Obținerea unor recolte reușite de cereale de toamnă depinde în mare măsură de protejarea eficientă a semințelor de la bun început.

Dezvoltarea plantelor în stadiile incipiente necesită suport țintit pentru a asigura o creștere robustă și pentru a îmbunătăți calitatea producției agricole. Tratamentul semințelor joacă un rol esențial în acest context, oferind atât protecție împotriva patogenilor, cât și o îmbunătățire sustenabilă și eficientă a proceselor metabolice ale plantelor.

Metodele de tratament al semințelor se concentrează pe aplicarea precisă a agenților de protecție, protejând plantele în fazele incipiente și, totodată, eliminând necesitatea unor tratamente în vegetație. Această abordare minimizează impactul asupra mediului prin utilizarea unor cantități reduse de substanțe active, aplicate cu o mare precizie. Obiectivul principal al tratamentului semințelor este de a promova condiții optime de creștere pentru plante de la momentul semănatului.

Tehnici avansate de control al dăunătorilor și fertilizare

Compania Corteva Agriscience a dezvoltat soluții inovatoare care protejează semințele împotriva bolilor și dăunătorilor pe tot parcursul fazelor incipiente de creștere. De pildă, noua formulă a fertilizantului  pentru tratamentul semințelor Ympact^® Completo, disponibilă în România, joacă un rol crucial în sporirea vigorii de germinare și menținerea sănătății tinerelor plăntuțe. Acesta îmbunătățește absorbția nutrienților și susține dezvoltarea unui sistem radicular puternic, ceea ce, la rândul său, stimulează dezvoltarea plantelor și îmbunătățește rezistența acestora la factorii de stres. Mai mult, Ympact^® Completo ajută la obținerea unor culturi reziliente într-un mod care să protejeze mediul, prin intensificarea activității microbiene benefice și îmbogățirea calității solului din jurul semințelor.

Pe lângă rolul esențial al nutrienților în promovarea unei creșteri sănătoase a plantelor, fermierii din țara noastră își pot proteja și mai bine culturile prin abordarea amenințărilor din partea dăunătorilor. Fertilizantul pentru tratamentul semințelor Ympact^® Completo, care beneficiază de o formulă avansată, funcționează în sinergie cu insecticidul Thrintoba^®, care acționează prin contact direct, ingerare și acțiune prin vapori, având totodată și proprietăți repelente care descurajează dăunătorii să se apropie de semințele protejate.

Prin integrarea acestor tehnici avansate de control al dăunătorilor și fertilizare, fermierii pot crește semnificativ atât productivitatea, cât și sustenabilitatea culturilor lor de cereale de toamnă. Adoptarea acestor metode inovatoare asigură o dezvoltare sănătoasă a culturilor, protejându-le în același timp de dăunători, ceea ce în final duce la producții mai mari și o profitabilitate crescută.

Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience RO&MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sezonul agricol a fost unul plin de provocări pentru fermierii din România care au optat pentru cultura de rapiță. Condițiile climatice, caracterizate de secetă și variații de temperatură, au pus presiune pe fermieri în gestionarea culturilor și asigurarea unor producții satisfăcătoare, dar cu ajutorul soluțiilor inovatoare pentru managementul bolilor și dăunătorilor au obținut rezultate notabile în acest sezon de recoltă.

În zonele din Sudul și Sud-Estul României, iarna blândă și uscată, cu temperaturi mai mari decât media anilor anteriori a dus la o presiune semnificativă asupra culturilor de rapiță din cauza riscului ridicat de infestare cu insecte dăunătoare. În același timp, în regiunile din centrul și Vestul țării, fermierii s-au bucurat de un nivel satisfăcător al precipitațiilor, ceea ce a creat condiții favorabile pentru dezvoltarea culturilor de rapiță. Cu toate acestea, temperaturile ridicate au dus la creșterea riscului de apariție a insectelor, cât și a agenților patogeni precum Sclerotinia.

Pentru a preveni daunele și scăderea producției, agricultorii din țara noastră se confruntă cu provocări cauzate de scenariile meteorologice diverse, cu temperaturi extreme și lipsa precipitațiilor, alegând culturile de rapiță, o opțiune pentru recolte productive și profitabile. Printre aceștia, fermierii care au utilizat produse adaptate culturii de rapiță din portofoliul companiei internaționale de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience au obținut rezultate bune în acest sezon, depășind două tone pe hectar, cantitate care asigură un profit satisfăcător pentru o fermă. Rezultatele în Sud și Sud-Est variază de la 2 la 3,5 tone pe hectar, în timp ce în regiunile centrale și vestice, producțiile sunt între 3,5 și 4,5 tone pe hectar.

Ca alegeri populare în rândul fermierilor se numără insecticidele Inazuma^®, cu activitate complexă, sistemică și de contact, cu efect de lungă durată și Rapid^® 060 CS, un insecticid care acționează asupra sistemului nervos al insectelor dăunătoare. În același timp, fermierii care și-au dorit să asigure atingerea potențialului genetic optim al culturilor prin practici durabile, au optat și pentru tehnologii inovatoare aplicate semințelor precum tehnologia LumiGEN™. Prin utilizarea insecticidului Lumiposa^® 625 FS, fermierii au putut beneficia de un control excelent al dăunătorilor, protejând tinerele plăntuțe și asigurând un start foarte bun al culturii. De asemenea, pentru combaterea altor boli sau agenți patogeni, fermierii au utilizat la rapiță fungicidul Capartis™, cu activitate complexă și efect de lungă durată la stadiul de înflorire.   

În cazurile fermierilor care s-au confruntat cu Sclerotinia, aceștia au apelat la hibrizi de rapiță toleranți la această boală, precum Pioneer^® PT303 Sclerotinia Protector sau noutățile din acest an în portofoliul din România, hibrizii Pioneer^® PT312 Sclerotinia Protector și Pioneer^® PT315 Sclerotinia Protector. Avantajele lor includ rezistență la scuturare, productivitate superioară, toleranța ridicată la principalele boli ale culturilor, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănat tardiv.

Emil Turdean, fermier și administrator Agro Turdean Impex (jud. Cluj) a înregistrat pe toată suprafața de rapiță din fermă o medie de 4.500 kg/ha, iar vârful de producție a fost la hibridul Pioneer^® PT315 Sclerotinia Protector cu 4.700 kg/ha. „A fost un an greu pentru rapiță din punct de vedere al iernii lungi și călduroase, care sufoca rapița. În aprilie, înainte de înflorit am folosit fungicidul Capartis™, iar pentru combaterea insectelor care au apărut din cauza temperaturilor blânde din sezonul rece am utilizat tot un insecticid al companiei Corteva, și anume, Inazuma^®. Cultura s-a prezentat foarte bine în toate stadiile de creștere, cu o productivitate record, precum și anul trecut. Dacă mă uitam la cultură, nicio silicvă nu era desfăcută, ceea ce demonstrează faptul că cercetarea și genetica lucrează în beneficiul fermierilor și hibrizii de rapiță, precum și produsele de protecția plantelor ale Corteva sunt numărul 1 pentru mine”, a punctat Emil Turdean.

În ceea ce privește sezonul de toamnă, rapița continuă să fie o opțiune profitabilă datorită adaptabilității sale. Fermierii afectați de secetă pot alege utilizarea unor hibrizi de rapiță care au demonstrat performanțe stabile și reziliență în fața scenariilor climatice variate din toate regiunile țării, beneficiind de suportul tehnologic și inovațiile dezvoltate de Corteva Agriscince.

Autor: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând din 24 iulie 2024, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic, gestionate de APIA.

Astfel, APIA eliberează adeverințe pentru:

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte;

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită;

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit –bivolițe de lapte;

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine/caprine.

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare din domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2024, a Cererii de plată pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus, conform procedurilor aprobate și transmise spre aplicare Centrelor Județene ale APIA.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Național Strategic PS 2023-2027, pentru anul de cerere 2024, cu numărul de animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. Reamintim că, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%. În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii. Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM se găsesc pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Familia Pârvu de la Sârbova, din județul Timiș, este dedicată trup și suflet creșterii animalelor. Dacian Pârvu este medic veterinar și a renunțat la munca din Ferma Didactică a Universității de Științe ale Vieții din Timișoara pentru a pune pe picioare propria fermă în care lucrează împreună cu soția, Luminița Pârvu, iar când timpul le permite, părinților li se alătură cele două fiice.

În ferma familiei Pârvu sunt crescute 350 de ovine, 37 de vaci de lapte și doi cai din rasa Ardenez. Dacian Pârvu împarte munca la fermă cu soția, Luminița, care se ocupă de vacile de lapte pe care le hrănește și le mulge zilnic. Când au vreme, încalță cizmele de cauciuc și cele două fete ale familiei, pentru că mâna de lucru din agricultură este scumpă și rară. Cam așa arată imaginea succintă a unei afaceri de familie, centrată pe zootehnie, ramura cea mai solicitantă a agriculturii.

Prin procesare, laptele ar valora mai mult

Când am ajuns în ferma de la Sârbova (Timiș), am remarcat niște baloți de lucernă, ceea ce m-a dus cu gândul că au fost probleme cu stocul de furaje. „Am fost nevoit să mai cumpăr ceva lucernă, pentru că anul trecut am avut probleme din cauza ploilor în exces. Prima coasă n-am reușit s-o tai la timp, a plouat, apoi a îmbătrânit și nu am avut calitate, iar la vaca de lapte dacă nu ai calitate la fân, n-ai nici producție. Eu nu le dau siloz, nici nu produc în cantități mari și poate de aceea nu-mi iese perfect, așa că le furajez doar cu fân, lucernă și cereale. E important să producem un lapte de calitate, pentru că îl dăm la cineva care face cașcaval din el și de la siloz a avut ceva probleme cu aciditatea, așa că m-a rugat, dacă se poate, să hrănim vacile doar cu fân. Singura problemă este că furajarea cu fân crește costul de producție al laptelui. Cum n-am avut destul, am fost nevoit să mai cumpăr, așa că la vară, vreo două luni o să muncesc să-l achit. Asta e…”, spune Dacian Pârvu.

Nu-l las însă pe fermier să intre în prea multe detalii care țin de ferma de vaci cu lapte, de care se ocupă soția sa, Luminița Pârvu, și o întreb pe aceasta cum se descurcă cu animalele. „Avem 37 de capete bovine din rasa Bălțată românească. Eu mă ocup de muls, soțul mă ajută la curățat. Lucrăm doar noi doi la ele. Din fericire, soțul este medic veterinar și chiar n-am avut probleme în ceea ce privește sănătatea animalelor. Cred că de doi ani n-am avut nici măcar hipocalcemii sau, dacă au fost, au fost foarte ușoare. Acum a fătat o vacă. Le lăsăm să fete singure și până acum n-am avut probleme. Mulgem între 20 și 25 de litri pe zi, în funcție de mâncare, de vacă, de ciclul de lactație. Avem vacă de la care mulgem și 30 de litri pe zi. Pe medie, mergem undeva cu 15 -16 litri pe zi, pe toată perioada de lactație, de 200 și ceva de zile pe an. Calitatea laptelui este în schimb foarte bună, cu o proteină excelentă și grăsime de 3,8 – 4%”, arată Luminița Pârvu.

Din ferma familială de la Sârbova, laptele pleacă în localitate la un mic producător de cașcaval, iar o altă parte ajunge la piață prin intermediul unui alt localnic. „Noi nu avem timp să mergem la piață. Dacă am putea și să procesăm, și să vindem noi direct în piață, ne-ar fi mult mai bine. Ne-am gândit să depunem un proiect pentru procesare, dar am renunțat, pentru că e foarte greu. În doi, să și mulgi, să te și ocupi de animale, să și procesezi și să mergi și la piață e, practic, imposibil. Mi-ar fi plăcut foarte mult să putem procesa laptele. Sunt sigură că, prin procesare, valoarea litrului de lapte s-ar dubla. La comandă, mai facem o brânză dulce sau o smântână, dar în general vindem laptele crud. Vindem direct și în sat și sunt zile în care nu facem față. Mai este un crescător de vaci în sat cu un efectiv mai mare și nici el nu face față”, a precizat Luminița Pârvu.

Cooperativa, posibilă rezolvare a problemelor

Din păcate, adaugă Dacian Pârvu, au scăzut efectivele de animale. „Oamenii s-au dus la lucru la oraș, au vândut pământurile, și-au aranjat frumos casele și-au pus flori în fața caselor… La majoritatea arată mai bine decât la noi, pentru că nu avem vreme. Ați văzut, au fost demonstrațiile agricultorilor. Cu cine să ieși la proteste? Aici mai suntem vreo doi-trei crescători. Ieșim noi să luăm atitudine? N-am putut să mă duc la proteste… S-o las pe nevastă-mea singură, cu toate pe cap? Apoi, crescătorii de animale nu prea s-au regăsit în protestele astea, pentru că în primul rând nu au timp și în al doilea rând pentru că suntem foarte împrăștiați pe sectoare, fiecare cu problemele lui. Am mai vorbit cu colegi din branșă, nu reușim să ne organizăm cum trebuie. Mulți spun că o formă de organizare ar fi cooperativa agricolă. Bun, dar ea te reprezintă când vinzi. După mine, ar fi fost bun un sindicat al fermierilor din toate domeniile agriculturii, care să aibă reprezentanți la toate nivelurile și de la cel cu 20 de vaci, și de la cel cu 200, să ne apere drepturile. La negocieri au fost oameni pe care protestatarii nu i-au recunoscut drept lideri. Au fost la discuții, s-au înțeles, au ieșit cu ministrul de braț, s-au și pupat, dar ei nu au fost la proteste, adică unii au protestat și alții au negociat. După primele proteste, au obținut un ajutor pentru grâul rămas în depozit. Toată lumea s-a bucurat, numai că atunci când s-au dat banii, aceștia au ajuns aproape toți la fermierii mari, pentru că depozitare nu înseamnă podul casei. Depozitare înseamnă un spațiu autorizat, înseamnă cantități înregistrate, cu acte de intrare-ieșire. Suta de euro s-a dat doar pentru vegetal și vaca de carne, eu am de lapte, așa că n-am primit nimic. Până la urmă, cine a câștigat dintre cei mici? Foarte puțini, procentual în raport cu cei mari. Dacă eram mai bine reprezentați, probabil că ar fi fost ajutate toate categoriile de fermieri. De fapt, noi, ăștia mici, nu cred că suntem reprezentați în vreun fel. Sindicatul fermierilor ar trebui să aibă reprezentativitate inclusiv la nivelul Ministerului Agriculturii, în așa fel încât să nu apară legi tâmpite, pe care mai apoi să nu știi cum să le îndrepți.”

Poate că e vremea ca fermierii de la noi din țară să învețe și ei lecția unității. E momentul, poate, să depășească neîncrederea și suspiciunea dintre ei și să găsească oamenii potriviți, care să le reprezinte corect interesele. „De acord, zice Dacian Pârvu. Inclusiv la nivel de cooperativă. Din ce am văzut la cooperativele care funcționează, cel care se ocupă de cooperativă nu este producător. Pe omul ăla îl plătești, are vreme să alerge, îl chemi la ședințe când e cazul, că dacă pui unul dintre membrii cooperativei, ăsta va trage spuza pe turta lui, cum se spune. Și dacă nu o face, tot va exista suspiciunea. Apoi este problema timpului pe care nu-l ai. Eu ar trebui să vând tot acasă ca să mă pot ocupa de funcționarea unei cooperative. Când m-am băgat, trebuie să fiu acolo. Eu nu pot să le spun că nu ne vedem la ședință pentru că-mi fată o vacă…”

Ițele încâlcite ale subvențiilor

Am continuat discuția cu Dacian Pârvu despre creșterea oilor, acestea fiind mai numeroase în ferma de la Sârbova. „În România, mielu-l vinzi de Paște și porcul la Crăciun. Restul sunt povești… Cererea pieței pe carnea de ovină este fluctuantă. Nu avem siguranța că vom primi un preț bun și toamna. Între timp, mielul suge, nu mulgi nu faci brânză, nu vinzi lapte, plus că ai alte cheltuieli cu mieii pe care vrei să-i finisezi până în toamnă. Ai cheltuieli și nu ai garanția că prețul va fi unul corect. Așa că noi, ăștia mici, ne descurcăm cum putem. N-așteptăm nici mila statului. Dacă vine subvenția e bine-venită, dar vindem atunci când primim preț, or, de regulă, prețul se plătește la Paște.”

L-am întrebat pe fermier cât de importantă este pentru el subvenția și dacă i se pare complicat să o obțină. Iată și răspunsul: „Fermierul ar trebui să le știe pe toate. Ar  trebui să fie abonat inclusiv la Monitorul Oficial, să știe și legislație, și contabilitate. Normal ar fi să ne ajute cei de la APIA. De ani de zile mă încadrez la același tip de subvenție la oaie, la vacă, la pășuni și la furaje. De ce trebuie să fac dosar în fiecare an? Ar trebui să nici nu mai merg la APIA, decât dacă apar modificări. Dosarul ar trebui să se depună de la sine, mai ales că au acces la baza de date a DSV-ului, la baza de date a celor de la asociațiile de profil. De-acolo ar trebui să-și ia toate datele. Numai că și lor le vin tot felul de ordine și contra-ordine peste noapte și le este frică să mai ia decizii.  Acum, cu subvenția la oaie, eu, unul, nu mai înțeleg nimic. L-am auzit pe ministru vorbind despre oaie și nu am înțeles nimic. Na, poate sunt eu mai slab pregătit. Acum banii se împart la toată lumea de-a valma. Ar trebui totuși ca subvenția asta să se dea, o dată pe cap de animal, cum a fost dintotdeauna, dar și pentru calitate, pentru că ai intrat în COP. La mulți le este frică și nu intră. Le-am spus și colegilor mei, atât timp cât se dau niște subvenții, încercați să le luați pe toate. Banii ăia îi luați tot pentru animale și să vă dezvoltați tot voi. Dacă sunt disponibili, luptați-vă să-i luați. COP-ul înseamnă niște bani în plus, dar îi primești ca să te motiveze să faci calitate. Ei se tem de controale. Da, domnule, veniți și bonitați mieluțele la prima fătare, bonitați junincile la prima fătare. Nu vine nimeni să-ți facă o bonitare. Și scoateți prostiile cu anul de referință. Cum adică an de referință? Păi eu am avut vaci în 2017 și tu-mi dai subvenție încă zece ani după. Sunteți nebuni? Poate le-am vândut, nu că am făcut vreo afacere, deși unii, probabil, au făcut o afacere din asta, dar eu le-am vândut că am avut o problemă și nu le-am mai putut ține. Acum, că mai ia subvenție, nu mai este el de vină, dacă regula îi permite. Dă-mi subvenție pe litrul de lapte vândut la procesator! Procesatorul poate să-mi dea un leu patruzeci de bani, că atâta poate el. Dă-mi tu, stat, diferența, să trăiesc și eu. Se presupune că ai oameni bine pregătiți în minister care știu să facă un calcul corect la litrul de lapte. Dacă prețul este de trei lei pe litru, îi mai pun un leu cincizeci, dar banii să-mi intre la finalul lunii, când intră și cei de la procesator. Dă-mi subvenție pe kilogramul de carne de miel vândut sau la cea de vită și-atunci nu trebuie să-i omorâți pe intermediari, că o să dispară singuri. N-avem porc? Ne plângem că importăm peste 80% din  carnea de porc? Deschideți abatoarele și lăsați oamenii să crească porci!”.

Laptele de oaie din ferma familiei Pârvu ajunge la o fabrică din zonă. „Am mai primit oferte și din altă parte, ne zice crescătorul, dar am preferat să mergem în continuare cu procesatorul de la Izvin, mai ales că banii cu care am cumpărat fânul i-am primit în avans de la fabrică. Una peste alta, anul trecut am primit un preț bun pentru laptele de oaie, șase lei pe litru.”

Schimbarea rasei și reducerea efectivului

Dacian Pârvu intenționează să schimbe o parte din efectivul de oi și să aducă în fermă rasa Lacaune, specializată pe lapte, deoarece acesta are un preț bun, la ora actuală.

Totodată, crescătorul de la Sârbova ar mai reduce numărul de animale din fermă, deoarece pășunea îl limitează. „N-aș mai ține un efectiv așa mare, pentru că nici pășune nu este destulă. În total am 30 de hectare de pășune, dar nu este toată grupată, am 12 ha într-un loc, 10 ha în altă parte și tot așa, la un efectiv total de 350 de oi și 37 de vaci. Sârbova nu prea are pășune. Am prieteni la Buziaș care au 70 ha de pășune într-un singur lot. Eu dacă mă duc cu oile pe două hectare, se duc o dată și se întorc, după care se uită la mine, că nu mai au ce mânca, deci, pentru mine pășunea este un factor limitativ. Noi nu facem o exploatare intensivă, pentru că ne dorim o altă calitate, și la carne, și la lapte, și atunci mergem pe varianta extensivă, în care pășunea are un rol foarte important.”

Prin schimbarea rasei, Dacian Pârvu vrea să crească producția de lapte în ferma de ovine. „Oile Lacaune, spun specialiștii, au un potențial maxim de producție de 5 litri de lapte pe zi și o medie de 3 litri. Eu m-aș mulțumi și cu o producție de 2 litri zilnic, având în vedere că de la Țurcană nu mulg nici măcar un litru.”

Oile familiei Pârvu sunt mulse de cei doi proprietari. „N-am fost vreun mulgător înainte, însă nevoia te învață. Acum pot să spun că sunt. Mai avem pe cineva care ne dă oile în strungă și ne mai ajută fetele când sunt acasă. Ar fi o chestie faină cu mulsul mecanic, că atunci aș mulge singur. Cu un  efectiv de o sută de capete m-aș descurca fără probleme. Rămâne ca o provocare de viitor”, spune Dacian Pârvu.

Am remarcat pasiunea crescătorului, dragul lui pentru animale. De asemenea, nu puteam trece cu vederea doi cai frumoși, Ardenezi, și am vrut să aflu povestea lor. „Am cumpărat o mânză cu 400 de euro. Sunt cai foarte frumoși, cu coada și coama galbenă, chiar deosebiți. Ne-am pus întrebarea, bun, da’ ce facem cu calul? Așa că, după doi ani, am vândut iapa cu 1.500 de euro. Am vândut-o la Câmpulung Moldovenesc. Acolo oamenii folosesc caii la pădure să tragă lemne cu ei. Omul la care am vândut calul l-a pus la ham. Mi-a zis că așa cal cuminte n-a avut niciodată. L-a pus și pe Facebook, cu poză. Acuma, normal că noi l-am văzut. După ce l-am vândut, am devenit dușmanul numărul unu din familie. M-a certat soția toată săptămâna, că de ce l-am vândut... Mi-a tot arătat poze cu cai de vânzare. Până la urmă, l-am sunat pe cel la care am vândut iapa și l-am întrebat cât îmi cere pe ea, să mi-o aducă înapoi acasă. Omu’ a zis bine și mi-a vândut-o după o săptămână cu 3.700 de euro. Asta da afacere!”

În încheiere, Dacian Pârvu a ținut să spună că: „Deși stăm la sat, cu foarte puțină lume mai poți să stai de vorbă despre animale. Înainte, toată lumea avea animale, toată lumea avea ce să povestească despre ele. Acuma sunt tot mai puțini. Dacă mai mergi pe undeva și începi să povestești despre animale, ești privit ca un ciudat. Noi nu vrem să impresionăm pe nimeni cu nimic, pur și simplu ne plac”.

Continuăm să ne dăm cu părerea și să lansăm cifre despre producțiile agricole, înainte să înceapă strângerea recoltelor de pe câmp. De obicei, primii care se lansează în preconizarea cifrelor materiei prime agricole sunt oficialii, de la Ministerul Agriculturii, de la Guvern. Apoi, se aruncă în pronosticuri și unii dintre fermieri, cărora eu le zic „lăudăroșii”. După care, intervin alți fermieri care strigă la toți ceilalți menționați înainte să nu mai vorbească despre cifre, că traderii de cereale, atenți la toate aceste discuții, vor scădea prețurile. Mass-media vine și ea din urmă și scrie despre „producții-record”, „maxime istorice”, „grânarul Europei”.

În orice țară civilizată, educată, statisticile sunt făcute după anumite șabloane de specialiști care, din păcate, în România noastră cam lipsesc, inclusiv de la Institutul Național de Statistică, organ al statului. La români, datul cu părerea înseamnă statistică.

Și iată că, până să ajungă grânele în hambare, culturile agricole au fost puse la pământ de vijelii, grindină, incendii și, nu în ultimul rând, de secetă. Aceasta este realitatea din luna iunie 2024, când în multe zone din țară fermierii nu prea au avut ce recolta la culturile înființate în toamna lui 2023, iar la cele înființate în primăvara acestui an se uită îngroziți. Seceta face ravagii peste tot în țară. „Plouă-n mai, faci mălai”. A plouat în mai, dar perioadele caniculare mult prea lungi care au urmat și care continuă distrug orice urmă de speranță a agricultorilor. Chiar și la cei care au irigat, arșița reduce producțiile.

Observ că tot mai mulți se întreabă dacă mai are rost să facă agricultură. Sunt deja ani buni de când fermierii încearcă, prin tehnologii, prin reducerea cheltuielilor și prin multe alte tehnici, să reziste actualelor provocări. Este cert că singuri nu pot face față și își îndreaptă atenția către statul la care contribuie prin taxe și impozite. Sunt multe de spus și dezbătut, dar mă opresc la secetă și la ajutorul statului român.

Spun unii că există asigurările. La 100% calamitate, fermierul primește 1.500 lei/ha, însă practica demonstrează că suma primită este mult mai mică. Cât bagă în pământ agricultorul? Păi, cam între 3.000 și 10.000 lei/ha, în funcție de multe variabile (tehnologie, inputuri, arendă, credite etc). De la calculele astea, judecați dvs. Ca să nu mai amintesc că despăgubirile ajung în ferme uneori mult prea târziu.

Vorbim despre managementul riscului, de zeci de ani, iar cei afectați de secetă așteaptă cu mâna întinsă să primească ceva, în loc să-și dea mâna toți pentru construirea unei soluții viabile de asigurare. Avem legislație adaptată realităților de azi? Pare că nu!

Și nu doar că legislația-i deficitară, dar fermierul mai e și „furat” legal de stat. De ce afirm asta? Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reține 3% din subvenția fermierului, din plățile directe, conform unui regulament european, pentru instrumentul de risc. Pentru gestionarea acestor bani opriți de APIA, în Planul strategic se precizează că se va crea un instrument de management al riscului. Prin urmare, fiecare fermier care contribuie are garanția că, în momentul în care are un risc de calamitate, are și dreptul să primească o sumă, ca despăgubire.

Să recapitulăm: APIA ia o sumă din subvenția fermierului pentru a-l despăgubi în caz de calamitate, dar banii, pentru moment, nu pot fi cheltuiți deoarece autoritățile statului nu au mers mai departe, respectiv să creeze acel instrument de management al riscului. Astăzi, după doi ani de reținere, cred, a acelui procent, legislația necesară nu există, nu este definit, practic, acest instrument de risc. Cine îl gestionează, cum se derulează, ce proceduri are, nu se știe nimic, pentru că legislația nu s-a adoptat, nu există.

Și *utut, și cu banii luați, ăsta-i fermierul anului 2024 în România. Ce mai mâncăm? Vedem după acest an electoral. Cu cifrele vehiculate ca producție agricolă e clar că nu ne putem hrăni și nici nu putem duce un trai sănătos.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Joi, 18 iulie 2024, Executivul de la București a aprobat o Hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

MADR informează că sumele solicitate în cuantum de 578.000.000 lei credite bugetare vor fi utilizate pentru asigurarea integrală a resurselor necesare pentru plata unor cheltuieli importante aferente programelor și măsurilor de sprijin destinate producătorilor agricoli afectați de inflație, de războiul din Ucraina și de condițiile pedoclimatice dificile din acest an. Pentru asigurarea acestor disponibilități financiare, prin actul normativ se suplimentează și creditele de angajament aferente în cuantum de 278.000.000 lei.

Astfel, sumele suplimentate au următoarele destinații:

• 100.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru obiectivele de investiții cuprinse în programul de investiții al Agenției Naţionale de Îmbunătățiri Funciare în cadrul Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România. Acestea sunt necesare pentru respectarea graficelor de execuție conform contractelor cu lucrări în derulare, respectiv achiziția de echipamente și utilaje tehnologice pentru punerea în funcțiune sau reabilitarea stațiilor de pompare ce asigura livrarea apei către beneficiarii de terenuri agricole; realizarea de lucrări de impermeabilizare a canalelor de irigații și derularea Contractelor de proiectare, respectiv predarea documentațiilor aflate în diferite stadii de elaborare a acestora: studii de teren, Expertize tehnice, Documentații pentru Obținere avize acorduri, autorizații sau documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, ce urmează a fi predate conform termenelor prevăzute în graficele aferente contractelor în derulare;

• 300.000.000 lei credite bugetare pentru susținerea activităților de investiții în sectorul creșterii suinelor și în sectorul avicol, reglementate de Legea 227/2018 și Legea 195/2018;

• 60.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru subvenționarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură aferente activităților trimestrului 2;

• 45.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru plata ajutorului de stat la producția de usturoi, acordat în baza prevederilor Legii nr. 206/ 2024 pentru aprobarea OG nr. 13/2024;

• 33.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru încheierea de angajamente legale de către APIA în vederea actualizării ortofotoplanurilor pe o suprafață totală de cel puțin 48.425 kmp în anul 2024 și pentru servicii de dezvoltare ale sistemului informatic al APIA, pentru a nu periclita activitățile specifice pe fluxurile de dezvoltare și a pregăti realizarea plăților către fermieri, precum și etapele specifice de calcul pentru plățile în avans și nu în ultimul rând pregătirea plăților finale.

• 40.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru cheltuieli curente necesare desfășurării activității la nivel central și instituții subordonate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ultimii ani, în contextul schimbărilor climatice și a limitării accesului la tehnologii ca urmare a înăspririi cadrului legislativ european, gestionarea provocărilor de mediu și climă, cât și eficientizarea utilizării inputurilor agricole devine un deziderat tot mai important pentru fermieri și cheie pentru obținerea unei producții sporite.

Pentru creșterea rentabilității exploatațiilor agricole, fermierii trebuie să aplice corect produsele pentru protecția plantelor, dar în același timp, să caute soluții noi pentru a utiliza eficient elementele din sol și atmosferă, soluții ce pot fi integrate cu tehnologii digitale și de precizie.

Mai mult, la nivelul Uniunii Europene, se va acorda, în continuare, o atenție deosebită protejării mediului înconjurător, a sănătății solului, iar scăderea cantității de azot care se acumulează în pânza freatică va rămâne un obiectiv strategic la nivel european.

În acest sens, Syngenta dezvoltă produse biologice care se vor integra în schema de tratamente fitosanitare convențională pentru a controla mai bine factorii de stres abiotici, în combaterea bolilor și dăunătorilor cu noi produse, cu moduri de acțiune diferite, dar și care să permită și utilizarea mai eficientă a resurselor din natură.

VIXERAN^®, un nou biostimulant de la Syngenta, cu trei moduri de acțiune

În cadrul evenimentului Ziua Grâului Bărăgan 2024, Syngenta a prezentat, în premieră, un nou produs - VIXERAN^®, un biostimulant de înaltă clasă ce conține o tulpină atent selecționată (CECT 9690) de Azotobacter salinestris.

În condiții de umiditate, bacteriile de Azotobacter salinestris se dezvoltă extrem de rapid (în 24-48 ore),  iar acestea asigură, prin trei moduri diferite de acțiune, absorbția azotului atmosferic:

• foliar: bacteria colonizează țesuturile plantei după penetrarea prin stomate;

• rădăcină: se stabilește o simbioză cu rădăcinile;

• rizosferă: planta furnizează zaharuri bacteriilor, în schimbul azotului disponibil.

Tulpina CECT 9690 a bacteriei Azotobacter salinestris a fost identificată într-un mediu salin, așa cum reiese și din denumire, și este rezistentă în condiții dure de pH, apă și mediu de cultură.

VIXERAN^® determină sinteza azotazei, o enzimă care transformă azotul din aer în ioni de amoniu, iar asimilarea foliară a acestora și transformarea lor în aminoacizi se face prin sinteza glutaminei. În sol, aminoacizii sunt preluați prin procesul de nitrificare, proces realizat de microorganismele prezente în sol.

Dacă condițiile pentru dezvoltarea bacteriei sunt nefavorabile, aceasta are capacitatea de a se transforma într-o formă de rezistență, un chist, cu un înveliș gros, rezistent, care permite bacteriilor să aștepte condiții mai prielnice pentru a se dezvolta și pentru a rezista mai bine stresului cauzat de factori externi, cum ar fi perioadele reci de temperatură. De îndată ce condițiile devin favorabile (>5 grade Celsius, umiditate, prezența dextrozei), bacteriile se reactivează și își reiau procesul de dezvoltare și multiplicare.

VIXERAN^® este omologat la un număr foarte mare de culturi de câmp: cereale păioase, porumb, rapiță, floarea-soarelui, cartofi și sfeclă de zahăr, cu o doză unică de 50 grame/hectar. Condițiile optime de aplicare sunt: umiditate > 60%, aplicare dimineața devreme (de preferință), pH-ul solului: 5,5 -9 și volumul de apă 200 - 400 l/ha.

VIXERAN^® este un produs de excepție, care se aplică la culturi de câmp, precum și la culturi speciale.

Momentul recomandat de aplicare, în funcție de cultură:

• Cereale păioase, de la a 4-a frunză desfășurată și/sau de la începutul înfrățirii până la formarea primului internod;

• Porumb, de la a 2-a până la a 6-a frunză desfășurată;

• Rapiță, de la prima până la a 4-a frunză;

• Cartof, de la a 2-a frunză până la începutul formării tuberculilor;

• Sfeclă de zahăr, de la a 2-a până la a 6-a frunză;

• Floarea-soarelui, de la a 4-a până la a 8-a frunză.

Cu o singură aplicare a produsului VIXERAN^®, culturile beneficiază de mai multe avantaje:

• Susținerea creșterii plantelor (Plant Growth Promoter);

• Fixarea biologică a azotului la nivelul aparatului foliar și a rădăcinii;

• Mobilizarea potasiului în plantă;

• Producerea acidului indolacetic (IAA), a giberelinelor (GA3) și a ACC-deaminazei;

• Reducerea pierderilor de azot prin îmbunătățirea capacității de retenție a nivelul solului.

VIXERAN^® produce exopolizaharide (EPS) și lipopolizaharide (LPS), care îmbunătățesc capacitatea de retenție la nivelul solului: cele două zaharide eliberate de tulpina de Azotobacter salinestris CECT 9690 interacționează cu particulele de sol și constituenții organici ai solului. Cele două zaharide acționează ca un „lipici” natural, favorizând agregarea particulelor solului. Îmbunătățirea agregării solului cu ajutorul tulpinii de Azotobacter salinestris CECT 9690 se realizează prin creșterea porozității și reducerea densității, îmbunătățindu-se astfel capacitatea de retenție și schimbul de nutrienți și apă.

În platforma de la Ziua Grâului Bărăgan 2024, produsul VIXERAN^® a fost aplicat unui soi de grâu de la Syngenta, iar rezultatele au demonstrat un spor semnificativ de producție față de martor. Astfel, față de martor, a existat un spor de producție de 308 kg/ha, beneficiu ce se poate traduce printr-un plus de aproximativ 60 euro/ha. Mai mult, din rezultatele prezentate, se poate observa o îmbunătățire a procentului de proteină și amidon.

Rezultatele aplicării Biostimulantului VIXERAN^® în cadrul platformei Ziua Grâului Bărăgan 2024

Articol de: ADRIAN GEANĂ, director marketing protecția plantelor porumb și oleaginoase, în colaborare cu SILVIU CAIMAC, director marketing cereale păioase și tratament semințe la Syngenta România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Conform datelor recente furnizate de Observatorul European al Secetei (EDO)¹, țările europene au experimentat condiții severe și prelungite de secetă de peste doi ani, afectând semnificativ agricultura din cauza temperaturilor extreme și a lipsei de precipitații. La nivel local, fermierii din România sunt, de asemenea, afectați de acești factori, confruntându-se cu provocări continue în ceea ce privește productivitatea și profitabilitatea culturilor, subliniind necesitatea unor soluții specializate pentru a-i ajuta să prospere.

Având în vedere efectele secetei asupra peisajului agricol al țării noastre, fermierii trebuie să se adapteze și să selecteze culturi care pot prospera în aceste condiții dificile, cum ar fi rapița. Rezistența rapiței la diverse condiții climatice o face o alegere ideală pentru multe regiuni agricole din țară, iar ciclul său de creștere relativ scurt permite fermierilor să utilizeze eficient terenul.

Rapița este foarte profitabilă pentru fermieri. Cu toate acestea, este esențial să se ia în considerare rezistența silicvelor de rapiță la scuturare în timpul recoltării. Alegerea hibrizilor de rapiță potriviți este o decizie importantă pentru fermierii care doresc să își maximizeze potențialul de producție și să minimizeze pierderile din cauza deschiderii silicvelor înainte sau în timpul recoltării.

Corteva Agriscience înlesnește fermierilor accesul la soluții precum hibrizii de rapiță Pioneer^®, adaptați la condițiile specifice de sol și climat din regiune. Acești hibrizi sunt apreciați nu doar pentru productivitatea lor ridicată, ci și pentru calitatea superioară a culturii datorită trăsăturilor genetice avansate. Hibrizii de rapiță Pioneer^® sunt concepuți pentru a rezista la scuturare, a se adapta la condițiile de secetă și a se stabili rapid în sezonul de creștere.

De pildă, hibrizii de rapiță PT314 și PT315 oferă o eficiență superioară a utilizării azotului, un conținut ridicat de ulei și o rezistență puternică la boli. În plus, hibridul Pioneer^® PT303 Sclerotinia Protector este foarte apreciat de fermieri pentru rezistența sa excepțională la Sclerotinia.

Roland Heilman, fermier din Tărian, județul Bihor, lucrează 600 de hectare în cadrul societății sale Mady Speed Int SRL, iar 100 ha le-a avut semănate cu rapiță în toamna anului 2023. Hibridul Pioneer^® PT303 Sclerotinia Protector, semănat după o cultură de grâu, a avut un randament de 5.840 kg/ha. „Am început recoltarea la sfârșitul lunii iunie 2024, iar producția a fost excelentă. PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am fost norocoși cu ploaia și am plantat 100 de hectare de rapiță, în întregime cu hibrizii Pioneer^® PT303 Sclerotinia Protector și PT313”, a arătat Roland Heilman.

Noutatea Pioneer^® este hibridul PT312 Sclerotinia Protector, care oferă, de asemenea, beneficii remarcabile, inclusiv rezistență la scuturare, productivitate ridicată, toleranță excelentă la boli, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănat târziu.

Prin angajamentul față de inovație și sustenabilitate, fermierii din România pot depăși provocările agricole actuale și viitoare, asigurând un viitor prosper și durabil pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience sprijină această misiune oferind acces la cele mai noi și mai eficiente tehnologii, disponibile în catalogul pentru rapiță din 2024. 

¹ EDO European Drought Observatory (europa.eu)

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Semințe Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Mă mai minunez, câteodată, nu mereu, că la câte ieșite din comun se fac în țara noastră, nu am mai avea motive de mirare(!). Dar cazul de care vreau să vă povestesc astăzi este de-a dreptul direcționat a arunca la „groapa de gunoi a indolenței și nepăsării” munca de ani buni a mii de oameni. Că așa dorește cu ardoare, „să facă bine” pentru toată lumea, onor MADR. Nu-mi dau seama cine a avut o atât de mare influență asupra domnului ministru, astfel ca acesta, printr-un ordin, OMADR 106/19.03.2024, să modifice cadrul legislativ referitor la condițiile prin care se acordă SCVZ la ovine și caprine, la bovine rămânând aceleași. Cu alte cuvinte, după 14 ani de reglementare comună, acum ajungem la zicala „pentru unul mumă, pentru altul ciumă”, nefiind vorba doar despre discriminarea dintre specii, ci și de multe alte efecte cu implicații majore economice și sociale.

Toate bune și frumoase în OMADR 106, care stabilește modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condițiilor și altor cerințe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic (...) din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, începând cu anul 2024. Numai că, la articolele 101-104 din Ordin, apar problemele care afectează ovinele și caprinele, adică sprijinul urmează a fi acordat tuturor crescătorilor care dețin între 150 și 500 de capete/exploatație sau în zonele montane de la 60 până la 500 de capete/exploatație, înscrisă în BND (SNIIA), dispărând condițiile de eligibilitate pentru acordarea SCVZ din reglementarea de până acum și anume: existența adeverinței de tip A, eliberată de Registrul Genealogic pentru animalele de rasă pură cu certificate zootehnice, și a adeverinței de tip B, eliberată de oficiile județene ale ANZ pentru animalele ce asigură un raport de 35 de femele la 1 berbec/țap de reproducție de rasă pură. Pentru aceste criterii, sprijinul cuplat pentru venit ovine/caprine a fost de 16,94 euro/cap, din fonduri europene pentru peste 2.600.000 de ovine, 90.000 de berbeci și 217.000 de caprine, toate aflate în registre, deci justificate cu adeverință de tip A, la care se adaugă peste 1.800.000 de capete ovine și caprine, cu adeverință de tip B eliberată de OJZ-uri, aflate măcar într-un program de ameliorare.

Constatăm că, la un calcul rotund, ajungem la un efectiv eligibil de aproape 3 mil. de ovine și caprine în rasă pură, care au primit suma de 16,94 euro/cap, și, comparând cu datele publice ale INS din 2023, de 11.692.100 capete ovine și caprine, observăm că, aplicând noile reglementări din OMADR 106, avem un efectiv eligibil de aproape 4 ori mai mare. Oricum am împărți banii, în lumina textului din ordin, rezultă cu mult sub cei 12,54 euro/cap, cât este limita minimă „asumată”, tot de MADR, prin PNS 2023-2027. Nu spun că nu-i bine că vor primi SCVZ într-un an electoral (coincidență sau nu!?) și crescătorii care fac doar producție, dar este o capcană în urma căreia, de la anul, nu se va mai putea acorda SCVZ, pentru niciun tip de animal, în rasă pură sau nu, aflat într-un program de ameliorare sau crescut pur și simplu doar pentru producție. De ce? Pentru că acordarea unui sprijin/cap sub 12,54 euro înseamnă că acest ajutor și-a atins scopul și că, în consecință, nu mai este necesar a se acorda. Deci, niciun bănuț/cap de ovine sau caprine din 2025 până în 2027. Sau poate are ministerul vreo soluție să suplimenteze bugetul astfel încât să se depășească acest prag, o fi făcut deja notificare la Comisie, cine știe de unde sare iepurașul cu rezolvarea acestei dileme?

SCZ-ul între 2011 și 2023, actual SCV 2024, a fost acordat și acum negociat cu Comisia Europeană, în termeni foarte clari și fără echivoc, doar pentru animalele de rasă pură, înscrise atât în Registrele genealogice și aflate în Programele de ameliorare conduse de Registre, sau pentru animalele care îndeplinesc acele condiții minime de control al reproducției și producției, prin achiziția de berbeci/țapi din rasă pură și efectuarea de lucrări de control al producției.

După 14 ani, în urma unei selecții riguroase a animalelor, făcută doar pe baze științifice, conform rezultatelor Controlului oficial al producției, în baza existenței unui Program de ameliorare derulat de un Registru genealogic al rasei respective, cu o contribuție proprie de 30% din cheltuielile pentru COP, cu o serie de restricții privind creșterea animalelor, s-a ajuns astăzi, în urma aplicării magnificului ordin, să nu existe nicio diferențiere, la plată, între fermierii cu animale în rasă pură și cei cu animale doar pentru producție. Și care-i pericolul? vă veți întreba. Primul și cel mai grav, plata de anul acesta, suma întreagă adică, să o ceară Bruxelles-ul înapoi, pe motivul simplu de nerespectare a condiționalităților de acordare a sprijinului; pierderea sutelor de milioane de euro investiți de stat în a ajunge la 3 mil. de capete ovine/caprine în rasă pură prin desființarea Registrelor, prin lipsa unor programe de ameliorare, prin lipsa unui COP care să certifice evoluția genetică și productivă a animalelor, ieșirea crescătorilor din registru, pierderea a peste 2.500 de angajați specializați, ingineri zootehniști din cadrul Registrelor genealogice. De ce ministerul nu a acordat și celorlalte efective, pentru producție, în cazul de față, o susținere diferențiată? Și, astfel, toți crescătorii ar fi fost mulțumiți, fiecare primind o răsplată în funcție de investițiile făcute și de restricțiile de creștere respectate.

Nu știu cum se face sau cine-și bagă coada, că atunci când lucrurile încep să se miște bine într-un sector, trebuie făcut ceva pentru distrugerea lui sau aruncarea în derizoriu a progreselor de până acum. Așa și-n cazul nostru: 3 milioane de capete în rasă pură (aproximativ 12 mil. matcă în total, INS 2023), animale cu certificat de origine care pot fi vândute la prețuri corecte, putând concura de la egal la egal cu alte țări europene sau țări terțe. Sau poate exportul prin deschiderea piețelor arabe deranjează? Foarte bine! Să deranjeze! E și rândul fermierilor români să câștige, după cât muncesc sau investesc! Sau nu e voie? Că altfel nu înțeleg de ce un astfel de ordin al ministerului, care mai și modifică o hotărâre de Guvern din 2023 și prin care se anulează toată truda acestor fermieri din 2011 încoace, iar a altora chiar din 2005, nu are ca efect decât supărarea și revolta crescătorilor pe o astfel de nedreptate. Timp de modificare a ordinului ar mai fi, rămâne să vedem dacă există și voință.

Editorial de: ȘTEFAN RANCU 

Un aspect fundamental al agriculturii este reprezentat de măsurile de combatere a dăunătorilor și a bolilor, acești factori fiind posibile cauze pentru pierderi majore de recoltă și afectarea sănătății culturilor. Din aceste motive, o gestionare eficientă a acestor probleme este esențială pentru a menține o producție sustenabilă și pentru a asigura bunăstarea consumatorilor.

Managementul dăunătorilor în culturile de iarnă este crucial, iar o strategie eficientă începe devreme și implică o combinație de soluții adaptate specific la culturile și condițiile fiecărui fermier. Prin monitorizarea atentă a câmpurilor pe parcursul perioadei de vegetație putem detecta timpuriu dăunătorii, pentru a câștiga timp în aplicarea celor mai bune soluții de combatere.

În momentul în care fermierii stabilesc suprafața care va fi însămânțată cu cereale de toamnă, soiul și cantitatea de semințe necesare și produsele pentru tratarea semințelor, între lunile iunie-iulie, aceștia trebuie să ia în calcul și combaterea integrată a dăunătorilor.

Produse inovatoare pentru a maximiza productivitatea și sustenabilitatea culturilor

Utilizarea produselor inovatoare care asigură atât protecția împotriva dăunătorilor, cât și o nutriție optimă a plantelor ajută fermierii să obțină producții superioare ale culturilor prin menținerea sănătății plantelor. De exemplu, fermierii români pot opta pentru insecticidul Thrintoba^® pentru tratarea semințelor împreună cu fertilizantul tratament sămânță, care vine cu o formulare îmbunătățită, Ympact^® Completo din portofoliul Corteva Agriscience, companie internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură. Aceste produse sunt dezvoltate pentru a oferi atât protecție împotriva dăunătorilor, cât și nutrienți esențiali în primele faze de vegetație, garantând astfel o dezvoltare optimă a culturilor și o rezistență sporită la condițiile de iarnă.

Thrintoba^® 20 CS este un insecticid destinat tratamentului semințelor de cereale păioase care acționează asupra sistemului nervos al insectelor prin contact, ingestie și vapori. Mai mult decât atât, Thrintoba^® are și proprietăți repelente, ceea ce înseamnă că dăunătorii care ajung în zona de protecție din jurul semințelor sunt fie combătuți, fie îndepărtați.

Pe lângă protecția împotriva dăunătorilor, nutrienții joacă un rol fundamental în dezvoltarea sănătoasă a plantelor. Fertilizantul tratament sămânță Ympact^® Completo contribuie semnificativ la îmbunătățirea energiei germinative și a sănătății tinerelor plăntuțe. Acesta optimizează aportul de nutrienți și favorizează dezvoltarea sistemului radicular, stimulând astfel creșterea plantelor și sporindu-le rezistența la diferiți factori de stres. În plus, Ympact^® Completo asigură un start excelent al culturii într-o manieră sustenabilă, prin creșterea activității microorganismelor benefice și îmbunătățirea calității solului din jurul semințelor.

Implementarea acestor soluții integrate de management al dăunătorilor și de fertilizare oferă fermierilor posibilitatea de a maximiza productivitatea și sustenabilitatea culturilor. Monitorizarea și intervenția rapidă, alături de utilizarea unor produse de calitate, pot face diferența între o recoltă de succes și una compromisă. Prin adoptarea unor astfel de strategii inovatoare, fermierii pot asigura o dezvoltare sănătoasă a culturilor de cereale păioase și o protecție eficientă împotriva dăunătorilor, contribuind astfel la creșterea productivității și a profitabilității.

Corteva Agriscience dezvoltă soluții eficiente și inovatoare care contribuie la protecția și nutriția plantelor, asigurând astfel o dezvoltare robustă și o rezistență sporită la condițiile de mediu. Prin integrarea acestor produse în strategia lor de management, fermierii pot atinge performanțe remarcabile și pot asigura sustenabilitatea culturilor lor pe termen lung.

Autor: Vasile Folea, Customer Technology & Digital Specialist Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!