premergătoare. În acest fel se asigură:

  • Ruperea capilarității superficiale a solului pentru conservarea apei în sol și limitarea fenomenului de evaporare a apei din sol;

  • Încorporarea parțială a resturilor vegetale din miriște pentru protejarea solului (cu scopul de a evita încălzirea excesivă a solului);

  • Germinarea semințelor de buruieni și a samulastrei.

Toate aceste efecte creează premizele unui pat germinativ de calitate care să ofere condiții favorabile semințelor, răsărirea uniformă a plantelor și o dezvoltare normală în primele faze de vegetație.

 

Sămânța

 

Se recomandă utilizarea de sămânță certificată cu indici de germinație superiori, tratată corespunzător pentru spectrul de boli și populațiile de dăunători specifici.

Se vor utiliza soiuri (sau hibrizi) cu capacitate mai ridicată de înfrățire, eventual soiuri cu capacitate de înfrățire în primăvară.

 

Semănatul

 

Lucrarea se va efectua în funcție de tipul de semănătoare utilizată:

  • În cazul semănătorilor prevăzute cu sisteme de pregătire a terenului, amplasate în fața organelor de semănat, se va intra direct la semănat;

  • În cazul semănătorilor convenționale, se va semăna concomitent cu încă o pregătire superficială a terenului realizată cu orice agregat capabil să mobilizeze solul până la (cel mult) adâncimea de semănat, în caz de necesitate, numai dacă solul a făcut crustă sau este îmburuienat. În caz de secetă persistentă, se vor evita pe cât posibil lucrări ale solului suplimentare pentru a nu se pierde apa din zona de germinare a seminței;

  • În cazul semănătorilor capabile să semene direct (no-till), se va semăna fără a se mobiliza solul.

Adâncimea de semănat va fi decisă de fermieri, în funcție de umiditatea din sol. „În cazul în care aceasta nu există, se va semăna superficial, pentru ca ulterior să poată beneficia de eventualele precipitații și să elimine riscul formării crustei, în caz de ploi abundente”, menționează ghidul.

Epoca de semănat este o verigă tehnologică cu flexibilitate mare, la determinarea momentului ținându-se cont de umiditatea solului, de evoluția populațiilor de dăunători ca vectori de transmitere a bolilor și în special a virozelor, de calitatea patului germinativ, de evoluția climatică prognozată și de soiul cultivat. Recomandarea privind epoca de semănat este:

  • Cultura de rapiță: sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie;

  • Cultura de grâu: finalul lui septembrie până la finalul lunii octombrie;

  • Cultura de orz: prima decadă a lunii octombrie.

În cazul înființării covoarelor vegetale, acestea se recomandă a fi semănate doar în condiții de umiditate optimă și cu specii adaptate sezonului rece.

Referitor la densitate, specialiștii recomandă adaptarea densităților în functie de genetica utilizată, momentul semănatului, fertilitatea naturală a solului și ținta de producție. „Menționăm că mărirea densității de semănat, odată cu avansarea în interiorul epocii optime, nu este întotdeauna o măsură eficace, dar trebuie luată în considerare în situațiile extreme, când se depășește epoca de semănat.”

 

Aplicarea îngrășămintelor

 

Se recomandă aplicarea localizată a îngrășămintelor complexe, în cazul în care echipamentul de semănat permite, sau înainte de lucrarea de dezmiriștit, astfel încât încorporarea lor să nu presupună o lucrare suplimentară a solului. Din formulă este recomandat să nu lipsească potasiul (K). De asemenea, trebuie luată în considerare și formularea îngrășămintelor complexe, iar în cazul semănatului târziu este preferabilă o formulă de îngrășământ cu conținut mai ridicat de azot (N).

 

Controlul buruienilor

 

În cazul în care la data semănatului există un grad de îmburuienare care solicită intervenție, se va executa o erbicidare totală înaintea semănatului sau imediat după semănat. Gradul de îmburuienare trebuie ținut permanent sub observație, având efecte negative asupra aprovizionării cu apă a solului, între altele.

 

Alte recomandări incluse în Ghidul de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice

 

  1. Este de luat în calcul semănatul la ecartamente mai mari, prin suspendarea alternativă a unui brăzdar, ajustând densitatea/norma de sămânță pentru brăzdarele rămase. Această măsură poate ajuta la prevenirea înfundării echipamentului de semănat, la scăderea presiunii de boli pe parcursul perioadei de vegetație, precum și prevenirea căderii plantelor;

  2. Se recomandă evitarea lucrării de tăvălugire după semănat ca lucrare distinctă, chiar și în cazul în care semănătoarea nu este dotată cu astfel de echipamente. Tăvălugitul culturii în această situație poate fi cauza formării crustei în cazul unor ulterioare precipitații;

  3. Supravegherea răsăritului plantelor pentru combaterea dăunătorilor deoarece atacurile pot fi virulente în condiții de răsărire eșalonată;

  4. Evitarea pășunatului culturii;

  5. Pentru pregătirea terenului în vederea însămânțării din primavară se vor executa, de asemenea, lucrări superficiale, în cazul în care seceta persistă (disc, gruber, cizel);

  6. Orice tehnică nouă poate fi adaptată la dotarea existentă în fermă.

Recomandarea specialiștilor este testarea pe suprafețe restrânse a diverselor variante tehnologice pentru verificarea eficacității în condițiile specifice fiecărei ferme.

Pentru exemple practice de tehnologii alternative aplicate cu succes la culturile de toamnă în anul agricol 2021-2022, accesați Ghidul: https://www.madr.ro/ghid-de-bune-practici-agricole.html.

ghid bune practici agricole

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Miercuri, 27 iulie 2022, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) Arad a organizat workshop-ul „Îmbunătățirea sistemului furajer la vacile de lapte”, eveniment care face parte din Proiectului ADER 9.1.3./2019 - „Cercetări privind îmbunătățirea sistemului furajer la bovine, prin diversificarea structurilor de specii furajere și al noilor cultivare ameliorate”.

ferma zootehnica

Evenimentul a fost deschis de dr. ec. Gheorghe Săplăcan, directorul SCDCB Arad, după care s-au prezentat laboratorul experimental zootehnic și laboratorul experimental vegetal din cadrul stațiunii arădene (CSIII dr. ing. Florin Cristian Neciu). Apoi, a fost prezentat proiectul „Cercetări privind îmbunătățirea sistemului furajer la bovine, prin diversificarea structurilor de specii furajere și al noilor cultivare ameliorate” (CSIII dr. ing. Florin Cristian Neciu și CSII dr. ing. Radu Ionel Neamț).

Programul a mai cuprins următoarele prezentări: Laptele de pajiște (prof. univ. dr. Neculai Dragomir); Studii și rezultate preliminare asupra populațiilor spontane de cicoare (Cichorium intybus) în vederea ameliorării acestora pentru a fi utilizate în nutriția bovinelor (CSIII dr. biolog Ciprian Valentin Mihali); Nutriția și bunăstarea vacilor de lapte (conf. dr. ing. Ludovic Toma Cziszter).

La final s-au discutat temele din cadrul workshop-ului și s-au vizitat laboratoarele experimentale zootehnic și vegetal de la SCDCB Arad.

ferma vegetala

 

Despre SCDCB Arad, pe scurt

În anul 1981, prin Decret, a fost înființată Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Bovinelor – Arad din cadrul Institutului de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Bovinelor – Balotești, aparținând Academiei de Științe Agricole şi Silvice – Gheorghe Ionescu Şişeşti – București, care a fost redenumită în anul 2000 „Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor – Arad” (SCDCB Arad).

Obiectul actual de activitate al unității îl constituie cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică în domeniul creșterii şi ameliorării bovinelor.

În prezent, SCDCB Arad are un total de 700 capete bovine, din care 515 sunt din rasa Bălțată Românească și 185 din rasa Brună (350 vaci; 53 juninci; 55 efectiv montă; 70 viţele categoria 12-18 luni; 70 vițele categoria 6-12 luni; 86 vițele categoria 0-6 luni; 16 taurine la îngrășat).

Suprafețele agricole exploatate, pe categorii: 115 ha – lucernă;  23 ha - amestec de graminee și leguminoase; 90 ha – pășune și fânețe; 183 ha –porumb pentru boabe; 200 ha – porumb pentru siloz; 394 ha – grâu; 10 ha - iarbă de Sudan.

Laboratorul de cercetare este format din patru compartimente: genetică animală; reproducție și biotehnologii; nutriție; tehnologii de creștere și întreținere.

În cadrul stațiunii, astăzi, resursa umană este formată din 71 de persoane, distribuite pe principalele sectoare: cercetare - 5 cercetători; zootehnic - 36 angajați; vegetal - 20 angajați; administrativ - 10 angajați.

ferma vegetala2

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților. Aceștia au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Într-o scrisoare transmisă joi -14 iulie 2022 - către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte), Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri), Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare- maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării și căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de Guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Pe 23 iunie 2022, DNA a depus cererea de ridicare a imunității pentru deja fostul ministru Adrian Chesnoiu, în urma unor declarații privitoare la presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare legate de modul de desfășurare a unui concurs de numire pentru niște funcționari din MADR.

Discuții sunt multe și din toate părțile pe acest subiect, iar la acestea normal că am participat și eu în sensul că mi-am exprimat rezervele față de modul și viteza de instrumentare a dosarului, de faptele care au fost reținute și eventualele ipoteze care pot fi luate în discuție legate de o posibilă execuție politică pentru deranjul care se presupune că l-a produs.

Dar, orice ar fi, justiția și nu noi, cei de pe margine, va spune care este realitatea și dacă este vinovat sau nu, iar până se va auzi ultimul ciocănel bătut în masă, trebuie să se bucure de prezumția de nevinovăție.

Din păcate, la noi sunt din ce în ce mai mulți care merg pe principiul fum fără foc nu există, dar indiferent că sunt politicieni, jurnaliști sau persoane private, nu trebuie să uităm că DNA nu are un rating de condamnare chiar foarte ridicat și chiar acum câteva săptămâni a avut un eșec răsunător prin achitarea definitivă a fostului prim-ministru Tăriceanu, iar cine dorește poate găsi în presă numeroase alte exemple. Stau un pic și mă întreb pentru aceste achitări care pot distruge o carieră cine răspunde, fiindcă nu vorbim de una la 10 ani, ci procentul este mult mai ridicat.

Mai mult, sunt și gândiri idioate ale unora care au șansa exprimării publice și neîngrădite pe net și care merg pe filozofia, dacă nu a făcut nimic ca ministru (în aprecierea acestora), bine că l-a schimbat DNA, ceea ce mi se pare un nivel primitiv de gândire, dar destul de larg întâlnit și, ce este mai rău, la unii care au pretenția că au trecut pe la școală și altă dată decât în vacanța școlară.

Legat de posibilul deranj produs, mă gândesc că nu este prea multă lume fericită că banii din PNS nu par a se împărți cum trebuie pe la irigații și pe la procesare, apoi sunt ramuri și sectoare economice care sunt lăsate cu buza umflată și nu pot primi fel de fel de ajutoare, subvenții și cadouri, asta ca să nu mai vorbim de cei care se pare că tocesc treptele Parlamentului pentru a împiedica adoptarea Legii arendei, care ar pune în dificultate afaceri de peste o jumătate de miliard de euro, unde unele partide din coaliție și în trecut (și nici acum nu ar face altfel) au pus umărul în mod serios la pierderea proiectului pe drum, prin respingerea la comisia juridică a deputaților.

Personal, cred că ministrul Chesnoiu a făcut foarte bine că a reacționat rapid și a demisionat din funcția de ministru și s-a autosuspendat din partid, ceea ce trebuie recunoscut că este un gest rar în politica românească și poate fi dovada unei verticalități de care mulți s-au îndoit în timpul mandatului. Spun că este un gest rar, fiindcă dacă aș spune unic, ar fi prea depresiv pentru noi, ca societate, care așteptăm schimbarea de peste 30 de ani, de am ajuns să ne schimbăm noi ca indivizi și, de cele mai multe ori, în rău.

Chibiții spun că ar fi fost împins la această decizie de către partid, dar stau și mă gândesc în alte cazuri mult mai cunoscute și clar mai evidente (gen plagiat), unde indivizii nu au fost împinși pe tușă nici de partid, nici de presă, nici de societate civilă, adică de nimeni și, mai mult, au fost și albiți la apelul bocancilor.

Cred că, pentru moment, despre fostul ministru Chesnoiu am vorbit destul și în mod sigur vom reveni pe măsură ce lucrurile se vor mai cristaliza.

 

Solidaritatea cu Ucraina frământă fermierii

 

Din teama de a nu fi etichetați ca proruși, antioccidentali, antiNATO sau mai știu eu ce, mergem pe formula în care acceptăm decizii care ne pun probleme ca țară și este foarte posibil să ne aducă pierderi economice serioase și nu numai.

În opinia mea, am acceptat ca pelicanii, din frica mai sus menționată, ridicarea taxelor vamale ale produselor (mai ales a celor agricole) ucrainene în mod necondiționat, ceea ce pentru o economie mai prăpădită, ca a noastră, impactul va fi dur și dureros. Eu nu am spus și nu spun să nu ajutăm poporul ucrainean, ceea ce este una, iar alta este să discutăm cu autoritățile din Ucraina probleme de ajutor economic.

Dar înainte de a mă înjura lumea, să ne gândim de ce Polonia a livrat obuzierele Krabb contra cost sau de ce Bulgaria cere avioane noi contra MIG-urilor vechi care să le predea Ucrainei și mai sunt și alte cazuri la fel, iar noi trebuie să dăm acces la tranzitul produselor agricole ucrainene, în dauna celor autohtone, gratis, fără nicio protecție economică? De ce are nevoie Ucraina mai întâi, de arme sau de bani? De ambele, sigur, dar de ce nu se aplică aceeași regulă peste tot?

Germania s-a opus la trei rânduri de sancțiuni până a acceptat embargou parțial pentru gaz și petrol, iar de Ungaria și Slovenia ce să mai spunem, care au cerut și au obținut derogare pentru petrol pentru o perioadă de circa trei ani? Acolo de ce nu au judecat așa cum ni se cere nouă să acceptăm valorile de judecată a unor astfel de decizii?

Un alt exemplu, de ce Germania a livrat mai puțin de 50% din ajutorul militar promis, asta ca să nu ne mai aducem aminte când, pe la începuturi, în loc de arme le-a trimis 5.000 de căști?

Stau și mă uit și la nemernicia demnitarilor, care nu au făcut nimic (ca exemplu) privitor la căile ferate din port și hop acum toată lumea nu are altă prioritate. Deci, dacă le reparam pentru fermierii sau firmele române nu merita, dar dacă avem cerere de la UE și suntem presați de un val de emoție, sărim și pe geam ca să rezolvăm aceste lucruri?

Eu sper să nu am dreptate, dar în curând vom vedea dacă vor fi blocaje în port, ce vor face fermierii care nu vor avea depozite pentru marfă sau cum vom proteja fermierii afectați al treilea an de secetă și care nu vor ști cum să ducă căruța mai departe.

Cum este și ,,firesc” la noi, vinovații de serviciu vor fi fermierii, care nu au știut să își organizeze afacerile și care nu au anticipat războiul din est, care a prins toată societatea românească cu temele făcute, doar fermierii nu.

 

Atenție, să nu vă prăjiți prea tare... economic

 

A treia problemă din prezentul agriculturii este seceta care afectează zonele mai ales din estul țării, dar și din celelalte regiuni și care va pune presiune într-un an de volatilitate fantastică a prețurilor la vânzarea produselor agricole, dar și la achiziția de inputuri, unde motorina și îngrășămintele au bătut orice record.

Bursele în ultimele zile au cunoscut corecții abrupte care vor afecta major fermierii cu capitalizare mai redusă, fără capacități de depozitare și care vor trebui să vândă la recoltare pentru acoperirea datoriilor. Cum este și obișnuit, la noi ,,nu are nimeni cum să-i ajute”, decât în campaniile electorale.

Dacă trecem la a patra problemă majoră din agricultură, aceasta este cea a inflației galopante, care afectează toată economia și care va duce la propagarea unei crize economice apocaliptice, după opinia mea, iar germenii viitorului acestei crize deja se văd.

Prima problemă a inflației noastre a fost și va rămâne lipsa de pregătire economică a clasei politice dâmbovițene, care habar nu are de elementele de bază ale funcționării unei economii. Chiar și eu, un fermier, am spus din ianuarie - februarie 2021 că va urma o inflație serioasă generată de banii pompați în economia mondială în timpul pandemiei, bani neacoperiți de produse și servicii, deoarece erau bani tipăriți fără număr, atât în SUA, cât și în Europa.

Doar că atunci când știi sau ar trebui să știi că urmează o astfel de perioadă inflaționistă, trebuie să ții sub control pomenile de orice fel, să reduci cheltuielile neproductive și să direcționezi cât mai mulți bani către investiții (nu către consum) în economia privată. Nu ar fi stricat nici o reducere majoră de peste 15% a aparatului funcționarilor de stat, dar cine să aibă curajul?

Ce face însă coaliția noastră, de ceva timp? Împarte în stânga și în dreapta sume de bani pentru consum, sub scuza susținerii celor defavorizați, așa cum sunt posesorii de mașini 4x4 care vor primi subvenție la motorină și benzină, sau oferă fel de fel de creșteri salariale pe ramură, adică și pentru un muncitor în agricultură, dar și pentru un parlamentar. Oare ambele exemple sunt la fel de nevoiașe? Și să nu mai pomenim de amărâții de primari la care va primi și gura lor ceva, alături de faimoasele pensii speciale care nu vor fi șterse decât de un al doilea potop al lui Noe.

Această inflație, curat ghinion, a fost inflamată și de războiul din coasta noastră, care a dus la creșterea tuturor materiilor prime, inclusiv la cele gestionate de statul nostru, care fără nicio remușcare a taxat populația și economia cu tarife exorbitante la gaze și energie electrică, în condițiile în care le producem noi în mare măsură, nu le importăm. Dar în același timp plângem de grija celor mulți și prăpădiți, iar aceștia se uită tâmp la clasa politică care îi jecmănește fără nicio emoție și compasiune.

În plus, inflația este generată de lipsa de productivitate a muncii din România, deoarece se muncește puțin, o primă cauză, iar a doua cauză este că trebuie angajată multă forță de muncă datorită haosului din țară la aplicarea legii. Adică să fie mai clar pentru tot cititorul, dăm un exemplu simplu pentru a-l înțelege toată lumea.

În Franța sau Germania, un fermier cu 30 de vaci, ziua îngrijește vacile, lucrează câmpul, își face singur și o contabilitate simplă. La noi, un fermier cu aceleași efective ziua muncește câmpul și îngrijește animalele, dar plătește un cioban fiindcă dacă lași animalele singure pe câmp dispar. Apoi plătește o firma de PSI și SSM, plătește o altă firmă de contabilitate și la final trebuie să vândă la același preț sau mai ieftin decât fermierul francez sau german. Iar exemplele pot continua cu paza pentru irigații, pază pentru culturi, pază în ferme și tot așa.

Toate aceste costuri reduc valoarea investițiilor, deci productivitatea va rămâne mică, iar decalajul cu cei din vest se va adânci, iar inflația se va manifesta mai dur la noi. Dar cine să priceapă aceste lucruri?

Dacă mergem mai departe, toată lumea vorbește acum de depozitare, de prețuri mai mari pe care le așteptăm pentru produsele agricole, dar eu îmi permit să mai recomand fermierilor să se mai uite și peste dobânzile bancare pe care le plătesc, deoarece este posibil foarte curând ca acestea să aibă două cifre. Mă gândesc cu groază la fermierii care mergeau la îngrășăminte pe credite furnizor cu 1% pe lună, iar în curând procentul s-ar putea să fie de 2% pe lună, adică dobânzi anuale de 24%. Câți le vor suporta și asta fiindcă nu sunt solvabili bancari unde dobânda ar fi fost jumătate? Dar motorina cu 10-11 lei va fi simplă de luat în costurile culturilor?

Eu nu cert pe nimeni, dar poate fermierii ar trebui să se mai uite și să analizeze toți ,,proorocii” de pe internet, care explică, dau consultanță, sunt zeflemitori, dar în viața lor nu au condus sau construit o afacere și nu au plătit un salariu. Să faci filozofie pe banii altora este simplu, dar întâi poate ar trebui să poți aduce și argumente care să creeze o încredere a celor cărora te adresezi.

Nu în ultimul rând, în această perioadă se discută de reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte, iar omuleții verzi au început iar să iasă din subsoluri, mai ales la nivel politic european. Din păcate, noi, ca țară, suntem din nou nepregătiți și nici nu se întrevăd perspective mai bune pentru a susține un punct de vedere, o strategie sau orice altceva, deoarece MADR la ora actuală, cu tot respectul, nu are o garnitură capabilă să gestioneze astfel de probleme – dar este doar o părere personală.

Dacă la aceste probleme adăugăm un PNS rămas de izbeliște, cred că avem un tablou al unei veri fierbinți pentru agricultura românească. Dar, atenție, să nu vă prăjiți prea tare economic.

În rest, numai de bine. 

140A7235

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier

Problemele prezentate recent de Asociația Grânarii Iași, cu ocazia vizitei europarlamentarilor din COMAGRI în porturile Constanța, Agigea și Galați, au fost dezbătute de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European la inițiativa președintelui acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins. Acesta a adus în discuție constrângerile de logistică, prețurile ridicate la încărcarea și transportul de cereale locale și ucrainene, soluțiile limitate de depozitare, precum și managementul trasabilității mărfurilor în principalele porturi din România.

„Lucrurile sunt în ordine dacă luăm în perspectivă întreaga Românie și întreaga Polonie, însă dacă e să ne gândim la regiunile afectate – Moldova din România și regiunea din sud-estul Poloniei, aceste regiuni sunt altfel afectate și pe agricultorii de acolo nu-i prea interesează dacă un agricultor din vestul României sau din vestul Poloniei nu prea este afectat. Agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să înțelegem care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a punctat europarlamentarul Norbert Lins, care propune măsuri compensatorii urgente, inclusiv o ajustare a Politicii Agricole Comune în sprijinul celor afectați de criza cerealelor din Ucraina. Și ceilalți europarlamentari au avut intervenții prin care au accentuat importanța limitării unor efecte negative ale solidarității față de Ucraina asupra fermierilor români și polonezi.

Consecventă în reprezentarea tuturor fermierilor din regiunea Moldovei, Asociația Grânarii Iași reiterează situația extrem de dificilă prin care trece sectorul agricol din cauza secetei care poate prejudicia peste 50% din producția de semințe de floarea-soarelui și peste 85% din producția de porumb a acestui an. „Susținem cu tărie inițiativa lansată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, din care facem parte, privind declararea stării de calamitate în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată, având în vedere că majoritatea contractelor pentru inputurile cu preț crescut din cauza crizelor existente la nivel global vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022”, arată Asociația Grânarii Iași.

Președintele, premierul și ministrul Agriculturii din România sunt chemați ca împreună cu organizațiile de fermieri să elaboreze în regim de urgență proiectul de țară referitor la agricultură, cu un plan strategic pe termen lung care să vizeze irigațiile, valorificarea prin procesare națională a materiilor prime produse în agricultură, negocierea PNRR și PNS în sprijinul real și coerent al tuturor agricultorilor din țara noastră, subliniază Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii Iași.

Reamintim că, o delegație de eurodeputați din COMAGRI s-a deplasat în România pentru a analiza situația critică din porturile Constanța, Agigea și Galați și efectele presiunii transporturilor de cereale ucrainene asupra agriculturii românești. Vocea femierilor din regiunea Moldovei a fost reprezentată de Asociația Grânarii Iași, prin directorul Simona Man și vicepreședintele Dan Tiberiu Stan.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Pagina 1 din 9

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

FMC banner site

banner.logo agroconcept

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista