productivitate - REVISTA FERMIERULUI

Conform datelor recente furnizate de Observatorul European al Secetei (EDO)1, țările europene au experimentat condiții severe și prelungite de secetă de peste doi ani, afectând semnificativ agricultura din cauza temperaturilor extreme și a lipsei de precipitații. La nivel local, fermierii din România sunt, de asemenea, afectați de acești factori, confruntându-se cu provocări continue în ceea ce privește productivitatea și profitabilitatea culturilor, subliniind necesitatea unor soluții specializate pentru a-i ajuta să prospere.

Având în vedere efectele secetei asupra peisajului agricol al țării noastre, fermierii trebuie să se adapteze și să selecteze culturi care pot prospera în aceste condiții dificile, cum ar fi rapița. Rezistența rapiței la diverse condiții climatice o face o alegere ideală pentru multe regiuni agricole din țară, iar ciclul său de creștere relativ scurt permite fermierilor să utilizeze eficient terenul.

Rapița este foarte profitabilă pentru fermieri. Cu toate acestea, este esențial să se ia în considerare rezistența silicvelor de rapiță la scuturare în timpul recoltării. Alegerea hibrizilor de rapiță potriviți este o decizie importantă pentru fermierii care doresc să își maximizeze potențialul de producție și să minimizeze pierderile din cauza deschiderii silicvelor înainte sau în timpul recoltării.

Corteva Agriscience înlesnește fermierilor accesul la soluții precum hibrizii de rapiță Pioneer®, adaptați la condițiile specifice de sol și climat din regiune. Acești hibrizi sunt apreciați nu doar pentru productivitatea lor ridicată, ci și pentru calitatea superioară a culturii datorită trăsăturilor genetice avansate. Hibrizii de rapiță Pioneer® sunt concepuți pentru a rezista la scuturare, a se adapta la condițiile de secetă și a se stabili rapid în sezonul de creștere.

De pildă, hibrizii de rapiță PT314 și PT315 oferă o eficiență superioară a utilizării azotului, un conținut ridicat de ulei și o rezistență puternică la boli. În plus, hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este foarte apreciat de fermieri pentru rezistența sa excepțională la Sclerotinia.

Roland Heilman, fermier din Tărian, județul Bihor, lucrează 600 de hectare în cadrul societății sale Mady Speed Int SRL, iar 100 ha le-a avut semănate cu rapiță în toamna anului 2023. Hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector, semănat după o cultură de grâu, a avut un randament de 5.840 kg/ha. „Am început recoltarea la sfârșitul lunii iunie 2024, iar producția a fost excelentă. PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am fost norocoși cu ploaia și am plantat 100 de hectare de rapiță, în întregime cu hibrizii Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector și PT313”, a arătat Roland Heilman.

Noutatea Pioneer® este hibridul PT312 Sclerotinia Protector, care oferă, de asemenea, beneficii remarcabile, inclusiv rezistență la scuturare, productivitate ridicată, toleranță excelentă la boli, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănat târziu.

Prin angajamentul față de inovație și sustenabilitate, fermierii din România pot depăși provocările agricole actuale și viitoare, asigurând un viitor prosper și durabil pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience sprijină această misiune oferind acces la cele mai noi și mai eficiente tehnologii, disponibile în catalogul pentru rapiță din 2024. 

1 EDO European Drought Observatory (europa.eu)

 

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Semințe Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare

Protecția eficientă a semințelor este esențială pentru recolte de succes, de aceea este fundamentală în etapele timpurii ale culturilor. Prin investirea în semințe tratate cu produse de înaltă calitate, fermierii își pot spori semnificativ șansele de a obține o productivitate optimă.

Tehnologia aplicată semințelor (SAT) oferă fermierilor un avantaj, asigurând semințelor protecția necesară împotriva dăunătorilor și bolilor încă din momentul semănatului. Această tehnologie se aplică direct pe semințe și nu necesită produse suplimentare de protecția plantelor. Datorită cantității minime de substanță activă pe suprafața seminței și a zonei precise de aplicare, sănătatea celor care manipulează semințele este protejată, iar presiunea asupra solului este prevenită. Prin urmare, această protecție este foarte importantă pentru metode durabile precum agricultura fără arătură (no-till) și agricultura cu lucrări reduse (reduced-till), precum și pentru semănatul timpuriu.

SAT reprezintă o abordare precisă pentru fermieri, ajutând la diminuarea impactului asupra mediului și la eficientizarea costurilor de muncă și combustibil, prin alegerea soluției potrivite pentru a face o diferență semnificativă în productivitatea și calitatea culturilor.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, reprezintă un reper în direcția dezvoltării tehnologiilor inovatoare aplicate semințelor, care asigură atingerea potențialului genetic optim al culturilor, sprijinind în același timp practicile agricole durabile. Aceste tehnologii nu numai că protejează semințele de boli și dăunători, dar le și sporesc vigoarea și uniformitatea, conducând la culturi mai sănătoase și productivitate mai mare. Tehnologia LumiGEN™, aplicată exclusiv pe semințele Pioneer®, întărește sistemul radicular, îmbunătățește toleranța la stres și facilitează o creștere mai rapidă. Această tehnologie este deosebit de benefică pentru culturile de floarea-soarelui din România, ajutând fermierii să reducă riscurile de producție și să obțină o dezvoltare sănătoasă a plantelor.

Lumisena™ 200 FS, un fungicid sub umbrela LumiGEN™, exemplifică eficacitatea tehnologiei aplicate semințelor. Oferă protecție culturilor de floarea-soarelui, chiar și în condiții dificile, datorită substanței active oxathiapiprolin, care are un efect fungicid extins. Aceasta asigură protecția culturilor împotriva bolilor, sporind randamentul și reducând sensibilitatea la stresul climatic.

Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov (manager Picmar Prod), a împărtășit experiența sa pozitivă cu tehnologia LumiGEN™: „Utilizarea LumiGEN™ anul trecut pentru culturile de floarea-soarelui de la ferma noastră a asigurat o emergență și o vigoare puternică. Lumisena™ 200 FS a oferit o protecție excelentă în stadiile incipiente și a controlat eficient Plasmopara halstedii, rezultând într-o productivitate mai bună și culturi mai rezistente la stresul climatic.”

 

Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides and SAT Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Presele de baloți cilindrici ale producătorului italian Mascar au fost create pentru a permite transformarea în hrană pentru animale a oricărui material aflat în brazdă, de pe orice tip de sol, asigurând întotdeauna o calitate ridicată a lucrării.

Rapidă, compactă și fiabilă, Multiwrap este o presă concepută pentru a răspunde nevoilor celor care lucrează cu o mare varietate de material recoltat, acordând o atenție deosebită furajelor de cea mai bună calitate, ne-au precizat specialiștii Mewi, companie care reprezintă în țara noastră marca Mascar.

Există două modele de prese de balotat cu cameră fixă Mascar Multiwrap. La ambele, dimensiunea balotului este de 130 x 120 cm, necesarul de putere de la tractor fiind de 120 CP. Diferențele sunt la sistemul de tăiere: Multiwrap 130 CUT are 15 cuțite, iar Multiwrap 130 CUT.25 are 25 de cuțite.

Ridicarea materialului din brazdă, presarea acestuia, adică formarea baloților și legarea lor, sunt operații pe care echipamentul le realizează într-o singură trecere. Totodată, posibila contaminare a furajelor, prin contactul cu solul, poate fi evitată. Sistemul de înfoliere cu brațul dublu satelit completează ciclul de mai sus, distribuind folie uniform și rapid pe toată suprafața balotului, pentru a se obține un produs perfect sigilat.

Presa Mascar Multiwrap este gândită chiar și pentru lucrări în pantă, sistemul presă + înfoliator fiind o combinație perfectă ce face posibilă utilizarea a mai puține resurse și creșterea productivității la oră.

Principalele avantaje:

  • baloți uniformi;

  • productivitate ridicată;

  • viteză mare de ridicare a materialului din brazdă;

  • facilitate în exploatare;

  • costuri reduse.

 ta 252 mewi 2

 

Înfolierea baloților, recomandată

 

Se recomandă înfolierea baloților deoarece, prin uscare, proteinele prezente în plantă se reduc. Furajele înfoliate păstrează un conținut mai mare de proteine și, totodată, acestea au un gust mai bun și sunt mai ușor de digerat. În plus, este asigurat un aport nutrițional consistent pe tot parcursul anului și se reduce riscul de deteriorare legat de condițiile climatice.

Pe de altă parte, un balot înfoliat este mai puțin manipulat, reducându-se astfel riscul contaminării bacteriene și cel al pierderii frunzelor, atunci când se lucrează cu material recoltat delicat. Toate cele de mai sus înseamnă animale mai bine hrănite, care vor putea asigura un produs final de calitate superioară.

Un alt aspect important este faptul că alegerea unui echipament presă plus înfoliator face posibilă reducerea timpului petrecut în câmp, precum și a numărului de persoane implicate în îndeplinirea tuturor acestor sarcini.

 

Sistemul de tăiere, camera de balotat, operarea, legarea și înfoliatorul

 

Roțile pick-up-ului sunt fixe sau rabatabile (opțional) și sunt echipate cu sistem de reglare rapidă a înălțimii, ceea ce permite urmarea perfectă a brazdei.

Alimentatorul rotativ este format din „stele cu trei vârfuri” dispuse elicoidal. Acest lucru permite o alimentare constantă în orice condiții, evitând vârfuri de absorbție.

Rotația balotului este asigurată de 18 role, 17 dintre ele având o nouă suprafață cu profile care asigură o bună rotire și o bună stabilitate, iar prima rolă de la bază este alcătuită din opt plăcuțe sudate care forțează pornirea rapidă a rotației balotului.

Toate rolele și cadrele sunt proiectate și optimizate conform FEA (finite element analysis) pentru a atinge nivelul maxim de rezistență și totodată o greutate redusă.

Presa Mascar Multiwrap este prevăzută cu una dintre cele mai intuitive interfețe electronice disponibile pe piață, terminalul M 700, responsabil atât pentru monitorizarea presei, cât și a înfoliatorului. Acesta este unul dintre punctele forte ale utilajului, creat special pentru a combina performanța ridicată și confortul în utilizare.

ta 252 mewi 3

Sistemul de legare al presei poate avea două role de plasă, unul aflat în lucru și unul de rezervă. Ambele role au o tijă de susținere, nefiind nevoie de o placă-suport în interior. Legarea cu plasă face parte din dotarea standard. Opțional, se poate alege legarea cu sfoară a baloților.

În ceea ce privește înfoliatorul presei Mascar Multiwrap, geometria și poziția dispozitivului de întindere a foliei au fost astfel proiectate încât să minimizeze dimensiunile utilajului. De asemenea, a fost îmbunătățit modul de întindere a foliei pentru a se obține o foarte bună acoperire a balotului și a se reduce pierderile. Dacă se dorește, se poate lucra cu un singur cartuș de folie.

 

Mascar Multiwrap, de reținut:

  • Programarea reviziilor: reamintire

  • Curățarea automată a cuțitelor: se setează după câți baloți formați să aibă loc curățarea automată a lăcașurilor cu cuțite.

  • Gresarea automată (opțional): se setează durata în minute dintre fiecare gresare.

  • Sistem antiblocare cu indentare automată: în caz de blocare/înfundare, un simplu buton activează baza și o funcție automată o închide atunci când rotorul începe să se rotească din nou.

  • De la ridicarea din brazdă a materialului recoltat până la descărcarea balotului este doar un click: un ciclu complet automat!

  • Un singur monitor supraveghează atât operațiile presei, cât și pe cele ale dispozitivului de înfoliere.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Tehnica agricola

În ultimii 50 de ani, populația lumii s-a dublat, conform Organizației Națiunilor Unite (ONU), estimată să ajungă la 8,5 miliarde până în 2030 și 9,7 miliarde până în 20501. Schimbările climatice și nevoia de a satisface cerințele pentru o populație în creștere accelerează necesitatea de a adapta producția alimentară globală pentru un impact minim asupra mediului înconjurător.

Criza climatică în desfășurare a avut impact global semnificativ, iar conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)2, seceta reprezintă un pericol pentru culturi și creșterea animalelor domestice în fiecare parte a lumii, cu aproximativ 55 de milioane de oameni afectați la nivel global în fiecare an. Scăderea disponibilității apei afectează 40% din populația lumii, iar până la 700 de milioane de oameni sunt în pericol să fie afectați ca rezultat al secetei până în 2030.

Uniunea Europeană s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Pentru a atinge acest obiectiv, adaptarea la schimbările climatice reprezintă acțiuni care să diminueaze impactul său prezent și viitor. În prezent, se înregistrează date despre secete extreme3,4 care devin din ce în ce mai frecvente în Europa, iar pagubele pe care le provoacă cresc de asemenea. Cu o creștere medie globală a temperaturii de 3°C, se proiectează că seceta va apărea de două ori mai des și pierderile substanțiale în productivitatea agricolă și reducerea suprafețelor adecvate pentru cultivare vor crește. Unele studii 5,6 indică faptul că în prezent și în viitorul îndepărtat există o mare variabilitate a intensităților secetei în diferite regiuni climatice europene, proiecțiile climatice arătând că evenimentele meteorologice mai frecvente și mai extreme sunt de așteptat până la sfârșitul secolului al XXI-lea. De exemplu, în Europa Centrală, probabilitatea anuală de apariție a unei secete extreme crește semnificativ în lunile de vară, ajungând la 25%, iar pentru Europa de Est și Alpi, secetele severe și extreme au probabilități mai mari în viitorul îndepărtat, cu valori în jur de 20% severe și 40% extreme.

 

Noile tehnologii genomice (NGTs) pot sprijini fermierii

 

Pentru România, s-au observat schimbări semnificative în condițiile de secetă în lunile de vară, cu o tendință semnificativă de uscare. Conform analizei datelor Observatorului European al Secetei7 pentru anul 2024, 65,2% din suprafața terestră a României, incluzând atât terenurile arabile, cât și cele agricole, inclusiv pădurile, prezintă risc de secetă. Specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie8 au declarat de Ziua Mondială a Apei în martie că perioada cuprinsă între 2023-2024 a reprezentat un an agricol marcat de secetă în Sud, Sud-Est și Sud-Vestul țării și au avertizat că această lună februarie a fost înregistrată ca fiind cea mai caldă lună februarie și că 2024 nu va face excepție de la anul extremelor meteorologice în țară.

Având în vedere impactul secetei asupra peisajului agricol din România în ultimii ani, este important să identificăm soluții durabile pentru a crește productivitatea culturilor. De exemplu, noile tehnologii genomice (NGTs) pot sprijini fermierii români în obținerea unor producții mai mari și mai constante prin cultivarea plantelor mai rezistente la boli și secetă. Mai mult, NGTs reprezintă un instrument suplimentar în trusa de instrumente a fermierilor pentru a se adapta condițiilor climatice într-un mod sustenabil și, contribuind la securitatea alimentară atât a producătorilor, cât și a consumatorilor, reflectă angajamentul companiei internaționale de cercetare și dezvoltare în agricultură, Corteva Agriscience.

NGTs reprezintă o tehnologie cu o precizie și un potențial fără precedent, editarea genelor bazându-se pe propriul ADN al plantei în variabilitate indusă, fără includerea „genelor străine”, așa cum este cazul organismelor modificate genetic (OMG). Procesul realizat prin NGT poate apărea în mod natural, dar instrumentul doar îl accelerează, permițând fermierilor să abordeze mai rapid provocările emergente, inclusiv cele prezentate de schimbările climatice.

 

Utilizarea NGTs aduce numeroase beneficii agriculturii și producției alimentare

 

Culturile care necesită mai puțină apă pentru a crește devin din ce în ce mai importante în contextul schimbărilor climatice care afectează chiar și regiunile care erau anterior bogate în apă. Mai mult, protejarea mediului înconjurător prin limitarea poluării solului este abordată cu ajutorul NGT prin măsuri precum cultivarea plantelor cu rezistență la boli și insecte, reducând necesitatea pesticidelor. În plus, îmbunătățirea eficienței utilizării azotului în culturi reduce numărul de îngrășăminte necesare.

**********

„NGTs au potențialul de a stimula cercetarea și dezvoltarea de soiuri mai bine adaptate la condițiile din ce în ce mai dificile din agricultura de astăzi, ca plante care rezistă mai bine la condițiile de secetă, boli, dăunători și o productivitate crescută. Este un mare pas înainte în agricultura românească și fermierii le pot vedea ca instrumente valoroase care ar putea îmbunătăți competitivitatea noastră în UE prin integrarea NGTs în practicile curente.” - Cristian Stoica, proprietarul fermei „La bunici” și membru al Consiliului de Administrație al Asociației Fermierilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), precum și președinte al Asociației Grânarii.

**********

Spre exemplu, prof. Ezura Hiroshi, PhD, de la Universitatea Tsukaba din Japonia, s-a dedicat aplicării NGTs pentru îmbunătățirea culturilor horticole precum pepenele și roșiile și a dezvoltat cu succes un soi de roșii CRISPR cunoscut sub numele de roșia HIGH GABA. Această roșie prezintă o creștere semnificativă a conținutului de acid gamma-aminobutiric (GABA) în comparație cu roșiile obișnuite, fiind o moleculă sintetizată natural în toate organismele vii. Astfel, GABA este cunoscut pentru potențialul său de a reduce tensiunea arterială ridicată la oameni, iar creșterea conținutului său în roșii poate avea implicații semnificative pentru sănătatea publică, deoarece poate contribui la îmbunătățirea sănătății inimii. Prin urmare, consumul regulat al acestor roșii poate oferi o alternativă naturală și accesibilă la suplimentele de GABA, contribuind la promovarea unui stil de viață sănătos și la prevenirea afecțiunilor cardiovasculare.

Fermierii europeni, inclusiv cei din România, pot integra NGTs în practicile lor curente, producând alimente bogate în nutrienți într-un mod sustenabil. Conform studiului Sistemelor Alimentare Durabile8, un proiect de cercetare comandat de Corteva Agriscience și realizat de Longitude, o companie a Financial Times, această nouă tehnologie asociată cu agricultura durabilă și producția de alimente mai nutritive beneficiază de un sprijin puternic din partea fermierilor și consumatorilor. 63% dintre fermierii din Europa intenționează să integreze noi tehnici de îmbunătățire a plantelor în următorii cinci ani, prioritatea fiind îmbunătățirea valorii nutritive a culturilor și eliminarea alergenilor. Printre consumatori, peste jumătate (53%) manifestă o disponibilitate de a accepta aceste tehnici la achiziționarea alimentelor produse în mod durabil, doar 11% exprimând reticență.

Prin utilizarea eficientă a resurselor și implementarea tehnologiilor inovatoare, NGTs joacă un rol crucial în construirea unei agriculturi durabile, oferind alimente sănătoase și echitabile pentru populație. Corteva Agriscience susține importanța accesului larg și utilizării NGTs, investițiilor în cercetare și dezvoltare și crearea de politici agricole durabile, fiind esențiale pentru construirea unui sistem alimentar durabil și rezistent. 

1 World population to reach 8 billion this year, as growth rate slows | UN News
2 Drought (who.int)
3 This is how frequent extreme droughts could become in Europe | World Economic Forum (weforum.org)
4 https://climate.ec.europa.eu/climate-change/consequences-climate-change_en
5 Frontiers | Hot Spots and Climate Trends of Meteorological Droughts in Europe–Assessing the Percent of Normal Index in a Single-Model Initial-Condition Large Ensemble (frontiersin.org)
6 Dashboard - European Drought Observatory - JRC European Commission (europa.eu)
7 Specialiștii avertizează că anul 2024 va reprezenta încă un an al extremelor meteorologice în România | Site-ul de stiri al TVR (tvrinfo.ro)
8 Sustainable Food Systems, European research report (corteva.com)

 

Articol scris de: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

În 2024, ADAMA Agricultural Solutions România, parte din Grupul ADAMA, va lansa cinci noi produse, între care un erbicid și patru fungicide bazate pe tehnologia de formulare Asorbital®, o tehnologie unică pe piață, deja lansată cu succes în Europa.

Anul acesta, compania marchează aniversarea a zece ani de existență pe piață sub o singură identitate și o singură cultură globală – ADAMA (termen care în ebraică înseamnă „pamânt”). Cu această ocazie, compania a organizat, pe 27 martie 2024, la noul sediu din București, o întâlnire cu presa, în care reprezentanții companiei au prezentat planurile pentru anul în curs. ADAMA își extinde portofoliul de soluții personalizate și continuă programul de fidelizare ADAMA CASH+ destinat fermierilor, lansat la începutul lui 2023.

conf

În contextul actual, ADAMA și-a adaptat strategia la noul comportament de achiziție al fermierilor și oferă pachete optimizate din punct de vedere tehnic, corelate cu așteptările financiare ale acestora.

**********

  • Noul portofoliu pentru protecția împotriva bolilor în culturile de cereale păioase are la bază tehnologia de formulare inovatoare Asorbital, pentru care compania deține brevet

  • În 2024, compania oferă fermierilor două noi pachete speciale optimizate din punct de vedere tehnic, adaptate la contextul actual al pieței și la nevoile fermierilor din România

**********

„La ADAMA, ne adaptăm permanent strategia în funcție de realitatea din teren. În prezent, vedem precauție din partea tuturor jucătorilor implicați în această industrie. Ne dorim ca în această perioadă să fim mai eficienți operațional, să ne dezvoltăm relațiile cu fermierii și partenerii, iar pentru aceasta venim cu noi produse competitive și inovatoare, astfel încât fermierii să obțină spor de producție și profitabilitate ridicată. Discutăm cu fermierii despre nevoile lor actuale, complet schimbate față de anii anteriori, și propunem soluții pe care ei să le poată accesa rapid, fără ca activitatea și cash flow-ul să le fie afectate în vreun fel”, a arătat Gabriela Vila, director general ADAMA România și Republica Moldova.

adama 1002

Reprezentanții companiei se așteaptă în continuare la o încetinire a creșterii economice și la un an cu costuri de finanțare și rate ale inflației ridicate. Cu toate acestea, se estimează menținerea suprafețelor cultivate de către fermieri la un nivel ridicat și preocuparea acestora de a avea producții ridicate, care să le asigure o bună economie a fermei.

 

Prioritară, creșterea productivității fermierilor

 

Anul 2024 se caracterizează printr-o nouă abordare de achiziție a produselor de către fermieri, și anume de a cumpăra la momentul nevoii, în cantitatea necesară și la prețul cel mai avantajos pe hectar. Asta, după cererea crescută din perioada pandemiei și post pandemiei, în care necesitatea aprovizionării cu produse era foarte ridicată, cu prețurile cerealelor corelate cu nivelul investițional.

„Prețurile scăzute de astăzi ale cerealelor îi fac pe fermieri să se gândească de două ori înainte de a lua o decizie în ceea ce privește achiziționarea de input-uri, utilaje agricole sau teren agricol. Noi am anticipat această nevoie și această schimbare în ceea ce privește modul de achiziție și ne-am asigurat că vom fi pregătiți cu produse în stoc la momentul necesității lor. De asemenea, am lansat pachete comerciale noi, cu avantaje comerciale pentru fermieri, astfel încât investiția pe hectar să fie diminuată. Aceasta pe lângă adaptarea prețurilor produselor din portofoliul ADAMA la contextul actual al pieței”, a explicat Adrian Sâmbotin, director comercial ADAMA România.

adama 1005

Compania oferă fermierilor două noi pachete optimizate din punct de vedere tehnic, la prețuri adaptate așteptărilor fermierului de azi: Pachetul Esențial Primăvară, destinat culturilor de cereale păioase și rapiță, care conține un fungicid și un insecticid, precum și Pachetul Forapro (fenpropidin + protioconazol), destinat primului tratament la grâu.

Totodată, compania continuă programul de fidelizare lansat anul trecut, ADAMA CASH+, prin care o parte din banii investiți de fermieri în produsele ADAMA se întorc în contul acestora.

„La mai puțin de un an de la lansare, programul ADAMA CASH+ s-a bucurat de un real succes și a câștigat rapid încrederea fermierilor, fiind intens accesat, astfel că resursele financiare alocate pentru acest proiect au fost deja accesate de către fermieri. ADAMA CASH+ este cel mai simplu program de returnare a investițiilor pe care fermierii le fac în produsele din portofoliul companiei. Tot ce trebuie să facă este să se înregistreze pe platforma www.adamacashplus.ro, după care să încarce pe platformă facturile de achiziție a produselor ADAMA participante la program. Continuăm acest program și în 2024 și vom susține în continuare fermierii care investesc în creșterea productivității culturilor pe care le dețin”, a adăugat Adrian Sâmbotin.

 

Tehnologia Asorbital, brevetată și lansată cu succes în Europa

 

În prezent, ADAMA România comercializează 42 de soluții de protecția plantelor și alte zece pachete comerciale care combină mai multe produse. În ultimii trei ani, compania a lansat șapte produse noi și așteaptă omologarea a cinci noi produse în decursul acestui an, între care patru fungicide și un erbicid.

adama 1007

„Erbicidul pe care ne pregătim să îl lansăm este o combinație unică de substanțe active, care în acest moment nu mai este întâlnită în piață. În ceea ce privește noile fungicide, acestea se adresează culturilor de cereale păioase și au o formulare unică în piață, pentru care ADAMA are brevet și care a fost deja lansată în Europa. Este vorba despre formularea Asorbital, care aduce o creștere a eficacității de 10%, în medie, verificată în peste 500 teste efectuate în Europa. Toate se vor regăsi în oferta noastră comercială de anul viitor”, a precizat Adrian Cosor, director marketing ADAMA România și Republica Moldova.

**********

Investiția în oferirea unui portofoliu de soluții personalizate în funcție de nevoile fiecărui fermier este în linie cu angajamentul global al ADAMA – Listen, Learn, Deliver. De altfel, înțelegerea profundă a fermierilor, a mentalității lor, dar și a schimbărilor economice și politice din ultima perioadă stă la baza celei mai recente campanii de comunicare dezvoltate în România sub sloganul „Inovație sau Tradiție? Ambele!”.

**********

adama 1014

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

 

Publicat în Eveniment

Am urmărit cu mare interes evoluția protestelor din mai multe țări europene, cum ar fi Franța, Belgia, Polonia, Spania, România, Italia, Polonia. În toate cazurile se aduc în discuție diverse cauze care au dus la actuala situație, cum ar fi condiționalități de mediu din ce în ce mai mari, costurile foarte ridicate ale materiilor prime și combustibililor, prețurile de vânzare ale produselor agricole din ce în ce mai mici, obligații privind lăsarea unor terenuri nelucrate, creșterea costurilor birocratice și multe altele.

Un aspect care merită menționat este legat de faptul că de această dată majoritatea revendicărilor sunt adresate Comisiei Europene în totalitate sau în ,,parteneriat” cu guvernele naționale.

În același timp și în presă, dar și pe rețelele de socializare, văd numeroși ,,cunoscători” de ocazie sau membri ai unor ONG –uri ale ecologiștilor care acuză fermierii că nu vor să spună adevărurile, că au vile și mașini de lux (asta în estul Europei), că au primit subvenții cu nemiluita și multe altele de acest gen și că, de fapt, au ieșit în stradă fiindcă ,,nu se mai satură” să tot primească, dar ei în realitate ar câștiga destul.

De menționat că aceste ,,discursuri” sunt întâlnite în special în țările estice, cele mai primitive la nivel de înțelegere a fenomenelor economice, unde aproape totul se face după ureche și lipsit de profesionalism, iar campionii detașați sunt România și Bulgaria.

A nu se înțelege că în restul țărilor comunitare totul ar fi perfect, doar că acolo populația nu ,,mușcă” la toate fentele și prostiile lobbiștilor, mai ales în ceea ce privește problemele fermierilor, și aceasta are încă un respect și admirație la cotele cele mai înalte față de activitatea agricultorilor, dovadă că susținerea pentru proteste este în jurul a 90%, chiar dacă disconfortul vieții zilnice în multe situații este destul de prezent din cauza acțiunilor revendicative.

 

Realitatea costurilor unui fermier

 

Vă propun să analizăm mai în profunzime cum arată în realitate costurile unui fermier care se ocupă de cultura mare (pentru neinițiați înseamnă culturi de câmp gen porumb, grâu, orz, floarea-soarelui, rapiță, mazăre, soia și altele), iar astfel de analize (mă refer la principii, nu la modul de prezentare) mi-ar fi plăcut să văd în dezbaterea din această perioadă, astfel încât deciziile sau percepțiile publice legate de justificarea acestor proteste să nu fie date de cel care urlă mai tare, ci de cel care are argumentele cele mai solide. Văd de foarte multe ori că autoritățile care se ocupă de interesele agriculturii la nivel european, dar și național, de multe ori nici măcar nu mai au legătură cu realitățile din teren, dar asta este o altă poveste.

De aceea mi-am propus ca acest articol să fie un material ceva mai tehnic, dar făcut cumva să fie înțeles și de cei care nu sunt de specialitate sau nu au tangență cu agricultura, și are în vedere prezentarea unor devize estimative de costuri pentru principalele culturi vegetale ale fermierilor români, dar nu numai.

Astfel de devize se pot întocmi, pot fi adaptate sau altfel formatate și pentru alte culturi, cum sunt cele legumicole, pomi, vie, dar, sigur, și cu particularitățile specifice acelor activități.

Nu voi pomeni mărci de utilaje, produse sau branduri, pentru a nu se considera publicitate mascată, iar eventualele scăpări sunt fără intenție.

Îmi place să cred că formatul devizelor de cheltuieli atașate la prezentul material este simplu, poate fi reprodus în orice fermă în care avem un fermier care utilizează decent EXCEL și pricepe documentele contabile ale fermei. Mai mult, cei care vor parcurge și vor înțelege raționamentul acestora vor putea apoi să interpreteze diferitele situații și vor putea să se pronunțe dacă sunt sau nu în regulă.

Sistemul prezentat este ținut de mine în ferma pe care o dețin și din experiența anilor parcurși s-a dovedit un instrument extrem de eficace. Normal că, odată cu derularea activităților în fermă, situația este actualizată la ceea ce se întâmplă efectiv, astfel încât la final să avem costul real înregistrat.

Alături de aceste documente, în fermă se țin și altele (sau ar trebui), iar unul crucial din punctul meu de vedere este cashflow-ul, adică fluxul banilor real, adică atunci când estimezi că încasezi și plătești în cadrul fermei, iar așa poți să anticipezi dacă vei avea o eventuală gaură de finanțare și care sunt soluțiile să o acoperi.

Devizul are câteva secțiuni și o să prezint pe scurt explicația lor, astfel încât toată lumea să înțeleagă în același mod situația prezentată.

Ca o paranteză, poate acum cei care de-a lungul timpului nu au înțeles s-au lămurit acum de ce susțin mereu ca fermierii să aibă o pregătire specifică în domeniu, să aibă un bagaj minimal de cunoștințe în administrarea unei ferme, care nu înseamnă doar tehnologia agricolă, ci, din păcate, înseamnă astăzi mult mai mult, în condițiile în care birocrația a crescut excesiv de mult.

Prima parte se referă la costul cu motorina pentru lucrările mecanice efectuate, urmează cheltuielile cu salariile directe (adică mecanizatorii), urmate de cheltuielile cu materialele (îngrășăminte, pesticide, foliare, regulatori etc.) și semințele, vin apoi cheltuielile cu piesele și reparațiile (include și reviziile utilajelor) și astfel avem totalul valorilor de până aici care reprezintă cheltuielile directe.

Urmează cheltuielile cu arenda, cheltuielile indirecte, dobânzile, asigurările și amortismentul, iar toate acestea vor fi trecute în revistă un pic mai încolo.

Vor fi și ,,specialiști” care își vor aduce aminte de fel de fel de sisteme trecute cu hantru sau mai știu eu ce aplicații noi care îți arată profitul în cinci valute convertibile, dar eu sunt de principiul să îi învățăm pe cei care au nevoie întâi mersul pe jos și apoi cel pe bicicletă.

 

Exemplu de administrare a fermei

 

Ca să pornim discuția de undeva, după estimările mele și raportat la cheltuielile anticipate a le avea în ferma mea, eu prevăd o cheltuială contabilă (cu toate cheltuielile directe, indirecte, arendă, financiare și amortisment incluse) de circa 6.300 lei/ha la grâu, 7.400 lei/ha la rapiță, 8.000 lei/ha la porumb și 6.300 lei/ha la floarea-soarelui, toate valorile fiind rotunjite la nivel de zeci de lei.

Atenție, vorbesc de culturi irigate, iar ferma mea este amplasată în județul Brăila, astfel încât toată lumea să poată înțelege și contextul general al unor cheltuieli, gen arendă, prețuri estimate versus proximitate port Constanța etc.

În aceste condiții, dacă scădem valoarea subvențiilor standard, adică subvenția pe suprafață, eco-schema și subvenția pe motorină (nu vorbesc de diverse angajamente de agro-mediu), adică un total de circa 900 lei pe ha, iar valoarea rămasă o împărțim la prețurile estimative care se pot obține (sau le imaginăm acum) la poarta fermelor pentru recolta viitoare, adică o medie de 830 lei/tona de grâu ca o medie între panificație și furaj, apoi circa 1.800 lei/tonă la rapiță, 800 lei/tona de porumb (dar cred că sunt optimist) și 1.500 lei/tona de floarea-soarelui, ar trebui pentru a fi pe zero să facem producții de circa 7.200 kg/ha grâu, vreo 4.100 kg/ha rapiță, circa 9.000 kg/ha porumb și aproximativ 3.600 kg/ha floarea-soarelui, și mă repet, asta după ce am scăzut subvențiile.

Știu, fără să îi văd în realitate, că sunt unii care nu țin astfel de estimări și cum deja li se ridică sângele la cap susținând că este o prostie și că nu au niciun fundament, dar fără să știe că la mulți aceste costuri sunt și mai mari din motivele pe care le vom expune mai jos.

De aceea în continuare trebuie avute în vedere câteva considerații legate de situația existentă în ferma mea și principalele diferențe care se pot întâlni în cazul altor ferme.

Legat de prima secțiune a devizelor unde avem consumul de motorină, de menționat că noi suntem o fermă care face minimum till și apoi semănăm direct în lucrarea de bază fără altă pregătire.

Cei care lucrează clasic poate mai trebuie să adauge ceva la consumurile de motorină prin creșterea numărului de lucrări, alții care lucrează no till mai scad din lucrări, alții lucrează la alte adâncimi sau pe alte tipuri de sol (mai grele sau mai ușoare) și tot așa, de aceea fiecare își adaptează devizele la propria situație concretă.

Noi irigăm cu ajutorul motopompelor, dar alții poate irigă cu motoare electrice și adaugă cheltuiala cu energia. Alții care nu sunt la irigat ar trebui să scadă din valorile mele costuri de 600-650 lei/ha la grâu și rapiță (deja două irigări s-au făcut în toamnă la ambele culturi) și de 900 lei/ha la porumb, unde estimăm că vom avea mai multe udări, dar sperăm să ni le reducă bunul Dumnezeu.

Salariile mecanizatorilor sunt importante și atunci au o pondere, dar și fermierii mici (ei înșiși fiind principalii mecanizatori) trebuie să înțeleagă că pentru faptul că nu își plătesc salariu (sunt și care își plătesc, dar sunt minoritari) nu înseamnă că au costurile mai mici, înseamnă că nepriceperea economică este mai mare, iar pentru mine asta este o mare greșeală și statul ar trebui să-i pună interdicție ca practică. De ce? Fiindcă sunt numeroase situații în care astfel fermierul nu plătește nici contribuții la sănătate sau pensii, sau cel mult plătește pentru o singură persoană, iar soția și copiii au poziție de coasigurat, cu toate că muncesc cu toții, iar la pensie le vom plăti pensii sociale, situație pe care o avem și la acest moment.

La cheltuielile cu semințele, fiecare își trece în devize ce are și ce folosește, dar, atenție, și sămânța produsă în fermă (acolo unde se practică) are un cost și nu este gratis, cum cred foarte mulți fermieri, iar la aceasta ar trebui să se adauge costuri cu tratamentul și condiționatul (asta dacă fermierul înțelege importanța acestor operațiuni), dar fiecare face cum crede, fiind pe buzunarul lui.

Urmează îngrășămintele, unde eu având terenuri de tipul cernoziom, făcând o fertilizare echilibrată an de an și nefiind adeptul recordurilor de producție, deci nu forțez pe productivitate, am o anumită schemă de fertilizare dată și de cartare, și de istoricul producțiilor, însă alți fermieri pot avea alte concepții și formule, deci fiecare trebuie să adapteze la ceea ce practică, dar cred că un nivel mediu de 130 kg/ha DAP și 300-400 kg echivalent azotat (deci un total de maximum 150 kg/ha s.a. azot, în funcție de cultură) este o fertilizare mediu-intensivă și poate reprezenta o medie de calcul.

La îngrășăminte, noi cumpărăm cu plata imediat, la livrare, dar fermierii care plătesc la recoltă ar trebui să știe că plătesc în plus circa 1,5-2% pe luna de finanțare, în funcție ,,pe mâna cui încap”, iar cei mici mai plătesc vreo 2-3% în plus comparativ cu un fermier mediu, iar în comparație cu un fermier mare plătesc mai mult și cu 5-6%. Toate aceste cheltuieli de finanțare ar trebui adăugate la cheltuieli cu dobânzile, dar nefiind individualizate, rămân la cheltuieli cu materialele. Asta nu înseamnă că fermierul trebuie să creadă că el nu are costuri financiare, adică costuri cu dobânzi, doar că sunt la distribuitori și nu la bancă. Acest principiu este valabil în mare măsură și la pesticide, dar sunt alte valori.

Fermele solvabile își reduc aceste costuri prin angajarea de linii bancare care pot merge de la ROBOR (3 luni sau 6 luni după caz) + marje de 2-5%, adică între 8,5-12% în comparație cu cei care ajung pe la IFN, iar acolo sunt și situații în care dobânzile sunt ,,de bun management” și depășesc 22-24%, dar asta fiindcă și fermele respective au situație financiară dificilă și băncile nu îi mai finanțează. Una peste alta, între cele două tipuri de finanțări diferența de dobândă este undeva la 10%, ceea ce nu este puțin deloc.

Ca o fermă să fie solvabilă, trebuie să fie făcută de la început așa, adică toate proprietățile și dotările se fac pe fermă, iar evidența costurilor trebuie să fie extrem de serioasă. Din păcate, și vorbesc dintr-o anumită experiență trecută pe unde am mai lucrat, sunt destui fermieri care de la început înțeleg afacerea mai altfel, adică firma care exploatează nu are nimic, asta ca o protecție pentru un eventual moment când va fi executat de distribuitori, iar totul este pe numele soției, copiilor, mama soacră, iar astfel de situații sunt cunoscute. Doar că banca nu finanțează astfel de afaceri.

Privitor la pesticide, în general folosesc produse consacrate, care au spus ce au avut de spus drept confirmare a rezultatelor în diferite condiții de producție, dar fără a fi un fan al ,,trendurilor”. Dar încerc și produse noi pe anumite suprafețe și la anumite culturi, mai ales dacă anumite condiții specifice se schimbă pe teren.

Prețurile din devizele mele sunt după scăderea discounturilor, unde fermierii trebuie să își treacă propriile valori în funcție de produs, de discount și dacă îl primește (dacă are datorii din urmă este mai greu de obținut sau este mai redus).

Important de precizat este că folosim o rotație de cinci ani și încercăm să nu ne lăsăm atrași de o cultură sau alta, deoarece echilibrul este întotdeauna cel mai bun.

Mergând mai departe, ajungem la piese și reparații, unde costurile depind foarte mult de vechimea și valoarea parcului de utilaje, de modul de exploatare și întreținere, de priceperea mecanizatorilor – dacă sunt prost plătiți, și priceperea și implicarea este direct proporțională.

Arenda poate fi diferită în alte zone în funcție de fertilitatea solelor, existența de irigații, distanța față de porturile de export și tot așa. În cazul nostru, valorile sunt de circa 300 euro/ha, dar valoarea trecută în deviz este mai mică, deoarece când raportăm cheltuiala o facem la toată suprafața, incluzând și suprafețele în proprietate.

Urmează cheltuielile cu dobânzile pentru creditele de capital de lucru, dar și pentru investițiile făcute sau în curs de derulare, apoi avem cheltuielile cu asigurările pe care le facem de la înființarea fermei, dar ne-au ajutat tare mult în 2020, și la final avem amortismentul, cu o valoare destul de importantă.

Cheltuielile cu dobânzile sunt date de două tipuri de credite, cele aferente capitalului de lucru, adică pentru desfășurarea activității, și încercăm să le ținem la un nivel de cca 2.000 lei/ha, astfel fiind acoperite cheltuielile cu îngrășămintele, motorina și anumite cheltuieli neprevăzute. Restul cheltuielilor curente sunt fonduri proprii.

A doua mare grupă de credite sunt cele de investiții, durata lor este la o medie de circa cinci ani, iar filozofia este ca în principiu la fiecare zece ani să schimbăm în mare utilajele, plus o creștere a dotărilor, dar asta nu înseamnă că nu avem și utilaje ceva mai vechi.

Poate vor fi mulți care vor zice că dobânzile sunt mari, dar să nu uităm că traversăm o perioadă inflaționistă, iar dobânzile au crescut pe măsură, mai tragem încă de creditele angajate în 2020 odată cu seceta și plus că nevoia de împrospătare a tehnologiilor există, chiar dacă eu, cel puțin, nu am o viteză foarte mare în acest sens.

Pentru cei care nu pot raporta dobânzile noastre și să le compare cu tipul lor de fermă, pot spune ca exemplu cu dobânda că înseamnă credite totale de 250.000 de lei pentru o fermă de 50 ha, sau de 500.000 de lei pentru una de 100 ha și de 1.000.000 de lei pentru una de 200 ha, deci la aceste valori costurile pe hectar vor fi ca la mine. În dobânzi trebuie inclus și costul finanțării plătite către furnizori, care tot costuri înseamnă, că sunt la bancă sau la o altă firmă.

Legat de amortisment, o să mă opresc un pic, fiindcă văd foarte mulți fermieri mici și mijlocii (sunt și mari, din păcate) care chiar nu înțeleg această cheltuială, dar, de fapt, aceasta reprezintă recuperarea banilor pe care i-ați alocat pentru diversele investiții, pe care le face toată lumea, respectiv utilaje și clădiri. Este drept că această neînțelegere este dată de faptul că la contabilitatea în partidă simplă specifică PFA, II sau IF nu se ține această cheltuială și atunci fermierul uită să reducă ,,profitul obținut” cu această cheltuială.

Amortismentul este o cheltuială pe care fermierul o face dintr-un profit, iar în aceste condiții acestuia nu îi rămâne în buzunar să îl cheltuie pe diverse lucruri personale, ci este investit în active necesare activității de producție și se scade din profit pentru a nu se reține impozit.

Doar că statele cu sistem contabil francofon sunt un pic mai ,,hoațe”, în sensul că tu plătești poate banii integral, deodată, dar recuperarea prin amortisment o faci pe mai mulți ani, mergând de la trei ani pentru utilajele din spatele tractorului, la 7-10 ani la cele autopropulsate și la peste 15 ani la clădiri.

Singurul activ la care nu se calculează amortisment este terenul, deoarece se consideră că acesta nu se depreciază, cu toate că prin  proastă exploatare se poate reuși și această „performanță”.

Dar să luăm un exemplu concret. Pentru o fermă de 100 ha, are nevoie (în opinia mea și doar ca exemplu) ca să își desfășoare activitatea de un tractor de circa 130 CP, utilajele aferente gen plug, disc, combinator, semănători de prășitoare și păioase, un MET, un MA și pentru restul poate lucrează cu prestatori. La ora actuală toate aceste echipamente se duc spre 150.000 de euro fără probleme și fără „fițe” la alegerea brandurilor cumpărate. Dacă la toate aceste utilaje calculăm un amortisment mediu de 5 ani (utilajele au 3-5 ani, iar tractorul 7-9 ani), vom avea 150.000 euro: 5 ani: 100 ha  = 300 euro/ha, adică 1.500 lei.

Pentru a cumpăra aceste utilaje, fiecare dintre dumneavoastră trebuie să veniți cu acești bani ori de acasă, dar soția vă întreabă când îi aduceți înapoi, ori, dacă doriți să nu știe de aceste cheltuieli, vă duceți la bancă sau leasing, dar și acolo trebuie să îi rambursați la un moment dat.

Deci, pe înțelesul tuturor, amortismentul înseamnă banii care ori trebuie să îi rambursați familiei dacă sunt personali, ori băncii/firmei de leasing, dar în ambele cazuri ca să îi rambursați trebuie întâi să îi faceți, deci de aceea se evidențiază ca o cheltuială.

Acum vi se pare cunoscută situația, și celor care nu calculați amortismentul? Mai sunteți la fel de profitabili acum?

La venituri și la prețurile produselor agricole, vă rog să aveți în vedere că estimările sunt făcute la valorile de acum, dar acestea pot scădea sau crește în funcție de ce va mai fi, iar apoi nu uitați să ajustați prețurile și în funcție de distanța față de porturi, valori extrem de importante.

Un alt aspect extrem de important este că aceste estimări nu cuprind scăderile de venituri în caz că nu se vor acorda derogările privind pârloaga (cei 4% + 1% eco-schema) sau situația unor culturi care poate vor avea alte rezultate financiare.

În aceste condiții, îmi permit să spun că estimez pentru anul acesta, pentru a ieși pe zero, că fermierii, în funcție de condițiile concrete, la neirigat trebuie să producă între 5.500-6.000 kg/ha la grâu, 3.300-3.600 kg/ha la rapiță, în jur de 7.000 – 7.500 kg/ha la porumb și circa 3.300-3.600 kg/ha la floarea-soarelui, dar aceste valori se raportează la o medie, putând fi și valori mai joase (dar sunt excepții) sau mai ridicate (situații foarte frecvente în zonele afectate de secetă în ultimii ani), în funcție de condițiile concrete din fiecare fermă.

Dacă situația este simplă sau nu, fiecare cititor poate aprecia, în condițiile în care producțiile medii, în ultimii zece ani, să zicem, în România nu au atins astfel de valori, iar dacă s-au apropiat au fost pe medie, adică fermierii jumătate sunt profitabili și jumătate sunt în faliment.

Orice observații bazate pe argumente cu pixul în mână sunt binevenite și de apreciat, iar cele din vârful fotoliului și cu gândul la cai verzi pe pereți prefer și vă rog să rămână anonime.

În rest, numai de bine.

tabel.grau

tabel.rapita

tabel.fl.soarelui

tabel.porumb

 

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2024
Abonamente,AICI!
Publicat în Gânduri de fermier

De aproape o sută de ani, brandul Pioneer® a demonstrat întregii lumi potențialul genetic ridicat al hizibrizilor și tot de atâta timp, domină topurile productivității cu hibrizii de porumb.

Porumbul marca Pioneer® este, în mod firesc, pe primul loc și în preferințele fermierilor din România, iar peste 38% din fermieri aleg „certitudinea succesului”, cultivând hibrizii comercializați de Corteva Agriscience.

Faptul că în România avem o echipă dedicată de cercetare, la Afumați, demonstrează atenția cu care compania tratează fermierii și dorința de a aduce în piață produse adaptate condițiillor locale, care vor valorifica la maximum investițiile și încrederea acordată.

Hibridul P9889 demonstrează cele enumerate mai sus, iar în 2023 ocupă cea mai mare suprafață de porumb cultivată cu un hibrid în România.

 

Valorifică la maximum fiecare picătură de apă

 

P9889 este un hibrid ce aparține grupei 350 FAO, maturitate de interes pentru țara noastră, perfect adaptat pentru orice tip de tehnologie și zonă în care este cultivat. Acest hibrid de porumb reușește să valorifice la maximum fiecare picatură de apă, fiind etalonul hibrizilor Optimum® AQUAmax®, grupa cea mai cunoscută de hibrizi în toată lumea, ce au ca țintă valorificarea precipitațiilor, toleranța la arșiță, dar și un sistem prin care pierderea de apă este redusă considerabil.

Grupa Optimum® AQUAmax® reprezintă o necesitate pentru fermierii din România, unde lipsa precipitațiilor cauzează mari pierderi anual. Pentru a fi siguri de reușita în fermă, avem nevoie de minimum de investiții pentru a produce maximum posibil.

Productivitatea acestui hibrid este de neegalat. Practic, astăzi, în intervalul de maturitate 300 - 400 FAO, P9889 este imbatabil, cu un avantaj de minimum 500 kg/ha, atât în condiții nefavorabile, cât și în condiții perfecte.

Anul 2023 a fost un an dificil la porumb în toată țara, iar pentru a exemplifica potențialul excepțional al acestui hibrid, amintim producțiile obținute în trei ferme din de la noi și din Republica Moldova:

  • Daneș, județul Mureș: 17.165 kg/ha, U - 15,5%

  • Dorohoi, județul Botoșani: 11.753 kg/ha, U - 15.2%

  • Varnița, Republica Moldova: 16.116 kg/ha, U – 8%

Locațiile pot fi confirmate de către fermieri și presa prezentă la recoltare, adică informație credibilă, obținută în condiții de fermă, cu tehnologia recomandată de Corteva Agriscience, de la erbicidare până la fertilizare.

P9889 a demonstrat că poate fi cultivat și în fermele în care fertilizarea cu azot este scazută (70 kg/ha N s.a.), hibridul reușind o producție de peste 9 t/ha în rotație cu cereale păioase pe o solă aflată în județul Constanța, unde precipitațiile au fost de circa 250 l/mp, de la semănat la recoltat. Evident, rezerva de azot de la cerealele păioase a ajutat, dar randamentul hibridului este incontestabil, indicele de utilizare al azotului fiind unul extraordinar. Pentru fermierii ce își propun fertilizări sub 100 kg/ha azot substanță activă, acest hibrid este recomandarea noastră numărul 1.

Condițiile meteo actuale ne îndeamnă către precauție, alegeri cumpătate, atenția la cele mai mici detalii și utilizarea experienței acumulate, pentru a avea un an reușit. Cu siguranță alegerea hibridului potrivit reprezintă un pas esențial către reușită, iar P9889 este definiția reușitei în cultura porumbului.

Aici, video despre hibridul de porumb P9889.

 

Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Corn & Soybean Corteva Agriscience RO & MD

 

Macheta P9889 A4

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare

Anul trecut, țara noastră a obținut o producție de floarea-soarelui de 3,062 de milioane tone, mai mare decât cea din 2017 cu 149.947 tone, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS).

Ponderea cea mai mare în totalul obținut a fost contabilizată de județul Constanţa (9,7%), apoi de Brăila (8,2%), respectiv de Teleorman (7,5%).

Specialiștii INS au mai precizat că randamentul mediu la hectar s-a majorat în 2018 cu 124 kg/ha, până la un total de 3.041 kg/ha.

Concret, în anul agricol anterior, fermierii constănțeni au obținut 296.518 tone de floarea-soarelui (un plus de 37.908 tone); la un randament mediu la hectar de 3.715 kg, agricultori brăilenii au contabilizat 252.635 tone (în scădere de la an la an cu 24.359 tone) și o productivitate medie de 2.953 kg/ha, iar cei din Teleorman 228.300 tone (plus 53.841) la un randament mediu de 3.591 kg/ha.

Judeţele care au obţinut producţii medii mai mari la floarea-soarelui au fost Vaslui (+28,8%), Călăraşi (+23,2%), Constanţa (+22,2%), Mehedinţi (+21,6%) şi Teleorman (+18,1%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate în Ilfov (-28,8%), Dâmboviţa (-28,9%), Bistriţa-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) şi Prahova (-32,8%).

Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui a crescut, anul trecut, în România, cu 0,9%, iar producţia cu 5,1%.

Potrivit datelor INS, 90,8% din suprafaţa totală cultivată cu floarea-soarelui, în Uniunea Europeană, a fost înregistrată în 2018 în cinci state membre, respectiv România, Bulgaria, Spania, Ungaria şi Franţa.

Anul trecut, România s-a situat pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui (circa o pătrime din suprafaţa totală cultivată cu floarea soarelui).

Totodată, aceste cinci ţări au realizat, în 2019, 90,5% din producţia totală de floarea soarelui din UE.

România a ocupat primul loc în ierarhia statelor membre, urmată de Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

Publicat în Cultura mare

Unul dintre coordonatorii Asociației Camera Agricolă Călărași, fermierul Virgil Gheorghe Arpășanu, a dezvăluit reporterilor emisiunii „România Agricolă” (un produs Profesional Agromedia, difuzat de Agro TV) când anume se va finaliza coacerea grâului în județul în care el activează, totul depinzând însă de căderile de precipitații atât de așteptate de orice agricultor.

Potrivit observațiilor din teren și calculelor efectuate după căderile de precipitații, tot Arpășanu a declarat că, în această perioadă, culturile agricole de toamnă au început să plece în vegetație.

„În cazul grâului, densitatea va fi un pic mai mică față de ceilalți ani, ca urmare a faptului că o parte din soiurile pe care le-am folosit vor avea o înfrățire mai slabă în perioada de primăvară. Mai sunt și soiuri care au o pondere (n.r. - semnificativă) de înfrățire în primăvară și sperăm ca producția să se apropie la final de 4-6 tone la hectar. Acest rezultat potențial va fi însă influențat de cantitatea de îngrășăminte aplicată, plus de precipitațiile care ar trebui să mai cadă”, a mărturisit Arpășanu în pauza Adunării Generale a membrilor LAPAR din data de 19 februarie 2019. „Până în prezent, în zona agricolă Călărași s-au înregistrat căderi de precipitații de circa 150 l/mp, însă am mai avea nevoie de încă pe atât, până la final, astfel încât să obținem o producție bună de grâu. În cazul în care vom avea parte de ploaie, chiar și până în data de 20 iunie a.c., având în vedere că vegetația a pornit mult mai târziu față de alți ani, finalizarea coacerii grâului se va prelungi chiar spre 1 iulie, chiar până la jumătatea sa, astfel încât să ajungem la o cantitate optimă pe care să o putem recolta”.

Curioși din fire, reporterii au „săpat” mai adânc și au aflat de la fermierul călărășean că secretul unei bune recolte de grâu este să nu te „zgârcești” la materialul semincer însămânțat.

„Apropo de sintagma «un bob și-un spic» - asta înseamnă că, în momentul în care semeni, în toamnă, stabilești o cantitate mai ridicată la hectar, nu te plafonezi. Sunt anumite soiuri de grâu care au ca recomandare 150 kg de sămânță/ha, însă ca să ai o garanție că vei avea o producție mai bună, ar trebui să mai mărești cu 20 la sută cantitatea de sămânță la hectar. Sunt soiurile noastre, cele românești, pe care eu, prin ceea ce practic de câțiva ani buni, am mers pe o densitate de 650-700 de boabe germinabile pe metru pătrat. Asta îmi asigură o garanție a producției, având un spic principal care se dezvoltă bine și viguros. Vorbim practic de un minimum de 6-7 tone de grâu recoltat la hectar, care însă depinde și de masa hectolitrică și de masa a 1.000 de boabe. Mereu spun că dacă avem o greutate mai mare pe masa de 1.000 de boabe, cu atât producția crește, și acesta este adevărul”, a mai mărturisit agricultorul.

Cu o suprafață lucrată de circa 850 de hectare pe raza comunei Dragalina, județul Călărași, Arpășanu a încercat să comaseze și suprafețele, astfel încât să se poată lucra în condiții mai bune și cu utilajele pe care le deține în prezent.

Anul 2018 a însemnat pentru Virgil Arpășanu o producție de grâu „destul de bună”.

„Am ajuns la o cantitate medie pe suprafața pe care am cultivat-o cu grâu la 8.900 kg/ha, dar din punct de vedere calitativ am avut o deficiență vizavi de masa hectolitrică. Și asta deoarece, în momentul în care au venit precipitațiile în faza de coacere deplină, automat diminuează și greutatea hectolitrică a grâului”, a mai precizat fermierul. „Dacă ai posibilitatea să dai îngrășăminte și nu ai apă, iar este grav. Dacă vin însă precipitații mai abundente în perioada de lapte-ceară spre coacere, atunci se diminuează producția. Prin culcare și prin furtunile care vin, plantele își încetează activitatea, bobul șiștăvește și, automat, scade și producția la hectar”.

Locul 7 din 10 top producții de grâu pe județe

După un an agricol 2017-2018 greu, cu fenomene extreme, fermierii din Bărăgan au răsuflat uşuraţi la finele recoltatului. Judeţul Călăraşi sa aflat în top 10 al ţării, la recolta de grâu. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în Bărăgan a fost obţinută o producţie de 5.300 kg/ha.

Statisticile ministerului au relevat că recolta de grâu din 2018 a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de 2017, atunci când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha). În judeţul Călăraşi, producătorii agricoli au estimat, înainte de cules, recolte medii undeva la 6 tone pe hectar.

Publicat în Cultura mare
Marți, 30 Octombrie 2018 19:27

2018, cel mai bun an agricol din istorie

Investițiile majore din sectorul agricol au generat o performanță spectaculoasă, agricultura românească făcând paşi majori spre modernizare, ale cărei efecte se văd în producţiile tot mai mari, au anunțat analiştii KeysFin printr-un raport, aceștia adăugând că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie.

„S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, se precizează într-un comunicat KeysFin de marți, 30 octombrie 2018.

Specialiștii companiei citate mai precizează că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de opt miliarde de euro, susţin experţii de la KeysFin, într-o analiză privind evoluţia businessului din acest sector.

„Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane de tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Şi la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut”, se arată în documentul postat.

Opt miliarde de euro, cifra de afaceri în agricultură

Conform analizei, în agricultura românească activează în prezent aproximativ 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri), iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Datele KeysFin arată că afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% raportat la 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde de lei.

„Rezultatele excelente de producţie pentru grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor”, susțin experţii.

Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246.

În plus, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1.450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

„Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia.

Costul mediu per angajat în agricultură în 2017 - 3.540 lei

Același document relevă faptul că numărul angajaţilor din agricultură s-a majorat cu șase procente faţă de 2013, până la un total de 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Anul trecut, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

„Şi în acest sector, ca şi în alte domenii ale economiei, criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult”, explică analiştii.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare, cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de Promat Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutions Network SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, Smithfield România SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA, cu 531,5 milioane lei, Agrisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei).

2018 – numărul insolvențelor a crescut

Documentul publicat de compania citată mai arată, de asemenea, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanţare la efectele blocajului financiar.

„De exemplu, numărul companiilor în insolvenţă din sector a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăţilor din lanţul financiar”, se mai scrie în comunicat.

Analiza KeysFin arată că, după construcţii şi industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017), mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Agricultura se află tot pe locul trei, după activităţile profesionale şi construcţii, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

„Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanţare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% faţă de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este şi faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% faţă de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei sunt restanţe de peste un an, care reprezintă 54% din total, faţă de doar 40% cât erau în 2013. În acelaşi timp, ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, precizează specialiștii.

Potrivit analiștilor, chiar dacă pe ansamblu evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţă partenerilor de afaceri.

„În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidentelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Pentru a fi în continuare competitivi, fermierii români trebuie să acceseze ultimele tehnologii

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii susțin că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie sa apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii, subliniază analiştii.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050 patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista