productie - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole
Joi, 02 Mai 2024 18:49

Luați-vă o clipă de liniște

Auzim cu toții, din ce în ce mai des, că omenirea este în criză, iar dacă luăm în calcul posibilitatea ca efectele schimbărilor climatice să fie atât de grave pe cât preconizează unii analiști, atunci sintagma este cât se poate de reală. Din păcate, la asta se adaugă propagarea fără precedent a informației care, pe lângă beneficiile incontestabile, aduce și un surplus de haos în mințile oamenilor.

Suntem bombardați cu informații pe care cu greu le mai putem discerne. Cele mai multe au un conținut apocaliptic și dezvoltă o spaimă și o angoasă cu care probabil oamenii nu s-au mai întâlnit până acum. Pentru că altfel istoria ne arată că de crize omenirea nu a dus lipsă. Sunt acum oameni care au lipsuri sau suferă nedreptăți? Au fost tot timpul, că altfel nu ar fi fost atâtea răscoale și revoluții. Despre război, ce să mai vorbim, până acum câteva secole războiul era principala ocupație a bărbaților.

Sunt acum oameni cu idei ce ni se par greșite? Istoria e plină de erezii. Așadar, nimic nou sub soare. O ducem de mii de ani din criză în criză. Acum însă le știm pe toate la un click distanță. Și asta ne sperie cel mai mult. Venind spre noi atât de multe informații, nu mai avem timp să le analizăm și le luăm ca atare. Dacă suntem mai conservatori, prima informație primită poate să se impună și să rămână, chiar dacă este greșită, dacă suntem mai liberali, haosul e mai pregnant, că ne schimbăm opiniile de la o secundă la alta, după cum ne impresionează ultima postare a vreunui „influensăr”, cum pare că se numesc toți postacii de meserie. Aceștia nici pe departe nu sunt niște savanți care ne spun vreun adevăr științific, ci niște păreriști care cred că pot să spună orice, ca și cum ar sta la o bere cu amicii. Necazul e că părerile lor ajung să fie preluate fără niciun discernământ și de oamenii care vremelnic ajung să decidă destinele multor semeni.

Așa că, să te ții bine când vezi ce decizii aiuritoare se iau la nivel înalt, în ciuda protestelor atâtor specialiști veritabili. Nu zic că nu trebuie găsite soluții la unele din problemele care în mod incontestabil sunt, dar nici să nu ne pripim ca prin acele presupuse rezolvări să producem alte probleme și mai mari, la care cine știe dacă vom mai găsi rezolvări.

Este grav că scoatem carbonul solid sau lichid din pământ și îl răspândim în atmosferă, dar este OK dacă vom produce munți de baterii pe care după folosire nu vom mai ști pe unde să le punem? Este normal să ne treacă prin cap să extirpăm specia bovină din exploatații pentru că nu știu cine a socotit că flatulențele acestora nu știu ce mare amprentă de carbon ar avea? Dar ale oamenilor au fost socotite? 

Dacă omul intervine în natură nu înseamnă neapărat că o și deteriorează, după cum crede iar o grămadă de păreriști. Dumnezeu a creat lumea și i-a dat-o în grijă omului, astfel că acesta din urmă devine lucrător al creației lui Dumnezeu. Nu ar exista inginerie genetică fără ajutorul harului lui Dumnezeu. Spun asta pentru cei credincioși, pentru că cei necredincioși nu văd ce argumente ar aduce împotrivă. Zic ei, unele etice. Etice în raport cu ce?

De ce nu cultivăm plante modificate genetic, dacă tot le consumăm pe cele produse de alții? Auzisem că nici ameliorarea nu ar fi prea etică, că producem rase care nu ar fi existat în mod natural. Dar oare în mediul sălbatic nu vorbim de selecție naturală?

Mă opresc aici pentru că nu mi-am propus să fac o enciclopedie a mulțimii de păreri aiuristice care circulă astăzi cu atâta ușurință. Vreau doar să vă rog să vă opriți puțin, să vă dați deoparte din calea vuietului informațional și să gândiți la ce e bine și la ce nu. Mai ales cei care sunteți puși de Dumnezeu în postura de a decide pentru cei mulți. Pentru ca și mâine, copiii și nepoții noștri să poată ciocni ouăle roșii și să mănânce un drob de miel de Paști. Ar fi trist să fim în postura de a le povesti acelora că au fost odată niște animale pe care le-am exterminat dintr-un motiv stupid.

Și dacă vă veți lua câteva clipe de liniște, veți avea timp să vă aduceți aminte și că Fiul lui Dumnezeu a venit să ia asupra lui starea de neputință a omului, să o treacă prin moarte și să îl readucă îndreptat la viața cea adevărată. 

Hristos a înviat!

 

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

2023 a fost un an dificil, cu secetă pedologică severă, iar producțiile de floarea-soarelui la nivel național nu au fost cele scontate de fermieri la începutul campaniei de semănat. Deși vremea se arată prietenoasă în această primăvară a lui 2024, riscul secetei rămâne destul de ridicat. Este o perioadă complicată, iar deciziile care se iau în actuala campanie de semănat vor avea impact puternic în rezultatele financiare ale fermelor.

În condiții de secetă, floarea-soarelui este o alegere mai sigură, fiind o plantă cu rezistență mai mare la condițiile aride, care se descurcă cu mai puțină apă și poate obține producții mulțumitoare chiar și în anii complicați. Prețul recoltei rămâne unul atractiv, astfel încât floarea este cultura care poate susține financiar ferma.

Totuși, nu toți hibrizii sunt pretabili condițiilor actuale, unii hibrizi cu origini în vestul Europei au nevoie de condiții foarte bune, cu precipitații ridicate și fertilizare pe masură. „În anii secetoși, când resursele sunt limitate și prețurile mici, este nevoie de un hibrid care poate valorifica la maximum resursele disponibile. Corteva Agriscience crează hibrizi de floarea-soarelui adaptați celor mai grele provocări, contribuind astfel la ridicarea productivității pe hectar”, arată Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria, punctând că P64LE162 este un hibrid care face parte din tehnologia ExpressSun, cea mai adaptată tehnologie pentru condiții de secetă severă, cu stres minim pentru cultură și control foarte bun al buruienilor.

Maria Cirja

Hibridul de floarea-soarelui P64LE162 are un comportament excelent în condiții de secetă și arșiță, dar și în condiții bune de cultură, susțin reprezentanții companiei. Este un hibrid care aduce un plus de productivitate, dar și stabilitate, fiind hibridul care în ultimii trei ani de testare a obținut cele mai constante rezultate, reușind să devanseze hibrizii deja consacrați.

„Cu toții ne dorim un an cu precipitații bune, dar este obligatoriu să fim pregătiți pentru condițiile cele mai grele, iar în acest caz, alegerea de top este hibridul de floarea-soarelui P64LE162”, conchide Maria Cîrjă.

 

Fermierii care au ales hibridul P64LE162, mulțumiți la proba cântarului

 

În județul Botoșani, la Vorona, fermierul Bogdan Gheorghe Axânte a obținut o producție de 4.280 kg/ha cu hibridul P64LE162.

axante gheorghe

 

În județul Suceava, localitatea Stamate, Andrei Claudiu Ursu lucrează 170 de hectare, iar în 2023 a obținut 3.750 kg/ha de la hibridul de floarea-soarelui P64LE162. „Anul trecut, floarea-soarelui am avut pe 55 ha, iar cultura premergătoare a fost porumbul. Terenul a fost arat, pregătit minim cu un cultivator în primăvară și am semănat în a doua jumătate a lunii aprilie, când am administrat pe rând NPK - 200 kg/ha. Am erbicidat atât preemergent, cât și postemergent și am administrat un singur tratament format din fungicid, insecticid și îngrășământ foliar pe bază de bor. Recoltatul a avut loc în perioada 15 septembrie – 10 octombrie 2023. A fost al doilea an când am ales acest hibrid și am fost mulțumit de producția obținută”, ne-a zis agricultorul.

ursu claudiu

 

Roland Simon, de la Cruceni - județul Timiș, a obținut o producție de 3.808 kg/ha. „Lucrăm 230 ha, am avut în jur de 50 ha cu floarea-soarelui, dintre care 30 ha cu hibridul P64LE162 și diferența cu hibridul P64LE99. Cultura premergătoare a fost orzul, jumătate din suprafață a fost arată, jumătate scarificată. La finalul iernii am discuit, iar înainte de semănat am pregătit terenul cu combinatorul. La pregătirea patului germinativ am administrat DAP - 200 kg/ha și 200 kg/ha de uree, apoi am semănat în jur de 15 aprilie 2023. Am erbicidat de două ori, prima oară în stadiul de 2-4 frunze, a doua trecere a fost cu Express®, în stadiul de 6-8 frunze, și atunci am administrat și un fungicid. Insecticide nu a fost cazul să administrez. Am recoltat după data de 15 septembrie și am fost mulțumit de producție”, a povestit fermierul, care a ales pentru 2024 tot hibridul P64LE162 pentru 50 de hectare.

simon roland

 

Tot în județul Timiș, la Gătaia, fermierul Ovidiu Boroș a obținut o producție de 3.600 kg/ha de la hibridul de floarea-soarelui P64LE162. „În 2023 am semănat 60 ha cu floarea-soarelui, iar cel mai performant hibrid din fermă a fost P64LE162. Cultura premergătoare pentru acest hibrid de floarea-soarelui a fost porumbul, astfel că terenul a fost arat, apoi pregătit corespunzător cu combinatorul. Am fertilizat la pregătirea patului germinativ cu 200 kg/ha de uree și am semănat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex triplu 15. Am semănat ceva mai târziu, la începutul lunii iunie, dar a fost benefic pentru cultură. Am erbicidat într-o trecere, iar unde a fost nevoie am revenit cu Express® în stadiul de 3-4 frunze. Am avut și două treceri cu îngrășământ foliar pe bază de bor și insecticid de contact, prima oară în stadiul de 4-5 frunze, iar la următoarea intervenție, atunci când plantele erau mai mari, am adăugat și un fungicid. Nu am fertilizat în vegetație, nu am prășit, aceasta a fost toată tehnologia. Am recoltat la începutul lunii octombrie, a fost o recoltă bună. Sunt foarte mulțumit și an de an semăn hibrizi Pioneer®, a precizat fermierul.

boros ovidiu

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare
Miercuri, 27 Martie 2024 23:37

Făinarea cerealelor păioase

Blumeria graminis produce boala numită „făinare”. Acest fung este prezent în culturile de cereale an de an, cu frecvențe și intensități diferite de atac, în funcție de condițiile climatice. În toamnele și iernile blânde, în culturile de cereale păioase sunt observate simptomele tipice ale patogenului. În acest articol veți găsi informații utile despre biologia patogenului, simptomatologia, pagubele produse și strategia de combatere.

În culturile de grâu și orz din județul Timiș (cu siguranță și în alte zone din țară), fungul Blumeria graminis își face simțită prezența. Condițiile climatice înregistrate în luna martie 2024 (vreme răcoroasă și umedă) favorizează patogenia.

În culturile de grâu și orz verificate, am observat miceliile albe, bumbăcoase în zona bazei tulpinii, pe teaca frunzelor și pe frunzele bazale. Prin comparație cu grâul, la unele soiuri de orz simptomele pot fi observate pe frunzele noi.

Recomand verificarea culturilor și a prognozei climatice.

Făinare alături de pătare reticulară

Făinare alături de pătare reticulară

În cazul în care vremea răcoroasă și umedă se menține patogenul va urca în etajele superioare ale plantelor, pe măsură ce acestea se dezvoltă. Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor opresc evoluția făinării cerealelor păioase.

La apariția epidemiilor și chiar a pandemiilor de făinare concură factorii tehnologici (monocultura sau absenţa rotaţiei, densitatea mare a plantelor, irigarea, excesul sau carenţa elementelor nutritive, întârzierea semănatului), precum și vremea răcoroasă și umedă.

 

Importanța economică a bolii

 

Făinarea cerealelor păioase face parte dintre principalii patogeni prezenți an de an în țara noastră. La nivel mondial, boala este larg răspândită pe toate continentele, dar mai ales în zonele umede. Pierderile de producție sunt în strânsă corelație cu condițiile climatice, putând ajunge chiar la 45%. Pe lângă pierderile cantitative, fungul poate afecta și calitatea recoltei (însușirile de panificație) - [Zeller et al., 2002]. În condiții de infecții severe la spic, Blumeria graminis poate afecta coacerea grâului și calitatea morăritului [Everts et al., 2001].

Este important ca frunza stindard să fie liberă de patogen, mai ales la soiurile sensibile. Dacă patogenul cuprinde această frunză (esențială pentru producția finală), pagubele în producție pot ajunge la 25%. La soiurile rezistente pierderile înregistrate pot fi cuprinse între 5 - 8%, atunci când făinarea ajunge la frunza stindard (steag).

 

Recunoașterea simptomelor

 

Simptomele produse de Blumeria graminis la orz și grâu sunt foarte ușor de recunoscut, neputând fi confundate cu simptomele produse de alți patogeni foliari. Atacă toate organele aeriene ale plantelor (frunze, teci, tulpini, spice, ariste).

Tabloul simptomatic al bolii:

  • După realizarea infecției, pe frunzele bazale apar pete clorotice sau galbene;

  • La suprafața petelor de pe frunze, pe măsură ce patogenul evoluează, se formează aglomerări de micelii mici, albe și cu aspect pâslos. Miceliile albe pot fi izolate sau se pot uni;

  • În condiții favorabile, pete acoperite de micelii vor apărea și pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe tulpini (miceliile le cuprind de jur împrejur ca un manșon) și în final pe spice;

  • Miceliile albe de pe organele atacate își vor schimba culoarea (de la alb la gălbui) pe măsură ce boala evoluează, căpătând aspect prăfos, făinos. Este semn că ciuperca sporulează (se formează lanțurile de conidii sau oidii). Datorită aspectului făinos, boala a primit numele popular de „făinare”;

  • Pe măsură ce plantele devin mature, aglomerările de hife miceliene devin gri şi apoi uşor brune la culoare. În această etapă pot fi observate în micelii corpușoare mici, negre, asemănătoare cu boabele de piper (peritecii sau cleistotecii cu asce şi ascospori). Formarea cleistoteciilor reprezintă sporogeneza telomorfă sau sexuată a ciupercii sau „faza galben - roşcată”;

  • Sub pâsla miceliană, uşor desprinsă cu degetele mâinilor, ţesuturile plantelor sunt brune, necrotice sau moarte [Hatman et al., 1989; Eliade, 1990; Lipps, 1996; Baicu et Seşan, 1996; Popescu, 1998, 2005].

Micelii albe pe teaca frunzei

Micelii albe pe teaca frunzei

În condiții favorabile, la soiurile sensibile și în zonele unde sunt prezente patotipuri cu virulență ridicată, manifestarea la exteriorul plantelor, specifică ciupercii Blumeria graminis, devine severă, amplă, adică ia caracter de masă sau de epidemie şi chiar de pandemie [Prescott et al., 1986; Popescu, 1998; Bissonette, 2002].

 

Supraviețuirea patogenului peste iarnă

 

Fungul iernează în anotimpul rece sub formă de cleistotecii pe samulastra de grâu și orz infectat. Pe lângă cleistotecii, patogenul poate ierna și sub formă de micelii pe plantele de grâu şi orz, putând produce conidii ce pot fi responsabile de infecțiile inițiale. Iernarea şi perpetuarea de la un an la altul a fost şi este studiată de diferiţi cercetători, dar ca şi alte probleme şi în aceasta sunt multe lucruri neelucidate sau controversate.

 

Realizarea infecțiilor

 

Infecțiile cu Blumeria graminis pot apărea încă din toamnă dacă vremea permite. Uneori, în iernile blânde se pot observa micelii albe pe frunzele tinerelor plăntuțe. În toamna 2023 și iarna 2024, în zona de vest a țării au fost observate infecții la grâu și orz.

Infecţiile de toamnă constituie sursa principală de răspândire a bolii, miceliul rezistând peste iarnă [Hulea et al., 1975; Hatman et al., 1989; Popescu, 1998; Bissonnette, 2002].

Primăvara, primele infecții sunt produse de ascosporii eliberați din ascele aflate în cleistotecii, cât și de conidiile produse de miceliile care iernează. Cleistoteciile se formează pe frunze, pe tulpini şi teci (iernează pe acestea), iar în primăvara următoare ascosporii eliberați produc infecţiile primare [Sandu-Ville, 1967; Eliade, 1990; Davis et al., 2002]. După Eliade (1990), la Blumeria graminis pe Triticum vulgare, cleistoteciile se formează din abundenţă şi de obicei în fiecare an, în condiţiile din ţara noastră.

Infecțiile secundare în sezonul de vegetație sunt produse în mod repetat de conidiile care se formează la suprafața miceliilor când ciuperca sporulează (sporulare asexuată). Conidiile sunt purtate de vânt pentru ciclul secundar al bolii la intervale de zece zile.

 

Condiții climatice favorabile infecțiilor

 

Factorii de mediu contează cel mai mult în realizarea infecțiilor, care este în strânsă corelație cu următorii parametri climatici:

  • Temperatura. Fungul Blumeria graminis, realizează infecţia cerealelor şi își manifestă patogenitatea în limite largi de temperatură. Cu toate acestea, ciuperca este virulentă în condiții de răcoare. Asta înseamnă că preferă temperaturile cuprinse între 17 - 220C [Prescott et al., 1986; Williams et Littlefield, 1995] sau 15 - 250C [Kochourek et Vechet, 1984; Bailey et al., 1995; Lipps, 1996]. Pe măsură ce temperaturile trec de 250C, patogenul nu mai infectează;

  • Umiditatea (roua, precipitațiile, umiditatea relativă a aerului). Umiditatea relativă a aerului şi precipitaţiile interferează pozitiv cu gradul de atac al ciupercii, dar cu o intensitate redusă la jumătate faţă de rouă. S-a constatat că ciuperca poate fi mai agresivă la valori mai scăzute ale umidității (37 - 56%) decât la o atmosferă cu hidroscopicitate de 79 - 97% (Sandu-Ville, 1967; Kocourek et Vechet, 1984; Eliade, 1990; Yang et al., 1992; Friedrich, 1995 a şi b; Deacon, 1997, 2006; Chet, 2003; Cotuna et Popescu, 2005b). Alți autori arată că făinarea poate fi puternic extensivă atunci când umiditatea relativă este cuprinsă între 85% și 100% (în prezența sau lipsa ploilor) - [Kochourek et Vechet, 1984; Prescott et al., 1986; Bailey et al., 1995; Williams et Littlefield, 1995; Lipps, 1996]. Ploile puternice nu sunt favorabile producerii de spori sau creşterii miceliului pe suprafaţa frunzelor [Evans, 1997; Chet, 2003];

  • Lumina. Însuşirile de patogenitate ale ciupercii sunt influenţate şi de lumină şi de întuneric. La întuneric lanţurile de oidii sunt mai lungi, au vitalitate scăzută şi o slabă putere de infecţiozitate datorită conţinutului scăzut de carbohidraţi [Sandu-Ville, 1967; Kocourek et Vechet, 1984; Eliade, 1990];

  • Nebulozitatea de 3 - 6 este la limita semnificaţiei [Deacon, 1997, 2006; Chet, 2003; Cotuna et Popescu, 2005b];

  • Viteza vântului este importantă în diseminarea patogenului în interiorul plantelor și la distanțe mai mari [Eliade, 1990; Cotuna et Popescu, 2005b].

 

Managementul integrat al făinării cerealelor

 

Făinarea cerealelor păioase poate fi combătută prin utilizarea echilibrată a măsurilor profilactice, chimice și biologice. În România, de regulă patogenul nu pune probleme decât în anii extrem de favorabili infecțiilor și doar atunci când infecția ajunge la spic putem discuta de daune.

Miceliu de culoare cenușie (mai vechi) alături de rugina (Puccinia hordei)

Miceliu de culoare cenușie mai vechi alături de rugina Puccinia hordei

Măsuri profilactice

Aceste măsuri au rol important în prevenirea făinării la grâu, dar și la alte cereale și constau în: respectarea rotaţiei culturilor; executarea corectă a lucrărilor solului; semănatul la date şi densităţi optime; folosirea soiurilor rezistente cu productivitate ridicată; utilizarea raţională a fertilizării; distrugerea samulastrei; irigarea judicioasă acolo unde este cazul [Hatman et al., 1986; Iacob, 2003].

Măsurile de prevenție enumerate pot ține departe boala. Pe de altă parte, sunt cele mai ieftine.

Măsuri chimice

Combaterea chimică trebuie să se facă la avertizare, după cum urmează:

  • După înfrățit când pe ultimele trei frunze sunt peste 25 pete pâsloase;

  • Înainte de înflorit când pe frunza stindard sunt peste 25 pete pâsloase (PED-ul sau pragul economic de dăunare) și factorii climatici (temperatură, umiditate, ploaie, ceaţă, rouă) continuă să se întrunească în limite optime pentru dezvoltarea bolii [Popescu, 1998].

De reținut! Stropirile aplicate la faza de un nod (stadiu de creştere GS 31) au controlat de timpuriu făinarea. Cel mai bun control a fost asociat cu stropirile aplicate la emergerea frunzei stindard (GS 39 – 43) sau apariţia spicului (GS 59), stadii dezvoltate înainte de creşterea atacului. Stropirile aplicate în fenofazele amintite au determinat o bună protecţie a spicului [Harwick et al., 1994].

420178045 122148346472088675 148099096256288244 n

Fungicidele omologate în România pentru combaterea făinării cerealelor (dar și pentru alte boli ale cerealelor) sunt: azoxistrobin; azoxistrobin + protioconazol; azoxistrobin + difenoconazol + tebuconazol; protioconazol + tebuconazol; protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; protioconazol + spiroxamină + tebuconazol; bixafen + tebuconazol; difenoconazol; metrafenonă; ciprodinil; piriofenonă; fluxapyroxad; fenpropidin; fluxapyroxad + mefentrifluconazol; mefentrifluconazol + piraclostrobin; mefentrifluconazol; metconazol; protioconazol; tebuconazol; boscalid + kresoxim metil; difenoconazol + fluxapiroxad; proquinazid; proquinazid + protioconazol; kresoxim - metil + mefentrifluconazol [după aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024].

Măsuri biologice

În culturile de cereale, măsurile biologice aproape că nu există. Având în vedere contextul actual (multe pesticide sunt retrase) există interes la nivel mondial pentru mai mulți agenți biologici care ar putea fi utilizați în combaterea făinării cerealelor. Aceștia sunt: Bacillus subtilis, B. chitinospora, B. pumilus, Pseudomonas fluorescens, Rhodotaula sp. (Xiaoxi & Wenhong, 2011; Shahin et al., 2019).

Lanț de conidii de Blumeria graminis la microscop

Lanț de conidii de Blumeria graminis la microscop

 

Bibliografie

Baicu T., Seşan Tatiana Eugenia, 1996 – Fitopatologie agricolă, Ed. Ceres Bucureşti, 315, p. 137 – 139;
Bailey J. E., Jarrett R., Leath S., 1995 – Disease Identification North Carolina Cooperative Extension, Small Grain Production Guide 7, 1995.
Bissonnette Suzanne, 2002 – Powdery mildew of wheat. The Pest Management and Crop Development Bulletin.
Chen - Xiaoxi, Liu Wenhong, 2011 - Potent antagonistic activity of newly isolated biological control Bacillus subtilis and novel antibiotic against Erysiphe graminis f. sp. tritici, Journal of Medicinal Plants Research, Vol. 5(10), pp. 2011 - 2014, Available online at http://www.academicjournals.org/JMPR ISSN 1996-0875 ©2011 Academic Journals, accesat la data 18.04.2022.
Chet L., 2003 – Development of powdery mildew and leaf rust epidemics in winter wheat cultivars: Plant soil Environ, 49 (10): 439 – 442.
Cotuna Otilia, Popescu G., 2005b - Researches concerning the sexual incidence of Blumeria graminis (DC) Speer in different biotrophic related with the climatic factors. 5th Intern. Conference, Univ.of Miskolc, Hungary, 14 - 20 aug. 2005 (Agriculture), 43 - 48.
Davis R. M., Davis U. C., Jackson L. F., 2002 – Small grains powdery mildew, UCIPM Pest Management Guidelines: Small Graines Disease UC ANR Publication 3466.
Deacon J. W., 2006 – Fungal biology, Blackwell Publishing Ltd, 280 - 307.
Eliade Eugeania, 1990 – Monografia erysiphaceelor din România, Bucureşti, 573, p. 166 – 179.
Everts K. L., Leath S., Finney P. L., 2001 - Impact of powdery mildew and leaf rust on milling and baking quality of soft red winter wheat. Plant Dis.,85: 423 – 429.
Friedrich S., 1995 – Calculation of conidial dispersal of Erysiphe graminis whithin naturally infected plant canopies using hourly meteorological input parameters. Zeitschrift für Pflanzen krankheiten und Pflanzenschutz, 1995, 102: 4, p. 337 - 347.
Friedrich S., 1995 – Modelling infection probability of powdery mildew in winter wheat by meteorological input variables. Zeitschrift für Pflanzenkranken heiten und Pflanzenschutz, 1995, 102: 4, 354 - 365.
Harwick N. V., Jenkins J. E. E., Collins B., Groves S. J., 1994 – Powdery mildew (Erysiphe graminis) on winter wheat: control whit fungicides and the effects on the yield, Crop Protection 1994, 13: 2, p. 93 - 98.
Hatman M., Bobeş I., Lazăr Al., Gheorghieş C., Glodeanu C., Severin V., Tuşa Corina, Popescu I., Vonica I., 1989 – Fitopatologie, Edit. Did. şi Ped. Bucureşti, p. 185 - 188.
Hulea Ana, Paulian F., Comeş I., Hatman M., Peiu M., Popov C., 1975 – Bolile şi dăunătorii cerealelor. Edit. Ceres, Bucureşti, p. 27 – 30.
Iacob Viorica, 2003 – Fitopatologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, p. 170.
Kocourek F., Vechet L., 1984 - Uber ein temperaturbhangiges Modell zur Vorhersage der Entwicklungsgeschwindikeit bei Erysiphe graminis f. sp. tritici. Anz. Schadlinskd. Pfl. Um.,57:15 - 18.
Lipps Patrick E., 1996 – Powdery mildew of wheat. The Ohio State University Extension. Plant Pathology.
Prescott J. M., Burnett P. A., Saari E. E., 1986 – Wheat Diseases and Pests, A Guide for Field identification, CMMYT. Mexico.
Popescu G., 1998 – Fitopatologie, Edit. Mirton Timişoara, 1998, 190, p. 3 – 4.
Popescu G., 2005 – Tratat de Patologia plantelor, vol. II, agricultură, Editura Eurobit, 350 p..
Shahin A. A., Ashmavy M. A., Esmail M. S., El - Moghazy, 2019 - Biocontrol of wheat powdery mildew disease under field conditions in Egypt, Plant Protection and Pathology Research, Zagazig J. Agric. Res., vol. 46, No (6B), 2255 - 2270.
Sandu Ville C., 1967 – Ciupercile Erysiphaceae din România. Ed. Acad. RSR, Bucureşti, 358 p.
Trevathan L. E., 2001 – Diseases of Crops, Departament of Entomology and Plant Pathology, Missisipii State University. EPP, 4214 – 6214.
Wiliams E., Littlefield L. J., 1995 – Major Foliar Fungal Diseases of Wheat in Oklahoma. Oklahoma Cooperative Extension Service. OSU Extension Facts, F - 7661.
Yang J. S., Ge Q. L., Wu W., Wu Y. S., 1992 – On the infection cycle of Blumeria graminis D.C. Speer in Northeastern China. Acta Phytopatologica Sinica, 1992, 22: 1. P. 35 - 40.
Zeller F. J., Petrova Nedialka, Spetsov Penko, Hsam S. L. K., 2002 - Identification of powdery mildew and leaf rust resistance genes, in common wheat (Triticum aestivum L. em. Thell.) cultivars grown in Bulgaria and Russia. Published in Issue, nr. 122, 32 - 35.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Șocurile globale, precum pandemiile, conflictele și evenimentele meteorologice extreme, au pus o presiune considerabilă asupra securității alimentare. Potrivit datelor World Food Security Outlook (WFSO), furnizate de Grupul de date economice pentru dezvoltare al Băncii Mondiale și de practica globală de agricultură (https://microdata.worldbank.org/index.php/catalog/6103), un sfert de miliard de oameni se confruntă cu niveluri de insecuritate alimentară acută în 2024.

Lumea este marcată în prezent de o criză alimentară în escaladare, caracterizată de prețuri ridicate și creșterea foametei. Nivelurile actuale sunt de 2,5 ori mai mari decât în 2016, când aceste cifre globale au început să fie înregistrate. Proiecțiile World Food Bank sugerează că fără acțiuni suplimentare, până în 2030 ar putea fi 950 de milioane de persoane grav afectate de insecuritate alimentară. Astfel, lumea se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește securitatea alimentară globală.

Conform Indicelui Global al Securității Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a Unității de Informații Economice (EIU) și sponsorizat de Corteva Agriscience, din cele 113 țări evaluate, România s-a clasat pe locul 29 cu un scor general de 72,4 din 100 în ceea ce privește accesibilitatea, disponibilitatea, calitatea și siguranța alimentelor, precum și sustenabilitatea și adaptarea. De-a lungul anilor, țara și-a menținut principalele puncte forte printre țările europene în ceea ce privește programele de securitate alimentară.

Abordarea insecurității alimentare poate fi realizată prin metode cheie pentru transformarea sistemelor alimentare globale enumerate ca priorități pentru Banca Mondială pentru Alimente, cum ar fi accelerarea inovației agricole, intensificarea investițiilor necesare în alimente și nutriție și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile cu programe de urgență și reziliență.

Mai mult, schimbările în practicile de cultivare pot reprezenta o opțiune, de exemplu, diferite studii în agricultură evidențiază rolul cultivării rapiței în asigurarea unui sistem alimentar mai echilibrat și durabil (Breeding Canola (Brassica napus L.) for Protein in Feed and Food - PMC (nih.gov); Canola/Rapeseed Protein: Future Opportunities and Directions—Workshop Proceedings of IRC 2015 - PMC (nih.gov). Aceasta devine o alegere esențială pentru fermieri prin diversificarea surselor de proteine vegetale și reducerea dependenței de uleiuri rafinate, promovând un sistem alimentar mai echilibrat și durabil.

Un argument suplimentar pentru alegerea de semănare a rapiței îl reprezintă beneficiile ce țin de sănătate umană, produsul finit - ulei de rapiță - fiind recomandat pentru compoziția sa bogată în acizi grași Omega-3 și Omega-6, care sunt esențiali pentru sănătate inimii și a sistemului cardiovascular (Evidence of health benefits of canola oil - PMC (nih.gov). Consumul regulat de ulei de rapiță poate contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte afecțiuni cronice (The effects of Canola oil on cardiovascular risk factors: A systematic review and meta-analysis with dose-response analysis of controlled clinical trials - ScienceDirect). Prin urmare, cultura de rapiță atrage și beneficii financiare datorită cererii constante pentru uleiuri vegetale și proteine.

Printre cele mai notabile caracteristici ale rapiței este adaptabilitatea sa la diverse condiții climatice și de sol, fapt ce o face potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din România. La nivel local, rapița reprezintă o cultură versatilă și rezistentă, cu multiple avantaje pentru fermierii români. Cultura de rapiță are un ciclu de creștere relativ scurt, ceea ce permite fermierilor să optimizeze utilizarea terenurilor agricole și să beneficieze de rotația culturilor, contribuind la menținerea fertilității solului.

Astfel, alegerea cultivării rapiței reprezintă un angajament ferm pentru construirea unui viitor alimentar mai sigur și mai prosper pentru fermierii români prin alegeri durabile. De pildă, noii hibrizi de rapiță PT314 și PT315 din portofoliul Pioneer® al companiei Corteva Agriscience reprezintă două soluții inovatoare pentru îmbunătățirea practicilor agricole. Aceștia sunt doi hibrizi productivi cu o eficiență superioară a utilizării azotului, conținut foarte ridicat de ulei și rezistență excelentă la boli. În plus, hibridul PT303 Sclerotinia Protector rămâne o alegere populară printre fermierii români, fiind unic în Europa datorită toleranței sale excepționale față de patogenul Sclerotinia sclerotiorum pentru acei fermieri care vizează recolte record și nu pot implementa corespunzător rotația culturilor.

Roland Heilman, fermier din județul Bihor, localitatea Tărian, a avut în sezonul 2022 - 2023 o suprafață de 100 ha semănată cu rapiță, din totalul de 600 ha pe care le lucrează în cadrul fermei Mady Speed Int SRL. Hibridul PT303 Sclerotinia Protector a fost semănat după cultură de grâu și a oferit o producție de 5.840 kg/ha. „Am început recoltatul la finalul lunii iunie, anul trecut, și pot spune că am avut o producție foarte bună, PT303 este un hibrid remarcabil. Am avut noroc că a plouat, am semănat 100 ha de rapiță, toată suprafața cu hibrizii Pioneer PT303 și PT313”, a spus Roland Heilman.

În 2023, în județul Argeș s-au înregistrat rezultate foarte bune la cultura de rapiță, iar un exemplu este fermierul Cristian Anghel, care a obținut o producție de 4.560 kg/ha. „Am avut 150 ha cu rapiță semănată după grâu, terenul a fost dezmiriștit, am adoptat sistemul de lucrări minime, astfel că am semănat cu o semănătoare minimum-till. Recoltatul a avut loc după data de 15 iulie 2023, rezultatele au fost foarte bune, și pot spune că hibridul PT303 Sclerotinia Protector s-a comportat foarte bine în condiții nu tocmai optime din punct de vedere climatic”, a precizat Cristian Anghel.

Compania Corteva Agriscience se angajează să susțină agricultura, punând la dispoziția fermierilor resurse esențiale pentru a face față insecurității alimentare, ajutându-i să atingă randamente ridicate și să fie viabili.

 

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

Compania NHR Agropartners a încheiat un parteneriat exclusiv cu Claydon, producător britanic renumit pe plan mondial pentru semănătorile directe strip-till, precum și pentru utilajele de prelucrat solul.

Claydon a revoluționat agricultura prin introducerea conceptului de strip-till, o metodă de cultivare conservativă care maximizează producția și minimizează impactul asupra mediului. Devenind liderul pieței europene pe segmentul semănătorilor directe strip-till din 2003, Claydon își extinde constant aria de influență, operând astăzi în peste 30 de țări din întreaga lume.

Claydon 2

Parteneriatul cu NHR Agropartners marchează o etapă importantă pentru Claydon în consolidarea prezenței pe piața din România. NHR Agropartners, cu experiența sa vastă și rețeaua de distribuție bine dezvoltată, va înlesni accesul fermierilor români la gama completă de utilaje Claydon, incluzând:

  • Semănători directe purtate Evolution M, tehnologie strip-till;

  • Semănători directe tractate Hybrid T, tehnologie strip-till;

  • Grape cu dinți pentru dezmiriștire;

  • Cultivatoare pentru dezmiriștire Light Rotary TERRASTAR;

  • Cultivatoare prășitoare între rânduri TERRABLADE.

„Suntem onorați să fim partenerii exclusivi ai Claydon în România. Suntem convinși că utilajele Claydon vor aduce o contribuție semnificativă la modernizarea agriculturii românești, oferind fermierilor soluții eficiente și durabile pentru creșterea producției și a profitabilității. NHR Agropartners este dedicată promovării agriculturii durabile și va oferi fermierilor români consultanță de specialitate și suport tehnic pentru a facilita adoptarea cu succes a metodelor de cultivare conservativă cu utilajele Claydon”, a declarat Anamaria Damian, director general NHR Agropartners.

Claydon 3

Proiectul CLAYDON OPTI-TILL® din cadrul NHR Agropartners este condus de Gheorghe Bălăceanu.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Tehnica agricola

Cu mândrie și entuziasm, Corteva Agriscience a lansat o nouă gamă de produse dedicate tuturor culturilor. Corteva Biologicals înseamnă un portofoliu de soluții inovatoare, dezvoltate pentru a oferi fermierilor instrumentele necesare îmbrățișării echilibrului și menținerii culturilor sănătoase și productive. Gama de produse biologice de la Corteva a fost creată pentru performanță și predictibilitate, dovedite în urma testărilor. Din acest an, fermierii din România și Republica Moldova au acces la soluțiile inovatoare Biologicals.

Pe 13 martie 2024, fermierii din România și Republica Moldova au pornit într-o călătorie pentru a descoperi produse biologice inovatoare, prin participarea la evenimentul educativ organizat de compania Corteva Agriscience, care introduce în 2024 aceste inovații revoluționare în ambele țări.

430118862 795285222644005 2798555314379961942 n

Peste 500 de fermieri și distribuitori din România și Republica Moldova s-au alăturat experților Corteva pentru a afla despre noile practici sustenabile, care își au originile direct în natură, și care contribuie la recolte mai bogate și mai sănătoase. Evenimentul de lansare a avut loc în București.

Galyna Radzitska, Lider Comercial pentru Produse Biologice în Europa Centrală și de Est la Corteva Agriscience, a ținut să sublinieze modul în care utilizarea produselor biologice în practicile agricole reprezintă o abordare de viitor, sustenabilă și care oferă o soluție viabilă pentru probleme precum seceta, temperaturile extreme și rezistența la dăunători: „Substanțele biologice reprezintă următorul pas în agricultură și valorifică puterea naturii pentru a îmbunătăți sănătatea și protecția plantelor. La Corteva, ne-am luat angajamentul de a dezvolta produse care să se integreze cu ușurință în practicile existente ale fermierilor, fie că sunt ele tradiționale sau ecologice, pentru a optimiza rezistența culturilor și productivitatea în vederea unui viitor sustenabil”.

Launch of Biologicals Corteva Agriscience event

Evenimentul a continuat cu o prezentare a rezultatelor uimitoare înregistrate de stimulatorul și optimizatorul fotosintetic Utrisha™ N, o soluție inovativă, care stă la baza acestor transformări în câmp, precum și la o rată de succes ridicată a productivității recoltelor pe întreg teritoriul Europei.

La recoltele de grâu, cu o fertilizare de sub 150 UN (unități de azot), UtrishaTM N a dus la o creștere a producției cu un beneficiul mediu al randamentului de +0,4 tone/hectar. La culturile de porumb, cu o fertilizare de sub 180 UN, aplicarea produsului a dus la o creștere a randamentului în 80% din cazuri, cu un beneficiu mediu de +0,6 tone/hectar. În plus, la culturile de rapiță pe timpul iernii, UtrishaTM N a obținut rezultate de succes la 54% din testele desfășurate toamna și la 63% din testele desfășurate primăvara, cu creșteri medii ale randamentului de +0,19 și, respectiv, +0,27 tone/hectar. „Această inovație - UtrishaTM N - vizează procesele naturale, precum fixarea azotului, esențiale pentru sintetizarea biomoleculelor necesare dezvoltării plantelor. Prin integrarea acestor procese în practicile agricole, optimizatorul de fertilizare oferă o sursă continuă de aprovizionare cu azot pentru plante, crescând potențialul de producție, eficiența utilizării azotului și furnizând azot, fără să se înregistreze pierderi prin levigare sau denitrificare. Eficiența sa remarcabilă este demonstrată de rezultatele uimitoare obținute pe câmp, în toate țările europene în care a fost testat”, a arătat Marcin Dzikowski, Lider pentru Produsele Biologice la nivel global, Managementul Nutrienților și al Biostimulenților la Corteva Agriscience.

432330411 795285029310691 6811535671459671769 n

Rezultatele pe care le-a înregistrat UtrishaTM N la testele pe câmp din România, în perioada 2021–2023, la culturi precum porumb, grâu, rapiță, floarea-soarelui sau culturi horticole, au fost pezentate de Adrian Ionescu, Managerul de Marketing Corteva pentru categoria Fungicide, Insecticide și Produse Biologice în România și Republica Moldova. Astfel, fermierii au beneficiat de niveluri ridicate de productivitate, de la 300 kg la 1.500 kg, stimulentul furnizând o cantitate suplimentară de 30 până la 70 kg de azot (ingredient activ), aplicat în perioada de vegetație la temperaturi cuprinse între 10 și 30 de grade Celsius.

432299887 795285292643998 7624276325154989979 n

În afară de UtrishaTM N, Corteva Agriscience introduce în 2024 mai multe tipuri de soluții biologice concepute cu moduri de acțiune unice, precum îmbunătățirea utilizării nutrienților, creșterea rezistenței plantelor la factori de stres abiotic, secetă sau temperaturi extreme, precum și la ameliorarea proceselor de dezvoltare a plantelor. Printre acestea se numără produse inovatoare pentru o gamă largă de provocări agricole, precum fertilizantul foliar lichid Harbest, îngrășământul cu oligoelemente în formă lichidă Keylate B, îngrășământul mineral StarterMn Platinum, fertilizantul mineral în formă lichidă BioForge și fertilizantul lichid SugarMover Zn, cu certificare organică. „Toate aceste produse îmbunătățesc utilizarea azotului, abordează deficiențele de nutrienți, promovează o dezvoltare echilibrată, sporesc rezistența culturilor la stres și îmbunătățesc nivelurile de carbohidrați pentru producții superioare, evidențiind totodată angajamentul pentru practicile agricole sustenabile și eficiente în regiune”, precizează Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriecience România & Rep. Moldova & Ungaria.

430097569 795285332643994 6797148346945681930 n

Introducerea produselor biologice în România și Republica Moldova marchează un moment important în agricultură pentru cele două țări. „Produsele biologice oferă o abordare durabilă, care poate spori nivelul de reziliență al fermierilor în fața provocărilor ce țin de managementul rezistenței, îmbunătățesc profitul, productivitatea și utilizarea resurselor mult mai eficient”, a concluzionat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Am publicat aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/6071-noi-trenduri-si-practici-revolutionare-in-agricultura-la-lansarea-corteva-biologicals.html mai multe detalii despre gama de produse biologice – Corteva Biologicals.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Miercuri, 13 martie 2024, compania Corteva Agriscience lansează gama de produse biologice în România. Gazdă pentru marele eveniment este Face Club din București (complex Romexpo), unde toți cei prezenți vor descoperi noi trenduri și practici revoluționare în agricultură. Totodată, va fi lansat cel mai inovativ produs din gama de produse biologice, stimulatorul și optimizatorul fotosintetic Utrisha N.

La un an de la achiziționarea companiilor biologice Stoller și Symborg, Corteva Agriscience prezintă Corteva Biologicals, un portofoliu dovedit de soluții inovatoare care ajută fermierii să navigheze prin condițiile de piață în continuă schimbare și să facă față provocărilor în creștere. „Achizițiile au poziționat Corteva ca lider global pe piața produselor biologice, confirmând angajamentul companiei de a furniza fermierilor noi instrumente pentru practici agricole integrate și sustenabile. Corteva Biologicals oferă fermierilor soluții noi care ajută culturile să interacționeze mai bine cu mediul lor, utilizând nutrienți și inputuri mai eficient, îmbunătățind procesele lor naturale”, arată Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience RO & MD. Dezvoltate pentru a oferi performanță dovedită și predictibilă, produsele biologice pot fi utilizate pentru a completa produsele tradiționale de protecția culturilor, cu scopul de a optimiza sănătatea plantelor sau, acolo unde este etichetat corespunzător, pot fi folosite singure pentru agricultura organică.

Corteva Biologicals răspunde nevoilor în evoluție ale tuturor fermierilor. „Lucrăm alături de fermieri pentru a identifica provocările lor și pentru a-i ajuta să își îmbunătățească performanța, să își întărească reziliența și să își protejeze potențialul”, a punctat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agiscience România & Republica Moldova & Ungaria.

 

Câteva inovații din gama de produse biologice

 

Utrisha™ N. Bacteriile fixatoare de azot permit plantelor să captureze azotul din atmosferă, crescând profitul fermierilor. Studiile de teren în curs arată că fermierii cultivatori de soia care folosesc Utrisha™ N văd o creștere medie de 0,20 t/ha, iar cultivatorii de porumb remarcă o creștere medie de 0,43 t/ha în cadrul testelor cu creștere a randamentului.

X-Cyte™ construiește rezistența plantelor furnizând citokinina, care promovează divizarea celulară în rădăcini și lăstari de plante și este crucială pentru creșterea vegetativă, dezvoltarea reproducției și reducerea stresului abiotic. Acesta ajută la gestionarea stresului termic în toate culturile etichetate, inclusiv creșterea producției de polen și fertilitate, greutatea grăuntelui și densitatea în porumb. În soia, X-Cyte™ îmbunătățește ramificarea, crește dimensiunea și greutatea semințelor și reduce pierderile de păstăi. Pentru grâu și cereale mici, crește grăunții per cap și rezistența tulpinii.

Bio Forge® Advanced. Sporind performanța și construind rezistența, Bio Forge® Advanced permite plantelor să își concentreze mai multă energie pe fiziologia și reproducerea îmbunătățitoare a randamentului. Tehnologia proprietară și brevetată poate fi aplicată plantelor stresate abiotic sau rănite pentru a-și optimiza recuperarea și pentru a îmbunătăți toleranța la stres abiotic pe tot parcursul sezonului de creștere, maximizând în cele din urmă potențialul de producție.

 

Azotul la îndemâna plantelor, prin Utrisha™ N, un produs unic  

 

Este cunoscută presiunea pe care agricultorii o simt în ultima vreme în ceea ce privește prețul ridicat al azotului și limitarea aplicării formulărilor convenționale pe parcursul perioadei de vegetație. Sunt lucruri care, alături de alți factori de mediu, îi împiedică pe fermieri să obțină rezultate de producție maxime în culturile lor.

De curând, Corteva Agriscience a omologat, în gama de produse biologice, un produs unic, de ultimă generație - Utrisha™ N.

Utrisha™ N este un biostimulator cu rol în eficientizarea nutriției plantelor, având la bază bacteria de origine naturală Methylobacter symbioticum. Utrisha™ N este menționat de Organic Materials Review Institute (OMRI) și autorizat pentru utilizare în producția ecologică certificată, procesarea alimentelor și manipulare.

„Utrisha™ N permite țesuturilor plantelor să treacă dincolo de rolul de consumator și să devină o sursă cu aport constant de azot pentru plante, favorizând absorbția azotului din aer. Methylobacter symbioticum pătrunde în plantă prin stomatele prezente pe țesuturile verzi și colonizează rapid întreaga plantă pentru a transforma azotul din atmosferă (N2) într-o formă disponibilă pentru plante (NH4+). Acest lucru îi permite produsului Utrisha™ N să livreze azot direct în părțile plantelor aflate în creștere activă, eliminând atât riscul ca azotul să fie aplicat în fenofazele inoportune, cât și efectele negative asupra mediului și fitotoxicitatea plantelor. Metilobacter symbioticum este o bacterie care supraviețuieste și se înmulțeste, hrănindu-se cu metanol, un produs secundar al creșterii vegetative normale a plantelor. Astfel, aportul azotului este legat de necesarul plantei”, explică Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides & Biologicals Corteva Agriscience RO & MD.

Specilaistul Corteva ne arată și cum se utilizează aces nou produs inovativ. „Utrisha™ N se aplică dimineața când stomatele sunt deschise, iar planta este sănătoasă și în proces de creștere activă, neafectată de factorii de stres din mediu. Doza de aplicare este de 333 g/ha, până la 500 g/ha, în funcție de cultura la care se utilizează, iar conținutul de clor din apă nu trebuie să depășească 2 ppm. Imediat după o oră de la aplicare, Utrisha™ N este absorbită în plantă, fiind astfel protejată de spălarea accidentală în cazul apariției precipitațiilor.”

Avantajele Utrisha™ N:

  • Utilizează azotul atmosferic într-un mod natural pentru a genera amoniu, necesar plantelor pentru creștere și dezvoltare;

  • Funcționează pe baza unui mecanism de autoreglare pentru a evita riscul dezechilibrelor nutritive, pierderilor sau fitotoxicității plantelor;

  • Asigură plantelor de cultură azot pe toata durata de viață, fără să fie necesară reintrarea în cultură pentru repetarea tratamentului.

  • Poate suplini o cantitate importantă de azot, făcând astfel posibilă creșterea plantelor chiar și în condiții de fertilizare dificilă sau imposibil de făcut.

Beneficiile utilizării Utrisha™ N:

  • Constituie o sursă alternativă viabilă pentru a spori eficiența utilizării azotului, M. Symbioticum favorizează aprovizionarea plantelor cu azot chiar și când azotul este în cantitate limitată sau inconsecventă;

  • Utrisha™ N colonizează rapid întreaga plantă, oferind culturii, la scurt timp de la aplicare, azot sub formă amoniacală și continuând să facă acest lucru, independent de fazele de vegetație, atât timp cât planta are nevoie de acest aport de azot;

  • Produsul este compatibil cu o multitudine de alte produse fitosanitare, utilizate atât în agricultura convențională, cât și în cea ecologică. Totuși, pentru a beneficia la maxim de aportul acestui produs și pentru a împiedica situațiile neplăcute, compania Corteva recomandă să aplicați produsul evitând amestecurile. Dacă însă situația o impune și amestecul este dorit, trebuie să luați legătura cu departamentul tehnic Corteva pentru mai multe detalii de compatibilitate, acesta având cea mai mare bază de date disponibilă și competența necesară pentru a vă putea da sfaturi utile, astfel încât eficiența maximă să fie asigurată;

  • Utrisha™ N este produsul biologic cu o formulare patentată Corteva ce poate fi păstrat până la doi ani în condiții normale de temperatură, fără ca acesta să sufere vreo scădere de eficacitate;

  • Utrisha™ N este un partener excelent în programele de management al azotului, flexibilitatea în aplicare și sincronizarea cu nevoia de azot a plantei de cultură, făcând din acesta o excelentă sursă de azot suplimentar, compatibilă și cu tehnologia Optinyte;

  • Sustenabilitatea se regăsește însă în faptul că Utrisha™ N poate furniza azot plantei de cultură fără risc de levigare în pânzele freatice sau introducere de gaze suplimentare cu efect de seră în atmosferă.

Având în vedere că Utrisha™ N este un produs de origine naturală, pentru a avea rezultatele scontate, acesta trebuie utilizat respectând cu mare strictețe eticheta.

Rezultatele din 2022 și 2023 au arătat la nivel mondial că Utrisha™ N este soluția către un viitor sustenabil în agricultura modernă, lucru ce face ca produsul să fie utilizat la ora actuală pe milioane de hectare, la doar un an de la lansare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

În această fereastră cu vreme caldă din februarie 2024, gărgărițele tulpinilor de rapiță au început să migreze de la locurile de hibernare către noile culturi de rapiță. Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenție informații importante care pot ajuta fermierii să prevină infestările masive cu acești dăunători.

Ambele specii de Ceutorhynchus (Pallidactylus - gărgărița tulpinilor de varză și Napi - gărgărița tulpinilor de rapiță) au importanță economică deoarece pot distruge plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe. Au o generație pe an și iernează ca adult. Stadiul larvar este cel care produce daune rapiței, dar și altor brassicaceae (varză, conopidă, ridichi, muștar). Din cauza atacului larvelor, tulpinile se deformează, crapă și se pot frânge foarte ușor. Zonele lezate sunt o poartă de intrare pentru agenții patogeni ai tulpinii, dar și pentru alți fungi ce pot produce putrezirea. Uneori plantele ramifică excesiv, nu mai cresc și în cazurile grave chiar nu mai formează silicve [Roșca et al., 2011]. Pagubele pot ajunge uneori la 50% din producție și chiar mai mult.

Adulți de Ceutorhynchus napi și pallidactylus capturați cu ajutorul capcanelor galbene cu adeziv

Adulți de Ceutorhynchus napi și pallidactylus capturați cu ajutorul capcanelor galbene cu adeziv

 

Ce trebuie să facă fermierii în această perioadă

 

În perioada de migrare masivă a celor două gărgărițe către noile culturi de rapiță este vital ca fermierii să înceapă monitorizarea corectă. La data de 11 februarie 2024, din cauza temperaturilor ridicate, primele gărgărițe au început să apară în culturile de rapiță.

Factorii climatici influențează foarte mult apariția și activitatea gărgărițelor în câmp (temperatura, umiditatea, precipitațiile). Însă, temperatura este cea mai importantă. Ceutorhynchus pallidactylus migrează când temperatura solului trece de 60C și începe să zboare la 120C. C. napi își începe zborul la 9 - 100C [Büchs, 1998; Juran et al., 2011). După Bűchs (1998), adulții încep să iasă de la iernat atunci când temperatura solului la 5 cm este în jurul valorii de 6°C. În realitate, cei mai mulți autori arată că gărgărițele părăsesc locurile de iernare când temperatura din stratul superior al solului ajunge la 9 - 100C [Sekulič et Kereši 1998; Juran et al., 2011].

În stânga - adult de Ceutorhynchus napi, iar în dreapta - adult de Ceutorhynchus pallidactylus

ldkflf

La capcanele galbene, gărgărițele capturate în această perioadă sunt Ceutorhynchus pallidactylus, urmând ca în perioada ce urmează, dacă temperaturile ridicate se mențin, să apară și C. napi. De regulă, puțini fermieri fac diferența între cele două gărgărițe. Totuși, ar trebui să cunoască că, dintre cele două specii, C. napi produce pagube mai mari [Šedivý et Kocourek, 1994]. Detectarea acestor gărgărițe poate fi extrem de dificilă din cauză că adulții stau de obicei la suprafața solului, sub bulgării de pământ [Gratwick, 1992].

 

Monitorizarea corectă, cheia succesului

 

În cazul celor două gărgărițe, monitorizarea corectă reprezintă cheia succesului. Ciclul de viață, modul ascuns de hrănire și apariția eșalonată a gărgărițelor creează mari probleme fermierilor. Din acest motiv, de multe ori, fermierii execută greșit tratamentele, fie că le fac prea devreme, fie că le fac prea târziu. Tot mai des aud: „Am făcut tratamente, dar tulpinile sunt pline de larve”. Așadar, este important să controlăm adulții în momentele cheie, conform datelor obținute la capcane și a pragurilor economice de dăunare (PED). Larvele pătrunse în pețioli și tulpini nu mai pot fi controlate.

Monitorizarea noilor culturi de rapiță ar trebui să înceapă în luna februarie. Este valabil și pentru culturile vechi. Fermierii ar trebuie să monitorizeze cu ajutorul capcanelor ambele zone pentru ca rezultatele să fie optime. Indiferent de tipul de capcană, citirea lor trebuie făcută cu multă acuratețe la fiecare trei zile. Momentele din zi ideale pentru citirea capcanelor (recomandate de cercetători) sunt „înainte de amiază” sau „la amurg”.

Capcana Csalomon cu atractanți

Capcana Csalomon cu atractanti

Zborul gărgărițelor trebuie monitorizat, pentru stabilirea momentului optim de combatere, cu mai multe tipuri de capcane:

  • Capcanele galbene cu apă (vase Moericke), clasice, sunt utilizate cel mai des pentru monitorizarea celor două gărgărițe;

  • Capcanele „Csalomon KLP+ trap” cu atractant. Aceste capcane sunt mai puțin cunoscute de către fermieri. Acest tip de capcană poate fi amplasat lângă vechea cultură de rapiță. Momeala din capcane atrage toate speciile de gărgărițe din genul Ceutorhynchus, dar există și momeli doar pentru pallidactylus. Alte specii pot intra în capcană doar accidental. La 3 - 4 săptămâni, producătorii recomandă schimbarea momelilor. Fermierii trebuie să știe că acest tip de capcană este foarte eficient pentru detectarea timpurie la locurile de iernare. Dacă se înregistrează capturi în aceste zone, în una sau două zile gărgărițele vor migra în noile culturi de rapiță. Acest aspect este încurajat și de faptul că fermierii fac rotații scurte și nu respectă distanța dintre culturi. În consecință, migrarea se realizează foarte rapid. Capcanele cu momeli pot fi achiziționate de la Institutul de Protecția plantelor din Budapesta [http://www.csalomontraps.com];

  • Capcane galbene cu adeziv. Acestea sunt cel mai des utilizate de către fermieri.

Capturi la capcana cu momeli Csalomon

Capturi la capcana cu momeli Csalomon

 

Managementul integrat al gărgărițelor tulpinilor de rapiță

 

Managementul integrat constă într-o sumă de măsuri de combatere ce pot fi utilizate echilibrat pentru a proteja mediul, entomofauna utilă, sănătatea oamenilor și animalelor.

În managementul celor două specii de Ceutorhynchus este esențială utilizarea unei strategii de combatere care să includă măsurile de prevenție, măsurile chimice și, din păcate, mai puțin măsurile biologice. Abordarea metodelor de prevenție și biologice este esențială în prezent. De aceea, există un real interes pentru combaterea biologică a celor două gărgărițe ale tulpinilor de rapiță (se fac testări cu entomopatogeni).

Ceutorhynchus pallidactyus

Ceutorhynchus pallidactyus

Ceutorhynchus napi

Ceutorhynchus napi

 

Metode profilactice

Principalele măsuri profilactice (care de cele mai multe ori nu sunt respectate) sunt:

  • Izolarea culturii;

  • Îndepărtarea resturilor de plante care rămân după recoltare (sunt pline de larve);

  • Arătură adâncă după recoltare (mai ales atunci când infestarea a fost mare), deoarece larvele se împupează în sol. Dacă arătura se execută mai tarziu, va fi ineficientă, deoarece adulții iernează în afara culturii infestate;

  • Fertilizare cu azot echilibrată.

 

Metode chimice

Pentru rezultate optime, adulții celor două specii de Ceutorhynchus ar trebui combătuți în următoarele perioade:

  • Perioada de migrare;

  • Perioada de hrănire și chiar de început a depunerii ouălor.

Momentul aplicării unui tratament este foarte important, deoarece eficiența este în strânsă legătură cu acesta. Toate tratamentele trebuie efectuate în urma monitorizării și doar atunci când pragul economic de dăunare este atins sau depășit uneori.

Ceutorhynchus pallidactylus urcând pe planta de rapiță

Ceutorhynchus pallidactylus urcând pe planta de rapiță

Tratamentele trebuie executate după cum urmează:

  • Primul tratament trebuie aplicat imediat ce pragurile economice sunt atinse (uneori chiar depășite). În literatura de specialitate se recomandă ca primul tratament să se facă la pragul de 10 - 20 adulți capturați timp de trei zile consecutiv sau când mai mult de un adult este găsit la cinci plante controlate sau când sunt semne de ovipunere pe mai mult de 20% din plante (Juran et al., 2011);

  • După EPPO (2003), combaterea gărgărițelor tulpinilor de rapiță este necesară atunci când în decurs de trei zile la capcane sunt prinși 10 adulți. Este doar o recomandare, însă fermierii ar trebui să țină cont de ea;

  • Pentru napi, un prag recomandat și des utilizat este de 4 - 6 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000];

  • Pentru pallidactylus, pragul economic de dăunare este de 12 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000];

  • În România se recomandă un prag economic de 2 adulți/plantă [Goga et al., 2020];

  • În zonele unde rapița se cultivă pe suprafețe mari, iar plantele sunt atacate an de an, se recomandă chiar efectuarea unui prim tratament la atingerea pragului de 3 gărgărițe/capcană/zi;

  • Deoarece fermierii nu pot face diferența între cele două specii, pragul recomandat în general este de 10 gărgărițe/capcană timp de trei zile consecutiv [Alford et al., 2003].

Tinere larve în pețiol

Tinere larve în pețiol

Există cercetători care afirmă că primul tratament trebuie efectuat atunci când se înregistrează un număr mare de indivizi imediat după migrare. Tratamentul trebuie repetat o dată sau de două ori la interval de 7 - 8 zile [Graham et Gould, 1980; Winfield, 1961].

În literatura de specialitate mai există și alte praguri economice, relative de cele mai multe ori. În realitate, momentul optim de combatere este foarte greu de surprins, de aceea unele praguri ar trebui revizuite [Seidenglanz et al., 2009].

În România sunt omologate mai multe insecticide pentru combaterea celor două specii de Ceutorhynchus, după cum urmează: acetamiprid, cipermetrin, deltametrin + flupiradifuron, deltametrin, gama - cihalotrin, lambda - cihalotrin, tau - fluvalinat, esfenvalerat, acetamiprid + lambda - cihalotrin [după Aplicația Pesticide 2.24.2.1., 2024].

Executați tratamentele doar la întrunirea pragului economic de dăunare, respectați dozele recomandate de producători, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), timpii de pauză etc. Evitați efectuarea tratamentelor în afara avertizărilor. Este deja cunoscut că foarte mulți fermieri abuzează de combaterea chimică (care poluează solul, apa, aerul, produsele vegetale, omoară entomofauna utilă și creează dezechilibre mari în comportamentul albinelor). Tratamentele trebuie efectuate în zile cu temperaturi de peste 50C, fără vânt și fără precipitații.

Orificii produse de femele în pețioli și tulpini când depun ouăle

Orificii produse de femele în pețioli și tulpini când depun ouăle

Efectuarea de tratamente chimice în ferestrele din februarie poate avea avantaje și dezavantaje. Înainte de a efectua un tratament consultați prognoza. Dacă se anunță vreme rece după câteva zile calde, este bine să nu faceți tratamentul. Este cunoscut că primii care ies de la iernat sunt masculii. Mai târziu apar și femelele. Începe procesul de hrănire urmat de împerechere și depunere ouă. De aceea, tratamentele din februarie nu întodeauna sunt rentabile, dacă intervin perioade cu temperaturi scăzute care opresc activitatea adulților. În astfel de situații este bine să nu întrerupeți monitorizarea gargărițelor, pentru a surprinde perioadele maxime de zbor.

 

Măsuri biologice

Combaterea biologică este de interes în cazul acestor gărgărițe. Se fac studii cu privire la utilizarea entomopatogenilor, a paraziților și prădătorilor. Deocamdată, în mod natural, larvele gărgăriței tulpinilor de varză pot fi parazitate în procent de peste 50% de Tersilochus spp. [Alford et al., 2000].

După Alford et al. (2003), densitatea populațiilor de C. pallidactylus depinde în natură de activitatea entomofagilor (de ex., paraziții larvari Diospilus affinis Wsm. și prădătorul larvar Muscina stabulans Fallen).

Într-un material viitor vom aduce în atenție aspecte despre biologia acestor gărgărițe care vă pot ajuta în monitorizare.

 

Bibliografie
Alford, D. V., Ballanger, Y., Büchi, R., Büchs, W., Ekbom, B., Hansen, L. H., Hokkanen, H. M. T., Kromp. B., Nilsson, Christer, Ulber, B., Walters, K. F. A., Williams, I. H., Young, J. E. B., 2000, Minimizing pesticide use and environmental impact by the development and promotion of bio-control strategies for oilseed rape pests. Final Report, Project FAIR CT 96 - 1314, 119 pp.
Alford V. A., Nilsson C., Ulber B., 2003, Insect pests of oilseed rape crops. In: Biocontrol of oilseed rape pests ed. by Alford V. A. Blackwell Science, Oxford, pp 9 - 41.
Büchs W., 1998, Strategies to control the cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus) and the oilseed rape stem weevil (Ceutorhynchus napi) by a reduced input of insecticides. IOBC Bulletin, 21: 205–220.
EPPO (2003). Guidlines for efficacy evaluation of plant protection product – insecticides & acaaricides, Effi cacy evaluation of insecticides – Ceutorhynchus napi and Ceutorhynchus pallidactylus on rape. Bulletin OEPP/EPPO Bulletin 33: 65 - 69.
Graham C. W., Gould H. J., 1980, Cabbage weevil on spring oilseed rape in Southern England and its control. Annals of Applied Biology, 95 (1). Colchester & London: 1 - 10.
Gratwick, M., 1992, Crop pests in the UK. Chapman and Hall Kirk, W. D. J., 1992, Insects on cabbages and Oilseed rape. Richmond Publishing.
Goga N., Mondici S., Ursulescu V. B., Brejea R., 2020, Manifestations of the pest Ceutorhynchus napi (Large rapeseed beetle) in the agroclimate of North - Western Romania, Annals of the University of Oradea, Fascicle: Environmental Protection, doi.org/10.5281/zenodo.4362296, Vol. XXXIV, 61 - 66.
Juran I., Gotlin Čuljak T., Grubišic D., 2011, Rape stem weevil (Ceutorhynchus napi Gyll. 1837) and cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. 1802) (Coleoptera: Curculionidae) – important oilseed rape pests. Agriculturae Conspectus Scientificus, 76: 93 – 100.
Seidenglanz M., Poslušná J. Hrudová E., 2009, The importance of monitoring the Ceutorhynchus pallidactylus female flight activity for the timing of insecticidal treatment. Plant Protect. Sci., 45: 103 – 112.
Šedivý J., Kocourek F., 1994, Flight activity of winter rape pests. Journal of Applied Entomology, 117: 400 – 407.
Šedivý J., 2000, Škůdci ozimé řepky. In: Vašák J. (ed.): Řepka. Agrospoj, Praha: 199 – 220.
Sekulič R., Kereši T., 1998, O masovnoj pojavi stablovog kupusnog rikša – Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. (Coleoptera, Curculionidae). Bijni lekar, 3, 239 – 244.
Winfield A., 1961, Observations on the biology and control of the cabbage stem weevil, Ceutorhynchus quadridens (Panz.) on the trowse mustard (Brassica juncea). In: Pearson O., ed. Bulletin of Entomological research, 52 (3). London: P. 589-600.
Adult de Ceutorhynchus pallidactylus ascuns în vârful de creștere al plantei

Adult de Ceutorhynchus pallidactylus ascuns în vârful de creștere al plantei

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Guvernul a aprobat o hotărâre pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1872/2005. Prin adoptarea acestui act normativ se stabilește modalitatea de decontare a cheltuielilor, în cotă de până la 50%, aferente consumului de energie electrică, necesare funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații, care se  suportă de la bugetul de stat, cheltuieli înregistrate în anul anterior și neplătite, din sumele alocate pentru anul următor.

În funcție de valoarea maximă a plafonului anual alocat cu această destinație se stabilește procedura de aprobare, prin Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a cotei de până la 50%, fără a limita la anul în curs, fiind creată posibilitatea decontării cheltuielilor din anul anterior din bugetul alocat pentru anul următor.

„Soluția legislativă privind decontarea pentru anul 2023 din bugetul alocat pentru anul 2024 are în vedere redresarea economică a producătorilor, urmare a lipsei resurselor financiare necesare pentru continuarea activităților agricole și generarea riscului de a fi în imposibilitatea de achitare a datoriilor către furnizori, salarii, credite, utilități, la termenele scadente”, transmite MADR.

Astfel, prin decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică în irigații pentru anul 2023 este vizată diminuarea efectelor fenomenului de secetă asupra producției agricole, cât și pentru reducerea impactului asupra anului agricol următor.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Într-o eră în care schimbările climatice aduc provocări fără precedent în agricultură, soluțiile inovatoare necesare pentru a sprijini fermierii în obținerea productivității optime la culturi sunt cruciale în acest moment. Fermierii au nevoie să își maximizeze productivitatea culturilor, dar și să protejeze mediul de potențiali factori de stres, iar integrarea celor mai noi instrumente în practicile agricole îi poate ajuta să îndeplinească această sarcină.

Produsele biologice destinate agriculturii au în componență materiale deja existente în natură și sunt concepute să se integreze în acest sistem, completând practicile agricole în evoluție prin raportarea la tendințele industriei. Ele pot fi utilizate în agricultura organică sau în culturile convenționale singure sau în combinație cu produsele tradiționale de protecție a culturilor, pentru a îmbunătăți protecția fitosanitară și starea de sănătate a plantelor. Prin urmare, produsele biologice sunt substanțe naturale și ajută plantele să devină mai rezistente atunci când sunt afectate de boli sau dăunători.

Produsele biologice acționează în sinergie cu plantele, optimizând funcțiile lor naturale. Diverse tipuri de biostimulanți au moduri unice de acțiune, cum ar fi îmbunătățirea utilizării nutrienților, consolidarea rezilienței plantelor împotriva factorilor de stres abiotic, precum seceta sau temperaturile extreme, și îmbunătățirea procesului de dezvoltare a plantelor. Datorită acestor beneficii, culturile pot obține rate de creștere și producții mai bune, chiar și în condiții vitrege.

 

UtrishaTM N asigură o aprovizionare continuă cu azot a plantelor

 

Fixarea azotului, procesul de transformare a azotului atmosferic într-o formă utilizabilă la plante, este crucială pentru sinteza biomoleculelor esențiale în nutriția acestora. Concentrându-se pe astfel de procese naturale și integrându-le în practicile agricole, fermierii pot îmbunătăți semnificativ creșterea și productivitatea culturilor, asigurând o agricultură sustenabilă și prosperă pentru mulți ani de acum înainte. O alternativă inovatoare este UtrishaTM N, un produs nou dezvoltat de compania Corteva Agriscience.

UtrishaTM N asigură o aprovizionare continuă cu azot a plantelor, sporind semnificativ potențialul de producție, minimizând în același timp pierderile prin levigare sau denitrificare. Formula sub formă de pulbere asigură modalitatea facilă de utilizare, precum și prelungirea duratei de conservare la doi ani la temperaturi normale, evidențiindu-i caracterul practic și logeviv. Funcționând ca o sursă biologică de azot, UtrishaTM N operează sustenabil fără emisii de CO2, ceea ce permite flexibilitate în aplicare și adaptare la diferite stadii de creștere ale culturilor. Această abordare elimină riscul fitotoxic de ardere a culturilor, livrând azotul plantelor în forma sa cea mai ușor de asimilat.

Îmbogățit cu tulpina bacteriană Metylobacterium symbioticum, acest produs inovator introduce o bacterie benefică plantelor, colonizând și transformând imediat azotul atmosferic într-o formă ce se poate utiliza din punct de vedere biologic, asigurând o aprovizionare sincronizată și eficientă cu azot în plantă.

UtrishaTM N abordează provocările cheie ale suplimentării cu azot și reprezintă o schimbare de paradigmă către practici agricole sustenabile și eficiente în România și Republica Moldova, cu un impact minim asupra mediului. În plus, stimulatorul și optimizatorul fotosintetic simbolizează angajamentul pentru un viitor mai verde și mai prosper pentru fermierii din întreaga lume, reflectând misiunea Corteva de a avansa practicile agricole care susțin fermierii, protejează și conservă sursa de hrană și ajută comunitățile agricole să prospere.

 

Articol de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides & Biologicals Corteva Agriscience RO & MD

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

newsletter rf

Publicitate

1000077228

FERMIERULUI ROMANIA RIDEMAX FL 699 BANNER 300x250px

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

T7 S 300x250 PX

Banner Profesional agromedia RF 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista