produse - REVISTA FERMIERULUI

În cele 86 de spații amenajate temporar, cât şi în cele 117 unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar, în care se asigură supravegherea sanitară veterinară, până la această dată au fost sacrificaţi 135.579 de miei, se precizează în cel mai recent comunicat al Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

În plus, din centralizarea primelor date furnizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene, rezultă că, în intervalul 14 – 29 martie, au fost realizate 6.174 de controale în unităţi de depozitare a produselor de origine animală autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pieţe agroalimentare, târguri, unităţi de tip hipermarket/supermarket, unităţi de comercializare a produselor alimentare de origine animală şi non-animală, precum şi în unităţi de alimentaţie publică.

Conform datelor ANSVSA centralizate, neregulile identificate în timpul controalelor au fost sancţionate prin aplicarea unui număr de 530 de amenzi, în valoare totală de 614.240 de lei.

„Dintre deficienţele identificate şi sancţionate, menţionăm: depozitarea şi etichetarea necorespunzătoare în cazul produselor alimentare; comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă sau în spaţii neînregistrate sanitar veterinar; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea legislaţiei în vigoare privind ambalarea şi etichetarea produselor; lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor; transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar, respectiv personal fără echipament de protecţie”, se mai menționează în comunicat.

În același document, se mai precizează că o parte dintre aceste acţiuni au fost realizate împreună cu reprezentanţi ai IGPR, ai autorităților locale și ai altor instituții cu atribuții de control.

În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, ANSVSA, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, desfășoară controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ civilizat, cu alimente sigure.

ANSVSA continuă supravegherea operatorilor din industria alimentară în perioada următoare, prin acţiuni de inspecţie şi control şi prin asigurarea serviciului de permanenţă de către personalul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

„Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA - 0800 826 787 - care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor”, precizează reprezentanții agenției.

Publicat în Zootehnie

Ca urmare a celor 20 de întâlniri de lucru organizate în perioada martie-mai 2017 de către direcțiile agricole și solicitate de conducerea MADR, ținând cont de obiectivul fixat prin programul de guvernare referitor la înregistrarea unui număr de 14 produse cu indicație geografică până în anul 2020, au fost identificate o serie de alimente cu potențial de înregistrare pe schemele de calitate europene și naționale.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție de Ministerul Agriculturii, lista cuprinde Telemeaua de Vaideeni, Telemeaua de Sibiu, Brânza de burduf de Bran, Gemul de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată tulceană cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei etc.

Concret, în județele Tulcea, Galați, Brăila, Brașov, Vâlcea, Hunedoara, Cluj, Sibiu, Arad, Mureș, Neamț, Suceava, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Botoșani, Iași și Bacău au avut loc prezentări ale legislației europene și naționale care reglementează modul de obținere a recunoașterii la nivel european al unor produse cu caracteristici speciale, cu tradiție de producere și cu o calitate superioară.

La aceste întâlniri au participat, în medie, un număr de 50 de persoane din diferite sectoare de activitate, în principal mici fermieri, producători agricoli, procesatori din domeniul agroalimentar, reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală – GAL,  reprezentanți ai fundațiilor și asociațiilor din domeniu.

De asemenea, au fost prezenți președinții Consiliilor Județene, prefecți, primari, directori ai instituțiilor publice deconcentrate (APIA, AFIR, ANSVSA, ANPC), factori de decizie locali care pot determina evoluții pozitive în dezvoltarea segmentului de produse cu indicație geografică.

„Reamintim că în prezent România are înregistrate ca indicații geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP).

Tot ca indicații geografice protejate sunt înregistrate și se află într-un proces de verificare un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș, Țuica Zetea de Medieșu Aurit”, a anunțat MADR prin comunicatul de presă.

Publicat în Comunicate

În intervalul 1 ianuarie – 30 noiembrie 2016, față de aceeași perioadă a anului 2015, volumul exporturilor de grâu a crescut cu mai bine de două ori, până la un total de 6,29 milioane tone, iar încasările au fost pe măsură – 1,024 miliarde euro, se arată într-o analiză a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Tot în primele 11 luni ale anului trecut, nivelul exporturilor de seminţe de rapiţă s-a majorat și el (+225,6 milioane de euro), cât și cel de seminţe de floare-soarelui (+11,5 milioane de euro).

Pe de altă parte, în aceeași perioadă a anului 2016 „valoarea exporturilor a fost afectată în principal de scăderea încasărilor la porumb cu 259,5 milioane de euro şi (...) la orz (-91,3 milioane de euro), la uleiul de floarea-soarelui (-49,1 milioane de euro), la turte din extracţia grăsimilor vegetale (-28,4 milioane de euro), (...) cât și la şroturile de soia (-8,6 milioane de euro) (...)”, menţionează statisticienii MADR.

În intervalul menționat anterior, valorile importurilor de porumb au scăzut până la nivelul de 180,2 milioane de euro, iar cele de şroturi de soia la cel de 57,2 milioane de euro.

Importurile au avansat însă vizibil la grâu (+108,5 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+40,9 milioane de euro), preparate alimentare (+32,7 milioane de euro) și altele.

Carnea de porc și tomatele, în continuare cel mai mare nivel al importurilor

Carnea de porc a rămas şi în primele 11 luni din 2016 principalul produs alimentar importat, pentru care au fost cheltuite peste 311 milioane de euro, în timp ce în cazul tomatelor, importurile s-au majorat cu mai bine de 16 milioane euro.

„Importurile de carne de porc (principalul produs alimentar importat) au însumat 311,4 milioane de euro, cu 46 milioane de euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2015, pentru o cantitate totală de 179.800 tone. La tomate, importurile s-au majorat cu 16,6 milioane de euro, totalizând 62,4 milioane de euro, la un volum de 68.500 tone, ceea ce reprezintă o creştere cantitativă cu 35,2% faţă de acelaşi interval din anul anterior”, se precizează în analiza MADR.

Principalul partener în comerţul agroalimentar al României a fost Uniunea Europeană, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie având o pondere valorică de 54,4% din total exporturi, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 73,9% din totalul importurilor.

Nu în ultimul rând, în intervalul analizat, exporturile au totalizat 5,427 miliarde de euro, în creştere cu 2,7% (142,5 milioane de euro) faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce importurile au depăşit 5,719 miliarde de euro, fiind cu 9,6%, respectiv cu 500,3 milioane de euro, peste valoarea corespunzătoare din anul precedent.

Publicat în Știri

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) consideră că Legea 150/2016 trebuie revizuită cât mai repede, în condițiile în care nu ar fi adus „nimic bun nimănui” şi, pe lângă riscul de infringement şi apariţia altor vulnerabilităţi legale, ar fi produs inclusiv „masive bulversări în piaţă”.

Într-un comunicat de presă, George Bădescu, directorul executiv AMRCR, a afirmat totodată că în timpul dezbaterilor proiectului de modificare a Legii 321/2009, reprezentanții asociației ar fi semnalat autorităţilor competente problemele pe care le poate genera adoptarea unor amendamente aduse actului normativ citat „vădit nefundamentate, menite să creeze, cu orice preţ, doar false aşteptări”.

Ministrul de resort declara luni pentru Agerpres că țara noastră riscă o procedură de infringement, în cazul în care nu va modifica prevederea din actul normativ privind comercializarea produselor alimentare, conform căreia marile magazine sunt obligate să expună la raft, în proporţie de 51%, produse româneşti provenite de pe lanţul scurt.

Proiectul de Lege privind comercializarea produselor alimentare, conform căruia magazinele mari vor fi obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobat la începutul lunii iunie de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgat de preşedintele Klaus Iohannis. Legea urmează să intre în vigoare la începutul lunii ianuarie 2017, iar Ministerul Agriculturii trebuie să emită până atunci normele metodologice de aplicare.

Publicat în Știri

Pentru prima oară de la aderarea ţării noastre la spaţiul Uniunii Europene (UE), suinele vii şi produsele provenite de la acestea pot circula liber, în urma adoptării de către Comisia Europeană (CE) a unei decizii care permite comerţul pe piaţa comunitară cu porci vii din România, potrivit un comunicat al ANSVSA.

„La întâlnirea din 14 septembrie a Comitetului pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje (SCOPAFF) de la Bruxelles, a fost votată, în unanimitate, o decizie care va permite României să participe la comerţul intracomunitar cu porci vii şi produse provenite de la aceştia. Prin votul adoptat de Statele Membre, a fost amendată, printr-o decizie de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animal, datorate evoluţiei pestei porcine clasice, în diferite state membre UE. Noua decizie va intra în vigoare la publicarea ei în Jurnalul Oficial al UE”, se arată în documentul ANSVSA.

Restricţiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administraţia românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în ţara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre porcii domestici şi sălbatici. Ca atare, porcii vii și produsele provenite de la aceştia pot circula pentru prima oară de la aderare în spaţiul comunitare, în condiţiile derogărilor oferite de decizia mai sus menționată.

„Pentru a-şi recăpăta statutul de liber de boală, România a desfăşurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control şi eradicare, cofinanţate de Uniunea Europeană. Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007 - 2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situaţie dovedită şi de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale”, precizează ANSVSA.

APCPR: „Se recunoaşte respectarea normelor sanitare veterinare”

Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) salută decizia autorităţilor sanitare veterinare europene de a aproba comerţul intracomunitar şi exportul de porci vii din exploataţiile comerciale din ţara noastră şi susţine că, astfel, fermierii români vor avea mai multe oportunităţi de afaceri.

„Se recunoaşte respectarea normelor sanitare veterinare, aşa cum a rezultat şi din ultimele verificări ale autorităţilor europene şi se dă posibilitatea fermierilor din sectorul comercial de creştere a porcilor să beneficieze de oportunităţi de piaţă în momente critice care apar, tot mai des, în piaţa europeană a cărnii de porc”, se menţionează într-un comunicat al Asociației remis presei.

Mai mult, membrii Asociaţiei felicită autorităţile statului şi deopotrivă fermierii care au reuşit să convingă la toate verificările şi la toate prezentările din acest an că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor îşi menţin standarde sanitar veterinare de nivel european, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc este o garanţie pentru procesatorii, comercianţii sau consumatorii din orice ţară.

„După opt ani de restricţii, fermele comerciale de creştere a porcilor şi unităţile de procesare carne de porc vor putea să-şi valorifice producţia de porci vii şi de carne de porc în mod liber şi egal cu toţi producătorii din statele membre UE”, se mai arată în comunicat citat.

Crescătorii de porci din România au solicitat în repetate rânduri deblocarea comerţului cu porcii vii către Uniunea Europeană în condiţiile în care ţara noastră este teritoriu liber de pestă porcină clasică de peste 8 ani, iar aceştia se află într-o situaţie dificilă din cauza crizei generale a sectorului european al cărnii de porc determinat de embargoul rusesc la importurile de carne de porc din Europa.

Livrările de carne şi produse procesate din carne de porc provenind de la firme româneşti au fost interzise pe piaţa Uniunii Europene din anul 2003, întrucât România folosea vaccinarea porcilor pentru eradicarea pestei porcine clasice.

În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicţia impusă firmelor româneşti privind livrările de carne de porc, considerând că pesta porcină nu este încă ţinută sub control. În decembrie 2009, Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală a aprobat includerea României în anexa III a Deciziei 2008/855, ceea ce permitea unităţilor de procesare a cărnii de porc din România să iasă pe piaţa comunitară cu produse din carne provenită din zonele europene oficial libere de pesta porcină clasică.

Ulterior, România a solicitat Comisiei Europene, la cererea producătorilor români, includerea în anexa II a Deciziei 2008/855. Obţinerea acestei decizii a permis şi comerţul cu carne şi produse din carne de porc produse în România, deschizând producătorilor români perspective favorabile pentru a-şi comercializa produsele pe piaţa europeană.

Includerea României în anexa II a Deciziei 2008/855 a fost esenţială, deoarece astfel s-a putut solicita ulterior înscrierea în Anexa I a Directivei, ceea ce a permis liberalizarea totală, inclusiv posibilitatea comercializării porcinelor vii pe piaţa europeană.

În țara noastră, ultimele focare de pestă porcină din România au fost înregistrate în 2007, în judeţul Timiş, la fermele companiei Smithfield, unde au fost sacrificaţi peste 50.000 de porci.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România avea la finele lunii mai a acestui an aproximativ 4,66 milioane de porci, în scădere cu 1,8% faţă de aceeaşi dată a anului trecut. Înainte de 1989, în România erau crescuţi aproape 15 milioane de porci.

Consumul anual în România se ridică la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proporţie de 50% din importuri.

Publicat în Zootehnie
Pagina 2 din 2

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner grundfos MAI 2021

TPV RF 300x250 2

Virtual AGRO 2021 300x250px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista