protectia plantelor - REVISTA FERMIERULUI
Vineri, 14 Iunie 2024 16:54

Naturevo intră în familia Alcedo

Naturevo, unul dintre distribuitorii importanți de produse și inputuri agricole, se alătură grupului Alcedo. Anunțul oficial va fi făcut în cadrul conferinței de presă „Împreună pentru fermierii iscusiți”, care va avea loc la București, joi – 20 iunie 2024.

Această achiziție marchează un moment semnificativ pentru fermierii din țara noastră, care vor putea beneficia de o gamă extinsă de produse și servicii, cât și de noi oportunități în cadrul industriei.

„Gândite după aceleași valori și principii, companiile noastre își reunesc cunoștințele, tehnologiile și portofoliile pentru același scop: o agricultură curată și inteligentă, păstrându-ne, totodată, identitatea distinctă pe piață”, transmite Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

Compania Alcedo, înființată în anul 1990, este distribuitor național de inputuri, servicii și echipamente pentru agricultură, cu acoperire națională. Portofoliul Alcedo cuprinde atât produse pentru protecția plantelor și semințe de la cei mai mari jucători la nivel mondial, cât și îngrășăminte, servicii și echipamente dedicate agriculturii de precizie.

Naturevo există pe piață din anul 1999 și este distribuitor autorizat de produse și inputuri agricole (îngrășăminte, semințe, produse pentru protecția plantelor, fertilizanți, bioregulatori etc), oferind, de asemenea suport tehnic și know-how pe parcursul întregului proces agricol.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Orice cultură de succes pleacă de la sămânță, de la genetică. Numai că, în contextul schimbărilor climatice, o genetică bună nu mai reprezintă garanția unei recolte bogate, iar cunoașterea tehnologiei de cultivare poate face diferență.

În cele ce urmează, vom trece în revistă punctele importante, anumite recomandări pentru fiecare verigă tehnologică, pentru a obține o cultură de rapiță de succes.

Rotația culturii

Grâul de toamnă este principala plantă premergătoare pentru cultura de rapiță în toate zonele din România. Este de dorit ca rapița să revină pe același teren după minimum trei ani. Rotația de 3-4 ani este eficientă în reducerea presiunii unor boli, cum ar fi Putregaiul negru (Guignardia bidwellii) și Alternarioza. Leguminoasele pentru boabe și floarea-soarelui pot fi atacate de Sclerotinia sclerotiorum, iar din acest motiv, trebuie evitate în rotație.

Pregătirea terenului

Rapița este sensibilă la efectul remanent al unor erbicide, în special cele din grupa sulfonilureelor. Efectul remanent se poate manifesta de la răsărit până la înflorire și este mai mic atunci când, după aplicarea erbicidului, a căzut o cantitate mai mare de precipitații, sau atunci când se ară după recoltarea plantei premergătoare.

În timpul pregătirii terenului, în majoritatea zonelor, solul prezintă un deficit de apă, ca efect al secetei, astfel că aratul, urmat de una-două treceri cu discul greu și apoi efectuarea unei lucrări cu combinatorul pentru pregătirea patului germinativ, nu sunt deloc recomandate, dacă se dorește conservarea apei rămase în sol. Se recomandă o lucrare de dezmiriștire, imediat după recoltat, apoi o trecere cu cizelul la o adâncime de 20-25 cm, fără a se întoarce brazda, concomitent cu tasarea ușoară a solului, pentru a-i reface capilaritatea, bazându-ne pe umiditatea din profunzime.

Dacă discutăm despre lucrări în regim de min-till (lucrări minime), recomandarea Syngenta este hibridul SY Floretta, având sistemul radicular foarte bine dezvoltat, și o tulpină puternică, ce îi conferă toleranță foarte bună la cădere. Pe soluri ușoare, în orice tip de tehnologie, recomandarea de la Syngenta este hibridul SY Robot CL.

Densitatea

Densitatea recomandată la semănat este între 40-60 boabe germinabile/mp, în condiții optime, asigurând o acoperire ideală a terenului până la intrarea în iarnă, fără supraaglomerarea plantelor, dar existând totuși și o „rezervă de plante” în cazul lipsei de umiditate în momentul răsăritului, a unei ierni mai aspre, sau a unui atac masiv de dăunători.

Densitatea  stabilește, în medie, aproximativ 50% din producția scontată. Densitățile sub 25 și peste 75 plante/mp la ieșirea din iarnă determină scăderi de performanță de până la 40%.

Atunci când vorbim despre densitate, nu putem să nu subliniem și importanța calibrării semănătorilor, care în mare  parte sunt încă reglate pe kg/ha. Considerând că masa a 1000 de boabe (MMB) la semințele de rapiță variază destul de mult, cantitatea însămânțată poate fi de la 2 la 6 kg/ha. Recomandarea Syngenta este acordarea atenției loturilor (partidelor), chiar și de la același hibrid, pentru că pot exista diferențe a greutății masei la o mie de boabe.

Distanța între rânduri

Distanța se poate regla între 12,5 și 75 cm. Cele mai bune rezultate se obțin la distanțele cuprinse între 25 cm și 40 cm și, în unele cazuri, la 70 cm între rânduri. La distanțele mici între rânduri avem un control mai bun asupra buruienilor, și astfel nu sunt necesare prașilele. Avem o rezistență mai bună la cădere, iar recoltarea mecanizată va avea loc în condiții bune și foarte bune. Distanțele mari sunt recomandate doar în zonele cu soluri fertile și bine aprovizionate cu apă. Aici recomandarea Syngenta este SY Glorietta datorită capacității foarte bune de ramificare.

Alegerea distanței corespunzătoare influențează producția cu până la 20% din potențialul solei.

Perioada de semănat

Momentul de semănat este totul. Se consideră că, în condiții optime, fiecare zi întârziată la semănat reduce potențialul total de producție cu 1%. Cazul ideal este ca, din momentul semănatului și până la primele cinci zile cu temperaturi sub 20C, să fi trecut aproximativ 110 zile. Pentru a asigura germinarea și răsărirea semințelor de rapiță, necesarul acestora de precipitații este de aproximativ 5-10 mm în decurs de 5-10 zile.

Recomandarea Syngenta pentru semănatul timpuriu este SY Glorietta, deoarece hibridul are o dezvoltare lentă în toamnă, fără a exista riscul alungirii tijei. Dacă condițiile ne obligă la un semănat tardiv, cea mai bună recomandare este  hibridul SY Floretta, care are un start exploziv în vegetație, cu o dezvoltare rapidă până în stadiul de patru frunze, iar pentru fermierii care folosesc tehnologia Clearfield®, cea mai bună recomandare este SY Robot CL. După răsărire, din stadiul de cotiledoane și până în stadiul de șase frunze, necesarul de precipitații al plantelor este de aproximativ 40-50 mm.

Dăunători

Principalii dăunători sunt puricii cruciferelor (Phyllotreta spp.) și viespea rapiței (Athalia rosae). Atacul lor este cu atât mai puternic cât timp avem o toamnă caldă și secetoasă. Pragul Economic de Dăunare (PEG) la ambii daunatori este de 2-3 indivizi pe plantă, în 70% din parcelă/solă. Este recomandat controlul dăunătorilor cu produsul Karate Zeon®, sau alți piretroizi sau insecticide sistemice.

Folosirea semințelor netratate sau întârzierea tratamentului poate provoca pierderi de producție de la 10% până la 20% sau compromiterea totală a culturii în cazul unor atacuri foarte puternice.

Buruieni

Presiunea buruienilor în toamnă, și în special a samulastrei de cereale paioase trebuie gestionată cu mare atenție. Se estimează că samulastra de grâu sau orz creează pierderi de producție de la 1% la 3% la o plantă/m2 și ajunge până la 18% în cazuri unde avem 16 plante/m2.

În cazul în care suntem într-o zonă în care avem anual o presiune puternică din partea buruienilor dicotiledonate în toamnă, Syngenta recomandă un hibrid performant pe segmentul Clearfield®, SY Robot CL. Aplicarea în toamnă a erbicidului Cleranda® se face din stadiul de cotiledoane, până în maximum opt frunze.

Bolile care își fac cel mai des apariția în condiții de toamnă caldă și secetoasă și care produc cele mai mari pagube sunt putregaiul negru (Guignardia bidwellii) și făinarea, deja din stadiul de cotiledoane. În cazul putregaiului negru, toți cei trei hibrizi de la Syngenta: SY Glorietta, SY Floretta și SY Robot CL prezintă toleranță, așa că trebuie să ne asigurăm că toți ceilalți factori agrotehnici au fost respectați, mai precis, semănatul în perioada optimă și aplicarea unui regulator de creștere, dacă există riscul de alungire. Pentru făinare nu există toleranță genetică, așa că atenție mare la semănat. Densitățile mari favorizează boala, iar în anumite cazuri trebuie făcut un tratament din toamnă.

Reluarea în vegetație

Rapița își poate relua ciclul de vegetație și în ferestrele iernii (cu temperaturi de 5-7 grade Celsius), ceea ce nu este de dorit. Ceutorhynchus napi atacă încă din februarie, atunci când temperaturile depășesc 9-12 grade Celsius. Femela depune ponta în interiorul tulpinii, iar larvele mănâncă interiorul acestora. Trebuie amplasate capcane, apoi se aplică insecticide pentru a controla adulții.

Odată cu alungirea tulpinii, încep să apară și inflorescențele. Înfloritul este determinat și de timpurietatea hibridului. În portofoliul Syngenta, avem hibrizi semi-timpurii, dar SY Glorietta se diferențiază prin faptul că înflorește cel mai târziu dintre hibrizii din portofoliu.

Atunci când vorbim despre talia plantelor, trebuie luate în considerare mai multe aspecte, cum ar fi: varietatea, condițiile meteo, tehnologia. Talia hibrizilor este în medie între 1,5 m până la 2 m. În portofoliul Syngenta avem hibrizi de talie medie, compacți, care se ramifică foarte bine și sunt ușor de recoltat (SY Glorietta, SY Floretta, SY Robot CL). Anul acesta, în zonele secetoase s-a observat o talie mai mică a hibrizilor din cauza lipsei de apă, fapt ce a dus și la o înflorire timpurie.

syngenta

Un alt aspect cheie în tehnologia rapiței este rezistența la cădere, iar aici sunt câteva elemente cheie care trebuie discutate și luate în considerare:

  • Hibridul: Avem în portofoliul Syngenta hibrizi compacți, cu o toleranță foarte bună la cădere, iar aici amintim hibrizii SY Floretta și SY Robot CL;

  • Densitatea optimizată la condițiile de mediu: Densitate optimă la recoltat pentru SY Glorietta și SY Floretta este de 35-45 plante pe mp. O densitate prea mare ar putea duce la căderi;

  • Fertilizarea cu azot: o aplicare a unei fracții mari de azot în stadiile târzii de dezvoltare, poate crea o sensibilitate la cădere;

  • Controlul dăunătorilor: Controlul lui Ceutorhynchus napi trebuie considerat, încă din iarnă. Larvele golesc tulpinile pe interior, lucru care favorizează o cădere masivă a culturii. Totodată, în cazul în care sunt primăveri cu umiditate excesivă și temperatură optimă, se poate instala și Sclerotinia sclerotiorum, pe fondul leziunilor pe care le creează larvele deCeutorhynchus napi;

  • Aplicarea regulatorilor de creștere poate întări tulpina și micșora riscul căderii plantelor.

Coacerea uniformă este o caracteristică foarte importantă a hibrizilor din portofoliul Syngenta. Aceasta poate influența atât momentul recoltatului, cât și toleranța la scuturare. Hibrizii Syngenta au o coacere uniformă, iar în rețeaua de cercetare-testare, nu am observat o sensibilitate deosebită în ceea ce privește scuturarea. Totuși, trebuie avut în vedere maturitatea hibrizilor în momentul recoltatului. Un hibrid mai tardiv, așa cum este SY Glorietta, se va coace mai târziu, astfel că va avea o toleranță mai bună la scuturare. Din acest motiv, recomandăm în fermă cultivarea mai multor hibrizi, cu maturități diferite, pentru a putea realiza un recoltat eșalonat, în etape.

 

Material semnat de Răzvan Lupu, expert tehnic Semințe Syngenta România, în colaborare cu Alexandru Lavu, manager de produs semințe porumb și rapiță Syngenta România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare

Cartoful este unul dintre alimentele de bază în hrana oamenilor, iar cultura acestuia devine tot mai provocatoare, mai ales în contextul schimbărilor climatice.

Aparent o plantă puțin pretențioasă, cartoful are nevoie, pe lângă solul potrivit și apă, și de aplicarea soluțiilor necesare pentru o dezvoltare sănătoasă, iar compania Corteva Agriscience pune la dispoziția fermierilor o serie de produse care să-i ajute în obținerea recoltelor dorite. Insecticide, fungicide, erbicide, dar și un biostimulator revoluționar Utrisha™  care asigură cultura cu azot atunci când plantele au nevoie de el, sunt soluțiile din portofoliul companiei pe care trebuie să le cunoască orice producător de cartof.

„Nu mai este un secret pentru nimeni că avem produse deosebite și pentru ceea ce noi numim culturi speciale. Mă refer inclusiv la cultura cartofului, o cultură cândva foarte importantă în agricultura țării, pe care noi încercăm să o susținem și să oferim soluțiile potrivite pentru obținerea unor producții mulțumitoare pentru cultivatori. În acest moment cred că majoritatea cultivatorilor de cartofi au auzit de produsul nostru Zorvec™ Entecta®, cel mai eficient produs pentru controlul manei la cartof. Putem spune că acesta este produsul cel mai cunoscut și poate cel mai necesar pentru aceștia, deoarece mana poate fi devastatoare în această cultură. Despre eficiența lui, precum și a altor produse din portofoliul Corteva, cel mai bine vorbesc fermierii, de aceea cred că este important să îi cunoaștem și să le aflăm părerile”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager România & Republica Moldova.

cartofi dupont turda 14 iunie 2013 11

Considerat de foarte multe ori „a doua pâine a țării”, cartoful este tot mai puțin cultivat la nivel național, fiind considerat o cultură riscantă, după cum spune Romulus Oprea, unul dintre cei mai importanți cultivatori de cartof de la noi din țară. Dumnealui își desfășoară activitatea în județul Covasna și a plantat în acest an 160 ha cu cartof, o bună parte din suprafață fiind dedicată producerii de sămânță, și a ținut să sublinieze că nu este vorba despre o cultură ușor de înființat, nici de întreținut. „Ne confruntăm cu lipsa ploilor în zonă, deci în acest moment nu se mai poate vorbi despre profitabilitatea culturii cartofului fără irigații. Bineînțeles că avem nevoie și de produse pe care să ne putem baza pentru a menține sănătatea plantelor, iar Corteva Agriscience ne pune la dispoziție produse pe care ne putem baza. Unul dinte ele este Titus 25 DF, un erbicid mai mult decât consacrat, pe care noi îl utilizăm frecvent în vegetație și fără de care ne-ar fi cam greu să controlăm buruienile în cultura de cartof. Însă, dacă ar fi să numim un produs pivot în această cultură, cu siguranță acesta ar fi Zorvec™ Entecta®. Este un fungicid care a devenit aproape obligatoriu în această cultură și îl pot numi nucleul programului de combatere și prevenire. Nu este eficient doar în controlul manei, ci și pentru Alternaria, boală care a devenit mai agresivă în ultima perioadă, de aceea acest produs este atât de important pentru noi, iar faptul că am reușim să mărim perioada de pauză între aplicări este un lucru extraordinar. Sunt produse de bază și de încredere, dar și comunicarea este foarte importantă, iar echipa Corteva este alături de producători și mereu ne prezintă noutățile”, precizează Romulus Oprea. Fermierul a adăugat că 2024 este un an timpuriu din punct de vedere al dezvoltării plantelor, dar din păcate majoritatea cultivatorilor se confruntă cu lipsa apei, motiv pentru care producerea cartofilor devine tot mai dificilă fără irigații.

Pentru a fi în sprijinul fermierilor, compania Corteva Agriscience cercetează, livrează produse și oferă fermierilor cele mai bune soluții pentru culturile lor. Echipa, așa cum preciza și domnul Oprea este extrem de importantă, iar în Centrul și Vestul țării, Árpád Jakab este cel care ține legătura cu producătorii și le oferă recomandările necesare. „Cultura cartofului este în scădere, an de an scad suprafețele cultivate. Noi încercăm să fim alături de producători cu produse eficiente, iar cel mai popular produs din portofoliul nostru este cu siguranță Zorvec™ Entecta®, soluția optimă pentru combaterea manei la cartof. Este cel mai popular și important produs pe care noi îl oferim cultivatorilor, dar nu trebuie să uităm nici de Curzate®, sau de insecticidele Laser™ 240 SC și Suvisio®, ori de fixatorul de azot Utrisha™ N și noile produse biologice de care sunt convins că fermierii vor și mulțumiți”, a arătat Árpád Jakab, Key Account Manager Specialty Crops Farms România Centru & Vest.

Macheta Zorvec Entecta A4

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Într-o lume în care tehnologia evoluează rapid, compania Bayer lansează AgroBayer, o platformă digitală inovatoare, concepută pentru a răspunde nevoilor concrete ale fermierilor. Această inițiativă subliniază angajamentul Bayer pentru sustenabilitate și eficiență în agricultură, oferind soluții pragmatice pentru provocările de zi cu zi.

AgroBayer facilitează accesul la o gamă largă de informații și instrumente, de la detalii despre produsele Bayer, inclusiv semințe și produse pentru protecția plantelor, până la resurse digitale precum cataloage și broșuri. Platforma este proiectată pentru a fi intuitivă și accesibilă de pe orice dispozitiv mobil, reflectând nevoia fermierilor de a obține rapid informații fiabile.

Lansarea noului nostru website reprezintă un punct de cotitură în domeniul marketingului digital. Conceput cu utilizatorul în minte, acesta întruchipează vârful inovației și al sustenabilității, stabilind un nou standard pentru interacțiunea digitală. Această platformă nu este doar ușor de utilizat, ci și un aliat strategic pentru fermieri, îmbunătățindu-le semnificativ experiența digitală. Sunt mândru de realizările echipei din România, în parteneriat sinergic cu cea regională. Împreună am creat o platformă de excelență tehnologică al cărei impact va rasuna în întreaga industrie”, a declarat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative & Crop Science Country Group Head Romania, Bulgaria & Republica Moldova.

agrobayer

Platforma digitală AgroBayer are capacitatea de a personaliza experiența utilizatorului, oferind conținut relevant și actualizat, adaptat nevoilor specifice ale fiecărei culturi. În plus, platforma include funcții precum prognoza meteo localizată, care ajută la planificarea mai eficientă a activităților agricole.

Prin abonarea la newsletter-ul Bayer, utilizatorii primesc în mod regulat noutăți din domeniul agricol, menținându-se astfel informați despre ultimele tendințe și inovații. Acesta este un exemplu al modului în care AgroBayer își propune să creeze o comunitate de profesioniști bine informați și conectați.

AgroBayer reprezintă un angajament față de îmbunătățirea constantă a practicilor agricole, oferind soluții digitale care sunt nu doar avansate, dar și aplicabile în mod real. Este un pas înainte în direcția unei agriculturi mai informate și mai sustenabile.

Bayer, cu o tradiție îndelungată în domeniul științelor vieții, continuă să inoveze, punând la dispoziție produse și servicii care sprijină oamenii și planeta. Lansarea AgroBayer este o dovadă a dedicării companiei pentru o agricultură mai eficientă și mai responsabilă față de mediul înconjurător, contribuind astfel la realizarea misiunii sale de „Sănătate pentru toți, nimeni fara hrană”.

Pentru mai multe informații despre AgroBayer, vizitați cropscience.bayer.ro.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Un aspect fundamental al agriculturii este reprezentat de măsurile de combatere a dăunătorilor și a bolilor, acești factori fiind posibile cauze pentru pierderi majore de recoltă și afectarea sănătății culturilor. Din aceste motive, o gestionare eficientă a acestor probleme este esențială pentru a menține o producție sustenabilă și pentru a asigura bunăstarea consumatorilor.

Managementul dăunătorilor în culturile de iarnă este crucial, iar o strategie eficientă începe devreme și implică o combinație de soluții adaptate specific la culturile și condițiile fiecărui fermier. Prin monitorizarea atentă a câmpurilor pe parcursul perioadei de vegetație putem detecta timpuriu dăunătorii, pentru a câștiga timp în aplicarea celor mai bune soluții de combatere.

În momentul în care fermierii stabilesc suprafața care va fi însămânțată cu cereale de toamnă, soiul și cantitatea de semințe necesare și produsele pentru tratarea semințelor, între lunile iunie-iulie, aceștia trebuie să ia în calcul și combaterea integrată a dăunătorilor.

 

Produse inovatoare pentru a maximiza productivitatea și sustenabilitatea culturilor

 

Utilizarea produselor inovatoare care asigură atât protecția împotriva dăunătorilor, cât și o nutriție optimă a plantelor ajută fermierii să obțină producții superioare ale culturilor prin menținerea sănătății plantelor. De exemplu, fermierii români pot opta pentru insecticidul Thrintoba® pentru tratarea semințelor împreună cu fertilizantul tratament sămânță, care vine cu o formulare îmbunătățită, Ympact® Completo din portofoliul Corteva Agriscience, companie internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură. Aceste produse sunt dezvoltate pentru a oferi atât protecție împotriva dăunătorilor, cât și nutrienți esențiali în primele faze de vegetație, garantând astfel o dezvoltare optimă a culturilor și o rezistență sporită la condițiile de iarnă.

Thrintoba® 20 CS este un insecticid destinat tratamentului semințelor de cereale păioase care acționează asupra sistemului nervos al insectelor prin contact, ingestie și vapori. Mai mult decât atât, Thrintoba® are și proprietăți repelente, ceea ce înseamnă că dăunătorii care ajung în zona de protecție din jurul semințelor sunt fie combătuți, fie îndepărtați.

Pe lângă protecția împotriva dăunătorilor, nutrienții joacă un rol fundamental în dezvoltarea sănătoasă a plantelor. Fertilizantul tratament sămânță Ympact® Completo contribuie semnificativ la îmbunătățirea energiei germinative și a sănătății tinerelor plăntuțe. Acesta optimizează aportul de nutrienți și favorizează dezvoltarea sistemului radicular, stimulând astfel creșterea plantelor și sporindu-le rezistența la diferiți factori de stres. În plus, Ympact® Completo asigură un start excelent al culturii într-o manieră sustenabilă, prin creșterea activității microorganismelor benefice și îmbunătățirea calității solului din jurul semințelor.

Implementarea acestor soluții integrate de management al dăunătorilor și de fertilizare oferă fermierilor posibilitatea de a maximiza productivitatea și sustenabilitatea culturilor. Monitorizarea și intervenția rapidă, alături de utilizarea unor produse de calitate, pot face diferența între o recoltă de succes și una compromisă. Prin adoptarea unor astfel de strategii inovatoare, fermierii pot asigura o dezvoltare sănătoasă a culturilor de cereale păioase și o protecție eficientă împotriva dăunătorilor, contribuind astfel la creșterea productivității și a profitabilității.

Corteva Agriscience dezvoltă soluții eficiente și inovatoare care contribuie la protecția și nutriția plantelor, asigurând astfel o dezvoltare robustă și o rezistență sporită la condițiile de mediu. Prin integrarea acestor produse în strategia lor de management, fermierii pot atinge performanțe remarcabile și pot asigura sustenabilitatea culturilor lor pe termen lung.

 

Autor: Vasile Folea, Customer Technology & Digital Specialist Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

La nivel global, în fiecare an pe data de 5 iunie este sărbătorită „Ziua Mondială a Mediului Înconjurător” cunoscută mai ales sub denumirea de „Ziua Mediului”, stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite începând cu 19721. Acest eveniment deservește anual ca o platformă importantă de conștientizare cu privire la problemele de mediu, de promovare a practicilor sustenabile și de încurajare a acțiunilor de protejare a resurselor planetei. Una dintre cele mai importante este apa curată, esențială pentru oameni și ecosisteme sănătoase.

Agenția Europeană de Mediu a raportat în 20232 faptul că poluarea apei în UE a înregistrat o scădere între 1990 și 2010. Cu toate acestea, progresele au stagnat din 2016, în prezent fiind afectate de poluare 58% dintre apele de suprafață. Aceste date au dus la adoptarea unei poziții în iunie, anul trecut3, din partea Comisiei de Mediu a Parlamentului European cu privire la importanța protejării apelor subterane și de suprafață de poluare.

În agricultură, productivitatea agricolă durabilă și rezistentă în fața provocărilor climatice este corelată cu necesitatea adoptării de către fermieri a unor soluții care să aibă un impact cât mai mic asupra poluării apelor freatice. Astfel, unul dintre factorii care pot duce la riscul de poluare a apelor freatice, și anume, levigarea azotului, poate fi prevenit de fermieri printr-un management eficient al acestuia. Mai precis, printr-o gestionare și o rentabilizare a consumului de azot în sol și plante se poate controla mult mai precis pierderea azotului, deoarece prin procesul de nitrificare azotul amoniacal se transformă în nitrați, care sunt mobili și prin levigare ajung în apele freatice.

O soluție pentru prevenirea pierderilor de azot care să împiedice poluarea apelor freatice este utilizarea stabilizatorului Instinct™, produs de protecția plantelor din portofoliul companiei internaționale de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience. Fermierii români beneficiază de acțiunea stabilizatorului pentru inhibarea bacteriei nitrosomonas, responsabilă de transformarea azotului amoniacal în nitriți și mai apoi în nitrați responsabili pentru poluarea apelor subterane. În plus, în condiții de umiditate ridicată prin procesul de denitrificare, azotul se poate pierde în atmosferă sub formă de gaze de seră periculoase.

Spre deosebire de soluțiile tradiționale care blochează azotul la nivelul granulelor de îngrășământ, tehnologia Optinyte™ din Instinct™ realizează o inhibare temporară a bacteriei nitrosomonas direct în sol. Prin urmare, azotul rămâne sub formă stabilă pentru o perioadă mai lungă de timp, prin preluarea azotului amoniacal de către rădăcinile plantelor și reținerea lui în sol prin particulele de humus și argilă. Astfel, acțiunea stabilizatorului Instinct™ asigură atât beneficii pentru culturi prin susținerea procesului de creștere a plantelor în culturi mai sănătoase și productive, precum și beneficii aduse mediului prin reducerea cu până la 30% a pierderilor prin levigare, reducerea cantității de nitrați din apele freatice, dar și reducerea degajării gazelor de seră nocive din atmosferă.

Pentru Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov, folosirea eficientă a azotului prin stabilizatorul Instinct™ i-a asigurat o productivitate mai mare față de alți ani: „Produsul Instinct™ are o formulare modernă bazată pe micro-încapsulare care mi-a permis aplicarea simplă cu ajutorul mașinilor de erbicidat și a acționat cu succes până la 12 săptămâni, în funcție de temperatura și umiditatea solului. Am apreciat rezultatele oferite la culturile de rapiță și porumb și am putut testa eficienței tehnologiei Optinyte™ ca o nouă abordare în folosirea optimă și managementul azotului, pentru că Instinct™ poate funcționa cu toate tipurile de fertilizatori cu azot”.

Inovațiile tehnologice din agricultură rămân un sprijin esențial pentru fermierii români în atingerea obiectivului de a utiliza practici mai prietenoase cu mediul, iar Corteva continuă să inoveze prin tehnologii care să îmbine eficient productivitatea culturilor cu responsabilitatea de a proteja resursele naturale ale planetei.

1 World Environment Day 2024 (unep.org)
2 Freshwater pollution and ecosystems — European Environment Agency (europa.eu)
3 Preventing groundwater and surface waters pollution in the EU | Topics | European Parliament (europa.eu)

 

Autor: Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

Pentru combaterea modului în care schimbările climatice afectează agricultura este important ca fermierii să abordeze cu succes și cu atenție provocările asociate cu contextul de mediu.

Agricultura este vulnerabilă la efectele condițiilor meteo nefavorabile, cum ar fi seceta, inundațiile și schimbările extreme de temperatură, iar reducerea dioxidului de carbon (CO2) prin fotosinteză și sechestrarea carbonului ajută la stabilizarea climatului și la protejarea agriculturii.

Practicile agricole care promovează managementul carbonului, cum ar fi agricultura conservativă, rotația culturilor, utilizarea compostului și acoperirea solului, ajută la captarea și stocarea CO2 în sol și biomasă. Aceste practici nu doar că reduc cantitatea de CO2 din atmosferă, dar și îmbunătățesc sănătatea solului, crescând capacitatea acestuia de a reține apă și nutrienți, ceea ce duce la culturi mai rezistente și mai productive. Prin urmare, putem spune că diversitatea culturală și genetică a culturilor agricole contribuie la reziliența sistemelor agricole, posibilă cu ajutorul conservării biodiversității și integrării tehnologiilor sustenabile care combat stresorii de mediu și variabilitatea climatică.

Fundamentul producției de biomasă în agricultură este reprezentat de procesul de fotosinteză la plante, fără de care culturile nu ar crește și nu ar atinge potențialul de productivitate. Prin optimizarea condițiilor pentru fotosinteză, și anume, creșterea unor plante sănătoase și menținerea unui aparat foliar care este capabil să ajute la realizarea nutriției acestora, este asigurată și de stocarea de CO2 în timpul procesului, ceea ce ajută la reducerea cantității sale în atmosferă. Din acest motiv sunt necesare soluțiile potrivite pentru fermieri care să asigure sănătatea culturilor încă din primele faze ale dezvoltării împotriva agenților patogeni, maximizând eficiența fotosintezei și productivitatea terenurilor agricole.

 

Verben™ protejează eficient cerealele împotriva bolilor

 

Principalele boli care afectează puternic culturile de cereale păioase își fac apariția chiar din primăvară, cum ar fi făinarea, pătarea în ochi, septorioza, iar dacă factorii de mediu sunt favorabili și restul bolilor pot apărea mai devreme. Pentru a preveni acțiunea lor, fermierii sunt mereu atenți la primele semne de boală și la opțiuni prin care pot evita infecția cu un spectru larg de boli ale culturilor, fără a risca apariția rezistenței plantelor la tratamentele aplicate.

Compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience dezvoltă produse de protecția plantelor care protejează eficient culturile împotriva bolilor chiar din primele faze de dezvoltare ale culturilor. O astfel de soluție este fungicidul Verben™, dezvoltat special pentru a asigura protecția cerealelor încă de la primul tratament din primăvară. Prin utilizarea în primul tratament, fermierii beneficiază de puterea curativă și preventivă a celor două substanțe active conținute, proquinazid și protioconazol. Acestea au un efect sinergic, fiind puse în valoare și cu ajutorul formulării speciale create de Corteva, pentru a oferi maximul de putere chiar și la temperaturi scăzute, aderență, distribuție uniformă a substanțelor active și rezistență la spălare la o oră de la aplicare, precum și o acțiune eficientă la câteva săptămâni de la acest moment.  

Prin utilizarea lui Verben™ încă de la primul tratament din primăvară, planta este protejată de bolile specifice cerealelor, fortifiată și pusă în valoare, pentru a oferi producțiile cele mai mari și mai calitative.

Ciprian Eugen Balica, fermier din județul Vaslui (Mirba Oil SRL), a explicat cum aceste beneficii sunt posibile prin intermediul efectului substanțelor active: „Am decis să aleg Verben™ datorită acțiunii celor două substanțe active inovatoare, proquinazid și proticonazol, care ajută planta să lupte cu apariția bolilor, în special făinarea. De asemenea, efectul curativ este unul impresionant, pentru că sinergia este foarte bună, rezultatul este foarte bun și surprinzător. Pot spune cu certitudine că își va regăsi mereu locul în schemele noastre de tratament la păioase pentru că a răspuns mereu pozitiv la toate provocările care i-au fost adresate după aplicările noastre”.

Corteva Agriscience este angajată în sprijinirea fermierilor în fața provocărilor climatice și de mediu prin dezvoltarea de soluții inovatoare și eficiente. Prin produse precum Verben™, Corteva facilitează fermierilor acces la tehnologie de vârf, care asigură protecția culturilor încă din primele faze de dezvoltare, stabilizarea producțiilor agricole și promovarea unui viitor agricol sustenabil și prosper pentru fermierii din România.

 

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

Plutella xylostella este prezentă în culturile de rapiță, cu densități diferite, funcție de zonă și condițiile climatice.

Primii adulți i-am observat în Timiș la data de 31 martie 2024 în unele culturi (nu peste tot). După această dată am amplasat capcane pentru monitorizarea dăunătorului. Diferențele de temperaturi înregistrate între noapte și zi au influențat negativ zborul în Câmpia Banatului. La această dată, în Banat putem observa în culturile netratate adulți, coconi, larve, ouă. Densitățile sunt scăzute și nu ar trebui să ne îngrijoreze.

În alte zone din țară (unde este mult mai cald) dăunătorul poate crea probleme dacă nu se intervine la timp. Pentru a putea combate eficient acest dăunător important al rapiței, vă punem la dispoziție date despre biologia, daunele produse, monitorizarea și managementul integrat.

 

Importanța economică

 

Molia Plutella xylostella este considerată specie invazivă, greu de combătut din cauza rezistenței la insecticidele actuale, cât și la biopreparatele pe bază de Bacillus thuringiensis [Tabashnik et al., 1990; Gong et al., 2014]. În multe zone din lume, această molie face parte dintre dăunătorii principali ai legumelor crucifere (varză, conopidă, broccoli), cât și ai rapiței și muștarului [Talekar & Shelton, 1993; Sarfraz et al., 2006; Furlong et al., 2013].

În țara noastră, Plutella xylostella este răspândită în zonele unde se cultivă varză, conopidă, rapiță. Creșterea suprafețelor cultivate cu rapiță în România a condus și la creșterea populațiilor de Plutella xylostella. Pe lângă asta, schimbările climatice actuale și-au pus amprenta asupra biologiei moliei. În literatura de specialitate se arată că primii fluturi apar primăvara în luna mai [Roșca et al., 2011]. Monitorizarea din acest an de la Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții din Timișoara arată că primii fluturi au fost observați la sfârșitul lunii martie 2024.

Larvă și daună la rapiță

Larvă și daună la rapiță

Impactul economic al acestui dăunător este greu de evaluat, deoarece în unele zone din lume produce pagube importante, iar în altele nu. Eventual pot fi calculate cheltuielile cu pesticide. La nivel mondial se constată că, combaterea dăunătorului este din ce în ce mai costisitoare [Zalucki et al., 2012].

Daunele produse pot ajunge chiar și la 50% din producție în anii cu infestări masive. Fermierii observă dăunătorul târziu, iar pagubele sunt inevitabile. Monitorizarea este indispensabilă și poate ajuta în stabilirea momentului optim de combatere.

 

Recunoașterea simptomelor

 

Imediat după eclozare larvele încep să se hrănească continuu, fiind recunoscute pentru lăcomia lor. În funcție de vârstă, ele se hrănesc diferit și produc simptome diferite, după cum urmează:

  • În primul stadiu, au un mod de hrănire minier, consumând parenchimul frunzelor;

  • După două - trei zile încep să se hrănească pe partea inferioară a frunzelor, rozând epiderma inferioară și parenchimul, cu excepția epidermei superioare (aspect de ferestruire);

  • În următoarele trei stadii, larvele devin foarte lacome consumând frunzișul non - stop, lăsând găuri ovale de diferite dimensiuni în frunze, iar aspectul de ferestruire dispare [Talekar & Shelton, 1993; Castelo Branco et al., 1997; Roșca et al., 2011]. La infestări severe din frunze rămân doar nervurile;

  • În urma hrănirii pe tulpini și silicve apare un simptom de albire în zona respectivă;

  • Hrănirea cu muguri florali, flori și silicve tinere este poate cea mai păgubitoare. Semințele din silicvele atacate nu se vor mai umple și se pot deschide prematur. În cazul în care larvele consumă semințele în formare, producțiile vor fi scăzute [Canola Council of Canada, 2021].

Daune la frunze

Daune la frunze

 

Biologia dăunătorului

 

În România, Plutella xylostella prezintă trei generații pe an. În alte zone din lume, mai călduroase, poate ajunge la șase generații pe an și chiar mai mult. Dăunătorul iernează în stadiul de pupă în cocon pe frunzele atacate. În anul următor, primii adulți vor apărea spre sfârșitul lunii mai. Condițiile climatice au schimbat dinamica acestei specii, în unele zone din România apărând în acest an încă de la sfârșitul lunii martie (în Banat, de exemplu).

Cele trei generații se dezvoltă în următoarele perioade:

  • În lunile mai - iulie se dezvoltă prima generație;

  • În iulie - august, a doua generație;

  • Generația a treia, din august până anul următor [Roșca et al., 2011].

Ciclul de viață are patru etape sau stadii: adult, ou, larvă, pupă. Durata fiecărui stadiu este condiționată de condițiile climatice (temperatura mai ales). Adulții sunt mici (cam 9 mm lungime) și au culoare predominant maro - cenușiu către ocru. Aripile au culoare variabilă de la ocru la maro, cu pete negre. Când sunt pliate, în partea superioară formează trei sau patru zone în formă de diamant de culoare alb - cenușiu. Din acest motiv i se mai spune „molia diamantată” [Talekar & Shelton, 1993; Golizadeh et al., 2007; Sarnthoy et al., 1989; CABI, 2015]. Adulții au activitate maximă la amurg și în timpul nopții. Dacă intrăm într-un lan de rapiță și atingem plantele, vom observa zborul în zig - zag al adulților.

Cocon

Cocon

Imediat după apariția adulților, începe împerecherea. La câteva ore după împerechere, femelele încep depunerea pontei. O femelă poate depune 80 - 100 ouă. După unii autori, pot depune până la 200 de ouă pe parcursul a zece zile. Aproximativ 95% din femele încep să depună ouă la câteva ore după împerechere. Ouăle sunt ovale, au culoare gălbuie și aproximativ 0,5 mm. De regulă sunt depuse mai ales pe partea inferioară a frunzelor (lângă nervuri de obicei) și mai puțin pe cea superioară. În acest fel, ele sunt protejate de lumina directă, de vânt, de ploi [Silva & Furlong, 2012; Talekar & Shelton, 1993; Åsman et al., 2001].

După 3 - 5 zile de incubație (funcție de temperaturi) apar larvele care încep să se hrănească, fiind recunoscute pentru lăcomia lor. Ele trec prin patru stadii și se hrănesc pe frunze, muguri florali, flori, tulpini și silicve. Ajunse în stadiul patru, larvele nu mai consumă frunze și intră în stadiul prepupal. Acest stadiu durează între 1 - 3 zile, atunci când temperaturile sunt cuprinse între 10 - 200C. Perioada pupală durează și ea între 3 și 20 de zile, funcție de planta gazdă și temperaturi (10 - 300C). Suma de temperaturi necesară dezvoltării unui ciclu de viață este de aproximativ 2600C. Ciclul de viață al unei generații se poate întinde pe 60 - 80 de zile, în funcție de condițiile de temperatură ale zonei, pornind de la pragul de 70C și o temperatură medie de 100C. Dacă temperaturile sunt mai ridicate, numărul de zile necesare dezvoltării se reduce la jumătate [Golizadeh et al., 2007; CABI, 2015; Liu et al., 2002].

În zonele foarte calde din lume, această insectă are un ciclu de viață scurt, în jur de 18 zile, iar populația sa poate crește de până la 60 de ori de la o generație la alta [De Bortoli et al., 2011]. Studiile indică că moliile pot rămâne în zbor continuu câteva zile, putând zbura până la 1.000 km/zi. Nu se cunoaște încă cum reușesc moliile să supraviețuiască la temperaturi scăzute și la altitudine mare [Talekar & Shelton, 1993].

Larvă pe silicvă, 2024

Larvă pe silicvă 2024

 

Managementul integrat al moliei verzei

 

Din păcate, managementul actual al moliei Plutella xylostella (și nu numai) se bazează în mare măsură pe tratamentele chimice. Pentru un control mai bun și mai durabil pe termen lung, managementul acestui dăunător trebuie îmbunătățit, în așa fel încât combaterea să nu se bazeze strict pe aplicarea insecticidelor (mai ales la varză, conopidă).

Combaterea moliei Plutella xylostella se poate face printr-o serie de măsuri profilactice, chimice și biologice (sistemul integrat de combatere).

Cele mai importante măsuri profilactice sunt:

  • Distrugerea buruienilor (a cruciferelor spontane mai ales);

  • Efectuarea arăturilor adânci pentru îngroparea resturilor vegetale;

  • Cultivarea soiurilor tolerante;

  • Rotația culturilor. Cultivarea pe suprafețe mari a rapiței, practicarea rotațiilor scurte au dus la creșterea populațiilor de Plutella xylostella;

  • Irigarea prin aspersiune (stresează adulții, larvele cad de pe frunze);

  • Practicarea intercroping-ului (cu usturoi, salată verde);

  • Înființarea de culturi capcană pe marginea culturilor [Shelton & Badenes-Perez, 2006; Roșca et al., 2011].

Tratamentele chimice pot fi eficiente doar dacă fermierii monitorizează dăunătorul. Pentru asta, cercetarea pe teren este necesară.

Capcanele cu feromoni pot fi utilizate pentru monitorizarea moliei și stabilirea curbelor de zbor. Curbele de zbor pot fi un bun indicator pentru alegerea momentului optim de combatere. Studiile efectuate în India arată că monitorizarea populațiilor de Plutella xylostella cu ajutorul capcanelor feromonale au dat rezultate foarte bune în combatere. Datele obținute au putut indica un moment optim de aplicare al tratamentelor, în așa fel încât populațiile au fost drastic diminuate și daunele reduse. Pe lângă asta, numărul de tratamente a fost și el redus [Venkata et al., 2001].

În același timp, câmpurile ar trebui verificate de cel puțin două ori pe săptămână. Controlul trebuie să se facă în mai multe puncte din lan sau cultură (cel puțin cinci). Se vor verifica în fiecare punct măcar 0,1 m2. Pe această suprafață se vor număra larvele.

Larvă pe silicvă. Preferă silicvele mai mici

Larvă pe silicvă. Preferă silicvele mai mici

În funcție de planta gazdă, fenologie, există mai multe praguri de dăunare calculate, după cum urmează:

  • La varză, PED-ul este de 8 - 10 larve/plantă [Tanskii, 1981]. Momentele de observație sunt: rozeta de frunze, începutul formării căpățânii;

  • La rapiță, pragul economic de dăunare la care trebuie efectuat tratamentul este de 20 - 30 larve/m2 [Canola Encyclopedia, 2015].

În cadrul sistemului de combatere integrată al acestui dăunător, măsurile chimice ocupă un loc fruntaș. În primul stadiu, larvele nu pot fi omorâte datorită modului minier de hrănire. Din stadiul doi ele pot fi combătute chimic.

În România sunt omologate câteva insecticide pentru combaterea moliei la varză: Cipermetrin; Deltametrin; Gama - cihalotrin; Emamectin benzoat; Clorantraniliprol + lambda - cihalotrin; Ciantraniliprol; Spinosad; Clorantraniliprol [Aplicația Pesticide 2.24.3.1, 2024].

Pentru rapiță nu sunt omologate produse în țara noastră, conform Aplicației Pesticide 2.24.3.1 din 2024. Dintre pesticidele recomandate, grupul chimic al piretroizilor este cel mai important și mai utilizat pentru controlul moliei P. xylostella.

Controlul chimic al P. xylostella se recomandă atunci când densitatea larvelor depășește pragul economic, care variază în raport cu stadiul de creștere al culturii și condițiile de mediu [Micic, 2005; Miles, 2002]. Utilizarea de multe ori incorectă a acestor substanțe chimice a crescut rezistența moliei verzei [Carazo et al., 1999; Castelo Branco et al., 2001]. Multe studii arată că, populațiile de P. xylostella sunt considerate foarte predispuse la dezvoltarea rezistenței la insecticide. De altfel, P. xylostella a fost primul dăunător raportat a fi rezistent la dicloro-difenil-triclor-etan (DDT), la numai trei ani de la începutul utilizării sale [Ankersmit, 1953]. Mai târziu a dezvoltat rezistență semnificativă la aproape orice insecticid aplicat, inclusiv la substanțe chimice noi [Sarfraz & Keddie, 2005; Ridland & Endesby, 2011].

Gestionarea populației de P. xylostella folosind metode de control chimice poate fi o strategie interesantă dacă este bine utilizată, datorită numărului mare de grupuri chimice cu ingrediente active diferite, care permite utilizarea alternativă a substanțelor chimice, prevenind dezvoltarea rezistenței. Aceste produse pot fi utilizate împreună cu alte tehnici de control pentru a reduce numărul de aplicații de pesticide și pentru a îmbunătăți calitatea producției.

Un aspect foarte important în alegerea produsului chimic este selectivitatea acestuia, deoarece multe substanțe chimice au o selectivitate ridicată pentru gazdă, dar nu și pentru agenții de control biologic, care contribuie la menținerea populațiilor considerate benefice pentru managementul integrat al P. xylostella.

Capcană cu feromoni

capcana

În combaterea biologică a moliei P. xylostella pot fi utilizate preparate pe bază de Bacillus thuringiensis subsp. kurstaki (tulpina PB 34). Managementul integrat al P. xylostella bazat pe controlul biologic cu bacteria entomopatogenă B. thuringiensis este o metodă importantă pentru reducerea densității populației acestui dăunător în culturile de Brassicaceae. Cu toate acestea, utilizarea acestui entomopatogen trebuie să fie bine planificată, deoarece această molie se află printre primele insecte care au dezvoltat rezistență la insecticidul biologic pe bază de Bacillus thuringiensis [Kirsch & Schmutlerer, 1988; Tabashnik, 1990].

De interes sunt și fungii entomopatogeni Metarhizium anisopliae și Beauveria bassiana pentru controlul P. xylostella. Beauveria bassiana este disponibilă ca produs pe piață pentru gestionarea insectelor dăunătoare. Utilizată în combaterea moliei verzei, a redus cu succes populațiile și s-a constatat că se răspândește eficient de la moliile contaminate la cele sănătoase [Sarfraz et al., 2005].

În mod natural, toate stadiile moliei Plutella xylostella sunt atacate de numeroși parazitoizi și prădători, parazitoizii fiind cei mai studiați. Peste 90 de specii parazitoide atacă molia diamantată [Goodwin, 1979].

Paraziții de ouă aparținând genurilor polifage Trichogramma contribuie puțin la controlul natural, necesitând eliberări frecvente de viespi în câmp. Paraziții de larve sunt cei mai predominanți și în același timp cei mai eficienți. De exemplu, în Brazilia au fost observate șapte specii de parazitoizi într-o populație de P. xylostella la culturile de varză, cele mai frecvente fiind două specii: Diadegma liontiniae și Apanteles piceotrichosus. Cotesia plutellae și Actia sp., mai numeroase în trecut, au devenit parazitoizi minori în prezent.

fluturi

Parazitoizii din genul Trichogramma se numără printre agenții entomofagi care au fost mult studiați pentru P. xylostella. Specia T. pretiosum, tulpina Tp8, poate parazita aproximativ 15 ouă de P. xylostella în prima sau a doua generație atunci când sunt crescute în această gazdă în condiții de laborator, cu apariție de 100% și 10 până la 11 zile pentru apariția adulților [Volpe et al., 2006]. Mai mult, modalitatea optimă de a crește în masă acest parasitoid în laborator este de a folosi ouă lipite pe cartoane de culoare albastră, verde sau albă [Magalhaes et al., 2012].

Dintre prădătorii moliei Plutella xylostella, de interes este P. nigrispinus, care are un potențial mare de utilizare în controlul acesteia. P. nigrispinus a fost raportat că se hrănește cu P. xylostella în culturile de crucifere, consumând în medie 11 larve sau 5 - 6 pupe în 24 de ore [Silva - Torres et al., 2010; Vacari et al., 2012]. Despre adulții de Orius insidiosus există date care arată că pot consuma în jur de 6 ouă de Plutella xylostella în 24 de ore [Brito et al., 2009].

Numeroase studii se fac astăzi cu privire la utilizarea nematozilor entomopatogeni în combaterea moliei verzei Plutella xylostella. Cercetările efectuate până acum arată că, nematozii Steinernema carpocapsae pot fi utilizați în combatere mai ales atunci când insecticidele se dovedesc ineficiente [Schroer et al., 2005]. Pentru că molia depune ouăle pe suprafața inferioară a frunzelor iar larvele tinere se hrănesc în aceeași zonă, soluția cu nematozi trebuie direcționată cât se poate de mult acolo. Eficacitatea tratamentului depinde foarte mult de tehnica de pulverizare [Brusselman et al., 2012].

Insecticidele de origine vegetală sunt, de asemenea, un grup foarte important pentru gestionarea populației acestui dăunător. Dintre acestea, extractul de neem (Azadirachta indica) a prezentat rezultate semnificative în controlul P. xylostella [Myron et al., 2012].

Plutella la ceas de seară. După ce am curățat capcana, un fluturaș s-a așezat comod pe acoperișul capcanei

Plutella la ceas de seară. După ce am curățat capcana un fluturaș s a așezat comod pe acoperișul capcanei

 

Bibliografie

Ankersmit G. W., 1953. DDT resistance in Plutella maculipennis (Curt.) Lepidoptera in Java. Bulletin of Entomological Research 1953;44: 421 – 425.
Åsman K., Ekbom B., Rämert B., 2001. Effect of Intercropping on Oviposition and Emigration Behavior of the Leek Moth (Lepidoptera: Acrolepiidae) and the Diamondback Moth (Lepidoptera: Plutellidae). Environmental. Entomology 30(2): 288-294.
Brito J. P., Vacari A. M., Thuler R. T., De Bortoli S. A., 2009. Aspectos biológicos de Orius insidiosus (Say, 1832) predando ovos de Plutella xylostella (L., 1758) e Anagasta kuehniella (Zeller, 1879). Arquivos do Instituto Biológico 2009; 76(4): 627–633.
Brusselman E., Beck B., Pollet S., Temmerman F., Spanoghe P., Moens M., Nuyttens D., 2012. Effect of the spray application technique on the deposition of entomopathogenic nematodes in vegetables. Pest Management Science 2012;68(3): 444 – 453.
Carazo E. R., Cartin V. M. L. , Monge A. V., Lobo J. A. S., Araya L. R., 1999. Resistencia de Plutella xylostella a deltametrina, metamidofós y cartap em Costa Rica. Manejo Integrado de Plagas 1999; 53: 52–57.
Castelo Branco M., França F. H., Medeiros M. A., Leal J. G. T., 2001. Uso de inseticidas para o controle da traça-do-tomateiro e da traça-das-crucíferas: um estudo de caso. Horticultura Brasileira 2001; 19(1): 60 – 63.
Castelo Branco M., França F. H., Villas Boas G. L., 1997. Traça-das-crucíferas (Plutella xylostella). Brasília: Embrapa Hortaliças; 1997, 4p.
CABI. 2015. Plutella xylostella. CABI.org, Invasive Species Compendium. [http://www.cabi.org/isc/datasheet/42318].
Canola Council of Canada, 2021. Diamondback moth. Winnipeg, Canada: Canola Council of Canada. https://www.canolacouncil.org/.../insects/diamondback-moth/
Canola Encyclopedia. Diamondback Moth. Canola Council of Canada, n.d.: [http://www.canolacouncil.org/can.../insects/diamondbackmoth/].
De Bortoli S. A., Vacari A. M., Goulart R. M., Santos R. F., Volpe H. X. L., Ferraudo A. S., 2011. Capacidade reprodutiva e preferência da traça-das-crucíferas para diferentes brassicáceas. Horticultura Brasileira 2011; 29(2): 187 – 192.
Furlong, M. J., Wright, D. J., Dosdall, L. M., 2013. Diamondback moth ecology and management: problems, progress and prospects. Annual Review of Entomology, 58:517-541.
Gurr G. M., Wratten S. D., 2000. Measures of success in biological control. Dordrecht: Kluwer Academic Publishers; 2000, p 430.
Golizadeh A., Karim K., Yaghoub F., Habib A., 2007. Temperature-dependent Development of Diamondback Moth, Plutella Xylostella (Lepidoptera: Plutellidae) on Two Brassicaceous Host Plants. Insect Science 14.4: 309 -316.
Goodwin S., 1979. Changes in the numbers in the parasitoid complex associated with the diamondback moth, Plutella xylostella (L.) (Lepidoptera) in Victoria. Australian Journal of Zoology 1979; 27(6): 981 – 989.
Gong, W., Yan, H.H., Gao, L., Guo, Y.Y., Xue, C.B., 2014. Chlorantraniliprole resistance in the diamondbackmMoth (Lepidoptera: Plutellidae). Journal of Economic Entomology, 107(2): 806 - 814.
Kirsch K., Schmutlerer H., 1988. Low efficacy of a Bacillus thuringiensis (Berl.) formulation in controlling the diamondback moth Plutella xylostella (L.), in the Philippines. Journal of Applied Entomology 1988;105(1-5): 249–255.
Liu S. S., Chen F. Z., Zalucki M. P., 2002. Development and survival of the diamondback moth, Plutella xylostella (Lepidoptera: Plutellidae), at constant and alternating temperatures. Environmental Entomology 31: 1 - 12.
Magalhães G. O., Goulart R. M., Vacari A. M., De Bortoli S. A., 2012. Parasitismo de Trichogramma pretiosum Riley, 1879 (Hymenoptera: Trichogrammatidae) em diferentes hospedeiros e cores de cartelas. Arquivos do Instituto Biológico 2012; 79(1): 55 – 90.
Myron P. Zalucki, Asad Shabbir, Rehan Silva, David Adamson, Liu ShuSheng, Michael J. Furlong, 2012. Estimating the Economic Cost of One of the World's Major Insect Pests, Plutella xylostella (Lepidoptera: Plutellidae): Just How Long is a Piece of String?, Journal of Economic Entomology, 105(4):1115-1129.
Miles M., 2002. Insect Pest Management II – Etiella, False Wireworm and Diamondback Moth. GRDC Research updates. http://www.grdc.com.au, 2002.
Micic S., 2005. Chemical Control of Insect and Allied Pests of Canola. Farmnote No. 1/2005. Department of Agriculture, South Perth, Western Australia, Australia.
Ridland P. M., Endersby N. M., 2011. Some Australian populations of diamondback moth, Plutella xylostella (L.) show reduced susceptibility to fipronil. In: Srinivasan R., Shelton A. M., Collins H. L. (eds.) Sixth international workshop on management of the diamondback moth and other crucifer insect pests. Nakhon Pathom, Thailand; 2011, 21 – 25.
Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011. Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 - 296;
Sarfraz M., Dosdall L. M., Keddie B. A., 2006. Diamondback moth-host plant interactions: implications for pest management. Crop Protection 2006; 25(7): 625 – 639.
Sarfraz M., Keddie B. A., 2005. Conserving the efficacy of insecticides against Plutella xylostella (L.) (Lepidoptera: Plutellidae). Journal of Applied Entomology 2005; 129(3): 149 – 157.
Silva - Torres C. S. A., Pontes I. V. A. F., Torres J. B., Barros R., 2010. New records of natural enemies of Plutella xylostella (L.) (Lepidoptera: Plutellidae) in Pernambuco, Brazil. Neotropical Entomology 2010; 39(5): 835 – 838.
Shelton A. M., Badenes-Perez E. 2006. Concepts and applications of trap cropping in pest management. Annual Review of Entomology 51: 285 – 308.
Schroer S., Sulistyanto D., Ehlers R. U., 2005. Control of Plutella xylostella using polymer-fomulated Steinernema carpocapsae and Bacillus thuringiensis in cabbage fields. Journal of Applied Entomology 2005; 129(4): 198 – 204.
Talekar N. S., Shelton A. M., 1993. Biology, ecology, and management of the diamondback moth. Annual Review of Entomology 1993; 38(1): 275 – 301.
Tabashnik B. E., Cushing N. L., Finson N., Johnson M. W., 1990. Field development of resistance to Bacillus thuringiensis in diamondback moth (Lepidoptera: Plutellidae). Journal of Economic Entomology 1990; 83(5): 1671 – 1676.
Vacari A. M., De Bortoli S. A., Torres J. B., 2012. Relation between predation by Podisus nigrispinus and developmental phase and density of its prey, Plutella xylostella. Entomologia Experimentalis et Applicata 2012; 145(1): 30 – 37.
Van Lenteren J., Godfray H. C. J., 2005. Europen in science in the Enlightenment and the discovery of the insect parasitoid life cycle in The Netherlands and Great Britain. Biological Control 2005; 32(1): 12 – 24.
Van Lenteren, J., 2012. The state of commercial augmentative biological control: plenty of natural enemies, but a frustrating lack of uptake. BioControl 2012; 57(1): 1 – 20.
Venkata G., Reddy P., Guerrero A., 2001. Optimum Timing of Insecticide Applications against Diamondback Moth Plutella Xylostella in Cole Crops Using Threshold Catches in Sex Pheromone Traps. Pest Management Science 57.1: 90 - 94.
Volpe H. X. L., De Bortoli A. S., Thuler R. T., Viana C. L. T. P., Goulart R. M., 2006. Avaliação de características biológicas de Trichogramma pretiosum Riley (Hymenoptera: Trichogrammatidae) criado em três hospedeiros. Arquivos do Instituto Biológico 2006; 73(3): 311 – 315.
Zalucki, M. P., Shabbir, A., Silva, R., Adamson, D., Liu, S. S., Furlong, M. J., 2012. Estimating the economic cost of one of the world's major insect pests, Plutella xylostella (Lepidoptera: Plutellidae): just how long is a piece of string?. Journal of Economic Entomology, 105(4): 1115 - 1129.
Waage J. K., Greathead D. J., 1988. Biological Control: challenges and opportunities. Philosophical Transactions of the Royal Society of London 1988; 318 (1189): 111 – 128.

otilia

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

De secole, țările europene sunt recunoscute pentru producția de vinuri, deoarece băuturile fac parte integrantă din mesele tradiționale din întreaga regiune, iar suprafața mare cultivată cu viță-de-vie dă naștere la creșterea producției de vin pe scară largă. Din acest considerent, prevenirea și combaterea agenților patogeni și asigurarea unui management eficient al rezistenței, cât și valorificarea culturii de viță-de-vie pe cât mai mulți ani reprezintă o prioritate pentru fermieri.

Conform datelor furnizate de Eurostat1 în 2020, culturile viticole acopereau o suprafață de 3,2 milioane de hectare în țările Uniunii Europene, echivalent cu 45% din suprafețele totale acoperite de vița-de-vie la nivel global. În plus, analiza platformei globale de date și de business intelligence Statista pentru același interval de timp a raportat că în România, o țară cu o istorie viticolă ce datează din antichitate, suprafața totală de teren acoperită cu viță-de-vie a fost raportată2 la 173,7 mii hectare.

De-a lungul timpului, toate regiunile actuale ale României au devenit zone de cultivare a viței-de-vie și de producere a vinului, iar anul acesta industria românească a vinului își continuă ascensiunea cu peste 50 de noi crame autorizate în ultimele zece luni, potrivit datelor Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), analizate de Wines of Romania3. În plus, producția de vin a crescut cu 15% față de anul 2022, deși provine dintr-o suprafață totală de viță-de-vie ușor redusă față de anii precedenți. Prin urmare, fermierii români sunt angajați în adoptarea unor strategii eficiente pentru a controla bolile care pot compromite sănătatea și calitatea strugurilor, precum și maximizarea productivității culturilor. 

 

Experiențele viticultorilor

 

Protejarea potențialului unei culturi de struguri necesită o muncă constantă, iar fermierii trebuie să fie foarte vigilenți în fața bolilor fungice. Condițiile meteorologice din țara noastră îi pot împiedica pe viticultori să își trateze culturile în timp util și pot lăsa plantele vulnerabile la bolile care se răspândesc rapid, ceea ce necesită un bun control asupra riscului manei la vița-de-vie pe tot parcursul sezonului.

Cu sosirea primăverii, patogenii care supraviețuiesc iernii în sol reprezintă un risc pentru culturile de viță-de-vie atunci când ciclul vegetativ își reia cursul, deoarece pot apărea boli ale plantelor. Soluții precum produsele de protecție a culturilor Zorvec™ Zelavin® Bria sau Zorvec™ Vinabel®, introduse pe piață de Corteva Agriscience, ajută fermierii să facă față presiunii ridicate din partea riscului de peronosporoză sau oidium care apar pe vița-de-vie și oferă o acțiune excelentă împotriva patogenilor.

Spre exemplu, Zorvec™ Zelavin® Bria revoluționează lupta împotriva manei viței-de-vie printr-o acțiune biologică eficientă împotriva agenților patogeni, cu activitate translaminară și sistemică. Fungicidul protejează frunzele pe măsură ce cresc și se dezvoltă, inclusiv frunzele nou formate, având efecte multiple asupra ciclului de viață al manei prin prevenție și eradicare a manei.

Pornind de la experiențele cu Zorvec™ Zelavin® Bria, Aurelia Vișinescu, proprietar și cofondator al Domeniilor Săhăteni (județul Prahova, podgoria Dealu Mare), confirmă rezultatele care demonstrează un control excepțional al peronosporozei: „Pe vițele noastre cultivate convențional în 2023, cu o suprafață de 25 de hectare, am optat pentru Zorvec™ Zelavin® Bria ca produs de protecție a culturilor împotriva peronosporozei, obținând rezultate remarcabile. A oferit o protecție excelentă, fără semne de infecție. Ca urmare, soiurile Sauvignon Blanc, Muscat, Chardonnay și Pinot Gris au demonstrat o rezistență remarcabilă împotriva patogenilor. Pentru o protecție cuprinzătoare a culturilor pe tot parcursul sezonului, recomandăm cu încredere vinificatorilor tehnologia Zelavin® din portofoliul Corteva Agriscience”.

Călin Anghelina, manager de fermă la Astra Vest din Gura Vadului, județul Prahova, a declarat: „Chiar de la lansarea produsului, în urmă cu patru-cinci ani, am avut încredere să folosesc Zorvec™ Zelavin® Bria pe o suprafață de cultură de viță-de-vie de 20 de hectare și de atunci îl folosesc constant. L-am aplicat înainte de înflorit, iar rezultatele au fost excepționale, pentru că nu am avut probleme cu mana absolut deloc și am fost foarte mulțumit de el. Recomand tuturor fermierilor să-l folosească cu încredere la cultura de viță-de-vie, pentru că este un produs foarte bun din punct de vedere preventiv și curativ. Produsele Corteva mi-au oferit rezultate excelente în protejarea sănătății culturii de viță-de-vie, motiv pentru care din acest an voi începe să utilizez după faza de înflorire și ZorvecTM Vinabel®.

Un alt viticultor, Constantin Merei, care deține o suprafață de 25 de hectare cu viță-de-vie în județul Prahova, a punctat modul în care s-a îmbunătățit controlul manei la cultura sa: „Am început să folosesc de foarte mulți ani Zorvec™ Zelavin® Bria cu rezultate foarte bune, iar din momentul în care l-am aplicat pentru prima dată am mers doar cu acest produs până la faza de înflorit și am păstrat acest produs în strategia de management al rezistenței viței-de-vie la agenți patogeni pe care am adoptat-o. Respect această strategie de ani de zile și nu am întâmpinat nicio problemă cu mana la plante, chiar și în condiții meterorologice extreme, pentru că în mai puțin de o oră de la aplicarea Zorvec™ Zelavin® Bria oferă o rezistență mai mare la spălare”.

O altă opțiune populară în rândul fermierilor este ZorvecTM Vinabel®, datorită unei combinații de substanțe active ce asigură un control al bolii de lungă durată, o productivitate ridicată și struguri mai uniformi, cu o calitate superioară. Fungicidul este absorbit rapid pe și în interiorul stratului epicuticular de ceară al plantei pentru a oferi o rezistență la spălare superioară la doar 20 de minute după aplicare, iar acest lucru ajută cultivatorii să reducă nevoia de aplicări repetate din cauza precipitațiilor, astfel încât suprafețe mai mari să fie acoperite.

Victor Poiană, fermier și director general la Crama Stenota, admnistrează 18 hectare de viță-de-vie în podgoria Dealu Mare (județul Prahova) și subliniază ca avantaj al utilizării ZorvecTM Vinabel® faptul că fermierii pot profita de ferestre de aplicare mai lungi atunci când vremea este nepotrivită și face imposibilă aplicarea tratamentelor fitosanitare din cauza condițiilor meteo. „Anul trecut am folosit pentru prima dată ZorvecTM Vinabel® pe zece hectare din cele 18 de viță-de-vie, pe soiurile de Fetească regală și Fetească neagră, fiind un adept al utilizării produselor inovatoare în agricultură. Având în vedere că atacă atât mana, cât și putregaiul cenușiu, pot spune că nu am avut probleme cu bolile, cu toate că a fost un an dificil din acest punct de vedere. Prin comparație, pe celelalte opt hectare, pe care n-am utilizat produsele inovatoare de la Corteva, am întâmpinat probleme cu apariția manei la cultură, ceea ce m-a convins ca anul acesta să continui cu ZorvecTM Vinabel® pe cele zece hectare după aceeași strategie de aplicare ca în 2023, iar pe celelalte opt hectare să încerc Zorvec™ Zelavin® Bria până la faza de înflorit și să continui cu ZorvecTM Vinabel® după înflorit. De regulă, cu alte produse aveam probleme cu mana încă din primele 12 zile, dar la aplicarea ZorvecTM Vinabel® m-am dus special să văd cum se comportă cultura după 14 zile și am fost plăcut surprins. Perioada lungă între aplicări este cel mai mare avantaj pentru un viticultor și siguranța că timp de 14 zile nu ai nicio grijă cu mana la cultura viței-de-vie.”

Odată ce au sub control apariția bolilor la cultura de viță-de-vie, fermierii pot recolta mai multe fructe de înaltă calitate, iar soluțiile inovatoare precum tehnologia Zorvec® conferă protecție viței-de-vie și beneficii pentru fermieri din punct de vedere al productivității crescute prin eliminarea riscului infecției cu mana la vița-de-vie în perioadele critice ale dezvoltării plantei.

1Vineyards in the EU - statistics - Statistics Explained (europa.eu)
2Romania: vineyard surface area 2008-2020 | Statista
3 ONVPV : Over 10% Surge In Local Vineyards 2023 (actmedia.eu)

 

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Recent, Eurostat a publicat date privind vânzările de pesticide în țările Uniunii Europene. Potrivit acestora, în 2022 a existat o scădere bruscă a cantității de pesticide vândută în Uniunea Europeană, în mare parte din cauza creșterii prețurilor.

Aproximativ 322.000 de tone de pesticide au fost vândute în 2022, în scădere cu 10% față de cantitatea vândută în anul 2021. Există o gamă largă de pesticide vândute în UE, principalele categorii fiind „fungicide și bactericide” (43% din volumele vânzărilor în 2022), „erbicide și insecticide ” (35%) și „insecticide și acaricide” (14%).

Dintre țările UE, Franța (21%), Spania (18%), Germania (15%) și Italia (14%) au înregistrat cea mai mare pondere a pesticidelor vândute în anul 2022. Aceste patru țări sunt principalii producători agricoli ai Uniunii Europene.

Între 2011 și 2022, au existat o serie de țări din UE care au înregistrat scăderi abrupte în vânzările lor de pesticide. Cele mai puternice scăderi au fost înregistrate în Italia (-37%), Portugalia (-36%) și Grecia (-33%).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

banner bkt

ATS25 300X250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Bizon Profesional Agromedia 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista