producători agricoli - REVISTA FERMIERULUI

În cadrul parteneriatului de colaborare nou-lansat, Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au avut o primă întâlnire cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, pentru a prezenta propunerea pentru implementarea unui Plan Național Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic în mare dificultate și echilibrarea balanței comerciale pentru cultura de cartof, care acum înregistrează un deficit de 60%.

DSC 0008

Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploataţiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor și, mai ales, lipsa unor spații adecvate pentru depozitare. „România ar trebui să dețină locul doi la nivel european în ceea ce privește suprafața arabilă pentru cultivarea de cartof, însă randamentul scăzut și lipsa unor depozite individuale ale fermierilor români nu ne poate oferi această poziție prestigioasă în clasamentul continental. Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiți să-și vândă producția imediat după recoltare la prețuri reduse, fapt datorat lipsei spațiilor de depozitare în condiții optime pe tot parcursul anului. În acest fel, în fiecare an, în ţara noastră au loc importuri masive de cartof”, susține Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

La întâlnirea cu ministrul și reprezentați din conducerea MADR, cele două organizații au susținut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parțiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare și a cartofului pentru sămânță. Clubul și Federația au realizat o analiză în acest sens și au pus la dispoziția ministerului date economice și tehnice detaliate. „Considerăm că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puțini de altfel, cultivatori care au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub prețul de cost. Prețul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct și asupra puținilor producători de cartof pentru sămânță rămași în România, care, practic, rămân fără clienți și sunt în pericol să reducă drastic suprafețele prognozate pentru anul curent”, precizează Romulus Oprea, președintele Federației Naționale „Cartoful” din România.

Cele două organizații solicită ministerului să analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de bază, aflat deja într-un pronunțat declin, suprafețele cultivate cu cartof în ultimii opt ani aflându-se într-o continuă scădere, conform datelor Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). În aceste condiții, cultivarea cartofului fiind nerentabilă, România va deveni și mai dependentă de importuri (pondere la nivel actual: aproximativ 50%), cu urmări vizibile în cadrul balanței comerciale la nivel național. În ce privește cartoful pentru sămânță din categorii biologice superioare (Elită și Super Elită), importul reprezintă deja o pondere de peste 95%.

Datele referitoare la industrializarea cartofului, oricum limitată cantitativ la nivel național (doar 80.000 de tone/an) indică folosirea cu preponderență a producției interne (peste 90%), acest aspect pozitiv datorându-se sprijinului cuplat care nu trebuie redus, dimpotrivă, trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor și adaptat nevoilor consumatorilor români și nu numai.

DSC 0032

Mii de euro pierderi la hectar, în 2020

Reprezentanții Clubului și Federației au prezentat în cadrul reuniunii devize care indică pierderi la nivel de hectar, în anul 2020, de peste 1.800 euro la cartoful timpuriu pentru industrializare și aproximativ 3.000 euro la cartoful pentru sămânță.

În acest sens, Clubul și Federația propun menținerea sumei de 5.028.750 euro pentru sprijinul cuplat aferent cartofului timpuriu pentru industrializare și o creștere în ceea ce privește măsura aferentă cartofului pentru sămânță la valoarea de 1.200.000 euro, sumă care să fie distribuită celor circa 600 hectare estimate a fi eligibile, evitând astfel reducerea drastică a suprafețelor care vor fi înființate.

„Demersul la nivelul ministerului este primul dintr-o serie de acțiuni comune pe care cele două organizații le-au planificat pentru a susține și promova implementarea unui Plan Național Strategic pentru relansarea sectorului cartofului. Măsurile propuse în acest plan vizează patru aspecte fundamentale, de interes național: asigurarea cantității de cartofi necesară consumului la nivel național, asigurarea livrării pe toată perioada anului a cartofului românesc, îmbunătățirea calității printr-o depozitare profesională și reducerea importurilor la cartofi”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Producătorii români sunt singurii capabili să lucreze pentru echilibrarea balanței comerciale pentru această cultură, având totodată posibilitatea să obțină venituri cu caracter comercial mai mari, aspect foarte important care vizează contribuția la bugetul de stat.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

„Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea a luat act cu stupefacție și extremă îngrijorare de incompetența și incapacitatea autorităților române în conceperea unui plan coerent și bine fundamentat în vederea absorbției de fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru sistemul de irigaţii și alte măsuri, în pofida promisiunilor și garanțiilor constante primite din partea Ministerului Agriculturii, fiind pusă în pericol dezvoltarea durabilă a agriculturii în zone care se confruntă cu grad mare de ariditate, așa cum este și Dobrogea”, transmite APAD.

Theodor Ichim, președintele APAD, susține că investiția cea mai importantă care urma să fie făcută în România și care ar fi dat acces populației la hrana din producția proprie a fost scoasă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba de proiectele pentru irigații și pentru depozitele regionale agroalimentare. „Aceste aspecte îi duc pe fermieri aproape de faliment și pun în pericol securitatea alimentară a țării. APAD nu poate sta nepăsătoare la acest dezastru care amenință agricultura românească și va contacta toate asociațiile profesionale în vederea discutării subiectului și a luării de măsuri în raport cu aceste aspecte. Răbdarea noastră, a agricultorilor, a ajuns la cote maxime, vom ieși în stradă din nou, dar de data aceasta nu o să ne mai lăsăm înduplecați doar de promisiuni. Vor fi cele mai mari proteste ale agricultorilor din istoria României.

Cerem de urgență să ne fie prezentate, până cel târziu la termenul-limită de depunere a PNRR-ului către Comisia Europeană, a planurilor și măsurilor pe care Guvernul vrea să le adopte pentru a continua reabilitarea sistemelor de irigații și înființarea depozitelor agroalimentare. Nu ne vom opri până nu vom obține ceea ce ne-au promis guvernanții”, comunică fermierii din Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19, se arată într-un comunicat de presă transmis vineri 23 aprilie 2021.

Finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, susține Clubul Fermierilor Români. Fapt care este confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care Clubul cooperează direct, și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

„În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (director general al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

„În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. „În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității. Acțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene”, precizează directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Cum arată PNRR în alte țări UE

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții se numără infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență cinci piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare; (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă; (III) extroversiune; (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor; (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În Germania, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerate de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică; (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii; (III) digitalizarea educației; (IV) consolidarea incluziunii sociale; (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii; (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde euro; (II) competitivitate – 34 miliarde euro și (III) coeziune – 36 miliarde euro. Se observă că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. „Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunătățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene”, punctează Florian Ciolacu.

Florian Ciolacu director executiv Clubul Fermierilor Romani

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative, care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România: https://cfro.ro/wp-content/uploads/2021/04/2021-04-23-Pozitie-Clubul-Fermierilor-Romani_alocare-financiara-imbunatatiri-funciare-in-PNRR_SENT.pdf.

Publicat în Comunicate

Combaterea buruienilor din cultura porumbului reprezintă o verigă tehnologică de maximă importanță. Porumbul este sensibil la îmburuienare până la fenofaza de 10 frunze. În intervalul cuprins între semănat și fenofaza de 8-10 frunze trebuie să intervenim, pentru a menține cultura curată de buruieni.

sa

Summit Agro vine în sprijinul fermierilor cu șase erbicide pentru combaterea buruienilor din cultura porumbului. În continuare, vi le prezentăm, pe scurt.

Click Pro este un erbicid cu două substanțe active: terbutilazin 326 g/L și mezotrione 50 g/L.

Produsul prezintă un mare avantaj prin faptul că se poate aplica atât în pre-emergență cât și în post-emergență, până la 8 frunze ale porumbului.

Alegerea momentului aplicării depinde de regimul pluviometric din zonă. Dacă sunt ploi în intervalul semănat – răsărit, putem aplica Click Pro în pre-emergență acționând asupra buruienilor în curs de răsărire, iar dacă perioada respectivă este mai secetoasă îl putem aplica în post-emergență timpurie, odată cu răsărirea buruienilor. Erbicidul se absoarbe prin organele verzi ale buruienilor dar și prin rădăcini.

Doza de aplicare este de 2-2,3 L/ha în funcție de gradul de imburuienare, volumul de apă folosit fiind de 250-300 L/ha.

Principalele burueini combătute: Amaranthus sp., Ambrosia artemisifolia, Chenopodium album, Cirsium arvense, Convolvurus arvensis, Datura stramonium, Echinochloa crus-galli, Setaria sp., Solanum nigrum etc. Gramineele anuale (Setaria și Echinochloa crus-galli) sunt combătute cu succes de Click Pro înainte de înfrățire.

Pledge 50 WP conține 50% flumioxazin și face parte din categoria erbicidelor peliculare cu acțiune reziduală (la sol). Aceste erbicide au nevoie de 15-20 L apă/m2 pentru a se activa și a lucra corespunzător.

La porumb se aplică în doză de 90-120 g/ha în 300 L apă, pre-emergent, pentru combaterea buruienilor cu frunză lată.

Principalele buruieni combătute: Solanum nigrum, Amaranthus sp., Chenopodium album, Sinapis arvensis, Portulaca oleracea, Brasica napus etc.

Pentru a-i mări spectrul de combatere, se poate asocia cu erbicide peliculare ce combat gramineele din cultura porumbului.

Barracuda conține 100 g/L mezotrione.

Este un erbicid ce se poate aplica atât pre-emergent cât și post-emergent, având rol de combatere a buruienilor cu frunză lată, cât și a unor graminee. Produsul este absorbit atât prin rădăcini cât și prin organele verzi ale buruienilor.

Doza de aplicare este 0,75-1,5 L/ha în funcție de gradul de îmburuienare (în vegetație 1,2 - 1,5 L/ha) aplicat într-un volum de apă de 200-300 L/ha.

Spectrul de buruieni combătute: Xanthium strumarium, Ambrosia sp., Abutilon theophrasti, Chenopodium sp., Amaranthus sp., Polygonum sp.

Aplicat în post-emergență timpurie combate și unele graminee anuale ca: Setaria sp. si Echinochloa crus-galli, înainte de înfrățire.

Ubika conține Nicosulfuron 40 g/L și se poate aplica în post-emergență, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale și perene precum și a unor buruieni cu frunză lată.

Doza de aplicare este de 1-1,5 L/ha începând cu faza de de 2-3 frunze, până la 8 frunze ale porumbului.

Combate atât gramineele anuale ca Setaria sp. și Echinochloa crus-galli aplicat înainte de înfrățire, cât și Sorghum halepense din sămânță și rizomi, aplicat până la 15-20 cm înălțime.

Produsul are formulare OD – pe bază de ulei – ce-i conferă o persistență mai îndelungată pe frunze și o absorbție totală. Se poate aplica cu succes asociat cu Barracuda sau produse pe baza de dicamba, pentru lărgirea spectrului de combatere.

Arbiter este un erbicid sistemic, cu aplicare post-emergentă ce conține fluroxipir 200 g/L și se folosește pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene.

Fenofaza de aplicare este de 3-6 frunze ale porumbului, în doza de 1 L/ha, aplicat într-un volum de 250-300 L apă. Se aplică atunci când buruienile sunt în faza de rozetă sau plantulă tânără.

Combate foarte bine următoarele specii de buruieni: Convolvulus arvensis, Solanum nigrum, Portulaca oleracea, Datura stramonium etc.

Lancelot Super conține două substanțe active: aminopiralid 30% și florasulam 15%.

Este un erbicid sistemic, cu aplicare post-emergentă, și absorbție în principal prin frunze și în secundar prin rădăcini.

Doza de aplicare este de 33 g/ha, când plantele de porumb au 4-6 frunze, într-un volum de apă de 200-400 L/ha.

Combate următoarele specii de buruieni cu frunză lată: Amaranthus retroflexus, Peta vulgaris, Cirsium arvense, Matricharia chamomila, Polygonum convolvulus, Raphanus raphanistrum, Sinapis arvensis, Sonchus sp., Xanthium strumarium.

Temperatura optimă de aplicare este cuprinsă între 8 și 25°C.

Culturile care pot fi înființate după aplicarea Lancelot Super:

După o lună (în caz de cultură calamitată): cereale, porumb, sorg – solul trebuie arat înainte de semănat.

Toamna – cereale de toamnă, rapiță de toamnă, pășuni cultivate.

După 14 luni – năut, soia, fasole, mazăre.

Pe lângă metoda chimică de combatere a buruienilor, recomandăm efectuarea prașilelor mecanice, ori de câte ori este nevoie, pentru distrugerea buruienilor perene și crearea de condiții optime, menținând un raport echilibrat sol – apă – aer între rândurile de porumb.

De asemenea, recomandăm folosirea asolamentului, deoarece rotația culturilor în cadrul acestuia este lucrarea care nu ne costa nimic, dar duce la diminuarea gradului de îmburuienare, prin alternarea erbicidelor la culturile folosite în cadrul asolamentului.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN OANĂ ȘI EC. ADRIAN OANĂ

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că primește Cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 ianuarie – 31 martie 2021 (trim. I al anului 2021).

Având în vedere că ultima zi de depunere a cererilor de plată este 30 aprilie 2021,iar aceasta este zi nelucrătoare, termenul de depunere se prelungește până pe data de 4 mai 2021 inclusiv.

Cererile se transmit prin mijloace electronice la Centrele ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de următoarele documente:

Pentru sectorul vegetal: situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic: situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare: situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare); copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații; situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătură, și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

APIA precizează că, în conformitate cu HG nr. 409/2021: „Pentru anul 2021, diferenţa dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei prevăzut la nr. crt.12 din Anexa nr. 1 de la titlul VIII „Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, actualizat conform art. 342 alin. (1) din acelaşi act normativ și rata accizei reduse prevăzută la alin. (21), care este în cuantum unitar de 1,572 lei/litru se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Succesul durabil al mărcii Pioneer® reflectă preocuparea centrală a companiei Corteva Agriscience de a pune inovarea în slujba fermierilor, pentru maximizarea producției și perpetuarea afacerilor. Anul acesta, brandul Pioneer® aniversează 95 de ani.

21D 1002 Pioneer 95 Years logo Pioneer Logo cmyk color

De 95 de ani, Pioneer® mișcă industria agricolă înainte. Ceea ce a început cu ideea de hibrid de porumb în 1926, a înflorit într-un brand recunoscut la nivel mondial, deținut de Corteva Agriscience, o companie globală dedicată integral agriculturii, recunoscută pentru faptul că furnizează fermierilor inovații de neegalat.

Pioneer® a fost una dintre primele companii de semințe care a produs genetică hibridă avansată și, ca marcă globală de semințe a Corteva Agriscience, Pioneer® continuă să fie cel mai de succes și recunoscut brand din industrie.

„Produsele și serviciile marca Pioneer® oferă fermierilor cele mai inovatoare soluții de pe piață, astfel încât aceștia să-și poată maximiza productivitatea și să obțină recoltele de care avem nevoie pentru a hrăni o lume în continuă creștere. De 95 de ani apărăm cauza fermierilor, investim în comunități și promovăm soluții agricole durabile. Vom continua să facem aceste lucruri pentru mulți ani de acum înainte”, a declarat Jim Collins, Chief Executive Officer, Corteva Agriscience.

Originară din Midwest-ul American, Pioneer® operează acum la scară globală. În România, Pioneer® a adus încă de acum aproape o jumătate de secol hibrizi performanți de porumb. În zilele noastre, compania a devenit o prezență de referință în peisajul industriei agricole autohtone, unde a investit în cercetare pentru a furniza genetică adaptată acestei regiuni pedoclimatice și în capacități de producție la cele mai moderne standarde la nivel mondial. Pioneer® valorifică superior tradiția locală în producerea de semințe și România continuă, astfel, să fie unul dintre jucătorii de top din Uniunea Europeană pe această piață, aprovizionând atât destinații din UE, cât și piețe extracomunitare.

„Pioneer® a contribuit la modelarea agriculturii nu doar în SUA, ci la nivel global. Firma are o prezență îndelungată și stabilă în Europa Centrală și de Est și pune la dispoziția fermierilor semințe de calitate, instrumente agronomice și sprijinul de care au nevoie pentru a avea succes. Ne vom strădui în continuare să ne ajutăm clienții să îmbunătățească an de an performanța fermelor, prin cunoștințe agronomice de ultimă generație, agricultură digitală și expertiză financiară – scopul nostru fiind întotdeauna ca aceștia să obțină rezultate excepționale și să își atingă pe deplin potențialul. Conform viziunii noastre referitoare la durabilitate, vom colabora cu fermierii pentru a-i ajuta să-și construiască exploatații moderne, profitând de resursele bogate pe care le oferă solul și protejând bogăția acestuia”, punctează Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova.

Timp de aproape un secol, accentul pus de Pioneer® pe inovarea continuă în beneficiul clienților a dus la creșterea productivității, la practici mai durabile și la îmbunătățiri în zone considerate anterior de neatins. Cu un portofoliu de neegalat în ceea ce privește semințele, cu performanțe dovedite în timp, Pioneer s-a consolidat ca una dintre cele mai reputabile mărci din agricultură.

„Veniți alături de noi cu hashtagul #BestIsYet să sărbătorim online această aniversare și împărtășiți-vă amintirile și experiențele preferate legate de brandul Pioneer®, îndeamnă Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Organizațiile profesionale ale crescătorilor de bovine solicită ministrului Agriculturii aprobarea deconturilor pentru serviciile de Control Oficial al Producției (COP) și Registrul Genealogic pentru anul 2021. În cazul în care aceste deconturi nu se mai aprobă, costurile privind serviciile de COP și RG vor fi suportate integral de fermieri, susțin reprezentanții crescătorilor într-o adresă trimisă lui Adrian Oros, căruia i se reamintește că peste o mie de persoane angajate în sectorul de ameliorare riscă să nu-și mai primească salariile. Reprezentanții crescătorilor amenință cu sistarea activității de ameliorare. Totodată, până la rezolvarea solicitărilor, societățile de ameliorare nu vor elibera adeverințele pentru depunerea dosarelor de cereri unice de plată la APIA, pentru campania 2021.

Pe 24 martie 2021, organizațiile crescătorilor de bovine au transmis la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicitarea de a se urgenta stabilirea sumelor pentru serviciile de COP și RG pentru anul 2021 și plata restanțelor pentru 2020, adresă la care MADR nu a răspuns nici până în ziua de azi. De asemenea, reprezentanții crescătorilor îi reproșează ministrului Adrian Oros că nu respectă Legea Zootehniei, care prevede că societățile de ameliorare sunt partenere de dialog ale MADR, iar subvențiile, modul de alocare etc. se discută împreună cu organizațiile fermierilor, ceea ce nu s-a întâmplat.

Având în vedere tăcerea lui Adrian Oros, luni 19 aprilie 2021, organizațiile din sectorul bovine au trimis un ultimatum ministrului Agriculturii: „Nici până la această dată (19 aprilie 2021, n.r.) nu ați binevoit să faceți demersurile necesare rezolvării solicitărilor noastre și nici nu ați înțeles să respectați Legea Zootehniei nr. 32/2019, care la articolul 7 stabilește că societățile de ameliorare sunt partenere de dialog ale Ministerului Agriculturii, iar în privința sumelor, a modului de alocare, nu ne-ați solicitat vreun punct de vedere. De aceea, vă somăm ca în termen de trei zile, cu începere din 19 aprilie 2021, să faceți toate diligențele necesare ca solicitările noastre să fie rezolvate. Menționăm că în lipsa unei rezolvări integrale a solicitărilor noastre vom fi nevoiți să sistăm întreaga activitate de ameliorare. De asemenea, menționăm că până la rezolvarea tuturor solicitărilor noastre, societățile de ameliorare nu vor elibera nicio adeverință pentru depunerea dosarelor de cereri unice de plată la APIA, campania 2021”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

În acest an, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Turda, județul Cluj, au fost înregistrați doi noi hibrizi de porumb - Turda 335 și Turda 2020, la care au colaborat cercetătorii Voichița Haș, Ana Copândean, Nicolae Tritean, Andrei Varga, Carmen Vana, Roxana Călugăr, Felicia Mureșanu, Laura Șopterean.

turda1

Hibridul de porumb Turda 335 realizează producții mari și se remarcă prin pierderea rapidă a apei din boabe, la recoltare. „Este un hibrid cu frunze erecte, plantele fiind adaptate semănatului la desimi mari”, precizează dr. ing. Voichița Haș, cercetător științific gradul I în cadrul Laboratorului Ameliorre porumb și cercetare zootehnică, de la SCDA Turda.

turda

Hibridul de porumb Turda 2020, înregistrat și el în 2021, face parte din noua generație prin fenotipul plantelor. „Este adaptat temperaturilor ridicate și la desimi mari de semănat”, punctează Voichița Haș.

turda3

Foto: SCDA Turda

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au semnat joi, 15 aprilie 2021, un protocol privind susținerea temelor de interes major pentru fermierii producători de cartof din România și pentru lansarea unor proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea unui Plan Național Strategic al Cartofului, cu elemente specifice naționale, care să contribuie la susținerea sectorului. Semnatarii protocolului, din partea Clubului Fermierilor Români: Nicușor Șerban - președinte, Laszlo Becsek - vicepreședinte, Florian Ciolacu - director exectiv, iar din partea Federației Naționale „Cartoful” din România: Romulus Oprea - președinte, Cleonic Sucaciu - vicepreședinte, Ioan Moroianu - director executiv.

Cele două organizații urmăresc promovarea în comun a unor obiective, programe, proiecte și acțiuni către autoritățile guvernamentale și legislative din România și structurile specializate ale Comisiei Europene și Parlamentului European cu responsabilități în domeniile de interes (agricultură, mediu, cercetare, inovație și tehnologie).

Scopul acestei alianțe îl reprezintă promovarea și determinarea unor programe de alocare financiară de fonduri nerambursabile în domenii eligibile și de interes comun, mai ales din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Noua Politică Agricolă Comună (PAC), susținerea alocării în continuare către cartof a măsurilor de sprijin cuplat în noul exercițiu financiar european 2023-2027 și promovarea acordării unui ajutor de minimis pentru producătorii fiscalizați de cartof pentru consum din România, în scopul creșterii competitivității acestora cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană sau din afara acesteia.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul acordului de colaborare se va constitui un grup de lucru format din reprezentanții Clubului și a Federației, care va acționa pentru identificarea și elaborarea propunerilor privind dezvoltarea sectorului cartofului la nivel național prin măsuri de finanțare și proiecte în cadrul Planului Național Strategic. Propunerile stabilite de comun acord în cadrul grupului de lucru vor fi transmise și promovate către autorități în cadrul reuniunilor oficiale ale Grupurilor de lucru pentru elaborarea Planului Național Strategic.

Cele două organizații vor face demersuri comune pentru susținerea sprijinului cuplat în cuantumul notificat către fermierii producători de cartofi pentru sămânță și timpuriu pentru industrializare pe baza cererilor actuale și viitoare, construcția mai multor depozite specializate, care să ajute fermierii să-și poată depozita producția de cartofi, implementarea Planului Strategic al Cartofului, crearea de branduri locale și naționale în sector‚ precum și implementarea unor eco-scheme aplicabile cartofului (cum ar fi refacerea humusului din sol).

Nicușor Șerban, președinte Clubul Fermierilor Români: „Alianța Clubului Fermierilor Români cu Federația Națională „Cartoful” din România este una strategică pentru dezvoltarea sectorului de cartof. Semnarea protocolului cu Federația reprezintă pentru Club prima relație de colaborare cu o asociație a fermierilor din România. Urmărim ca împreună cu Federația Națională „Cartoful” să susținem și să promovăm cât mai bine interesele fermierilor producători de cartof în fața autorităților, pentru ca acestea să înțeleagă cât mai bine ce se întâmplă în acest domeniu, cum se desfășoară activitatea și ce nevoi are acest sector pentru a se dezvolta. Scopul nostru este să sprijinim fermierii să le meargă mai bine, iar poporul român să mănânce cât mai multă hrană sănătoasă produsă în România. Mulțumim Federației pentru încrederea acordată, suntem conștienți că semnarea acestui protocol reprezintă hotărârea celor două organizații de a colabora și acționa împreună pentru a reprezenta fermierii care produc cartof, a doua pâine a țării”.

Romulus Oprea, președinte Federația Națională „Cartoful” din România: „Suntem onorați să colaborăm cu Clubul Fermierilor Români și apreciem susținerea acordată Federației de către Club în cadrul consultărilor care au avut loc până acum și a demersurilor comune la minister. Acest parteneriat este important pentru ambele organizații pentru că ne va oferi forță și vizibilitate care, sperăm, va genera rezultate pentru producătorii de cartof. Avem în față provocări și consider că le putem face față, apreciez eficiența Clubului în a organiza aceste întâlniri cu factorul politic și susținerea punctelor de vedere ale fermierilor. Este momentul să avem o voce unitară și văd în semnarea acestui protocol un prim pas pozitiv, care vine în sprijinul fermierilor pe care îi reprezentăm”.

Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români: „Mă bucur foarte mult că am ajuns în acest moment, ca oficial, cele două asociații să aibă un document pe baza căruia să lucreze împreună. Consider că este important ca această cultură să fie reprezentantă în cadrul Clubului, iar parteneriatul lansat cu Federația Națională „Cartoful”, care reprezintă toți producătorii de cartof din țară, va acționa în interesul acestor fermieri, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Împreună cu Federația, care are experiență și expertiză în acest domeniu, urmărim să rezolvăm problemele specifice, să propunem și să facem demersurile necesare pentru adoptarea și implementarea unei strategii naționale de dezvoltare a sectorului cartofului, care are un potențial foarte mare să susțină consumul intern al României”.

Cleonic Sucaciu, vicepreședinte Federația Națională „Cartoful” din România: „Este un moment important pentru noi, producătorii, care ne menținem în continuare ca o forță prin Federația Națională „Cartoful” din România. Participăm la o acțiune necesară pentru a putea ieși în evidență în fața factorului politic (Ministerul Agriculturii, Guvern) și dorim să fim ascultați în continuare, inclusiv de Uniunea Europeană, care trebuie să afle care sunt problemele punctuale ale României în domeniul cartofului. Trebuie să eliminăm deficiențele cu care se confruntă acest sector în țara noastră. Apreciem sprijinul deosebit și implicarea Clubului, căruia îi mulțumim pe această cale. Ne bucurăm că avem acest protocol în baza căruia vom acționa împreună, pentru rezolvarea problemelor specifice sectorului, în beneficiul producătorilor de cartof”.

Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români: „Clubul Fermierilor Români are membri în toate asociațiile și federațiile agricole și vrea să aducă împreună cât mai mulți fermieri pentru a colabora și acționa în interesul lor, fără ca acest lucru să afecteze sau să interfereze cu statutul fermierilor în cadrul acestor asociații. Apreciem alianța cu Federația Națională «Cartoful» și avem încredere că, împreună, cele două organizații vor avea un parteneriat care va asigura dialogul cu reprezentanții autorităților responsabile pentru agricultură, va pune la dispoziția acestora argumente, studii de caz și analize de impact privind probleme specifice sectorului cartofului, în scopul promovării și  susținerii unor programe sau măsuri de finanțare prin fonduri naționale sau europene. Avem în vedere elaborarea, promovarea și desfășurarea de proiecte și programe care susțin dezvoltarea sectorului cartofului, prin adresarea unor teme conexe precum: creșterea capacității antreprenoriale, întărirea capacității de management, creșterea rezilienței și a capacității de management a riscului în fermele producătoare de cartofi, adaptarea continuă a prevederilor legale și fiscale, precum și creșterea capacității tehnologice de Agricultură 4.0”.

Ioan Moroianu, director executiv Federația Națională „Cartoful” din România: „Apreciem parteneriatul cu Clubul Fermierilor Români, pe care îl formalizăm astăzi prin semnarea acestui protocol de colaborare. Considerăm că această alianță va contribui la continuarea demersurilor făcute de Federație pentru susținerea intereselor fermierilor producători de cartof din țara noastră. Avem în vedere susținerea reciprocă a acțiunilor de interes comun cu impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului cartofului în ceea ce privește cercetarea, producția și valorificarea acesteia. Elaborarea și implementarea unei strategii naționale va crește nivelul de atractivitate a sectorului cartofului pentru potențiali investitori naționali și străini”.

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Clubul Fermierilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro

Despre Federația Națională „Cartoful” din România

Federația Națională „Cartoful” din România este prima Federație din țară, înființată în anul 1991 de către fermieri și cercetători de la INCDCSZ Brașov cu stațiunile de cercetare aferente. Membrii federației sunt fermieri producători de cartof din toată țara, atât din zona tradițională de producere a cartofului, cât și din zonele de producere a cartofului extratimpuriu, timpuriu și de vară, procesatori de cartof și comercianți.

Federația Națională „Cartoful” din România reprezintă procentual 100% din producătorii de cartof pentru sămânță, 90% din producătorii de cartof pentru industrializare și 55% din producătorii de cartof pentru consum înregistrați la APIA. De asemenea, 60% din furnizorii de cartof către rețelele de magazine sunt membri ai Federației.

Federația Națională „Cartoful” reprezintă interesele membrilor săi, fiind un partener activ al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în elaborarea strategiilor și politicilor dedicate sectorului cartofului.

Obiectivul principal al Federației îl reprezintă salvarea cartofului în România, cultură aflată în evident declin în ultimii ani, prin creșterea competitivității, eficienței și profitabilității sectorului și contribuția la securitatea alimentară a țării, pentru a asigura din producția proprie necesarul de consum intern al acestui aliment de bază.

https://potato.ro/fncr

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, în ședința guvernului de joi - 15 aprilie 2021, a fost aprobată o hotărâre care modifică și completează HG 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control ale acesteia.

Valoarea ajutorului de minimis în lei care se acordă cultivatorilor de usturoi în anul 2021, este de 3.000 euro/ha, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2020, respectiv 4,8725 lei pentru un euro.

Plafonul maxim al subvenției este de  15.000.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 3.078.000 de euro, care se asigură din bugetul MADR pe anul 2021.

Perioada în care se va realiza valorificarea producției este 15 iunie - 22 noiembrie 2021, iar documentele justificative trebuie depuse până la 29 noiembrie 2021.

Pentru a fi considerați eligibili, producătorii agricoli trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kg usturoi/10 mp.

Foto: MADR (www.madr.ro)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista