Fermierii români ar putea ajunge, „într-o zi”, să producă porumb la un nivel similar cu omologii lor francezi, însă în prezent nu este cazul ca autoritățile de la București să se laude că România a ajuns pe primul loc la productivitate în blocul comunitar, în condițiile în care țara noastră seamănă porumb pe 2,6 milioane de hectare, iar Hexagonul însămânțează sub un milion ha, susține preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT), Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai mari producători agricoli din judeţul Ialomiţa.

„Nu este normal să ne lăudăm că am ajuns primii în UE, când România cultivă 2,6 milioane de hectare cu porumb, în comparaţie cu Franţa, care cultivă sub un milion de hectare cu porumb. Haideţi să ne lăudăm când e cazul să ne lăudăm, nu aşa, comparând mere cu pere. România are potenţialul necesar să producă porumb la nivelul Franţei şi cred că într-o zi se va întâmpla lucrul acesta, pe aceeaşi suprafaţă să producem 10 tone la hectar ca în Franţa. Eu cred că în următorii zece ani”, a afirmat Sitaru, citat de presa centrală, cu ocazia RALF 2018, care a avut loc joi, 8 noiembrie 2018, la București.

Conform precizărilor producătorului de porumb, în prezent, în ceea ce privește statisticile, la calculul randamentelor, impactul negativ semnificativ este generat de fermierii mici.

„Micii producători nu folosesc seminţe certificate, nu folosesc tehnologii adaptate la condiţiile de acum şi nu sunt luaţi în seamă prea mult în vederea stabilirii statisticilor. Dar, prin politici agricole, se pot face multe. Politica poate să facă şi cooperative, acolo unde sunt necesare. Nu trebuie să ne înregimentăm toţi în cooperative, fermierii decid singuri ce formă de asociere e mai bună pentru ei. O cooperativă înseamnă o birocraţie mai mare, iar într-o asociaţie poţi face multe lucruri, dar cu o birocraţie mai puţină”, afirmă Sitaru.

Comentând afirmațiile autorităților de resort în ceea ce priveşte producţia de cereale din anul 2018, una care ar urma să fie record, fermierul ialomițean a precizat că, cităm: „Optimismul acesta de la minister este unul deşănţat cu recorduri peste recorduri şi irigaţii peste irigaţii pe care eu nu le-am văzut pe nicăieri”.

„Într-adevăr, fermele organizate din România obţin producţii europene. La porumb, la membrii asociaţiei noastre, producţia nu este sub 10 tone/ha. Problema este, repet, la micii producători. Eu am făcut un studiu anul trecut în asociaţie şi am întrebat fermierii ce producţii au obţinut. Am constatat că producţia la toate cerealele a fost peste media europeană, la porumb peste 10 tone şi ceva la hectar şi peste 7 tone şi ceva la grâu. Media europeană nu este de 10 tone la porumb, doar Franţa face atât, este undeva între 7 şi 8 tone/ha, dar, sigur, noi suntem într-o zonă favorabilă, cu pământuri foarte bune. Probabil că în alte zone din ţară este mai rău, dar să te lauzi cu o producţie de 15 milioane de tone de porumb este puţin forţat. Se poate însă face în România, pentru că a progresat foarte mult cercetarea din genetică, sunt soiuri foarte bune, tehnologia este alta, sunt tehnologii de păstrare a produselor, sunt depozite de păstrare a recoltei, dar mai e loc, pentru că producţia va creşte în continuare şi degeaba facem producţie bună dacă o vindem prost”, a explicat preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice.

Potrivit datelor vehiculate de acesta, preţul porumbului variază între 630 şi 640 de lei/tonă. Sitaru a spus că acesta este „un pic mai bun ca anul trecut, dar mult mai prost la noi, în România, decât pe bursă”.

APPR: Și totuși UE importă porumb

În ciuda veștilor bune legate de previziunile privind producția de porumb din acest an, conform datelor CEPM și APPR, după ce în sezonul 2017 - 2018 Uniunea Europeană (UE) a ajuns cel mai important importator mondial de porumb, blocul comunitar se află în proces de consolidare a acestei poziții, iar importurile au crescut deja cu 14% la începutul lui noiembrie, față de perioada corespunzătoare a anului trecut.

„Brazilia, cu o cotă de piață de 41%, este în prezent principalul său furnizor. Importurile în creștere, provenind din țări ale căror standarde și condiții de producție nu sunt la fel de stringente ca cele impuse producătorilor europeni, ajung să exercite presiune asupra prețurilor europene ale porumbului!”, afirmă oficialii CEPM și APPR.

Arnaud Perrein, vicepreședinte al CEPM și președintele APPR, a afirmat că, deși România încheie un an agricol favorabil, situația fermierilor rămâne fragilă pe termen mediu, dată fiind meteo-dependența culturii de porumb.

„În afara secetei care afectează ciclic România, trebuie menționat că peste 30% din sămânța de porumb utilizată este necertificată, ceea ce rămâne una dintre vulnerabilitățile țării noastre pentru această cultură, iar performanța națională este afectată de fărâmițarea terenurilor agricole”, a precizat fermierul francez, cu afaceri în România.

Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.

Investițiile majore din sectorul agricol au generat o performanță spectaculoasă, agricultura românească făcând paşi majori spre modernizare, ale cărei efecte se văd în producţiile tot mai mari, au anunțat analiştii KeysFin printr-un raport, aceștia adăugând că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie.

„S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, se precizează într-un comunicat KeysFin de marți, 30 octombrie 2018.

Specialiștii companiei citate mai precizează că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de opt miliarde de euro, susţin experţii de la KeysFin, într-o analiză privind evoluţia businessului din acest sector.

„Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane de tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Şi la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut”, se arată în documentul postat.

Opt miliarde de euro, cifra de afaceri în agricultură

Conform analizei, în agricultura românească activează în prezent aproximativ 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri), iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Datele KeysFin arată că afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% raportat la 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde de lei.

„Rezultatele excelente de producţie pentru grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor”, susțin experţii.

Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246.

În plus, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1.450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

„Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia.

Costul mediu per angajat în agricultură în 2017 - 3.540 lei

Același document relevă faptul că numărul angajaţilor din agricultură s-a majorat cu șase procente faţă de 2013, până la un total de 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Anul trecut, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

„Şi în acest sector, ca şi în alte domenii ale economiei, criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult”, explică analiştii.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare, cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de Promat Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutions Network SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, Smithfield România SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA, cu 531,5 milioane lei, Agrisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei).

2018 – numărul insolvențelor a crescut

Documentul publicat de compania citată mai arată, de asemenea, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanţare la efectele blocajului financiar.

„De exemplu, numărul companiilor în insolvenţă din sector a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăţilor din lanţul financiar”, se mai scrie în comunicat.

Analiza KeysFin arată că, după construcţii şi industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017), mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Agricultura se află tot pe locul trei, după activităţile profesionale şi construcţii, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

„Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanţare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% faţă de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este şi faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% faţă de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei sunt restanţe de peste un an, care reprezintă 54% din total, faţă de doar 40% cât erau în 2013. În acelaşi timp, ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, precizează specialiștii.

Potrivit analiștilor, chiar dacă pe ansamblu evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţă partenerilor de afaceri.

„În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidentelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Pentru a fi în continuare competitivi, fermierii români trebuie să acceseze ultimele tehnologii

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii susțin că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie sa apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii, subliniază analiştii.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050 patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Potrivit adjunctului șefului Direcției pentru Agricultură Județeană Caraș-Severin, ing. Pavel Nefir, la nivel de județ, anul în curs a fost unul excelent pentru producția de porumb, în condițiile în care aproximativ 80 de procente din acest total au fost obținute de micii fermieri.

„Anul 2018 a fost unul excelent pentru producţia de porumb, la nivelul judeţului Caraş-Severin. Din cele 21.000 de hectare cultivate cu această cultură, circa 80% aparţin micilor agricultori şi 20% fermelor mari. Producţia este una foarte bună - circa 5.500 de kilograme-boabe la hectar, până la această dată, cu tendinţă de creştere la aceste producţii. La porumb, producţia a fost recoltată, până la această dată, pe 74% din suprafaţa totală cultivată”, potrivit adjunctului DAJ Caraș-Severin.

Şi la floarea-soarelui s-a obţinut o producţie bună, recoltarea fiind aproape de final. La soia a început, de asemenea, recoltatul, preconizându-se o producţie bună, până la momentul actual.

„Deşi s-a arătat a fi un an cu probleme, anul agricol a demonstrat că rezultatele au fost mulţumitoare, bune şi chiar foarte bune”, a subliniat directorul-adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Caraş-Severin.

Conform aprecierilor acestuia, nu numai prășitoarele sunt performerele acestui an agricol. Nefir precizează în acest context că fermierii cărășeni sunt mulţumiţi şi de recoltele de fructe din această toamnă. La măr, spre exemplu, la nivelul judeţului producția va atinge un total de circa 8.000 de kilograme la hectar, producţie de foarte bună calitate.

Pe de altă parte, temerile horticultorilor din județ sunt cu privire la valorificare.

„Ne îngrijorează şi pe noi, dar şi pe agricultori, faptul că sunt posibilităţi foarte reduse de valorificare a producţiei de mere. În anumite zone ale judeţului, agricultorii prelucrează fructele, obţinând sucuri naturale de o valoare deosebită. Posibilităţile de prelucrare sunt scăzute şi insuficiente pentru producţia pe care o avem în acest an, şi la mere, dar şi la pere şi la alte fructe. Din păcate, nici depozite, momentan, nu avem. Dorinţa agricultorilor este de a realiza aceste depozite, pentru a putea păstra producţia pe o perioadă mai îndelungată”, a conchis ing. Pavel Nefir.

În condițiile în care se dorește susținerea producătorilor autohtoni de miere inclusiv prin programe școlare, procesatorii de materie primă românească se plâng că retailerii încearcă să le impună un discont care ajunge uneori chiar și la 50 de procente din prețul la raft, a declarat vineri, 14 septembrie 2018, Răzvan Coman, directorul fostului Combinat Apicol Băneasa, actual Complex Apicol „Veceslav Harnaj”.

„În momentul în care noi venim doar cu miere românească, una care nu-i amestecată cu altceva, astfel încât să-i putem scădea prețul, (...) hipermarketurile (...) ne cer disconturi extraordinar de mari, unele care nu sunt concurențiale și care ajung chiar și la 45-50 de procente”, a răspuns Coman unei întrebări cu privire la absența aproape totală de pe rafturile marilor magazine ale produselor Asociației Crescătorilor de Albine din România.

În cadrul unei conferințe de presă ocazionată de deschiderea oficială a celei de-a XIX-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, eveniment care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa în perioada 14-16 septembrie 2018, șeful combinatului apicol a explicat cum anume își permit unii furnizori să livreze „miere” la 8,5 lei kilogramul, iar la raft aceasta să se vândă cu doar 9 lei (disconturi și alte taxe incluse).

„Un borcan de 900 ml înseamnă un kilogram de miere. Imaginați-vă prețul unui kilogram de miere la en-gros de 8,5 lei. Găsiți acum în magazine, la raft, de vreun an de zile încoace, produs la 9 lei kilogramul. Cum poate fi aceea miere? Cu TVA cu tot și cu discont?”, se întreabă retoric Răzvan Coman. „Imaginați-vă că avem transport de probe, pentru a le face analizele să vedem dacă sunt bune. Apoi, analizele interne, uzinale, efectuate la un laborator acreditat. Mergem mai departe, pentru că, în România, nu există laboratoare care să ne facă analize pe modificat genetic, pe o gamă întreagă de pesticide, ca să nu mai vorbesc de neonicotinoide. După, mierea fiind bună, intră în procesul de achiziție și se transportă către procesator. Produsul se filtrează primar, pentru a scoate din ea diverse impurități. Urmează îmbutelierea, etichetarea, transportul către distribuitor și distribuitorul. Cum ne putem explica că un borcan de 900 ml cu miere pe care l-am achiziționat cu 8,5 lei să zicem, să-l punem la vânzare cu 9 lei? Vă spun eu cum: - iau kilogramul de miere și mai cumpăr încă cinci kilograme de miere din China, care sosește la jumătate de preț, chiar și mai jos, le amestec în proporție 10-20 la sută miere din România, iar restul din China și, astfel, pot pune la raft cu 9 lei. (...) În afară de faptul că mințim consumatorul, situația în sine mai are o implicare majoră, și anume va duce, dacă nu va fi reglementată, la stoparea producției autohtone de miere sau diminuarea ei extraordinară. Și asta, pentru că-l sufocă pe producător”, a mai precizat oficialul Complexului Apicol „Veceslav Harnaj”.

Ne învârtim în jurul cozii cu modificarea Legii 383/2013

Modificarea Legii Apiculturii nr. 383/2013, prin proiectul de act normativ PL-x nr. 221/2017, se află încă în discuție la Camera Deputaților, una dintre principalele reglementări fiind și aceea potrivit căreia producătorii, procesatorii și comercianții au obligația de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine pentru mierea de albine și țara de origine sau locul de proveniență pentru produsele apicole.

De asemenea, se are în vedere obligația producătorilor, procesatorilor și comercianților de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine și procentul de participare la amestec pentru mierea, produsele apicole și amestecurile acestora din comunitatea europeană și/sau țări terțe, respectiv amestec de miere provenită din Uniunea Europeană, amestec de miere provenită din afara UE, amestec de miere provenită din UE și din afara UE.

Conform spuselor șefului Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, situația din rețelele de retail, cu „miere” ieftină la raft, se întâmplă și din cauza slabei informări a clientului privind proporția amestecului de materie primă. În prezent, pe fondul amendării PL-x nr. 221/2017, producătorii români de miere nu pot cere împiedicarea cupajării, proces care permite comercializarea uneori a unor produse de calitate îndoielnică la raft (cel puțin în ceea ce privește „mierea” amestecată), ci măcar etichetarea corespunzătoare, astfel încât clientul final să aleagă în cunoștință de cauză.

„Legat de această cupajare, vreau să-i informez pe apicultori și pe consumatori că există astăzi în dezbatere, în Parlamentul României, Legea Apiculturii, în care noi am solicitat să nu se mai facă această cupajare. Cum însă nu este posibil să nu se mai facă cupajare pentru că Directiva Europeană 2001 permite astăzi acest amestec – miere UE cu non-UE sau amestec non-UE – am solicitat măcar să existe obligativitatea de a trece pe etichetă proveniența mierii și procentul de participare în acest amestec, încât consumatorul să poate alege ce dorește să consume. Astăzi, consumatorul nu știe ce consumă pentru că pe etichetă nu sunt trecute țările de origine și nici procentul de participare la acest amestec”, a afirmat Fetea, vineri, 14 septembrie 2018, în deschiderea Târgului Național al Mierii, ediția de toamnă. „Am participat la acea discuție. A fost prima ședință a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților aferentă acestei sesiuni parlamentare. Problema este că nu au fost încă lucrurile lămurite, legate de a trece procentul de participare în amestec. Deputații au fost de acord și am văzut că și forma care a ieșit de la Senat a fost una favorabilă pentru apicultură, să treacă acest procent. Directiva 2001 nu prevede așa ceva. (...) Eu cred că va ieși sub forma pe care o dorim noi, dar că va mai trebui să ne întâlnim de vreo două-trei ori”.

Bucureştenii sunt aşteptaţi în acest weekend la cea de-a XIX-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii, care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa

Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), ediţia de toamnă a târgului reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

La actuala ediţie participă 123 de producători, deşi solicitările de participare au fost mult mai mari, iar organizatorii iau în calcul extinderea acestei suprafeţe pentru viitoarele târguri.

„Ne gândim să extindem această suprafaţă, având în vedere interesul bucureştenilor pentru acest eveniment. Aşteptăm bucureştenii an de an cu produse proaspete şi la preţuri accesibile, dar mai ales cu produse româneşti, pentru că în marile lanţuri de magazine, la raft, nu mai găsim miere curată, ci doar miere amestec din UE sau ţări non-UE. Cred că ACA, prin procesatorul nostru, Combinatul Apicol, este singura care nu importă şi nu procesează decât miere românească. Tot ceea ce este expus la standuri provine de la apicultori care au venit cu buletin de analiză, produsele lor sunt certificate şi vin cu buletin de analiza. Din acest punct de vedere, nu va fi niciun risc”, a adăugat Ioan Fetea.

Potrivit datelor ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de trei-patru ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, având un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Producţia totală de miere din acest an se ridică la 17.000 - 18.000 de tone, fiind uşor mai bună decât cea de anul trecut. Mierea de salcâm este cea care a salvat sectorul în 2018, a spus același preşedinte al ACA.

„Anul 2018 este un an mai bun decât 2017. Dacă în 2017 producţia de floarea-soarelui a salvat sectorul într-o mare măsură, în 2018 ne-a salvat salcâmul, care a dat producţii deosebite, de calitate, pentru că floarea-soarelui, care acoperă 40% din producţia de miere, nu a asigurat nici 20% anul acesta, pentru că nu a durat culesul decât cinci-șapte zile anul acesta”, a conchis Fetea.

Într-o declarație publică, Ioan Rus, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Mureș, a precizat că randamentul la hectarul cu grâu, aferent anului agricol 2017-2018, a fost de 4.972 de kilograme, peste media ultimilor doi ani, în ciuda unei veri ploioase, a anunţat, luni, 10 septembrie 2018, conducerea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş.

Conform șefului instituției citate, producţia totală de grâu se ridică la 143.868 de tone, cantitate recoltată de pe o suprafaţă de 28.936 de hectare.

„În primele 8 luni ale anului 2018 am avut în judeţ şi perioade mai dificile din punct de vedere meteorologic, precipitaţiile căzute începând cu prima decadă a lunii iunie, până în 20 iulie 2018, au afectat parţial nivelul producţiei de cereale, atât cantitativ, cât şi calitativ. Au fost afectate aproximativ 595 ha de culturi în teren arabil, livezi, viță-de-vie, păşuni şi fâneţe, din care suprafaţa de 242,60 ha a fost afectată de spălări şi băltiri din cauza ploilor abundente. Cu toate acestea, recolta totală de cereale păioase a înregistrat creşteri faţă de anul trecut, meritul fiind în primul rând al fermierilor, prin efortul făcut pentru dotarea cu utilaje performante, aplicarea unor tehnologii moderne de cultură. La toate acestea se adaugă şi acordarea la timp a subvenţiilor cuvenite (...) Comparativ cu anul 2017, când s-au recoltat 131.272 de tone de pe 27.292 (4.810 kg/ha), şi cu anul 2016, când de pe o suprafaţă mai mare, de 30.706 de hectare, s-au recoltat 131.947 tone (4.297 kg/ha), producţia din acest an este una foarte bună”, a precizat pentru presa centrală directorul DAJ Mureş, Ioan Rus.

Nu în ultimul rând, acesta a adăugat că, în 2018, s-a obţinut o producţie totală de cereale păioase de 201.596 de tone, faţă de 190.000 de tone, cât s-au obţinut anul trecut.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă la grâu. Anul trecut, au fost şi spice şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu sunt raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Datele asumate și prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, marți, 28 august 2018, relevă că producția de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de cea de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone.

Și asta, a adăugat membrul Executivului Dăncilă, în ciuda faptului că 2018 a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari”, a precizat Petre Daea. „Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să și-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru, fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşește 10 milioane de tone de grâu”.

În plus, ministrul Agriculturii a precizat că, în 2018, cea mai dificilă perioadă pentru grâu a fost în perioada de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut în cadrul unei exploatații agricole care a furnizat date de specialitate, „în 30 de zile a avut doar patru zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara”.

Şeful MADR a mai spus că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Statisticile ministrului de resort relevă că producția de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat, în total, peste cinci milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Per total, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Totodată, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, plus 9,5% faţă de anul trecut (1,271 milioane tone şi o medie de 4.731 kg/ha în 2017).

În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha. Anul trecut, s-au raportat 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.598 kg/ha.

În 2017, oficialii au a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb.

Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta „a sărit” la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape de 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie-record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.

Potrivit statisticilor disponibile, în rândul statelor membre ale blocului comunitar (UE28), anul trecut, țara noastră ocupa primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa.

Nu în ultimul rând, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, este stupefiat de turnura pe care au luat-o lucrurile ca urmare a tăvălugului mediatic și social apărut ulterior afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform cărora porumbul de pe suprafața imediat apropiată de locul unui mistreț răpus de pestă porcină africană (PPA) ar trebui izolat și neutralizat... prin ardere, dar și de prevederile unui ordin intern semnat de același oficial guvernamental.

În numai două zile de la publicarea informațiilor în cotidianul Libertatea și, apoi, dezmințite pe rând, în aceeași zi, la Antena 3, Agerpres și Realitatea, de același Petre Daea, presa internațională deja trimite solicitări de acreditare pe lângă Agenția Națională Sanitară Veterniară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și sună încontinuu la birourile din România ale exportatorilor de bunuri agricole tranzacționabile (în acest caz, porumb) pentru a-i întreba de situația fitosanitară a materiei prime românești.

Tabără consideră a fi inadmisibilă afirmația potrivit căreia porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul PPA, dar și situația în care, în România, au fost aduși specialiști danezi în gestionarea crizei generate, în condițiile marginalizării omologilor români.

Practic, totul a început cu un ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (OMADR), 1295 din 3 august 2018 (un fel de circulară internă, adresată doar Direcțiilor Agricole Județene din țară, curios), care a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe ministrul de resort, Petre Daea, să se contrazică în aceeași zi.

Conform unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți, se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (nici până la această oră) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!!

În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane de tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate. Pe de altă parte, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, afirmă că ne-am putea duce inclusiv spre 15 milioane de tone de porumb boabe.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Practic, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres în aceeași zi.

Tot în comunicatul DAJ Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Despre tot acest haos comunicațional care a generat inclusiv temeri printre cumpărătorii internaționali de porumb românesc, le-a dat practic apă la moară acestora pentru a impune creșteri negative de preț la materie primă și a determinat mass-media mainstream la nivel mondial (Reuters și Bloomberg) să ne ia la întrebări, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Tabără, nebunia mediatică apărută ulterior afirmațiilor privind neutralizarea plantelor din zona imediat apropiată a unui focar confirmat de PPA (arderea/neutralizarea/dezinfectarea plantelor potențial infestate) și amalgamul de informații ulterioare care se bat cap în cap, cum că virusul PPA ar putea avea drept vector sămânța de porumb și de floarea-soarelui exportate a degenerat. Deja, străinii își pun semne de întrebare și își freacă mâinile în privința unui orizont în care porumbul românesc ar putea fi subevaluat. Manipularea este în toi. Cum vedeți situația asta?

Valeriu Tabără: Este ceva incredibil ce tâmpenie s-a putut face. În privința celor afirmate de dumneavoastră cu presupunerile străinilor, este o mare tâmpenie pentru că virusul nu este un agent patogen pentru ceea ce înseamnă partea vegetală, așa cum la vremea respectivă nici E-coli nu era o bacterie care să pătrundă în interiorul plantelor. Pentru că am amintit de E-coli, transmiterea sa la om provenea din lipsa igienei.

Aici este inadmisibil să se vorbească de faptul că porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul pestei porcine africane. Nu este există așa ceva. Și dacă ar fi, prin absurd, o secvență de virus să adere la o plantă, inclusiv roua de dimineață spală frunzele. Dacă mistrețul a trecut prin porumb, roua de dimineață spală planta. Nu este necesar să incinerezi planta respectivă pentru că ar fi purtătoare de virus. Pe tulpină, în afară, virusul nu rezistă, chiar dacă a rămas de la o trecere.

Tot ceea ce înseamnă chestiunea legată de infestarea părții vegetale, copaci și nu știu mai ce este o prostie. Altceva este dacă folosesc produse de proveniență animală pentru hrană sau export. În cazul porumbului însă, nu este nicio problemă legată de infestarea cu PPA.

R.F.: Din punct de vedere tehnic, atunci când este contractat și părăsește teritoriul României, porumbul este însoțit de certificate fitosanitare?

V.T.: Sigur, porumbul pleacă cu un certificat fitosanitar. Sunt vizate anumite boli, anumiți agenți patogeni. De pildă, putem vorbi de fuzarioză, de micotoxine, partea respectivă care aparține de porumb ca plantă, dar nu partea aceasta de virusuri de origine animală. Cel care a lansat treaba aceasta a făcut o foarte mare greșeală. Nu știu cine este respectivul. Am auzit și eu și m-au întrebat foarte mulți oameni. (...) Pe când o măsură să ardem pământul pe unde calcă porcii sau să dăm foc apei prin care au trecut? Este același lucru. În primul rând, nu ai cum să incendiezi porumbul acum, pentru că nu arde. Îți trebuie remorci și tone de substanțe inflamabile. Cine poate face treaba asta?

R.F.: Cine eliberează aceste documente de export la materia primă?

V.T.: Ele sunt certificate de Laboratoarele de Carantină Fitosanitară din țară. Probe pot să fie luate de beneficiari și să fie analizate oriunde în lume. Aceste certificate sunt comune la nivel de comerț internațional, pentru că trebuie să respecte legile OMC.

R.F.: Să ne gândim la un scenariu. Să luăm în calcul că un om obișnuit care are în gospodărie un porc posibil purtător de PPA, acest om devenind vector. Să ne gândim că el poate este arendaș și manevrează și materia primă recoltată, și utilajele aferente necesare. Devin astfel toate aceste obiecte vectori purtători de virus?

V.T.: Acolo este o altă problemă și asta este una dintre cele mai mari greșeli făcute până acum, și anume de a nu verifica ceea ce înseamnă deplasarea oamenilor. Omul a fost principalul vector. Eu am fost acum două săptămâni în Tulcea și am ajuns seara undeva, în drum spre Jurilovca, unde am stat două zile. N-am văzut pe nimeni făcând dezinfecție. Acum vin din Ialomița. Am fost undeva la Țăndărei. Nimic. Rămăsese un fel de plapumă pe drum care nu înseamnă nimic, chiar dacă este cu spumă. Dezinfecția se face altfel – roata automobilului trebuie să treacă cu o treime prin soluție, nu pe pânză de genul respectiv. A fost gestionată în mod neprofesionist această chestiune.

Este un lucru și mai grav. Cum am putut ajunge, când în România sunt specialiști, să-i aduci pe alții din Danemarca? Desconsiderare totală față de sistemul de specialiști din România. Eu o consider o greșeală imensă. Nici cei de la academie, nici universitarii nu au fost consultați, se pare că nici chiar Consiliul Științific al ANSVSA.

Pe de altă parte, nu are absolut nimic porumbul boabe pregătit, ambalat, depozitat ș.a.m.d., nu are absolut nimic. Pot garanta fără probleme. Nu este vector. Este o greșeală să se afirme acest lucru.

O prostie imensă făcută care nu avea ce căuta în spațiul public de dezbatere, pe care alții o speculează fără rușine. Este vorba de câștig și de exploatarea unei resurse fantastice pe care o are România, și anume cea de porumb și de floarea-soarelui.

R.F.: Pentru ce au fost aduși acești experți din Danemarca?

V.T.: Nu știu. Să rezolve problema PPA, de parcă Danemarca este marea purtătoarea de virusuri și au mari specialiști. La noi, condițiile sunt cu totul și cu totul altele.

R.F.: Anul acesta, care sunt previziunile dumneavoastră privind potențialul de dezvoltare și de producție ale culturii de porumb și floarea-soarelui?

V.T.: Producția nu este rea, dimpotrivă. S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era la fel peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui și chiar și soia arată excepțional. Din punctul acesta de vedere, în cazul porumbului și al florii-soarelui, ar fi mare păcat dacă se așază o pată nejustificată pe producțiile României. Iese cu consecințe formidabile. Am vorbit chiar ieri (n.r. - miercuri, 8 august 2018) cu fermieri care sunt teribil de îngrijorați de aceste chestiuni scoase aiurea. Asta, când tu ai producția asta atât de mare... Pe de altă parte, este distrus sectorul porcin. Păi, ce fac cu porumbul? Îl vând subevaluat? Și așa noi nu gestionăm cum trebuie piața produselor agricole în România, de câțiva ani buni. Nu știu cine are interesul să nu gestionăm piața corespunzător.

R.F.: Anul acesta, cu cât aproximați că vom ieși la porumb și la floarea-soarelui?

V.T.: După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar.

Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional. Iar ca producție totală, estimez una de aproape 15 milioane de tone. Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm.

În fine, la floarea-soarelui ne putem duce fără probleme la peste 2,5 – 3 milioane de tone.

În săptămâna 30 iulie – 5 august 2018, starea de vegetație a culturii de porumb din Hexagon s-a deteriorat vizibil, a anunțat agenția specializată FranceAgriMer, ca urmare a vremii uscate și călduroase care și-a pus amprenta în acest an asupra recoltelor celui mai mare producător al blocului comunitar UE28, în timp ce în România, în perioada 7-13 august 2018, la porumb se va menţine o stare de vegetaţie bună.

Temperaturile deosebit de mari înregistrate în Franța și în nordul Europei generează pe zi ce trece temeri din ce în ce mai mari cu privire la cantitatea finală de cereale care ar urma să fie recoltată de statele Uniunii Europene (UE28).

În raportul său săptămânal, FranceAgriMer estimează că doar 66 la sută din suprafețele însămânțate cu porumb erau în condiții excelente la data de 29 iulie 2018, în comparație cu 71%, cât se estimau cu o săptămână în urmă, și cu 79 procente, în aceeași perioadă a anului trecut.

Nu mai puțin de 96 la sută din totalul culturii de porumb se afla în stadiul critic de înflorire a inflorescențelor femele la finele săptămânii trecute, față de doar 89 de procente, cât se înregistrau cu o săptămână înainte, afirmau specialiștii FranceAgriMer.

Teoretic, recoltatul culturii grâului a luat sfârșit la data de 29 iulie 2018, cu zece zile înainte de media cincinală, cu 71 la sută din totalul însămânțat în stare bună și excelentă, în creștere față de cele 67 de procente, câte se înregistrau cu un an în urmă.

Nu în ultimul rând, recolta de orz de primăvară a Franței era în proporție de 98 la sută în silozuri la data de 29 iulie a.c., în comparație cu doar 70%, cu o săptămână în urmă.

În comparație cu situația din România, la noi în țară, în perioada 7-13 august 2018, porumbul îşi va menţine o stare de vegetaţie bună, iar fenologic va parcurge maturitatea în lapte (50-100%) şi ceară (20-100%) în aproape toată ţara, precum şi înflorirea-mătăsirea şi umplerea bobului (30-100%) în zonele nordice si centrale.

Aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al țării. Izolat, în nordul și în sud-vestul Dobrogei, precum și în sud-estul Moldovei, se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și puternică).

Sub aspect termic, în România, intervalul citat se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

Fermierii români se apropie de definitivarea recoltatului la orz (99,5 la sută deja în silozuri), la orzoaica de toamnă producătorii agricoli autohtoni au cules deja 99% din cantitatea de materie primă obținută, în timp ce la grâu ne aflăm la un procentaj al recoltatului de 91 la sută, a anunțat marți, 24 iulie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise de postul Antena 3.

El a precizat că face aceste afirmații în condițiile în care sunt din ce în ce mai multe voci care afirmă că în acest an agricol, cerealele recoltate nu ar fi de foarte bună calitate din cauza umidității deosebit de mari, instalată ca urmare a precipitațiilor căzute din abundență în ultimele 30 de zile.

În plus, el a spus că doar umiditatea din sol a împiedicat recoltarea completă și la timp a culturilor agricole.

„Aprecieri pot face și le fac, pentru că trebuie făcute. De ce? Pentru că în ultima perioadă am observat o temă perfidă de acțiune, asupra calității produsului, pentru a face presiune pe preț. Lucrurile nu sunt așa. Mai mult ca mine în câmp n-a fost nimeni, din cei care vorbesc, pentru că fermierii nu vorbesc că n-au timp de vorbe. Ei, săracii, anul acesta, din 30 de zile de când au început recoltatul la grâu, am vorbit cu o parte dintre ei, dar în toate zonele țării n-au avut mai mult de cinci zile consecutiv de recoltat. Și, iată că, la ora actuală, în România, ne apropiem de încheierea recoltatului la orz, mai sunt 0,5 procente și se încheie recoltatul, la orzoaica de toamnă un procent, la grâu mai avem 9 procente. Grâul a încolțit acolo unde el a căzut și haideți să vă spun – tot agronomul din mine vorbește, nu ministrul Agriculturii, dar cu răspunderea pe care o am față de față, față de acest domeniu în care m-am consacrat ca specialist – ieșirea seminței din repausul seminal se face numai atunci când umiditatea este prezentă la nivelul bobului. Ploile acestea au fost cantitativ extraordinare, dar nu pe toată durata zilei. Au căzut 20-25 de litri, dar după câteva ore a ieșit soarele. N-am putut intra în sol ca să putem să lucrăm. Întârzierile la recoltat nu s-au datorat umidității de împrumut ca urmare a faptului că au apărut ploile, ci din cauza faptului că umiditatea în sol nu permitea să intre asemenea utilaje extraordinare. România s-a dotat frumos, fermierii sunt bine dotați, se dotează în continuare, au o conduită exemplară, au o muncă excepțională, au gândire economică formidabilă, fermierii români sunt astăzi între primii fermieri din Europa”, a afirmat Petre Daea în emisiunea televizată.

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 25-31 iulie 2018, la cultura de grâu de toamnă va fi posibilă finalizarea lucrărilor de recoltare în majoritatea regiunilor agricole, iar la culturile întârziate fenologic din zonele nordice şi centrale aflate la maturitatea deplină (30-100%) se va continua recoltarea.

Datele MADR arată că în toamna anului trecut au fost însămânţate 2,015 milioane de hectare cu grâu, 652.158 de hectare cu rapiţă de toamnă, 262.700 de hectare cu orzoaică de toamnă și 262.810 hectare cu orz.