Oltenia pierde anual aproximativ șase milioane de euro pentru că nu are o identitate gastronomică distinctă. Gastronomia locală lipsește din pachetele turistice ale Olteniei, iar regiunea pierde sute de mii de turiști anual.

Ce îi lipsește Olteniei pentru a-și consolida poziția ca brand regional prin prisma gastronomiei?

• Un produs clar care să poată fi „vândut” turiștilor: preparate-fanion, produse locale (brânzeturi, vinuri, dulcețuri) cu rețete și denumiri standardizate. Chiar dacă ele există, sunt puțin cunoscute, mai ales pentru că nu au fost prezente la evenimente de profil și nici nu au fost comunicate în presă. Cele cinci județe ale Olteniei au, în total, 41 de produse atestate tradițional: Vâlcea – 24, Gorj – 8, Mehedinți – 3, Olt – 3, Dolj – 3.

• O poveste și o identitate comună la nivel de regiune.

• Experiențe cumpărabile, cu pachete tematice de 2–3 zile; calendar anual cu 4–6 evenimente majore; micro-evenimente lunare; infotripuri; tururi la producători (vizite, degustări, ateliere).

• Rețea și distribuție alcătuită din reprezentanți ai pensiunilor, restaurantelor, cramelor, micilor producători; rute semnalizate (hărți, indicatoare); parteneriate cu turoperatori; marketplace regional.

• Poveste coerentă pentru presă, ambasadori regionali, tururi de presă, colaborări cu ghiduri/food media.

  Parteneriate public–private constituite din experți, reprezentanți ai consiliilor județene, OMD-uri, jucători din domeniul HoReCa, producători, jurnaliști; buget și mecanism de microgranturi.

,,Lipsa identității gastronomice costă Oltenia scump, dar nu este un handicap permanent. Cu viziune și colaborare, regiunea își poate valorifica imensul potențial nefructificat, gastronomia putând deveni motor de creștere economică, sursă de mândrie locală și magnet pentru turiști”, arată Cezar Ioan, cofondator We Are Romania.

Proiectul „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”, inițiat în 2024, urmărește repoziționarea Olteniei ca destinație gastronomică. „Treasures of the East” este o continuare a proiectului „Craiova, capitală gastronomică est-europeană” și va avea loc în perioada 24–26 octombrie 2025, la Hotel Ramada Plaza. Festivalul aduce în Oltenia 13 crame expozante, doi invitați din străinătate pe filiera turism și crame (BAWP - Bulgarian Association of Wine Professionals și ONT – Oficiul Național al Turismului Republica Moldova), 23 de producători locali și concursuri de vin, bere și brânzeturi. Programul complet al evenimentului poate fi consultat aici.

„Fiecare județ se poate poziționa distinct, la nivel regional, astfel încât să ofere o experiență diversificată, adresată turiștilor interesați de natură, munte, patrimoniu material și imaterial, oenoturism, turism urban, turism rural etc. Gastronomia locală este atributul care trebuie să completeze această ofertă, astfel încât regiunea să nu fie ocolită de fluxurile de turiști gastronomici care alimentează economii locale în alte părți ale țării. Am făcut pași importanți până acum, iar cu fiecare ediție organizată la Craiova lărgim cercul actorilor locali care ni se alătură”, precizează Carmina Nițescu, fondatoarea Winesday.ro, membru We Are Romania și co-organizatoare a festivalului „Treasures of the East”.

„Treasures of the East” este un eveniment ce pune bazele unui festival regional de vinuri care atrage profesioniști din industria vinului din partea de sud-est a Europei (Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bulgaria, Republica Moldova), țări alături de care România dorește să construiască „o voce comună” și alături de care să facă vinurile și produsele Europei de Est cunoscute lumii. În premieră, festivalul aduce în atenția publicului trei concursuri: „Wines of the East“, „Beers of the East” și „Cheeses of the East”.

Publicul din Oltenia va avea ocazia să deguste vinuri de la 13 crame din România. Dintre acestea, opt sunt din Oltenia: Crama Olterra, Crama Oprișor, Domeniul Drăgași, Domeniile Sâmburești, Domeniile Vânju Mare, Stațiunea de Cercetare Banu Mărăcine, Vinaltus, Vinarte. Alte cinci crame sunt din alte zone ale țării: Budureasca, Crama 3 Conace, Crama de Piatră, Davino și Domeniul Bogdan.

La standul Economie Rurală vor fi expuse bunătăți de la 17 producători locali: șapte sunt producători din Oltenia — Brânză de Horezu, Ca Altădată, Cooperativa Biruința Olteniei, Stâna de Vaideeni, Curentu, Delicii de Vaideeni și Ferma de Bere – Antica; alți nouă producători provin din diferite regiuni ale țării: ARCA, Curtea Culorilor, Casa Ghizdeanu, De Colțești – Torockoi, Lactate Țarina (cu Brânza de Țaga), Lacto Sinelli (Brânză de Teaca), Manufactura de Brânză, Miedăria, Ținutul Călimanilor și Roi Honey Goods.

„Pentru prima dată, în Craiova sunt expuse peste 20 tipuri de brânzeturi locale din Oltenia, dar și din alte părți ale țării. Sunt onorată să prezint cea mai premiată brânză românească la nivel internațional — Brânza de Horezu —, dar și brânza unor producători harnici din comuna vâlceană Vaideeni (Stâna de Vaideeni). La evenimentul We Are Romania din vara acestui an, am spus că Oltenia este slab reprezentată din punctul de vedere al produselor cu atestare tradițională. Venim cu o noutate: un singur producător din Vâlcea are 13 produse atestate tradițional, iar „Cârnații din Topor” sunt în faza finală pentru atestarea IGP (Indicație Geografică Protejată). Producătorul este AVI-GIIS (brandul „Ca Altădată”). În județul Vâlcea (județul în care eu locuiesc), o comună reușește să fie model de urmat din punctul de vedere al economiei rurale. Pe 25 octombrie, la Craiova, doi dintre producătorii care expun produse sunt din comuna Vaideeni (Delicii de Vaideeni și Stâna de Vaideeni)”, subliniază Raluca Dumitrana, fondatoarea platformei Economie Rurală.

Vor mai fi prezenți și alți producători locali, precum: Codrul Boieresc, Eliada — ulei de măsline, Ferma Dacilor, La Horincie — Premium Boutique Distillery, Liceul de Industrie Alimentară Craiova (LIA), Turnul Berarilor.

Festivalul „Treasures of the East” este organizat de platforma We are România. You are Welcome, alături de Craiova, capitală Gastronomică Est- Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu spijinul ialoc, FNDA – Federația Națională a Degustătorilor Autorizați și Stația Rombeer. Partener de Hidratare: Aqua Carpatica.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermierii, crescătorii de oi/capre, crescătorii de bovine, medicii veterinari și toți cei care lucrează în ferme de rumegătoare sau în zone de pășune sunt invitați să participe la chestionarul DIGI-Rangeland. Scopul este de a identifica nevoile, provocările și așteptările fermierilor și ale altor actori din mediul rural în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor și inovațiilor digitale (DTI) în agricultură.

DIGI-Rangeland este o rețea europeană tematică ce reunește fermieri, consultanți, cercetători, profesori, companii ce furnizează sau creează tehnologie relevantă, precum și utilizatori de terenuri din 11 țări europene.

Proiectul urmărește să identifice și să promoveze soluții digitale utile pentru:

• Îmbunătățirea managementului fermelor extensive de rumegătoare;

• Utilizarea eficientă și în comun a terenurilor de pășune;

• Dezvoltarea și promovarea produselor și serviciilor provenite din aceste sisteme.

„Prin completarea chestionarului DIGI-Rangeland ne veți ajuta să înțelegem mai bine condițiile curente pentru adoptarea tehnologiilor digitale și să contribuim la identificarea și promovarea de soluții practice, programe de formare și recomandări de politici publice mai bine adaptate nevoilor fermierilor”, arată reprezentanții DIGI-Rangeland, acesta fiind un proiect european finanțat prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene și sprijinit de Secretariatul de Stat pentru Educație, Cercetare și Inovare din Elveția. Proiectul este coordonat de Institutul Francez pentru Creșterea Animalelor (IDELE) și reunește 13 parteneri din 11 țări.

Cine poate participa?

• fermieri și muncitori din ferme;

• ciobani, văcari, crescători de animale pe pășuni;

• tehnicieni, consultanți și medici veterinari;

• cercetători, profesori, studenți;

• actori din industria produselor de origine animală (carne, lapte, lână);

• utilizatori de terenuri: administratori, păstori, reprezentanți ai turismului sau ai altor activităților rurale.

Pentru a răspunde, scanați codul QR de mai jos sau accesați link-ul: https://lbhi25.limesurvey.net/589661?lang=ro

Chestionarul durează 15–25 de minute, este anonim și voluntar, iar datele sunt gestionate în siguranță, conform Regulamentului european GDPR. Întrebările marcate cu asterix (*) sunt obligatorii.

Datele colectate vor fi centralizate și stocate (până la 5 ani după finalizarea proiectului) de către cei de la LBHI – Universitatea Agricolă din Islanda.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 24 - 26 octombrie 2025 are loc festivalul „Treasures of the East”, la Ramada Plaza Craiova. Organizatorii subliniază că Treasures of the East este mai mult decât un festival de vin, este un festival ce îmbină zilele dedicate profesioniștilor din lumea vinului cu o zi dedicată publicului.

La Treasures of the East, 24 și 26 octombrie sunt zile dedicate B2B, în care se întâlnesc profesioniștii din domeniul vinului, ospitalității și turismului. Ziua de 25 octombrie este dedicată publicului larg interesat să afle despre vin, gusturi și oportunități de turism în regiunea Dunării de Jos.

„Treasures of the East este un eveniment ce pune bazele unui festival regional de vinuri care atrage profesioniști din industria vinului din partea de sud-est a Europei (România, Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bulgaria, Republica Moldova), țări alături de care dorim să construim o voce comună și alături de care să facem cunoscute lumii vinurile și produsele Europei de Est. Ne dorim să fie un mini Prowein al Europei de Est”, precizează organizatorii, adăugând că, în premieră, festivalul aduce în atenția publicului mai multe concursuri. „Wines of the East & Beers of the East sunt doar două dintre surprizele pe care le pregătim. Concursurile de vin și de bere sunt organizate în prezența unui juriu specializat și vor avea loc în ziua dedicată profesioniștilor în domeniu, urmând ca rezultatele să se anunțe public ulterior.”

De asemenea, sâmbătă – 25 octombrie, în ziua dedicată publicului, organizatorii pregătesc câteva surprize pentru cei ce vor vizita festivalul desfășurat la parterul hotelului Ramada Plaza Craiova.

Programul festivalului

Prima zi a festivalului, vineri - 24 octombrie 2025, este dedicată B2B, profesioniștilor din industria vinului. Vor avea loc interacțiuni între profesioniștii care lucrează în lumea vinului din România și restul țărilor din Europa de Est.

Pe parcursul acestei zile vor avea loc două concursuri, unul de vin și unul de bere, ale căror rezultate vor fi făcute publice după încheierea festivalului.

Important de știut, publicul larg nu are acces la această zi.

Sâmbătă - 25 octombrie 2025, a doua zi a festivalului este dedicată publicului larg, care va avea acces la zona expozițională organizată la parterul hotelului Ramada Plaza Craiova unde se vor putea degusta vinuri și produse disponibile la mesele expozanților. Accesul la expoziție va fi disponibil în intervalul orar 11:00 – 17:00, participarea fiind gratuită.

În cadrul acestei zile, va avea loc o conferință dedicată publicului, precum și o prezentare cu degustare de brânzeturi.

În prima parte a zilei de sâmbătă are loc și un masterclass dedicat HoReCa, la care accesul se face exclusiv pe bază de invitație, evenimentul fiind dedicat reprezentanților restaurantelor din Craiova.

Ultima zi a festivalului, duminică - 26 octombrie 2025, este dedicată unui schimb de experiență între profesioniștii din industria vinului și restaurantele din Craiova.

Pentru programul detaliat și lista expozanților accesați link-ul: https://weareromania.com/2025/09/24/treasures-of-the-east-24-26-octombrie-2025-craiova/

Festivalul „Treasures of the East" este organizat de platforma We are România. You are Welcome, alături de Craiova, capitală Gastronomică Est- Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu sprijinul ialoc, FNDA - Federația Națională a Degustătorilor Autorizați și Stația Rombeer.

Parteneri media: Vinul.ro, Cosmin Dragomir, Gastroart, Winesday.ro, Winesday App, Economie Rurală, Revista Fermierului, G4Food, Trends by HRB, Horeca Insight, Winelover România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zilele de 10 și 11 octombrie 2025, în județul Cluj, la Soporu de Câmpie - comuna Frata, are loc „Sărbătoarea Crescătorilor de Animale”. Ajuns la a patra ediție, evenimentul este dedicat întregii familii, fiind o sărbătoare a comunității, unde tradiția se împletește cu bucuria și bunătățile locului.

„Sărbătoarea Crescătorilor de Animale” de la Soporu de Câmpie cinstește satul românesc. În cadrul unei expoziții, crescătorii își prezintă cele mai frumoase exemplare, producătorii locali aduc bunătăți autentice și preparate tradiționale, iar furnizorii de tehnică agricolă expun utilaje agricole moderne.

De asemenea, parada portului popular și spectacolele folclorice aduc voia bună în comunitatea de la Frata, județul Cluj.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează pe 27 septembrie 2025, la Apoldu de Sus – județul Sibiu, a patra ediție a Vinea Apoldia Maior Fest, un eveniment care va reuni, ca în fiecare an, vinurile din propria plantație cu muzica și bucatele tradiționale.

Vinea Apoldia Maior Fest este o sărbătoare a recoltei de struguri, unde toți cei prezenți se bucură de mâncarea tradițională și vinurile produse la Stațiunea Viticolă a USAMV Cluj-Napoca. În cadrul evenimentului este amenajată o zonă dedicată micilor producători și meșteșugari, iar participanții au ocazia să facă plimbări și fotografii în plantația viticolă de la Apoldu de Sus.

USAMV Cluj-Napoca produce vinuri din anul 2020, în plantația Vinea Apoldia Maior situată la circa doi km de Apoldu de Sus, având astăzi în portofoliu 14 etichete, unele premiate la nivel național și internațional: Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris alb/rose (sec/demidulce), Riesling Italian, Muscat Ottonel, Eruditus, Docentus, Secas, Semper, Amlas, Laureatus, Madrigal și Orange Optimus. Aceste vinuri sunt apreciate datorită prospețimii, fructuozității, fineții și a bogăției de arome, potențate de o aciditate mai ridicată.

Atmosfera de la Vinea Apoldia Maior Fest 2025 va fi întregită cu spectacole și recitaluri pentru toate gusturile, susținute în acest an de Ansamblul Tradiții Someșul Napoca al universității - solistă Laura Ciupeiu, de studentele de la USAMV Cluj-Napoca - Bianca Găvan și Larisa Vasiliu, alături de Ștefan Suciu & Anamaria Urcan, Ilinca, Andra Cocian și soliști ai Asociației Culturale „Alexandru Fărcaș” - Kolcsár Katalin (soprană), Sorin Lupu (tenor), Geani Brad (bariton), Petre Burcă (bas), Péter Kolcsár (pianist acompaniator).

Festivalul își deschide porțile la ora 12.00, iar biletele pot fi achiziționate direct la locație, în ziua evenimentului, la prețul de 150 de lei. De asemenea, sunt disponibile și pachete de bilete cu reducere pentru grupuri de 4 persoane (500 lei), iar copiii sub 12 ani au acces gratuit, în timp ce pentru cei cu vârste între 12-18 ani prețul biletelor este de 50 lei. În aceste prețuri, participanților li se oferă accesul la eveniment și la spectacolele din program, precum și degustările de produse și consumația meniurilor tradiționale, alături de vinul la pahar.

Pe durata festivalului sunt disponibile spre vânzare vinuri îmbuteliate la stațiunea USAMV Cluj-Napoca și must, la prețuri speciale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 7 septembrie 2025, la Loman – județul Alba, are loc cea de a XIII-a ediție a festivalului „Coborâtul oilor”, organizat de Asociația Crescătorilor de Ovine Săsciori, Primăria Săsciori și Consiliul Județean Alba.

În comuna Săsciori, obiceiul coborâtului oilor de la munte pentru a le pregăti de iernat este păstrat de generații întregi de crescători, fiind sărbătorit toamna împreună cu întreaga comunitate locală, dar și cu fermieri și public din toată țara.

La festivalul „Coborâtul oilor”, crescătorii de ovine își expun animalele, au loc târguri de berbeci și de produse tradiționale, se prezintă obiceiurile și tradițiile pastorale, totul culminând cu spectacole folclorice.

Se spune că, toamna, la Loman se dă ora exactă în ceea ce privește prețul animalelor, având în vedere că în această parte de țară astfel de târguri de ovine și produse tradiționale au o vechime de peste o sută de ani.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-23 Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene din Planul Strategic 2023 – 2027 (PS 2027). Lansarea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare este preconizată pentru perioada septembrie - octombrie 2025.

Finanțarea acordată în cadrul intervenției DR-23 este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile și nu depășește 10 milioane de euro pentru investițiile de înființare în sectorul panificației și de cel mult 3 milioane euro pentru celelalte tipuri de investiții.

Beneficiarii eligibili, conform fișei intervenției DR-23, pentru acest tip de finanțare sunt operatorii economici care se încadrează în categoria IMM (întreprinderi mici și mijlocii) conform Legii nr. 346/ 2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și întreprinderile mari.

Dintre tipurile de investiții care se pot finanța prin intervenția DR-23, amintim: fabricarea înghețatei și a sorbetului, fabricarea pâinii, a prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, fabricarea macaroanelor, tăieţeilor, cuşcuşului şi altor produse făinoase similare. Totodată, sunt eligibile pentru finanțare fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase, fabricarea condimentelor şi ingredientelor, dar și fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi a alimentelor dietetice, fabricarea băuturilor, cum ar fi berea.

Domeniile de activitate eligibile pentru investiții sunt detaliate în Anexa 16 la Ghidul solicitantului. Tot pachetul procedural ce include Ghidul solicitantului și anexele aferente intervenției DR-23 este disponibil pe site-ul AFIR, la secțiunea Finanțare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Micii producători locali muncesc în fiecare zi, indiferent de sezon. Totuși, cei mai mulți consumatori aleg să îi sprijine doar în preajma Crăciunului sau Paștelui. Pentru a schimba această mentalitate, platforma economierurala.ro continuă campania „Gesturile mici produc schimbări mari”, lansată în decembrie 2024, cu un mesaj esențial: economia rurală are nevoie de susținere consecventă, nu doar sezonieră.

90% dintre români spun că preferă produsele locale, însă doar 18% le cumpără regulat, arată un sondaj realizat online de EconomieRurala.ro. În perioada sărbătorilor, 8 din 10 aleg produse românești pentru masa festivă. Chiar dacă valoarea medie a coșului de cumpărături a crescut cu 9% în 2024, micii producători ajung rar să beneficieze direct de această creștere.

Consumul local nu trebuie să fie o alegere emoțională de sezon, ci un obicei constant. Fiecare produs cumpărat de la un producător local susține nu doar o afacere, ci un întreg ecosistem rural: familii, comunități, tradiții, biodiversitate.

EconomieRurala.ro aduce în atenție câteva exemple de producători locali care merită susținuți tot anul.

În inima munților, acolo unde timpul curge mai blând și tradițiile se păstrează cu grijă, iau naștere brânzeturile De Colțești. Povestea lor începe în 1994, într-o mică afacere de familie, crescută cu răbdare, respect pentru natură și multă dragoste pentru gustul curat.

Fiecare sortiment e o poveste în sine – de la clasicele rețete care ne leagă de copilărie, până la combinații surprinzătoare cu chili, trufe sau lavandă, pentru cei care caută o experiență nouă, dar sinceră. Brânzeturile „De Colțești” sunt obținute exclusiv din ingrediente naturale, fără aditivi, conservanți sau uleiuri vegetale. Maturarea se face lent, timp de minimum patru luni, în condiții atent controlate, pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a texturii și complexitatea aromelor. Este un proces care îmbină precizia tehnică cu respectul pentru tradiția de odinioară, iar rezultatul este un produs final autentic, echilibrat și memorabil.

ARCA Bacău este un producător artizanal de delicatese din pește, care îmbină tradiția culinară cu sustenabilitatea. Folosind pește provenit din iazurile proprii și legume crescute natural, ARCA oferă o gamă variată de produse, de la pește afumat cu lemn de fag și cireș, până la salate de icre, pateuri și creme tartinabile. Toate preparatele sunt realizate în loturi mici, fără conservanți, respectând rețete autentice transmise din generație în generație. Prin această abordare, ARCA reușește să ofere consumatorilor produse cu un gust autentic și echilibrat, reflectând respectul pentru natură și tradiție.

Safala Organic Farm, afacere aflată în satul Șinteu din județul Bihor, este o fermă ecologică fondată de Oana și Bogdan Lerescu, care au ales să cultive alune de pădure și zmeură. Pe aproximativ șase hectare de aluni și un hectar de zmeură în spații protejate, familia Lerescu aplică principii de agricultură ecologică, evitând utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice. Pentru a combate risipa alimentară, surplusul de fructe este transformat în dulceață, nectaruri și alte produse procesate. Produsele lor sunt disponibile în târgurile locale din Oradea și prin intermediul magazinului online.​

La crama Vinaltus, oenologul Iustin Urucu a lansat gamele super-premium Demeter i.u.s.o. (Iustin Urucu Super Oltenești) și Corvus i.u.s.r. (Iustin Urucu Super Românești), evidențiind atât soiuri autohtone, cât și internaționale, reflectând terroir-ul unic al regiunii. Vinurile sunt produse în ediții limitate, utilizând struguri cultivați pe o plantație de aproximativ nouă hectare, situată într-un microclimat favorabil creat de râurile Jiu, Amaradia și Almăjel. Crama Vinaltus, finalizată în 2023, dispune de facilități moderne și o sală de degustare, oferind vizitatorilor o experiență autentică în descoperirea vinurilor oltenești.​

Cristina și Cătălin Plăiașiu, fondatorii Tinerii Fermieri, cresc peste 90 de familii de albine în Valea Stânii, județul Argeș, oferind miere pură, neprocesată termic, ambalată manual imediat după extracție. Produsele lor, precum mierea de salcâm, mierea de tei și fagurele cu miere, sunt apreciate de chefi de top și colaboratori din restaurante renumite din București. Cu o linie proprie de procesare, fiecare borcan reflectă pasiunea și grija pentru calitate. Livrarea personală și prezența activă în târguri locale consolidează legătura directă cu clienții, evidențiind angajamentul lor față de produse autentice și sustenabile.​

Anca Oloeriu, împreună cu soțul ei, Florin, și fiica lor, Elena, au transformat o livadă din satul Manga, comuna Voinești (Dâmbovița), într-o afacere de familie numită Arome din Voinești. Inițial, căutând un refugiu departe de agitația Bucureștiului au descoperit un teren cu aproximativ 230 de pomi fructiferi și o cabană cochetă, care le-a oferit cadrul ideal pentru escapadele de weekend. Observând potențialul livezii, au început să valorifice fructele prin producerea de sucuri naturale și fruct, promovându-le activ pe pagina lor de Facebook. Livrările se fac în București și Ilfov.

Povestea Flaronia a început din dorința Floricăi Blatter de a valorifica experiența acumulată în peste 20 de ani de muncă în Austria, investind într-o plantație ecologică de aronia în satul Sălcioara, județul Călărași. Cu o investiție inițială de 50.000 de euro, Florica Blatter a fondat Bio Flaronia și produce sucuri presate la rece, dulcețuri și siropuri din aronia, fără adaosuri artificiale, toate certificate BIO. Afacerea a crescut treptat, chiar și în lipsa resurselor umane sau a unei infrastructuri de procesare proprii, dar cu multă determinare și integritate. Produsele Flaronia, cunoscute pentru eticheta curată și beneficiile lor antioxidante, pot fi comandate online, iar planurile de viitor includ o fabrică proprie de procesare.

Eggcellent, o microfermă din satul Tonești, comuna Sâmburești - Olt, reprezintă o afacere de familie cu peste zece ani de experiență în producția de ouă certificate ecologic. Ouăle provin de la găini „pasture raised” respectându-se stilul de viață al păsărilor, fără antibiotice, cu o hrană de calitate, ceea ce le asigură un gust delicios și o valoare nutrițională mare. Deși prețul per ou este puțin mai ridicat, aceste atribute sunt de neegalat într-o bucătărie profesională, preocupată de calitatea ingredientelor.

Carmangeria Casa Țăranului din Bihor este un exemplu de afacere locală care reușește să păstreze gustul autentic al mezelurilor tradiționale, produse după rețete de familie transmise din generație în generație. Înființată în 2019 printr-un proiect Start-Up Nation, afacerea s-a dezvoltat treptat, cu mult efort și pasiune, livrând direct consumatorilor din județ. Participarea la târguri locale și colaborarea cu piața volantă din Oradea le-au adus vizibilitate și apreciere în rândul iubitorilor de produse autentice.

​Bozo este un brand românesc de detergenți premium, fondat în 1995 la Râmnicu Vâlcea. Cu o experiență de aproape trei decenii, compania produce și comercializează o gamă variată de produse, inclusiv detergenți, odorizanți, balsamuri, degresanți, detartranți, soluții anti-calcar și anti-rugină, soluții pentru geamuri, săpun lichid, înălbitori de rufe și parfumuri ambientale, toate fabricate în România. Produsele sunt dezvoltate în laboratoarele proprii și supuse permanent controalelor de calitate. Astăzi, Bozo Factory investește continuu în cercetare, dezvoltare și tehnologie pentru a satisface cele mai diverse exigențe ale consumatorilor. De-a lungul timpului, compania a câștigat încrederea consumatorilor, reflectată în recenziile externalizate primite, având un scor de 9,7 din 10.​

Tot un brand românesc de detergenți este ECLAR, detergent gel pentru rufe, care are în compoziție un ingredient special: bicarbonatul de sodiu, ale cărui proprietăți miraculoase îl fac unic. Este produs în județul Dolj, la Băilești, acolo unde este „acasă” pentru Ramona și Laurențiu Ungureanu, o familie tânără care a revenit în țară în anul 2016 după vreo zece ani de muncă în Italia. Astfel, familia Ungureanu a investit în propria fabrică de detergent Eclar Factory RO, iar timp de trei ani, până în 2019 când a apărut pe piață detergentul ECLAR (Evelyn, Cassian și Andi - copiii, plus părinții Ramona și Laurențiu, împreună formează Familia ECLAR), tinerii investitori au depus o muncă intensă. Cei doi soți au perfecționat formula, împreună cu renumiți chimiști, au testat-o pe diverse tipuri de pete, pe mai multe tipuri de țesături și programe de spălare. În tot acest timp, au folosit detergentul pe hainele lor și ale celor trei copii. Au rafinat rețeta până când au ajuns la o formulă care face față tuturor exigențelor și este complet sigură pentru întreaga familie, indiferent de vârstă sau sensibilitățile pielii. Astăzi, cu fiecare sticlă de detergent ECLAR vândută, Ramona și Laurențiu Ungureanu simt că au realizat ceva cu adevărat important, un produs pentru întreaga familie, care reflectă pasiunea, munca și dedicarea tinerilor antreprenori.

​Pai din Pai este o afacere de familie din județul Constanța, fondată de Andreea Chițu, care produce paie de băut 100% naturale și biodegradabile, realizate din tulpini de grâu și secară provenite din propria fermă de 80 de hectare. Aceste paie reprezintă o alternativă sustenabilă la cele din plastic, fiind rezistente în băuturi calde și reci și complet compostabile. Procesul de producție implică recoltarea, spălarea, sterilizarea și ambalarea în materiale reciclabile, fără utilizarea plasticului. Produsele „Pai din Pai” sunt disponibile online și în rețelele sociale, promovând un stil de viață eco-friendly și sprijinind tranziția către consumul responsabil.

Un gest mic poate însemna enorm pentru un sat. Haideți să schimbăm obiceiurile, nu doar sărbătorile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 17 – 26 ianuarie 2025, la Berlin (Germania), se desfășoară cea de-a 89-a ediție a expoziției „Săptămâna Verde 2025” (Grüne Woche). Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) participă cu un stand în cadrul căruia experți din minister promovează produsele agroalimentare românești recunoscute la nivel național și european.

Astfel, în cadrul standului MADR vor fi promovate și oferite spre degustare mostre din produse înregistrate pe sisteme de calitate europene sau în curs de înregistrare, respectiv Magiun de prune Topoloveni –IGP, Salam de Sibiu –IGP, Telemea de Ibăneşti – DOP, Novac afumat din Țara Bârsei – IGP, Scrumbie de Dunăre afumată – IGP, Cârnaţi de Pleşcoi – IGP, Telemea de Sibiu – IGP, Caşcaval de Săveni – IGP, Salată cu icre de știucă de Tulcea – IGP, Salată tradițională cu icre de crap - STG, Plăcintă dobrogeană – IGP, Pită de Pecica - IGP, Salinate de Turda – IGP, Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România – STG, din categoria băuturilor spirtoase Indicație Geografică – Pălincă și Țuică Zetea de Medieșul Aurit.

De asemenea, printre produsele de la stand se vor regăsi băutura spirtoasă care în anul 2024 a pornit pe drumul înregistrării europene, Țuică de prune Sordony de Horezu, ca Indicație Geografică, dar și Vinars Jidvei – Indicație Geografică Protejată Național și cidru - băutură fermentată liniștit. Totodată, spre degustare vor fi oferite produse montane și ecologice, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate naționale.

Alte produsele românești care vor fi expuse la ediția 2025 a expoziției „Săptămâna Verde” sunt cele care sunt în proces de înregistrare pe un sistem de calitate european, precum: Babic de Buzău pentru dobândirea IGP, Batog deltaic de sturion pentru dobândirea IGP, Cârnați din topor din Vâlcea pentru dobândirea IGP, Brânză frământată de Teaca pentru dobândirea IGP și Salam Poiana Mărului pentru dobândirea IGP, dar și produse a căror denumiri vor urma etapele înregistrării pe un sistem de calitate european: Cârnați măcelarului de Pașcani, Iaurt de oaie din Câlnic, Cașcaval de Pojorâta, Răstăuțe maramureșene (cu spanac sau sfeclă), Cașcaval Brădet, Cașcaval din lapte de oaie Horezu, Brânzeturile de Colțești, Zacuscă pescărească din legume de Blăgești și păstrăv de Blăgești, Magiun de dovleac sau din măr Topoloveni, Ceafă nobilă de Bistrița, Carne afumată la garniță din Vâlcea, Brânză în coajă de brad de Bran, Salam de Nădlac, Mere de Cândești din bazinul pomicol Voinești, prune afumate la lojniță de Vrancea și Zacuscă cu păstrăv afumat de pe Sălăuța.

Între alte preparate pregătite pentru degustare la standul MADR menționăm: ghiudem, batog de crap argintiu și de somn, pastramă de crap argintiu și de somn, zacuscă cu pește și diferite sortimente de siropuri din Șugag, gemuri sau dulcețuri de fructe, produse de panificație și patiserie (cozonaci, cornulețe cu gem, biscuiții Eugenia cu diverse umpluturi, biscuiți digestivi cu ovăz, cereale, stafide, biscuiți cu umpluturi de cremă de vanilie și cacao, paste făinoase etc.), zahăr Bod, produse din carne de pui, diverse sortimente de miere certificate ecologic sau înregistrate ca produse montane (din salcâm, tei, polifloră, alte produse ale stupului, sortimente de uleiuri presate la rece, diverse sortimente de fructe deshidratate (căpșuni, zmeură, merișoare, prune), ceaiuri de plante sub marca Bunătăți uscate. Din categoria băuturilor spirtoase înregistrate ca Indicație Geografică, România va expune - Pălincă și Țuică Zetea de Medieșu Aurit, precum şi vin alb, roze şi roşu de la cramele Cotnari, Histria și Jidvei, iar standul va fi înveselit de flori colorate de la producătorii români.

Expoziția „Săptămâna Verde 2025” reprezintă atât o platformă de afaceri, cât și un festival al tradițiilor gastronomice și folclorice cu impact mediatic de anvergură în Europa, cât și pe plan mondial. La ediția din 2024 au fost prezenți peste 1.400 de expozanți din 60 de țări, care au atras aproximativ 300.000 de vizitatori.

CITEȘTE ȘI: Produse tradiționale și puncte gastronomice locale, pentru viitorul satului românesc

13 cu noroc pentru „Pita de Pecica”

Paula Vals, modelul unui antreprenor necesar

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Integrarea producției continuă să fie un subiect important, procesarea aducând plusvaloare producătorilor agricoli și contribuind la creșterea nivelului de trai. Am vizitat ferma de animale a familiei Bârsan, din localitatea Câlnic a județului Alba, oameni harnici care au făcut deja pași în direcția menționată. În ferma familială din Alba se lucrează terenul agricol, se cresc oi, vaci, mulsul este făcut automat, se pasteurizează, se depozitează, se ambalează şi se comercializează produse româneşti, fiind astfel o fermă ce poate deveni un model la nivel de țară.

De mai bine de 32 de ani, viața familiei Bârsan este strâns legată de ferma de care se îngrijesc toți membrii familiei. Primele animale din fermă au fost vaci de lapte, iar intenția soților Bârsan, Dana și Traian, a fost chiar de la început să își mărească efectivul, dar și să realizeze integrarea producției. Pentru a-și dezvolta afacerea, în 2007 au derulat un proiect prin SAPARD. „Am accesat după aia fonduri pentru utilaje, ca să producem hrană la animale şi, ulterior, ne-am gândit să mai facem pentru copii încă o fermă, de oi de lapte. Gândul nostru a fost de la început să facem procesare, ca să avem un circuit închis: să producem marfa, să creştem animale, să mulgem şi să prelucrăm laptele, şi, mai departe, să-l putem vinde. Noi ştim să producem, e şi un câştig mai bunişor dacă şi prelucrăm. Laptele materie primă e slab plătit, pentru că aşa e preţul pieţei. Dar cu procesare să ştiţi că e mai bine. Noi facem nişte produse naturale 100%, deja am intrat pe pieţele din Bucureşti, Cluj, lumea deja cunoaște ferma Bârsan”, ne-a zis Dana Bârsan.

Familia Bârsan a lucrat pentru ca ferma lor să fie profitabilă, iar atunci când cunoștințele lor nu au mai fost de ajuns, Dana și Traian s-au îndreptat către specialiști ai Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca, așa cum sunt Bogdan Liviu Marian, titularul disciplinei Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară şi titularul disciplinei Clinică rumegătoare, și Daniel Berean, şef lucrări la disciplina Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară.

Lapte tot anul, de la oi

Unii fermieri cred că este mai bine să te ocupi doar de creșterea animalelor, alții că e indicat să faci și procesare şi să nu stai pentru a-ți primi banii la mâna procesatorului sau a multinaţionalelor unde se livrează laptele.

În ferma familiei Bârsan, integrarea este „bine integrată”, primul pas făcut fiind alegerea unei rase de oi de lapte ce se pretează la montă mai tot anul, ceea ce a dus la realizarea unei procesări constante. Pe de o parte, clientul este fidelizat, pe de altă parte, se asigură o sursă de venit constantă şi afacerea poate fi dusă mai departe. Dar dincolo de afacere, creșterea animalelor este o pasiune. „Dacă n-avem dragoste de animale, nu facem nimic. Dar, atenţie: este muncă zi de zi, 30 din 30, 365 din 365. Mi-aduc aminte că un fermier în Ungaria avea tot aşa, o rasă de lapte, şi spunea că, în 15 ani, nici la nuntă la fiica lui n-a putut să stea de dimineaţa până seara târziu, că a trebuit să meargă la muls seara. Deci nu e totuna să ai producţie jumătate de an sau să îndeplineşti condiţia pieţei, să ai un an întreg”, a punctat Nicolae Cioranu, preşedintele Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS şi preşedinte al Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad, care ne-a însoțit în vizita noastră din ferma familiei Bârsan.

Să ai producție tot anul rămâne însă un proces dificil. „Ne aflăm într-un punct pe la jumătate unde vrem să ajungem. E foarte greu şi am apelat la ajutoare, la colaborări cu USAMV Cluj-Napoca, deoarece e greu să faci reproducţie, să ai permanent fătări, ca să ai lapte constant să procesezi, ca să te adresezi clientului pe tot timpul anului, nu sezonier”, arată Traian Bârsan.

Atragerea și fidelizarea clienților prin gust și calitate

Creșterea oilor de lapte s-a datorat faptului că și-au dorit să ofere o paletă mai largă de produse proaspete, dar și pentru că în extrasezon sunt mai greu de găsit cele din lapte de oaie.

Necesitatea i-a determinat să deruleze un proiect cu finanţare din fonduri europene. „Pentru utilaje. Am fost nevoiţi pentru a crea la produs o valabilitate mai mare, adică a trece spre pasteurizare, spre o garanţie mai lungă, și e nevoie de utilaje. Nu poţi fără pasteurizare sau utilaje, pentru a realiza produsul nostru cel mai de preţ, iaurtul de oaie, care are nevoie de un anumit tratament, iar în producţie să fie respectaţi toţi parametrii”, a explicat fermierul, care și-a implicat și familia în afacere. Soția se ocupă de partea de procesare, iar copiii și familiile lor, de cea de creștere a animalelor, de hrănire și reproducție.

Astfel, nu doar tradiția este continuată, ci și se asigură urmașilor un trai decent în propria țară. „Sectorul ovin cred că este pe primul loc şi în România, ca animale şi producţie, şi ca schimb de generaţii, din punctul de vedere al numărului tinerilor care continuă să se ocupe de această meserie. De asta tot insistăm pe politicile din oierit, la Ministerul Agriculturii, pentru că avem urmaşi şi nu ne este totuna ce le lăsăm în spate, ca să le fie mai uşor. Copiii mei n-au fost cu băţul după oi niciodată, când au fost mici. Dar au trăit acolo, au văzut cum stau lucrurile, se mulţumesc poate cu mai puţin, dar să ştie că-i lucrul lor. Și mi-aduc aminte când le spunea bunicul lor, exact cum mi-a spus mie: măi copii, decât să fiți nişte slugi mari, mai bine să fiţi nişte stăpâni mici. Şi copiii spun asta şi acum. Nu ştiu câtă lume înţelege vorba asta”, a adăugat Nicolae Cioranu.

„Noi vrem să continue copiii, că altfel ce se alege? Noi ne-am zbătut, ne-am consumat timp pe care nu-l mai recuperezi, câteodată nervi, sănătate, şi să vezi apoi că se alege praful. Noi de aia ne zbatem şi acest concept nou, cum vrem noi să realizăm, nu e înțeles de toată lumea. Vrem noi să obţinem permanent, aceeaşi cantitate de lapte ca să te poţi angaja, deoarece mai nou se practică livrarea tot anul și, dacă e posibil, la aceeași calitate”, a completat Traian Bârsan, care își dorește atragerea și fidelizarea clienților prin gust și calitate.

Marile magazine sunt pentru marii producători

Deocamdată, scopul nu este reprezentat de magazinele mari, mai ales că de multe ori politicile implementate nu avantajează producătorul. „S-a făcut în așa fel încât să ne ia pe noi, micii producători, în anumite magazine. Şi să vedeţi ce politică şmecheră au! La o anumită distanţă de casa noastră, de firma noastră, mi se cer 4 kg de brânză. Mergem cu brânza acolo, că ginerele se ocupă de distribuţie, și nici n-ajunge pe raft, o iau angajatele. Și când întreabă de ce nu comandaţi mai mult, că noi vă aducem, ele zic: „Ăsta e ordinul”. Deci ne cer o cantitate mai mică să nu renteze: omul, consumul maşinii, acum se cere tichet de temperatură. Noi ne încadrăm, dar cantitatea comandată e atât de mică de renunţ singur”, explică Traian Bârsan.

Specialiștii USAMV Cluj-Napoca au venit în ajutorul fermei Bârsan

În ferma familiei Bârsan, cea mai grea parte este reprezentată de reproducție, motiv pentru care au pus bazele unei colaborări în acest sens cu Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca. „Pentru noi, familia Bârsan a fost un început. În urmă cu un an și jumătate, am fost într-o primă vizită în ferma de la Câlnic, unde am rămas surprins plăcut de ce am găsit. Cert este că fermierul îşi dorea foarte multe, iar eu, la vârsta pe care o am, am acumulări şi vreau să le las lumii să beneficieze. Și atunci am zis să ne apucăm de treabă. Astăzi suntem într-un stadiu avansat față de cel de acum un an și jumătate. Dar, pentru a ajunge la un target de performanţă, ne trebuie tehnologie, care nu înseamnă doar adăpost, ci și furajare, lotizare, sală de muls, oameni implicaţi, adică oameni specializaţi. Eu, ca medic veterinar, am venit şi am spus: noi facem însămânţări, dar mieii ăştia au o problemă, trebuie trataţi. Oile alea au altă problemă. Deci am încercat să-mi expun viziunea şi experienţa, astfel încât să reparăm toate aceste defecte. Pe urmă au zis: nu pot să-mi vând produsele. Păi hai să vedem, să mergem, să discutăm. Adică, pentru mine e foarte uşor să promovez producătorul şi nu comerciantul. Astăzi în România sunt vânzători de brânză de oaie care n-au o oaie acasă”, povestește Bogdan Liviu Marian, titularul disciplinei Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară şi titularul disciplinei Clinică rumegătoare.

Principala provocare în Ferma Bârsan de la Câlnic a reprezentat-o producţia de lapte în mod constant. „Sigur că nu este o provocare uşoară, datorită caracteristicilor reproductive pe care le au rumegătoarele mici, şi anume ele se montează în mod natural doar într-o anumită perioadă a anului. Motiv pentru care noi venim aici şi facem o sumedenie de sincronizări şi inducere a căldurilor, astfel încât dezideratul principal să fie o producţie uniformă de lapte”, a detaliat Daniel Berean, şef lucrări la disciplina Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară a USAMV Cluj-Napoca.

Pentru intensificarea producţiei, scopul era realizarea a trei fătări în doi ani şi, implicit, o producţie de lapte corespunzătoare sau mult mai ridicată. Controlul ciclului la oile de lapte a făcut, după un an și jumătate, ca 75% dintre fătări să fie gemelare. „Un procent de 10-15% sunt trigemelare şi restul cu un singur produs. Vreau să vă spun că-mi amintesc de anii când am fost student, la disciplina de reproducţie am simţit că domeniul ăsta e un pic nepregătit. Şi, în 2004, un coleg de-al nostru absolvent de Cluj, din Grecia, din zona Nafplio, sudul Greciei, avea o concurenţă pe sincronizare şi însămânţare. Nu ştia să facă și a apelat la disciplina de reproducţie şi am ajuns cumva acolo, şi atunci am simţit că de fapt nu suntem pregătiţi. Din 2004, lucrurile în disciplină s-au stabilit, colegul Daniel Berean şi-a făcut studiile doctorale pe această temă, România-Grecia. Astăzi, în România, noi lucrăm undeva, sezon-extrasezon, la peste 80% gestaţii din sincronizări şi însămânţare artificială”, a precizat Bogdan Liviu Marian.

Progres genetic

Pentru a-și atinge obiectivul, se lucrează pe loturi de aproximativ 100 de animale, prin însămânţare artificială, cu material seminal proaspăt recoltat. „În ziua în care toate animalele din lotul respectiv sunt în călduri, venim în fermă, recoltăm unul sau doi berbeci, în funcţie de numărul de femele pe care le avem de însămânţat, diluăm materialul seminal şi facem însămânţarea artificială propriu-zisă pentru femele. Sigur, ca rată, de la un berbec, facem undeva la 40 de oi, motiv pentru care asigurăm familiei Bârsan şi un progres genetic destul de semnificativ, el având posibilitatea să-şi aleagă masculul care-i place cel mai mult, cu conformaţie, cu caracteristicile cele mai plăcute”, a explicat Daniel Berean.

Datorită acestei colaborări, a crescut numărul de oi mulse zilnic, ceea ce a adus un progres în ferma familiei Bârsan, care avea în urmă cu un an și jumătate un număr mic de oi la mulgere. „La noi, problema mare a fost că n-au fătat oile. Că cineva m-a sfătuit să mergem normal, cum merg oile tradiţionale ale noastre. Şi am făcut aşa şi nu mi-au fătat oile. Şi aici a fost problema. Noi am vrut cu domnul profesor să facem să fete cât mai multe, şi pe urmă, după ce ajungem cu toate oile, să ne apucăm de selecţie”, a specificat Traian Bârsan. Spre 500 de oi se mulg în fiecare zi. „Lucrurile sunt confirmate, se vede clar că s-a lucrat. A lucrat şi familia, am lucrat şi noi, doar ca să ne facem datoria. Noi vrem să ştie lumea ca, atunci când există probleme, să ne caute”, spune Bogdan Liviu Marian.

Iaurtul din lapte de oaie, apreciat de tot mai mulți

În ferma familială din județul Alba, procesarea este segmentul de care are grijă Dana Bârsan, conform zicalei „brânza bună se face de băciţă”. Dar integrarea producției nu poate fi realizată doar cu lapte și muncă, astfel că băcița a avut grijă să acceseze fondurile necesare cumpărării utilajelor. „Am accesat nişte fonduri nerambursabile prin AFIR pentru utilaje de prelucrare a laptelui, ca să facem telemea tip Feta. Noi nu mai lucrăm manual, lucrăm în forme laptele. Acolo e un pasteurizator, de acolo se pleacă în vanele de închegare, după care se extrage zerul şi se toarnă în forme brânza. Având o cantitate mai mare de lapte, e imposibil să mai lucrăm manual”, a arătat Dana Bârsan.

Într-o zi se procesează laptele de vacă, iar în cealaltă, cel de oaie, din care se fac telemea de oaie, caş de oaie şi iaurt. „Facem un iaurt de oaie cu utilaje semiautomate, achiziţionate tot cu bani europeni. Pasteurizăm laptele, avem îmbutelierea semiautomată, după care le băgăm în nişte dulapuri de maturare, la borcan de diferite mărimi, cum se cere pe piaţă. Intenţionăm şi vrem să ieşim cât mai mult pe piaţă cu iaurtul – 100% natural, din lapte pasteurizat şi culturi –, într-un lanţ de magazine, că până acum am vândut la pieţe, târguri organizate de Ministerul Agriculturii, pieţe volante, iar oamenii toţi întreabă unde pot găsi iaurtul acesta, că-i foarte bun, fiind şi natural. E căutat în special pentru copii şi pentru bătrâni”, a adăugat Dana Bârsan.

Şi pentru ca oamenii să fie și mai siguri de produs, se urmărește și realizarea documentației pentru ca iaurtul de Câlnic să fie înregistrat la nivel european Indicaţie Geografică Protejată. „Avem certificat de reţetă consacrată pentru telemea de oaie şi telemea de oaie maturată, pe care am reuşit s-o facem mergând la târguri, cunoscând oameni, ajutându-ne și dându-ne informaţii şi tot ce avem nevoie”, ne-a spus Andreea, fiica fermierilor Dana și Traian Bârsan.

Accent pe viitor în ferma de familie

Activitatea în fermă a fost împărțită între toți membrii, fiecare fiind acum specializat cumva într-un domeniu. Investiţiile în ferma Bârsan nu au fost făcute fără perspectivă, ele fiind astfel continuate și nu doar pentru că aduc un venit, ci și pentru că există pasiune și implicare din partea urmașilor. „Pe părinţi îi cunosc de când lucram într-o companie multinaţională şi aş vrea să fac un paralelism între ce înseamnă multinaţională cu capacităţi de procesare de sute de mii de tone şi o unitate mică, cu produse extrem de bune şi naturale, înconjuraţi de o echipă care, toată, face parte din familia Bârsan, oameni foarte dedicaţi. Fiecare, cu rubrica lui: unii pe agricultură, unii pe creşterea oilor, unii pe creşterea vacilor şi, bineînţeles, doamna şi domnişoara sunt în procesare, marketing, vânzare, încasare. Este un exemplu pozitiv, ceea ce înseamnă că şi în România se poate”, ne-a spus și medicul veterinar Ioan Dîrzu, unul dintre cei care au contribuit la înființarea și dezvoltarea acestei ferme. Astfel de proiecte, crede dumnealui, pot aduce plusvaloare, pot stimula creşterea animalelor, procesarea laptelui şi vânzarea unui produs natural pentru un consumator mai larg. „Exemplul ăsta ar trebui să fie urmat în toate judeţele ţării, măcar câte zece în fiecare judeţ. Şi atunci putem spune că menirea noastră, a specialiştilor, și menirea lor, a fermierilor, a întreprinzătorilor, va fi încununată de succes. Nu în ultimul rând, consumatorii se pot bucura de un produs bun, natural şi sănătos, deoarece mai este un fenomen care se întâmplă destul de des, și anume că nu seamănă produsul de săptămâna aceasta cu produsul de săptămâna trecută sau viitoare. Pe când aici, prin tehnologia pe care dânşii o aplică, va rezulta un produs perfect salubru, de o calitate foarte bună şi constant. Cheia succesului are două obiective, până la urmă. Unu: familia dedicată, prin reprezentanţii ei, dar şi tehnologia aplicată”, a conchis Ioan Dîrzu.

Și pentru că dezvoltarea pare a fi cuvântul-cheie în această fermă de familie, pasul următor îl reprezintă procesarea integrală a laptelui de vacă și de oaie. „Am dori, dacă se poate, să deschidem şi magazinele proprii, nu doar să ducem la băcănii şi în pieţe. Dacă Dumnezeu îl ţine sănătos pe tatăl meu să dezvoltăm afacerea şi să facem fabrică, s-o facem şi mai mare, să putem procesa mai mult. Obiectivul nostru este să menţinem calitatea. Nu schimbăm reţeta, nu umblăm la lapte în sensul să tragem smântâna din lapte sau grăsimea, facem produse bune, naturale sută la sută”, ne-a zis în încheiere Andreea Bârsan, subliniind că au nevoie de promovare ca să poată vinde produsele și să crească efectivul de animale.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Fermă de familie, centrată pe zootehnie

Administrarea vitaminei C la animale

De la ferma cu omenie