produse agroalimentare - REVISTA FERMIERULUI
  • Sondaj Ipsos MORI: 72% dintre fermieri sunt îngrijorați în legătură cu impactul pe care schimbările climatice îl vor avea asupra capacității lor de a cultiva produse agroalimentare în următorii cinci ani.
  • În Europa, 46% dintre fermieri precizează că presiunea suplimentară a pandemiei cu noul coronavirus le-a afectat substanțial activitatea.
  • Erik Fyrwald, CEO Grup Syngenta, lansează noul Good Growth Plan și precizează că agricultura post-Covid are nevoie de inovație accelerată pentru a se reface mai ușor și pentru a combate schimbările climatice.

Conform unui sondaj global realizat de Grupul Syngenta, la care au participat fermieri importanți sau cu suprafețe însemnate din SUA, Franța, China, Brazilia, India și de pe tot teritoriul Africii, s-a constatat că 72% dintre aceștia sunt îngrijorați de impactul pe care schimbările climatice îl vor avea asupra producției agricole, asupra sănătății animalelor și capacității acestora de a face afaceri în următorii cinci ani.

Fermierii de pretutindeni au fost nevoiți să facă față unei situații de neegalat din cauza pandemiei generate de COVID-19.

Un sondaj separat la care au participat fermierii europeni a constatat că 46% dintre aceștia au declarat că afacerile lor au fost afectate în mod semnificativ de pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, 53% au declarat că schimbările climatice rămân prioritatea imediată, iar 63% au fost de acord că schimbările climatice vor avea un impact mai mare asupra activității lor decât COVID-19 în următorii cinci ani.

Două miliarde de dolari în agricultura durabilă până în 2025 și două descoperiri tehnologice în fiecare an

Grupul Syngenta a lansat recent noul său Good Growth Plan, plasând lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității în centrul redresării agriculturii în urma efectelor economice și sociale ale restricțiilor COVID-19. Noul Good Growth Plan include angajamente curajoase pentru a reduce amprenta de carbon a agriculturii și pentru a ajuta fermierii să facă față condițiilor meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice.

Erik Fyrwald, CEO-ul Grupului Syngenta, a declarat: „De la lansarea sa, principiile și prioritățile Good Growth Plan au devenit profund integrate în modul în care ne desfășurăm businessul în Syngenta. Planul era, desigur, doar începutul. Pandemia de coronavirus a evidențiat fragilitatea ecosistemului agricol. Ca și pandemia, schimbările climatice reprezintă o amenințare inevitabilă ce trebuie adresată înainte de a fi prea târziu. Așa cum economia și agricultura încep să se reclădească odată cu reducerea treptată a restricțiilor COVID-19, trebuie să sprijinim fermierii în vederea redresării acestora, punând lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității în centru”.

Sondajul realizat de Ipsos MORI pentru Grupul Syngenta a constatat că mai mult de patru din cinci fermieri cred că schimbările climatice au avut cel puțin un impact asupra capacității lor de a produce hrană și majoritatea (59%) au crezut că prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fermele lor ar fi mai stabile sau mai competitive din punct de vedere financiar.

Grupul Syngenta dezvăluie că a atins sau și-a depășit toate obiectivele stabilite din Good Growth Plan, lansat inițial în 2013, inclusiv readucerea într-o stare bună a peste 14 milioane de hectare de teren agricol aflate într-o stare avansată de degradare și îmbunătățirea biodiversității pe mai mult de opt milioane de hectare de teren agricol.

În cadrul noului Good Growth Plan, Grupul Syngenta se angajează să investească două miliarde de dolari în agricultura durabilă până în 2025 și să aducă pe piață două descoperiri tehnologice în fiecare an.

Angajamentele specifice din noul plan sunt împărțite în patru domenii:

  • Accelerarea inovației pentru fermieri și natură;
  • Depunerea eforturilor pentru o agricultură neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon;
  • Ajutorarea oamenilor pentru a rămâne în siguranță și sănătoși;
  • Parteneriatul pentru impact.

Planul include angajamentul de a reduce intensitatea emisiilor de dioxid de carbon ale operațiunilor sale cu 50% până în 2030 pentru a veni în sprijinul obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Angajamentul Syngenta a fost validat și aprobat de Inițiativa privind obiectivele bazate pe știință (SBTi). De asemenea, Grupul Syngenta s-a raliat recent la Angajamentul SBTi de a preveni creșterea globală a temperaturii de peste 1,5 grade.

Alexandra Brand, Chief Sustainability Officer în cadrul Grupului Syngenta a spus: „Când vorbim cu fermierii, observăm că aceștia sunt primii care sunt afectați de schimbările climatice și de pierderea biodiversității. Acum, restricțiile COVID ar putea avea, de asemenea, efecte de lungă durată asupra sectorului alimentar și agricol. De aceea, investițiile semnificative în inovare pe care le vedeți în noul Good Growth Plan sunt necesare pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru a asigura un sistem alimentar care să funcționeze în armonie cu natura”.

Parteneriat pentru sprijinirea fermierilor din țările în curs de dezvoltare pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai

Un exemplu care demonstrează profunzimea angajamentului pe care Grupul Syngenta îl realizează, este anunțul unui parteneriat cu rețeaua Solidaridad. Obiectivul său este implementarea soluțiilor sustenabile la scară care conferă abilitatea comunităților agricole să obțină securitatea alimentară într-un număr de regiuni în curs de dezvoltare. Un astfel de proiect este axat pe cafeaua din Columbia, care își propune să ajute micii producători să-și crească veniturile cu 25% prin combarea gândacului negru de cafea.

Heske Verburg, directorul executiv al rețelei Solidaridad, precizează: „Noi credem că standardul ar trebui să fie producția agricolă sustenabilă. Parteneriatul nostru cu Syngenta își propune să sprijine fermierii din țările în curs de dezvoltare pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, producând în același timp în echilibru cu natura. Produsele Syngenta sunt o realitate zilnică pentru mulți fermieri din întreaga lume. parteneriatul nostru va oferi perspective importante privind realizarea unei producții sustenabile la scară”.

Aceasta este în plus la un parteneriat deja consacrat cu The Nature Conservancy anunțat în octombrie 2019 privind proiectul Reverte din Brazilia, care are ca scop regenerarea în următorii cinci ani a unui milion de hectare de terenuri agricole degradate.

Jennifer Morris, directorul executiv al The Nature Conservancy, a declarat: „Schimbările climatice și pierderea biodiversității, împreună cu cererea din ce în ce mai mare pentru produse alimentare, determină presiuni din ce în ce mai mari asupra planetei și erodează productivitatea și rezilența fermelor, islazurilor și a locurilor de pescuit din întreaga lume. Impactul COVID-19 face ca adresarea acestor provocări să fie și mai urgentă. Inversarea acestor realități îngrijorătoare vor necesita colaborarea pe diferitele sectoare pentru găsirea soluțiilor inteligente, scalabile, care să asigure un viitor în care oamenii și natura să prospere. TNC recunoaște rolul producătorilor agricoli din întreaga lume în construirea de soluții și este încântat să colaboreze cu Grupul Syngenta în scopul ambițios de identificare a unui sistem alimentar care să funcționeze în parteneriat cu natura”.

Publicat în Comunicate

În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Naționale a României, MADR își deschide porțile pentru a găzdui o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești.

Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, vineri 29 noiembrie, la ora 11:00 și cu această ocazie va înmâna grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnați de Pleșcoi” și ”Telemea de Sibiu”.

Cei interesați vor avea posibilitatea de a achiziționa produse recunoscute și în curs de recunoaștere pe scheme de calitate naționale și europene. De asemenea, vor fi expuse spre vânzare produse din lapte și carne, dulcețuri, miere şi produse ale stupului, zacuscă etc.

Vizitatorii târgului de 1 Decembrie, „Mâncăm și trăim românește”, sunt invitați să descopere gustul bucatelor din diferite regiuni ale României, brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată de icre de crap sau de ştiucă, batog sau pastramă, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad, cozonac, prăjituri, pită coaptă pe vatră, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe, băuturi spirtoase și vinuri.

Ziua de 1 Decembrie este un bun prilej de a le reaminti consumatorilor savoarea gusturilor de altădată, atât de apreciate de-a lungul timpului și căutate din ce în ce mai mult în prezent, motiv pentru care invităm un număr cât mai mare de vizitatori să ni se alăture pentru a sărbători împreună Ziua Națională a României.

Menționăm că târgul va fi deschis de vineri până duminică, între orele 10:00 - 17:00.

Publicat în Eveniment

În vederea promovării produselor agroalimentare românești, precum și a creșterii cererii și a întăririi competitivității pe piața aprovizionării cu produse autohtone, se instituie ziua de 10 Octombrie - „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”, anunță Parlamentul României, imediat după ce Camera Deputaților (cameră decizională) a adoptat pe articole, luni, 12 iunie, un proiect de lege în acest sens (PL-x 187/2017) – lege ordinară.

„Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 10 Octombrie – Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești va avea efect pozitiv, pe termen lung, asupra producătorilor agricoli, prin valorificarea propriilor produse către consumatori și stimularea acestora pentru a produce calitativ și cantitativ pentru viitor”, afirmă cei șapte deputați PSD și un deputat ALDE, toți, inițiatorii actului normativ.

În sensul prezentei legi, se menționează în Articolul 2 al actului normativ, prin produs agroalimentar românesc se înțelege produsul obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România și are inscripționat pe etichetă drapelul României.

De asemenea, PL-x 187/2017 mai prevede că ziua națională a produselor agroalimentare românești poate fi organizată de către autoritățile publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoane fizice și juridice, prin organizarea și/sau participarea la programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social sau științific, consacrate promovării produselor agroalimentare românești și câștigării încrederii consumatorului.

Nu în ultimul rând, se mai specifică în lege, autoritățile administrației centrale și locale pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor prevăzute la alin. (1), în limita alocațiilor bugetare aprobate.

Publicat în Știri

În primele nouă luni ale anului în curs, nivelul importurilor CIF ale României a fost cu 0,3 la sută mai mare la produse agroalimentare, băuturi și tutun față de nivelul exporturilor FOB (deficit), sector aflat pe locul III ca nivel în topul comerțului internațional pe grupe de produse după mașini și echipamente de transport unde avem excedent (47,1% la export şi 37,7% la import), la fel ca și în cazul altor produse manufacturate (32,7% la export şi respectiv 31,2% la import), aflat pe locul II.

Potrivit celor mai noi date INS, nivelul exporturilor FOB de produse agroalimentare, băuturi și tutun din total comerțului internațional pe grupe de produse a fost de 8,3%, în timp ce importurile CIF au atins nivelul de 8,6 procente. Alte grupe aflate în zona de deficit de balanță comercială au mai fost combustibilii minerali și lubrifianții, respectiv produsele chimice și cele conexe.

Cu privire la această situație, Daniel Botănoiu, fostul secretar de stat MADR a declarat pe pagina sa de Facebook: „În fiecare an discutăm că avem o balanță comercială agroalimentară care relevă faptul că suntem deficitari la unele produse agricole de bază, ceea ce conduce la o cvasidependență a pieței interne de piața intra și extracomunitară. De fiecare dată, ne îndreptăm spre Comisia Europeană cu solicitări de sprijin, ca și când doar Comisia ar fi singura soluție, deși cunoaștem faptul că, de la Comisie, nu vom putea obține niciodată mai mult decât dreptul de a acorda sprijin de minimis sau de a încuraja, limitat, o mică parte a producției prin dezvoltarea unor capacități de producție. Asta pentru că ne uităm numai la finanțare europeană și uităm că trăim într-o țară suverană, cu economie proprie, cu interese economice proprii, cu monedă proprie, cu buget național, cu un PIB care s-a triplat din 2000 până în prezent, în timp ce, economia agrară s-a «gripat», fiind finanțată aproape exclusiv din fonduri europene (limitate, după cum bine știți). Nu ne-am uitat și la alte soluții, deși ele sunt mult mai la îndemână, sunt similare cu cele pe care le iau alte state membre ale UE în mod individual și ceea ce este cel mai important: ajută și au impact!”.

Per total, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, exporturile şi importurile au crescut cu 4,3%, respectiv cu 6,8%, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2015. În aceeași perioadă menționată a anului în curs, exporturile FOB au însumat 42.677,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 49.611,2 milioane euro.

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 6.933,4 milioane euro, mai mare cu 1.392,8 milioane euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2015.

În luna septembrie 2016, exporturile FOB au fost de 5.241,2 milioane euro, importurile CIF au fost de 6.028,0 milioane euro, rezultând un deficit de 786,8 milioane euro.

Faţă de luna septembrie 2015, exporturile din luna septembrie 2016 au crescut cu 6,7%, iar importurile au crescut cu 6,5%.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 32.111,5 milioane euro la expedieri şi de 38.313,3 milioane euro la introduceri, reprezentând 75,2% din total exporturi şi 77,2% din total importuri.

Totalul schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 10.566,3 milioane euro la exporturi şi de 11.297,9 milioane euro la importuri, reprezentând 24,8% din total exporturi şi 22,8% din total importuri.

Datele valorice sunt exprimate în preţuri FOB pentru exporturi şi în preţuri CIF pentru importuri.
Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele statistice INTRASTAT şi EXTRASTAT. Sistemul INTRASTAT: pentru comerţul INTRA-UE (schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene); sistemul EXTRASTAT: pentru comerţul EXTRA-UE (schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene).

Gradul de colectare a datelor prin cercetarea statistică Intrastat a fost de peste 95,0% atât pentru introduceri, cât şi pentru expedieri intracomunitare de bunuri, raportat la volumul total al introducerilor şi respectiv expedierilor intracomunitare de bunuri. Pentru restul de cca. 5,0% reprezentând valoarea comerţului sub pragurile statistice Intrastat şi nonrăspunsuri, au fost realizate estimari de date.

Publicat în Știri

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista