Suspendarea taxelor de import și a cotelor la exporturile ucrainene către Uniunea Europeană va fi prelungită cu încă un an, după adoptarea de către Consiliu și votul din 23 aprilie în Parlamentul European. „Prin urmare, UE își îndeplinește din nou angajamentul de a sprijini Ucraina atât timp cât este nevoie.”

Așa-numitele „Măsuri Comerciale Autonome”, sunt în vigoare din iunie 2022 și reprezintă un pilon cheie al sprijinului UE pentru Ucraina, oferind un colac de salvare economiei țării prin accesul la piața Uniunii Europene.

Însă, Măsurile Comerciale Autonome reînnoite conțin un mecanism de protejare consolidat, ținând cont și de preocupările părților interesate din UE și având în vedere o creștere semnificativă a importurilor unor produse agricole din Ucraina către UE în 2022 și 2023.

Astfel, mecanismul de protejare permite luarea unor măsuri de remediere rapide în cazul unor perturbări semnificative pe piața UE sau pe piețele unuia sau mai multor state membre.

În plus, se aplică o frână de urgență pentru ouă, păsări, zahăr, ovăz, porumb, crupe și miere, care va fi declanșată automat dacă volumele importurilor vor atinge valoarea medie anuală a importurilor înregistrate între 1 iulie 2021 și 31 decembrie 2023.

Noile Măsuri Comerciale Autonome vor intra în vigoare pe 6 iunie, după ce regimul actual expiră la 5 iunie 2024. Ele vor fi în vigoare până la 5 iunie 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, solicitările fermierilor din România privind prioritățile pentru agricultură, precum și propunerile de măsuri privind tranzitul și importurile produselor agricole din Ucraina.

Cu ocazia vizitei oficiale în România a comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, în perioada 13-14 mai 2024, Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a COPA-COGECA, a transmis oficialului Comisiei Europene o scrisoare prin care semnalează o serie de subiecte importante pentru agricultura românească, respectiv o serie de probleme pentru care trebuie adoptate urgent și implementate rapid cele mai potrivite soluții pentru fermieri, care să țină cont de realitățile din ferme. 

Simplificarea PAC

Politica Agricolă Comună este definită ca un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și cetățenii săi, care pune în centru zonele rurale, fermierii și fermele agricole, activitățile agricole care asigură materia primă și produsele necesare asigurării siguranței alimentare la nivelul UE și nu numai.

„În aceste condiții, suntem de părere că este extrem de important să fie reanalizate acele prevederi care nu (mai) corespund realităților din ferme, schimbărilor climatice, specificului agricol al fiecărui stat membru și adoptarea unor flexibilități în ceea ce privește obligațiile de mediu și climă impuse de noua Politică Agricolă Comună. În mod special, considerăm că trebuie găsit un compromis între politica de mediu și agricultură. Fermierii din toată Uniunea Europeană au nevoie de simplificarea PAC și condiționalitățile pliate pe specificitățile fiecărei țări”, arată AAC.

De asemenea, pentru Politica Agricolă Comună post 2027 este nevoie de un buget substanțial mărit față de actuala programare, de la 0,4% la 1% din PIB-ul Uniunii Europene, iar pentru Ucraina ar trebui să se constituie un fond separat și complementar bugetului alocat agriculturii UE. „Solicităm mărirea bugetului pentru agricultură până la 1% din PIB-ul UE pentru ca fermierii să poată implementa constrângerile care li se impun prin măsurile legislative foarte exigente, care au ca rezultat creșterea substanțială a costurilor de producție și impactul asupra prețurilor către consumatorii finali prin tranzitarea și importul produselor agricole din țările terțe sau în curs de aderare către statele membre UE.”

Ecoscheme și condiționalități

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită revizuirea prevederilor pentru GAEC 6, 7 și 8 începând cu anul 2024 până în 2027 (actualul cadru financiar UE) care să țină cont de realitățile din teren și condițiile specifice fiecărei țări din Uniunea Europeană.

„În fiecare an facem demersuri pentru a obține derogări de la prevederile în vigoare, în condițiile în care poate ar fi mai eficient să revizuim și să modificăm aceste prevederi, pentru a se potrivi mai bine agriculturii din fiecare stat membru UE. Pe 23 noiembrie 2023 am transmis în atenția comisarului Janusz Wojciechowski un document de poziție în care prezentam argumentele Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind adoptarea derogărilor pentru PAC în anul 2024.”

Pentru zece ani, derogare la neonicotinoide

AAC solicită modificarea Regulamentelor europene 783, 784 și 785/ 2018, care să fie completate cu excepția de utilizare a neonicotinoidelor la tratamentul sămânță pentru sămânța folosită la înființarea culturilor în regiunile în care de la natură se înregistrează depășiri ale Pragului Economic de Dăunare (PED) ale dăunătorilor de sol. Excepția poate fi limitată la o perioadă de zece ani, după modelul glifosat, timp în care industria poate găsi un înlocuitor. „Este important pentru fermierii din România să poată folosi în continuare cele trei substanțe neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) care nu au încă înlocuitori cu aceeași eficacitate și eficiență economică.”

Studiile și cercetările realizate în ultimii ani în România de către instituțiile de cercetare abilitate demonstrează că:

• România se află într-o situație unică din cauza nivelului extrem de ridicat de proliferare a dăunătorilor din anumite regiuni ale țării, peste Pragul Economic de Dăunare (PED), care necesită aplicarea substanțelor de tip neonicotinoid, care reprezintă singura metodă eficientă de prevenire și tratament împotriva acestor dăunători;

• Utilizate responsabil, conform recomandărilor producătorilor, nu există un impact negativ asupra sănătății oamenilor, animalelor sau biodiversității din sol având în vedere că neonicotinoidele se aplică semințelor și nu plantelor în creștere, sunt absorbite și metabolizate/consumate de plante până la momentul recoltării.

Aceste cercetări efectuate în România se alătură studiilor realizate de EFSA în 2015 și 2018 la cererea Comisiei Europene, cu privire la efectele toxice ale neonicotinoidelor asupra albinelor.

„Deciziile UE de interzicere a folosirii neonicotinoidelor în culturi au fost adoptate în baza principiului precauției și nu pentru că studiile ar fi demonstrat un impact negativ real, major asupra oamenilor, animalelor, insectelor și mediului înconjurător. Reamintim că neonicotinoidele sunt folosite în cultura mare, în legumicultură și pomicultură pentru a controla un spectru foarte mare de dăunători, precum și în domeniul veterinar. Atașat scrisorii adresate comisarului european pentru Agricultură am transmis documentul de poziție al Alianței trimis autorităților din România în luna aprilie 2024, privind aplicarea neonicotinoidelor în România, cercetările derulate în ultimii ani, rezultatele acestor studii și argumentele Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind acordarea derogării în cazul României pe o perioadă de zece ani pentru aplicarea acestor substanțe la tratamentul semințelor pentru culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță. Ca abordare generală, considerăm că fermierii au nevoie de furnizarea de soluții alternative eficiente înainte de interzicerea substanțelor autorizate care asigură controlul bolilor și dăunătorilor, fără a afecta economia și prețurile agricole. Ecosistemele agricole au nevoie de protecție fito-sanitară, iar pesticidele au același rol ca și medicamentele la oameni”, precizează AAC.

Piețele agricole ale UE, puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina

Alianța pentru Agricultură și Cooperare readuce în atenția autorităților europene și naționale măsurile care trebuie adoptate în regim de urgență pentru a combate și preveni falimentul a circa un milion (35%) de exploatații agricole din România, dacă prețurile la produsele agricole vor rămâne la nivelul scăzut actual, ținând cont de prețurile mari la inputuri, constrângerile legislative impuse de la nivel european și avalanșei de produse agricole din Ucraina direct sau Moldova, care au intrat oficial și neoficial în țara noastră și care au creat condiții concurențiale neloiale producătorilor și produselor autohtone. Efortul este în prezent distribuit inechitabil printre cetățenii UE, cu sectorul agricol suportând o povară disproporționată și nesustenabilă.

„Realitatea este că piețele agricole ale UE sunt puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina. Susținem în continuare să existe sprijin pentru Ucraina doar dacă se iau toate măsurile care se impun pentru a proteja și a nu distruge fermele românești, europene și pentru a respecta condițiile de reciprocitate existente în piața unică. Pe fondul  protestelor fermierilor din întreaga Uniune Europeană și nemulțumirea generală din comunitatea agricolă, ne exprimăm temerea că dacă soluțiile adoptate nu vor fi  suficient de eficiente pentru a ajuta fermierii afectați, nemulțumirea va continua să crească, iar susținerea pentru Ucraina va scădea în general. Acest lucru ar trebui evitat cu orice preț, mai ales în preajma alegerilor europene.”

Măsuri solicitate în regim de urgență

1. Completarea listei produselor sensibile din acordul de liber schimb cu Ucraina cu grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiță și produse derivate din acestea, cu intrare în vigoare începând cu 1 iunie 2024.

2. Introducerea unor praguri de import pentru orice marfă agricolă supusă liberalizării comerciale, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii 2021 și 2022, cu o perioadă de activare mai scurtă de zece zile (în loc de 21 de zile). Raportarea acestor praguri la anii 2021, 2022 și 2023 nu va furniza suficientă ușurare, deoarece impactul importurilor din ultimii doi ani a depășit deja toate așteptările și a cauzat multe probleme fermierilor noștri.

3. Acceptarea și susținerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană doar după ce își va îndeplini obligațiile pe toate capitolele, sectoarele și va respecta condițiile impuse pentru statele membre UE, la nivelul producției agricole și condiții de reciprocitate pentru produsele importate.

4. Respectarea legilor și legislației în vigoare pentru produsele agricole care intră în România ca tranzit /import din Ucraina sau Moldova, respectarea tonajului maxim permis în România și punerea de sigilii electronice pe toate produsele agricole non-UE. S-a constatat că sunt vămi, începând cu cea de la Siret, Oancea, în care nu se cântăreau deloc cantitățile intrate în ultimii doi ani, ele neexistând practic în evidențele oficiale și ducând, astfel, către o statistică denaturată prezentată oficial.

5. Montarea de cântare mobile în punctele vamale unde nu funcționează cântarele, suplimentarea comenzii de sigilii electronice urmărite prin GPS, corelată cu numărul de mijloace de transport (autoutilitare, camioane, vagoane, etc), aplicarea corectă a acestora și urmărirea în timp real pentru a ne asigura că se respectă legislația și nu se mai continuă cu acest tratament preferențial care creează prejudicii majore economice României, care nu au fost și nu vor putea fi acoperite sau compensate niciodată pe deplin, care distrug și duc către insolvență a unei părți importante a producătorilor agricoli din România, forțând preluarea fermelor de către creditori și fondurile de investiții străine.

6. Asigurarea transparenței informațiilor privind toate cantitățile de produse agricole intrate în România prin tranzit și import, pe fiecare punct vamal și port, care specifică cine este vânzătorul, importatorul, transportatorul, numărul avizului de însoțire a mărfii, numărul avizului pentru cântar și analize, traseul mărfii, dacă sunt mai multe puncte de descărcare și perioada estimată de ajungere la destinația finală prin publicarea zilnică pentru ziua anterioară pe site-ul Autorității Vamale Române, pentru ca orice parte interesată să aibă acces neîngrădit.

7. Investiții în refacerea integrală a infrastructurii feroviare din România. Căile Ferate Române asigură o parte din tranzitul cerealelor din Ucraina pe teritoriul țării noastre. Starea acestora este una precară, iar suprasarcina determinată de intensificarea transportului cerealelor ucrainene nu face decât să accentueze problemele curente și să accelereze degradarea infrastructurii existente dacă nu se vor realiza urgent investiții de reabilitare a rețelei feroviare.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă deschiderea pentru continuarea dialogului pe temele semnalate cu autoritățile naționale și europene, pentru consultări în vederea identificării unor măsuri imediate, viabile pentru sprijinirea fermierilor și asigurarea rezilienței sectorului agricol din România și din Uniunea Europeană pe termen mediu-lung.”

Scrisoarea adresată comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a fost trimisă spre informare către Ursula Von Der Leyen - președinte Comisia Europeană; Valdis Dombrovskis - vicepreședinte Comisia Europeană; Klaus Iohannis - președintele României; Marcel Ciolacu - premierul României; Florin-Ionuț Barbu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Luminița-Teodora Odobescu - ministrul Afacerilor Externe; Ștefan-Radu Oprea - ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat; Mara Roman - Șef Secția Politice Reprezentanța Comisiei Europene în România; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE secția Agricultură, Păduri și Pescuit; Marcel Simion Mutescu - președinte Autoritatea Vamală Română.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience anunță lansarea Corteva Catalyst, o nouă platformă de investiții și parteneriate concentrată pe accesarea și aducerea pe piață a inovațiilor agricole care avansează prioritățile de cercetare și dezvoltare ale companiei și aduce plusvaloare.

Corteva Catalyst va colabora cu antreprenorii și inovatorii pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor la stadiul incipient, care permit fermierilor să producă mai multă hrană și furaje în mod sustenabil.

„Corteva are o lungă tradiție în abordarea provocărilor critice cu care se confruntă fermierii din întreaga lume, avansând inovația în parteneriat cu comunitatea științifică globală. Prin intermediul Corteva Catalyst, vom construi pe această cale, prin asocierea experienței și resurselor noastre considerabile cu agilitatea start-up-urilor și universităților, pentru a oferi noi soluții pentru fermieri la nivel global. Această inițiativă va extinde portofoliul nostru și va accelera progresul”, a declarat Sam Eathington, vicepreședinte executiv și director Tehnologie și Digitalizare la Corteva.

Valorificând expertiza Corteva, capacitățile recunoscute de cercetare și dezvoltare, prezența globală și infrastructura de piață, Corteva Catalyst este poziționată în mod unic pentru a susține dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor revoluționare și pentru a le oferi fermierilor.

Corteva Catalyst va avea inițial focus pe identificarea oportunităților în patru linii strategice aliniate pe verticală cu prioritățile de cercetare și dezvoltare ale companiei: editarea genomului; biologice și produse naturale; platforme tehnologice și știința deciziei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană propune creșterea tarifelor la importurile în Uniunea Europeană de cereale, semințe oleaginoase și produse derivate din Rusia și Belarus, inclusiv făină de grâu, porumb și floarea-soarelui. Taxele vor fi de 95 euro (102,8 dolari) pe tona metrică de cereale şi de 50% pentru seminţele oleaginoase. Noile tarife vor putea fi aplicate după ce vor fi aprobate de guvernele statelor UE.

Propunerea de majorare a tarifelor pentru produsele agricole importate din Rusia și Belarus este o măsură care previne destabilizarea pieței UE prin orice viitoare redirecționare semnificativă a produselor cerealiere rusești pe piața Uniunii. De asemenea, prin astfel de măsuri se intenționează împiedicarea Rusiei să folosească veniturile din exporturile către UE pentru a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Tranzitul cerealelor, semințelor oleaginoase și produselor derivate din Rusia și Belarus către țări terțe nu este afectat de această propunere.

Propunerea CE va fi analizată de Consiliul Uniunii Europene și odată adoptate de Consiliu, tarifele vor fi aplicate imediat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fondurile disponibile pentru investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole, finanțate prin intervenția DR-22 a Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), au fost consumate integral prin solicitările depuse on-line la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în sesiunea 20 decembrie 2023 - 5 februarie 2024, care a avut o alocare totală de 210.300.000 de euro.

Solicitările depuse de procesatori depășesc un miliard de euro. Mai exact s-au depus 428 cereri de finanțare care însumează 1,13 miliarde de euro (1.130.478.541 euro).

În cadrul intervenției DR-22, valoarea finanțării acordate poate ajunge la zece milioane de euro pentru fiecare proiect de înființare a unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate.

Tot prin DR-22 se finanțează cu până la 7.000.000 de euro/proiect de înființare alte investiții decât cele menționate anterior și cu până la 3.000.000 de euro/proiect de investiții de modernizare a unităților de procesare. Finanțarea nerambursabilă este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile ale unui proiect.

„Faptul că succesul Programului INVESTALIM este dublat de interesul manifestat de procesatori pentru această măsură de investiții, DR-22, ne arată că suntem pe drumul corect în ceea ce privește sprijinirea producției românești”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectele de investiții depuse pe site-ul oficial al AFIR în această sesiune propun pentru finanțare construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, investiții în infrastructura internă şi în utilități, dar și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În urma promisiunilor obținute în cadrul întâlnirii cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, care a avut loc miercuri – 24 ianuarie 2024, la sediul MADR, Grupul de Protest Timișoara Vest a decis ca din data de 26 ianuarie 2024 să suspende temporar protestul.

„Rămânem solidari cu grupurile de protestatari din țară și așteptăm soluționarea revendicărilor noastre până la prima rectificare bugetară din luna martie, anul curent. În caz contrar, ne vom organiza pentru un nou miting, la sfârșitul lunii martie”, transmite Grupul de Protest Timișoara Vest.

Promisiunile MADR pentru fermierii din Vestul țării:

1. Suportarea în integralitate a accizei la motorina utilizată în agricultură.

2. Facilitate de creditare, respectiv Creditul Fermierului și Creditul Agricol ce vor fi disponibile din 15 februarie 2024. Creditul Fermierului va fi pentru capital de lucru, se va accesa până în luna mai, va fi pe o perioadă de 5 ani cu o dobândă de 1,95%, ROBOR suportat de MADR, plafonul fiind de un miliard de euro și garantat de statul român. Fiecare fermier va primi maximum 30% din cifra de afaceri. Creditul Agricol va fi pe o perioadă de 4 ani, plafon maxim de 10 milioane de euro și poate fi folosit pentru cumpărare de terenuri și pentru dezvoltare. Se pot refinanța până la 50% din celelalte credite.

3. Echivalarea permiselor de conducere din categoria B cu TR1 a fost deja realizată prin OUG 1/2024.

4. Subvenția pentru anul 2023 va fi cu 2 euro mai mare decat în anul anterior, în jur de 178 euro.

5. Acordarea în regim de urgență a plăților APIA pentru scheme care nu țin de alte termene, termen 29 februarie 2024.

6. Pe lângă cei 100 euro/ha care se acordă conform OUG nr. 5/2024 pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2022, s-a promis ca la rectificarea bugetară din luna martie a.c. se va lua în calcul și compensarea culturilor din primăvara anului 2023.

7. Asumarea revizuirii și adoptării legislației necesare în actualul exercițiu parlamentar privind durata minimă a contractului de arendă și concesionarea pășunilor.

8. Derogarea GAEC 7 și GAEC 8, termen de rezolvare până la data de 31 ianuarie 2024.

9. Compensarea pierderilor suferite de fermierii români afectați de importurile din Ucraina prin adoptarea de culoare separate și monitorizarea importurilor prin sigilii electronice cu GPS în portul Constanța.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agri Trade Summit, eveniment dedicat tuturor categoriilor de jucători de pe piața agricolă locală și internațională, organizat de AgriColumn și Godmother, va avea loc pe 22 februarie 2024, la Hala Laminor din București. Cu o investiție totală de peste 90.000 euro, organizatorii mizează la cea de-a doua ediție pe un public ce va depăși o mie de persoane, peste 30 de companii, organisme și asociații locale și internaționale, din care peste 20 business-uri de profil expozante. 

Gândit ca un accelerator de agribusiness, evenimentul combină în aceeași zi sesiuni de prezentări și paneluri cu o amplă zonă de expoziție și include, începând din acest an, și o serie de workshop-uri aplicate, organizate în paralel, pe o a doua scenă.

Teme actuale, potențiale soluții și cu impact major în agribusiness vor fi dezbătute printr-un dialog complex între analiști reputați, autorități de prim rang și jucători majori din piața agricolă locală și internațională - fermieri, traderi, procesatori și distribuitori de top.

Anul trecut, Agri Trade Summit a atras peste 600 de participanți, din 14 țări, care au fost expuși la o zi intensivă de eveniment, într-un spațiu cu 17 branduri expozante, 40 de sponsori și parteneri. „Fermierii români, traderii români, procesatorii români sunt actori extrem de importanți în componența agribusiness-ului local, dar și regional. Faptul că se reunesc în această atmosferă de nivel înalt, generează business. Cunoașterea și explorarea sunt parte integrantă a procesului de business, iar tocmai acest lucru se întâmplă la Agri Trade Summit. Fermierii, traderii, procesatorii, logistica și finanțarea sunt stâlpii agribusiness-ului în acest macrosistem. România, credem sau nu, este un actor de prim rang la nivel regional și potențează, de asemenea, piața globală”, a declarat Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale și fondator AGRIColumn.

Dintre autoritățile de prim rang care vor adresa mesaje de recunoaștere a României în calitatea sa de producător și exportator regional și cu accente globale se numără: Mircea Geoană - secretar general adjunct NATO; Janusz Wojciechowski – comisar european pentru Agricultură; Norbert Lins - președinte Comisia de Agricultură din Parlamentul European.

În ceea ce privește prezentările și workshop-urile care vor adresa cele mai noi tendințe, provocări și bune practici în domeniul agribusiness, acestea vor fi susținute anul acesta de invitați internaționali precum: Alexander Bobylov - Agricultural products and business development manager Euronext; Jaime Nolan Miralles - SVP Clearing & Execution EMEA Ags & Biofuels StoneX; Franck Loschi - director Comercial Cal-Lorraine, Franța; Philippe Strabach, fermier - Loterr' Ferme și vicepreședinte Cal-Lorraine, Franța.

Printre vorbitorii români care își vor aduce contribuția la eveniment se numără: Jean Ionescu - Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova; Roxana Găman - Country Manager Sugar Beet KWS România; Sorin Belu - manager comercial Ameropa Grains și Gheorghe Turcu - Senior Trader; Andra Pârvan - director general Agrinvest Credit IFN și Daniel Florescu - CEO Agrinvest; Radu-Vasile Oltean - Head of Trading EASTGrain; Sorin Văleanu - Regional Manager CEE Deutsche Leasing; Ana Samuilă - Head of Agribusiness & Food BCR. Aceștia vor aborda teme precum: liantul dintre fermieri și consumatori, soluțiile de finanțare pentru agribusiness și studii de caz relevante din industrie sau partenerii de încredere ai fermierilor români.

Agri Trade Summit  are alături, în calitate de parteneri, Corteva Agriscience™ (Gold), KWS (Gold), Ameropa (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), AlDahra (Silver ), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), UBM (Silver), Morami (Silver), Deutsche Leasing (Silver), MEWI (Silver), Roca Investment (Silver), BCR (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver).

În plus, LAPAR, UNCSV, FAPPR și Clubul Fermierilor Români, unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România, susțin Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, AGRO TV, Gazeta de Agricultură, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, 9am.ro, Wall-Street.ro, Retail.ro, New Money, Agrimedia, Start#Up, Miller Magazine, precum și de media TRUST în calitate de partener de monitorizare.

Biletele de participare la Agri Trade Summit s-au pus în vânzare și pot fi achiziționate prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/, iar biletele achiziționate prin intermediul asociațiilor de fermieri beneficiază de un preț special cu discount.

Site-ul Agri Trade Summit include și un formular de contact pentru companiile care doresc mai multe detalii sau doresc să se alăture evenimentului în calitate de expozanți sau parteneri.

Până în acest moment, au fost deja achiziționate și rezervate 200 de bilete de participare la Agri Trade Summit, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 23 ianuarie 2024, în Consiliul AgriFish, conform ordinii de zi, se discută despre aspecte legate de comerț în domeniul agriculturii și propunerea de derogare în 2024 de la standardele 7 și 8 privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC).

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a trimis o scrisoare deschisă președintelui României, premierului și ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în care solicită ca împreună să întreprindă toate demersurile posibile, să insiste și să-și asume răspunderea comună în discuțiile cu președintele și vicepreședintele Comisiei Europene, cu comisarul european pentru Agricultură și cu miniștrii Agriculturii din statele membre pentru rezolvarea principalelor două probleme majore pentru care fermierii protestează în această perioadă și anunțarea publică a rezultatelor până pe 24 ianuarie 2024.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă solicită să întreprindeți toate demersurile posibile pentru a convinge Comisia Europeană și statele membre să susțină atât declarativ, cât și oficial prin vot concretizarea celor două puncte prevăzute în procesul verbal al întâlnirii cu MADR din 15 ianuarie 2024, la punctele 2 și 3 în cadrul respectivei ședințe, astfel:

1. Acordarea derogării în 2024 de la standardele 7 și 8 privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) în condiții cel puțin similare anului 2023;

2. Adoptarea soluției UE privind asigurarea supraviețuirii fermierilor europeni, înainte de publicarea propunerii Comisiei de reînnoire a măsurilor de comerț pentru produsele agricole din Ucraina.”, se arată în scrisoarea deschisă a Alianței.

AAC propune următoarele măsuri:

• Crearea și implementarea până la 30 aprilie 2024 a unui sistem european care să asigure că destinația pentru toate transporturile de produse agricole ucrainene sunt identificate înainte de intrarea în UE (prin tranzit, import normal și/sau special/temporar), cântărite la intrare și ieșire, introduse în sistem, unde să fie disponibile în mod transparent oricând, pentru orice persoană interesată pentru a garanta că produsele ucrainene ajung la respectivele destinații și nu rămân pe traseu sau sunt deturnate față de traseul/destinația inițială, chiar și parțial ca și cantitate.

• Introducerea pragurilor de import (normal și situații speciale de importuri temporare, specifice târgurilor, expozițiilor) pentru orice marfă agricolă supusă comerțului, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii combinați 2021 și 2022. Orice produse importate peste acest prag ar trebui să fie exportate în afara UE și, prin urmare aprobate doar pentru tranzit pe teritoriul UE însoțite de sigilii electronice, urmărite în timp real prin GPS, fără abateri de traseu sau opriri nejustificate.

• Alertarea autorităților europene și activarea automată a clauzei de salvgardare la nivel național în cazul constatării de încălcări ale legislației aplicabile de către proprietarii și transportatorii de produse agricole de pe teritoriul oricărui stat membru.

„Precizăm că adrese similare au fost transmise către toate autoritățile române și europene pentru a lua măsurile necesare și a preveni ceea ce se va întâmpla dacă aceste două probleme majore nu vor fi rezolvate până la data de 24 ianuarie 2024, nemaiputând veni cu scuza că nu au știut. În caz contrar, toți trei (n.r. președintele țării, primul ministru și ministrul Agriculturii), ar trebui să vă asumați și să suportați consecințele intensificării protestelor din România și din celelalte state membre, care vor crește mult mai repede decât se așteaptă oricine și că următorul pas este ca fermierii nemulțumiți din majoritatea statelor membre UE să se deplaseze și să blocheze activitatea în Bruxelles”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din patru organizații profesionale: LAPAR, PRO AGRO, UNCSV și Forța Fermierilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 (PL-x 555/03.10.2023), care se referă la instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, precum şi pentru stingerea unor obligaţii fiscale datorate de cooperativele agricole, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis luni – 8 ianuarie 2024.

Potrivit actului normativ promulgat, se anulează diferenţele de taxă pe valoarea adăugată, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată cooperativelor agricole constituite în baza Legii cooperaţiei agricole, reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de utilaje agricole, pentru care acestea şi-au exercitat dreptul de deducere. Anularea obligaţiilor fiscale se face din oficiu de către organul fiscal competent, prin emiterea unei decizii de anulare în acest sens.

„Am fost și rămân, indiferent de funcția deținută, un susținător permanent al asocierii fermierilor, al dobândirii de puteri sporite de negociere, de reprezentare, de a adăuga valoare produselor agricole primare, care în opinia mea, așa cum am susținut de fiecare dată, nu se poate face altfel decât prin formele asociative ale fermierilor. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 (PL-x 555/03.10.2023) creează cadrul legislativ necesar bunei desfășurări a activității fermierilor organizați în cooperative agricole. Așadar, cooperativele agricole pot deconta TVA-ul inclusiv pentru proiectele cu finanțare din bani europeni. Ca urmare a întâlnirilor cu reprezentanții cooperativelor agricole am luat la cunoștință problemele expuse de către aceștia și am început imediat demersurile pentru a elimina impedimentele legislative în buna desfășurare a activității cooperativelor agricole sau interpretarea neunitară a prevederilor legale. Am reușit să găsim calea spre normalizarea activității cooperativelor, mai ales ținând cont că multe dintre aceste forme asociative accesaseră programe cu finanțare europeană”, a declarat Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 12 octombrie 2023, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență privind instituirea unui mecanism de consultare şi reacţie coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole.

Prin acest act normativ se stabilesc măsuri temporare de instituire a unui acord de punere pe piață în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole, în vederea atenuării repercusiunilor negative imediate în sectorul producției primare și al procesării. Prezenta ordonanță de urgență se aplică până la data de 31 decembrie 2023.

Produsele agricole care fac obiectul importului reglementat prin prezenta ordonanță de urgență sunt: grâu și meslin; porumb; semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate; semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate.

Produsele agricole pot fi importate numai pe baza unui acord emis de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru operatorii economici cu sediul social și punctul/punctele de lucru pe teritoriul României, care desfășoară activități în următoarele sectoare economice:

a) 1041 - Fabricarea uleiurilor și grăsimilor;

b) 1061 - Fabricarea produselor de morărit;

c) 1091 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă;

d)  014  – Creșterea animalelor.

Procedura de emitere a acordului

I. Operatorul economic care intenționează să importe produsele agricole din Ucraina, solicită la MADR eliberarea acordului, pe baza prezentării unui document din care să reiasă necesitatea de completare a stocurilor, precum și a altor acte necesare menționate în OUG.

II. MADR, pe baza raportului emis de o Comisie constituită în cadrul aceleiași instituții, eliberează acordul, după validarea de către autoritățile române a informațiilor prezentate de operatorii care solicită emiterea acordului.

III. Comisia este compusă din următorii reprezentanți:

a) un reprezentant al Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

b) un reprezentant al Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA);

c) un reprezentant al Autorității Vamale Române;

d) un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

e) un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

IV. Operatorul economic prezintă un certificat de conformitate al produsului ce urmează a fi importat, eliberat de ANSVSA cu privire la respectarea normelor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, în urma testării unei mostre din produsul agricol.

V. În baza acordului eliberat de MADR, operatorul economic român încheie un contract de vânzare cu un operator economic licențiat de către Ucraina pentru cantitatea de produs necesară prevăzută în acord, apoi se desfășoară operațiunile de import, sub supravegherea autorităților vamale române.

VI. Sigiliul vamal va fi desfăcut la destinație, respectiv la sediul sau la punctul de lucru al operatorului economic din România, în prezența reprezentanților Autorității Vamale Române și ai ANSVSA.

VII.  ANSVSA recoltează probe din produsul importat și verifică dacă acesta are aceleași calități prevăzute în certificatul de conformitate, iar în situația în care produsele sunt constatate neconforme, acestea se returnează la locul de origine pe cheltuiala exportatorului.

VIII. De asemenea,  prin actul normativ se reglementează:

- Regimul sancțiunilor pentru nerespectarea prevederilor actului normativ;

- Formularistica utilizată în aplicarea prevederilor ordonanței de urgență.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!