randament - REVISTA FERMIERULUI

Conform datelor recente furnizate de Observatorul European al Secetei (EDO)1, țările europene au experimentat condiții severe și prelungite de secetă de peste doi ani, afectând semnificativ agricultura din cauza temperaturilor extreme și a lipsei de precipitații. La nivel local, fermierii din România sunt, de asemenea, afectați de acești factori, confruntându-se cu provocări continue în ceea ce privește productivitatea și profitabilitatea culturilor, subliniind necesitatea unor soluții specializate pentru a-i ajuta să prospere.

Având în vedere efectele secetei asupra peisajului agricol al țării noastre, fermierii trebuie să se adapteze și să selecteze culturi care pot prospera în aceste condiții dificile, cum ar fi rapița. Rezistența rapiței la diverse condiții climatice o face o alegere ideală pentru multe regiuni agricole din țară, iar ciclul său de creștere relativ scurt permite fermierilor să utilizeze eficient terenul.

Rapița este foarte profitabilă pentru fermieri. Cu toate acestea, este esențial să se ia în considerare rezistența silicvelor de rapiță la scuturare în timpul recoltării. Alegerea hibrizilor de rapiță potriviți este o decizie importantă pentru fermierii care doresc să își maximizeze potențialul de producție și să minimizeze pierderile din cauza deschiderii silicvelor înainte sau în timpul recoltării.

Corteva Agriscience înlesnește fermierilor accesul la soluții precum hibrizii de rapiță Pioneer®, adaptați la condițiile specifice de sol și climat din regiune. Acești hibrizi sunt apreciați nu doar pentru productivitatea lor ridicată, ci și pentru calitatea superioară a culturii datorită trăsăturilor genetice avansate. Hibrizii de rapiță Pioneer® sunt concepuți pentru a rezista la scuturare, a se adapta la condițiile de secetă și a se stabili rapid în sezonul de creștere.

De pildă, hibrizii de rapiță PT314 și PT315 oferă o eficiență superioară a utilizării azotului, un conținut ridicat de ulei și o rezistență puternică la boli. În plus, hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este foarte apreciat de fermieri pentru rezistența sa excepțională la Sclerotinia.

Roland Heilman, fermier din Tărian, județul Bihor, lucrează 600 de hectare în cadrul societății sale Mady Speed Int SRL, iar 100 ha le-a avut semănate cu rapiță în toamna anului 2023. Hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector, semănat după o cultură de grâu, a avut un randament de 5.840 kg/ha. „Am început recoltarea la sfârșitul lunii iunie 2024, iar producția a fost excelentă. PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am fost norocoși cu ploaia și am plantat 100 de hectare de rapiță, în întregime cu hibrizii Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector și PT313”, a arătat Roland Heilman.

Noutatea Pioneer® este hibridul PT312 Sclerotinia Protector, care oferă, de asemenea, beneficii remarcabile, inclusiv rezistență la scuturare, productivitate ridicată, toleranță excelentă la boli, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănat târziu.

Prin angajamentul față de inovație și sustenabilitate, fermierii din România pot depăși provocările agricole actuale și viitoare, asigurând un viitor prosper și durabil pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience sprijină această misiune oferind acces la cele mai noi și mai eficiente tehnologii, disponibile în catalogul pentru rapiță din 2024. 

1 EDO European Drought Observatory (europa.eu)

 

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Semințe Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare

Agricultura regenerativă reprezintă o alternativă promițătoare care abordează cerințele alimentare globale fără a compromite capacitatea planetei de a furniza hrană în anii viitori. Practicile regenerative oferă o soluție durabilă pentru fermieri, implicând lucrul solului cu minimizarea eroziunii și a pierderilor de nutrienți, precum și adaptarea la diverse soiuri și specii de culturi în funcție de schimbările condițiilor de mediu.

Tehnologia agricolă de-a lungul istoriei s-a concentrat pe maximizarea randamentelor, și deși practicile dovedite în timp, precum aratul, îngrășămintele chimice și monocultura, se mai regăsesc în câmpurile țării, soluțiile digitale moderne influențează în mod semnificativ sistemul alimentar cu o abundență de seturi de date heterogene și non-standardizate, al căror volum crește continuu, odată cu lansarea noilor constelații de sateliți, utilizarea tot mai frecventă a dronelor în agricultură și integrarea senzorilor pe mașinile agricole.

Agricultura regenerativă introduce o nouă abordare a agriculturii concentrată pe refacerea solului, îmbunătățirea gestionării apei și crearea unui sistem alimentar mai durabil. Ea reprezintă o filozofie agricolă cuprinzătoare ce urmărește minimizarea impactului asupra mediului. Înrădăcinată în principiile agriculturii de conservare, care includ rotația culturilor, culturile de acoperire și agricultura fără arat, aceste practici contribuie la îmbunătățirea structurii și fertilității solului și la prevenirea eroziunii.

Fermierii au adoptat practici digitale pentru a-și îmbunătăți tehnica agricolă regenerativă. Prin utilizarea tehnologiilor precum senzori, drone și analiza datelor, fermierii obțin cunoștințe profunde despre starea solului și a apei de la fermele lor, ceea ce le permite să ia decizii mai informate cu privire la gestionarea terenurilor.

În plus, agricultura digitală ajută la îmbunătățirea gestionării culturilor și la optimizarea randamentelor cu suportul Corteva Agriscience, companie internațională din domeniul agriculturii care furnizează în mod constant fermierilor software și soluții digitale ce oferă informații în timp real despre câmp.

În domeniul agriculturii digitale, Corteva Agriscience a introdus anul trecut aplicația digitală Granular Link în România. Ca a doua țară europeană, după Spania, care a adoptat această soluție digitală, angajamentul companiei față de fermierii români se întărește prin furnizarea de instrumente accesibile și eficiente ce sprijină luarea deciziilor în agricultură.

Granular Link este o soluție cuprinzătoare de 360 de grade ce îmbină experiența agricolă a Cortevei cu tehnologia de vârf. Este o aplicație mobilă capabilă să gestioneze toate datele agronomice în cadrul unei soluții agricole complete. Oferă informații inteligente, recomandări pentru culturi și alerte privind nevoile acestora, monitorizarea dăunătorilor și bolilor, precum și hărți de aplicare cu rate variabile (VRA). În plus, Granular Link furnizează cele mai detaliate și precise informații datorită utilizării celor mai înalte rezoluții de pe piață pentru imagini satelitare de monitorizare a culturilor.

Granular Link ajută fermierii să obțină cunoștințe fără precedent despre fermele lor și să ia decizii mai informate cu privire la gestionarea terenurilor. Aceste date pot fi utilizate pentru a crea modele predictive ce asistă fermierii în optimizarea producției și îmbunătățirea randamentelor. În plus, aceste date pot consolida înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii și pot ajuta fermierii să se adapteze la condițiile în schimbare.

Practicile digitale au, de asemenea, un rol în îmbunătățirea sănătății solului și a gestionării apei, și din acest motiv, Corteva Agriscience este un susținător al agriculturii de precizie, care poate fi folosită pentru a monitoriza nivelul de umiditate al solului și pentru a ajusta sistemele de irigare în consecință, ceea ce duce la reducerea consumului de apă și la îmbunătățirea calității apei în regiunile cu resurse limitate de apă. În plus, practicile digitale pot optimiza rotația culturilor și selecția culturilor de acoperire, îmbunătățind în continuare structura și fertilitatea solului.

Trecerea la practicile regenerative redefinește perspectiva asupra producției alimentare. Prin adoptarea metodelor agricole regenerative, fermierii pot reduce impactul lor asupra mediului, pot îmbunătăți sănătatea solului și gestionarea apei și pot promova un sistem alimentar mai durabil.

Lumea digitală a făcut agricultura mai accesibilă, eficientă și durabilă, iar prin adoptarea practicilor digitale, fermierii pot crește randamentul culturilor la nivel calitativ și cantitativ și pot deschide calea către un viitor mai sustenabil în producția alimentară.

 

Articol de: FERDINAND TATU, EMEA Regional IT Operations and Support Lead Corteva Agriscience

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

Pe măsură ce populația lumii este în continuă creștere, producătorii de alimente caută inovații pentru a hrăni mai mulți oameni și animale pe mai puține hectare de teren și într-un mod mai sustenabil.

Potrivit raportului Sisteme Alimentare Sustenabile, un studiu susținut de compania Corteva Agriscience și realizat de Longitude, o companie a Financial Times, 56% dintre consumatorii europeni afirmă că vor cere alimente produse în mod durabil, iar 42% dintre fermieri și-au schimbat deja planificarea agricolă pentru a se alinia la așteptările consumatorilor.

Pe măsură ce fermierii încearcă să îmbunătățească nivelul de calitate și randament al culturilor, ei cred din ce în ce mai mult că inovația în materie de editare genomică are multe de oferit, iar aceste tehnici contribuie la sănătatea consumatorilor și a mediului. Raportul relevă că 63% dintre fermierii europeni intenționează să utilizeze noi tehnologii de editare genomică a plantelor în următorii cinci ani, îmbunătățirea valorii nutriționale a culturilor și eliminarea alergenilor fiind prioritățile cel mai frecvent citate. În rândul consumatorilor, mai mult de jumătate (53%) declară că există posibilitatea să accepte aceste tehnici, dacă astfel vor putea cumpăra alimente produse în mod sustenabil. Îmbunătățirile în materie de sănătate și sustenabilitate sunt considerate în general ca fiind mai importante în climatul social actual. Pe lângă cei 24% dintre agricultori care consideră că valoarea nutritivă sporită a culturilor este cel mai mare beneficiu al noilor tehnici de editare genomică la plante, 17% sunt entuziasmați de potențialul de reducere a risipei alimentare, iar 15% citează nevoia redusă de combatere a dăunătorilor.

Noile tehnici, cum ar fi editarea genomică a plantelor prin metode precum CRISPR, le pot permite fermierilor să gestioneze mai bine bolile culturilor, rezistența acestora la condiții meteorologice extreme și la presiunea dăunătorilor, precum și să îmbunătățească conținutul de nutrienți al acestora. Editarea genomului cu ajutorul CRISPR este un instrument care permite dezvoltarea de produse îmbunătățite și aduce un plus de valoare pentru producători și consumatori, deoarece include secvența genetică a plantei sau a culturii vizate, făcând posibilă furnizarea de plante nutritive care ar putea apărea în natură sau ar putea fi dezvoltate prin ameliorare convențională, dar mai rapid și mai eficient. Cu ajutorul CRISPR, oamenii de știință oferă plantei noi trăsături benefice, cum ar fi: o nutriție îmbunătățită, rezistență superioară la boli, toleranță la secetă și randamente productive mai ridicate.

În SUA, unde se află sediul central al Corteva Agriscience, compania este lider în domeniul CRISPR pentru dezvoltarea agriculturii, în special pentru culturi cum ar fi porumbul, soia și rapița. Angajamentul companiei este de a încuraja utilizarea pe scară largă a tehnologiei în agricultură, abordând preocupările care îi interesează cel mai mult pe consumatori: sănătatea nutrițională, schimbările climatice, reducerea risipei de alimente și necesitatea unor tehnici de producție mai naturale. CRISPR îi ajută pe oamenii de știință de la Corteva să dezvolte soluții inovatoare, sustenabile cu o rapiditate și precizie mult mai mari decât în cazul ameliorării convenționale a plantelor și reprezintă un instrument care influențează pozitiv nivelul nutrițional al culturilor pentru oameni și mediu.

Adaptarea la tehnologiile inovatoare necesită modernizarea abordărilor existente în materie de evaluare a riscurilor și de reglementare. În conformitate cu cerințele Departamentului Agriculturii din SUA (USDA), cercetătorii nu vor trebui să ceară aprobarea agenției dacă produc o trăsătură într-o cultură care există deja în mod natural într-o plantă compatibilă cu reproducerea. O plantă modificată nu va fi reglementată și nici nu va necesita etichetare în cazul în care conține „modificări" minore - o schimbare a unei perechi de baze de aminoacizi sau o eliminare a unei părți de ADN - care ar crea o trăsătură ce ar fi putut fi produsă prin ameliorarea convențională. Cu alte cuvinte, în SUA, plantele produse prin utilizarea unor noi tehnici de ameliorare sunt acum reglementate pe baza produsului final, nu a mijloacelor de creare.

Fermierii europeni sunt, de asemenea, dispuși sa asimileze rapid noile tehnologii agricole care ar putea produce alimente mai bogate din punct de vedere nutritiv și să se adapteze la o gamă largă de practici sustenabile. Este foarte important să continuăm să lucrăm împreună cu factorii de decizie politică și cu alte părți interesate pentru a crea un cadru pragmatic, bazat pe știință, pentru noile tehnici genomice, în care inovația să poată prospera, iar fermierii să aibă acces la produsele de care au nevoie pentru a crește seminificativ productivitatea și calitatea produselor oferite consumatorilor.

 

Articol de: JEAN IONESCU, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

O echipă de specialiști ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), coordonată de secretarul de stat Costin Telehuz, a elaborat un Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice. „Seceta este un fenomen care persistă și nu poate fi stâpânit doar cu apă, ci și cu tehnologii care implică lucrări corespunzătoare ale solului, precum și cultivarea unor soiuri rezistente la secetă”, afirmă ministrul Petre Daea. La rândul lui, Costin Telehuz spune că ghidul de bune practici agricole vine în ajutorul fermierilor arătându-le cum pot avea un comportament conservativ și cum să utilizeze rațional apa din sol.

Elaborarea ghidului a venit ca răspuns la provocările cu care se confruntă fermierii în contextul intensificării frecvenței fenomenului de secetă severă care afectează tot mai mult sectorul agricol românesc. Seceta este un fenomen extrem cu efecte multiple, pe diverse planuri, cum ar fi producția agricolă și, implicit, securitatea alimentară, cea energetică, dar și transporturile fluviale ca urmare a modificărilor hidrologice semnificative, cu impact direct asupra distribuției resurselor de apă subterane și de suprafață.

Schimbările climatice sunt o realitate, nu o ficțiune și de aceea trebuie să folosim toate mijloacele de care dispunem în așa fel încât nivelul producțiilor și valorificarea superioară a acestora să influențeze pozitiv sectorul economic al țării. Trebuie să fim cumpătați cu resursele pe care le avem pentru a putea depăși cu bine greutățile momentului”, a declarat Petre Daea.

MADR și ASAS caută soluții de prevenire și atenuare a efectelor negative ale secetei, demers care începe cu acest „Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice”, în care se regăsesc recomandări pentru îmbunătățirea practicilor agronomice în condiții de secetă.

Toate ideile care au stat la baza acestui document fac trimitere la evoluția agriculturii românești, în direcția flexibilizării tehnicilor agricole, așa cum impun noile constrângeri de mediu și climă. Acestea sunt explicate în detaliu în cea mai recentă și completă lucrare a prof. univ. dr. ing. Mihai Berca - „Agrotehnică. Transformarea modernă a agriculturii“.

 

Agricultură regenerativă, recomandarea specialiștilor

 

Actuala secetă s-a instalat din toamna anului 2021 și s-a accentuat din cauza unei ierni calde, fără precipitații. „Pânza freatică a înregistrat o coborâre semnificativă în profunzimea solului, nemaiavând capacitatea de a asigura franja capilară din zona de aprovizionare a sistemului radicular al plantelor de cultură, cu efecte negative directe asupra culturilor semănate în toamnă și considerabile asupra celor semănate în primăvara 2022. În contextul existenței unor particularități îngrijorătoare la nivelul solului și în atmosferă, constatăm o microzonare a climei (în special a regimului pluviometric), dar și un contrast evident între efectele agrotehnicii adoptate de fermieri (tehnici neadaptate la situație). Seceta atipică (secetă pedologică + secetă și arșită atmosferică), instalată în 2022, impune îmbunătățirea practicilor agricole ținând cont de o serie de principii, cele mai importante fiind conservarea apei în sol și adaptarea rotației culturilor de toamnă (cereale și rapiță) la specificul situației din zona de cultură, precum și alegerea soiurilor cu toleranță și/sau rezistență la secetă”, se precizează în ghid.

Specialiștii recomandă eliminarea pe cât posibil a lucrării de arat, cât și a lucrărilor solului care duc la pierderea apei, efectuând arătură sau scarificat numai în cazuri speciale (prezența unor populații ridicate de dăunători care iernează în straturile superficiale sau a agenților patogeni deosebit de păgubitori). Responsabilitatea deciziilor îi aparține în totalitate fermierului. În toate cazurile, fermierul este cel care cunoaște cel mai bine condițiile specifice locației culturii și poate evalua consecințele deciziilor sale.

În ceea ce privește conservarea apei în sol, specialiștii recomandă fermierilor să ia în calcul tehnici de înființare a culturilor de tip conservativ (agricultură regenerativă), cum ar fi: lucrările minime ale solului („minimum-till”); lucrarea solului în benzi („strip-till”); semănatul direct („no-till”). Oricare din aceste tehnici poate fi aplicată în urma unei lucrări superficiale de dezmiriștire efectuată cât mai repede după recoltatul plantei premergătoare sau, dacă este posibil, concomitent cu recoltarea culturii premergătoare.

 

Rotația

 

Pentru toate culturile de toamnă, în condiții de secetă accentuată, asolamentul și rotația culturii devin elemente secundare la înființarea culturilor. „Din cauza secetei pedologice prelungite, în unele zone rotația nu va mai putea fi respectată din cauza imposibilității pregătirii terenului pentru semănat. În aceste condiții este de preferat ca semănatul grâului să aibă loc după culturile de mazăre, cartofi timpurii, borceaguri, rapiță și orz/orzoaică, dezmiriștite, limitând-se pe cât posibil semănatul în monocultură. Culturile de primăvară (ex: porumb, floarea-soarelui, soia) pot fi luate în calcul ca premergătoare în cazul în care regimul pluviometric revine la normal, ținând cont de ajustările necesare în combaterea bolilor (porumb) și nutriție (floarea-soarelui). În cazul rapiței, recomandăm evitarea cultivării după crucifere (muștarul), floarea-soarelui, soia, fasole și năut, din cauza atacului de putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum) sau a dăunătorilor comuni. Se va evita cu desăvârșire monocultura”, se arată în Ghidul de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice.

Condiții minimale de cultivare:

  • În cazuri extreme, grâul se poate amplasa după grâu (1 an) cu măsuri speciale de protecție împotriva agenților patogeni și dăunătorilor specifici;

  • Orzul se poate semăna după grâu.

 

Dezmiriștitul

 

Se recomandă efectuarea unei lucrări superficiale (la maximum 5 cm adâncime) imediat după sau concomitent cu recoltarea culturii premergătoare. În acest fel se asigură:

  • Ruperea capilarității superficiale a solului pentru conservarea apei în sol și limitarea fenomenului de evaporare a apei din sol;

  • Încorporarea parțială a resturilor vegetale din miriște pentru protejarea solului (cu scopul de a evita încălzirea excesivă a solului);

  • Germinarea semințelor de buruieni și a samulastrei.

Toate aceste efecte creează premizele unui pat germinativ de calitate care să ofere condiții favorabile semințelor, răsărirea uniformă a plantelor și o dezvoltare normală în primele faze de vegetație.

 

Sămânța

 

Se recomandă utilizarea de sămânță certificată cu indici de germinație superiori, tratată corespunzător pentru spectrul de boli și populațiile de dăunători specifici.

Se vor utiliza soiuri (sau hibrizi) cu capacitate mai ridicată de înfrățire, eventual soiuri cu capacitate de înfrățire în primăvară.

 

Semănatul

 

Lucrarea se va efectua în funcție de tipul de semănătoare utilizată:

  • În cazul semănătorilor prevăzute cu sisteme de pregătire a terenului, amplasate în fața organelor de semănat, se va intra direct la semănat;

  • În cazul semănătorilor convenționale, se va semăna concomitent cu încă o pregătire superficială a terenului realizată cu orice agregat capabil să mobilizeze solul până la (cel mult) adâncimea de semănat, în caz de necesitate, numai dacă solul a făcut crustă sau este îmburuienat. În caz de secetă persistentă, se vor evita pe cât posibil lucrări ale solului suplimentare pentru a nu se pierde apa din zona de germinare a seminței;

  • În cazul semănătorilor capabile să semene direct (no-till), se va semăna fără a se mobiliza solul.

Adâncimea de semănat va fi decisă de fermieri, în funcție de umiditatea din sol. „În cazul în care aceasta nu există, se va semăna superficial, pentru ca ulterior să poată beneficia de eventualele precipitații și să elimine riscul formării crustei, în caz de ploi abundente”, menționează ghidul.

Epoca de semănat este o verigă tehnologică cu flexibilitate mare, la determinarea momentului ținându-se cont de umiditatea solului, de evoluția populațiilor de dăunători ca vectori de transmitere a bolilor și în special a virozelor, de calitatea patului germinativ, de evoluția climatică prognozată și de soiul cultivat. Recomandarea privind epoca de semănat este:

  • Cultura de rapiță: sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie;

  • Cultura de grâu: finalul lui septembrie până la finalul lunii octombrie;

  • Cultura de orz: prima decadă a lunii octombrie.

În cazul înființării covoarelor vegetale, acestea se recomandă a fi semănate doar în condiții de umiditate optimă și cu specii adaptate sezonului rece.

Referitor la densitate, specialiștii recomandă adaptarea densităților în functie de genetica utilizată, momentul semănatului, fertilitatea naturală a solului și ținta de producție. „Menționăm că mărirea densității de semănat, odată cu avansarea în interiorul epocii optime, nu este întotdeauna o măsură eficace, dar trebuie luată în considerare în situațiile extreme, când se depășește epoca de semănat.”

 

Aplicarea îngrășămintelor

 

Se recomandă aplicarea localizată a îngrășămintelor complexe, în cazul în care echipamentul de semănat permite, sau înainte de lucrarea de dezmiriștit, astfel încât încorporarea lor să nu presupună o lucrare suplimentară a solului. Din formulă este recomandat să nu lipsească potasiul (K). De asemenea, trebuie luată în considerare și formularea îngrășămintelor complexe, iar în cazul semănatului târziu este preferabilă o formulă de îngrășământ cu conținut mai ridicat de azot (N).

 

Controlul buruienilor

 

În cazul în care la data semănatului există un grad de îmburuienare care solicită intervenție, se va executa o erbicidare totală înaintea semănatului sau imediat după semănat. Gradul de îmburuienare trebuie ținut permanent sub observație, având efecte negative asupra aprovizionării cu apă a solului, între altele.

 

Alte recomandări incluse în Ghidul de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice

 

  1. Este de luat în calcul semănatul la ecartamente mai mari, prin suspendarea alternativă a unui brăzdar, ajustând densitatea/norma de sămânță pentru brăzdarele rămase. Această măsură poate ajuta la prevenirea înfundării echipamentului de semănat, la scăderea presiunii de boli pe parcursul perioadei de vegetație, precum și prevenirea căderii plantelor;

  2. Se recomandă evitarea lucrării de tăvălugire după semănat ca lucrare distinctă, chiar și în cazul în care semănătoarea nu este dotată cu astfel de echipamente. Tăvălugitul culturii în această situație poate fi cauza formării crustei în cazul unor ulterioare precipitații;

  3. Supravegherea răsăritului plantelor pentru combaterea dăunătorilor deoarece atacurile pot fi virulente în condiții de răsărire eșalonată;

  4. Evitarea pășunatului culturii;

  5. Pentru pregătirea terenului în vederea însămânțării din primavară se vor executa, de asemenea, lucrări superficiale, în cazul în care seceta persistă (disc, gruber, cizel);

  6. Orice tehnică nouă poate fi adaptată la dotarea existentă în fermă.

Recomandarea specialiștilor este testarea pe suprafețe restrânse a diverselor variante tehnologice pentru verificarea eficacității în condițiile specifice fiecărei ferme.

Pentru exemple practice de tehnologii alternative aplicate cu succes la culturile de toamnă în anul agricol 2021-2022, accesați Ghidul: https://www.madr.ro/ghid-de-bune-practici-agricole.html.

ghid bune practici agricole

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

În condițiile viitoarelor strategii ale Uniunii Europene - Pactul Verde European, De la fermă la consumator - agricultura din România va fi supusă multor provocări. Companiile producătoare de sămânță, de produse pentru protecția plantelor, de îngrășăminte cercetează și creează produse care să fie în concordanță cu prevederile legislative viitoare. De pildă, Corteva Agriscience va lansa produse care vor ajuta planta să fixeze azotul din atmosferă. Despre provocări, despre noutăți tehnice și tehnologice am vorbit cu Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Maria Cîrjă este un expert în domeniul agricol cu peste 20 de ani experiență în domeniu, un doctorat în Protectia Plantelor și o activitate îndelungată în domeniul tehnic și marketing.  

IMG 5746

Reporter: Suntem la început de an, unul în care sperăm să scăpăm de pandemia care ne-a afectat pe toți, într-un fel sau altul...

Maria Cîrjă: În opinia mea, pandemia nu prea a afectat agricultura. Noi ne-am desfăşurat activitatea ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic din acest punct de vedere al sănătăţii publice. Toţi avem nevoie de hrană, iar fermierii îşi desfăşoară activitatea în aer liber, ceea ce de data aceasta i-a ajutat, chiar dacă uneori agricultura, desfăşurându-se în aer liber, suferă foarte mult din cauza condiţiilor meteorologice. Şi noi ştim foarte bine că ce nu ne ajută, cel puţin în ultimii ani agricoli din România, este seceta.

Reporter: Aşa este. Schimbările climatice despre care tot vorbim. Iată, doar zilele trecute au fost 15°C, după aceea, la interval de 24-48 ore s-a ajuns cu temperatura la minus 2°C şi minus 5°C, lucru care afectează plantele, având în vedere diferenţa aceasta mare de temperatură.

Maria Cîrjă: Cu siguranţă culturile de toamnă sunt afectate de aceste oscilaţii de temperatură, planta reacţionează la temperaturile mai ridicate crezând că gata, s-a sfârşit perioada de repaus şi începe vegetaţia, după care ne putem aştepta la un îngheţ şi atunci putem spune că se pot compromite. Dar nu doar culturile de câmp, cerealele şi rapiţa sunt afectate de aceste oscilaţii de temperatură, ci mai mult decât ele sunt culturile perene, cum ar fi livezile, viile, unde astfel de oscilaţii – deja se primesc avertizări – au început să dăuneze. Deci plantele încep să înmugurească şi…

 

Verben, „Noul Star” pentru T1

 

Reporter: Şi nu e bine pentru producţia acestui an. Într-adevăr, anul a început cu provocări, pe de o parte temperaturile, pe de alta lipsa apei. Producătorii de produse pentru sănătatea plantelor, eu aşa le numesc având în vedere că produsele de protecţie a plantelor sunt medicamentele care asigură sănătatea plantei, deci producătorii vin mereu în întâmpinarea agricultorilor. Care sunt noutăţile anului 2022 din partea companiei Corteva Agriscience?

Maria Cîrjă: În ceea ce priveşte produsele pentru sănătatea plantelor, pentru protecţia culturilor cum le mai spunem noi, România este una dintre ţările – conform ultimelor informaţii – care consumă cea mai mică cantitate de produse de protecţie a plantelor, ceea ce înseamnă că, dacă ne gândim la efectul lor asupra mediului înconjurător, putem spune că în cazul României nu poate fi vorba despre o poluare, în aceste condiţii. Dar asta nu înseamnă că plantele de cultură sau culturile de cereale, culturile perene nu au nevoie să le menţinem sănătatea, să combatem bolile în primul rând, să combatem dăunătorii care devin din ce în ce mai agresivi, din exact motivele expuse se interzic foarte multe insecticide şi fermierii nu mai au soluţii ca să combată dăunătorii; buruienile din diferite culturi la fel fac probleme foarte mari sau dăunează producţiilor estimate, şi atunci este nevoie de produse pentru sănătatea lor. Corteva vine în fiecare an, sau ne-am dori în acest domeniu să venim în fiecare an cu produse noi. Este foarte greu să dezvolţi o moleculă, s-o descoperi, s-o dezvolţi şi să o înregistrezi în Europa. Înregistrarea unei molecule noi în Europa poate să dureze şi 7-8 ani, după care poţi s-o pui la dispoziţie în ţările Uniunii Europene. În acest an lansăm pentru cultura de cereale un fungicid pentru combaterea bolilor de colet şi foliare, performant, îi spunem noi „Noul Star” pentru tratamentul numărul 1, mai exact este vorba de Verben. Fungicidul Verben conţine două substanţe active care fac un parteneriat foarte bun, mai ales pentru combaterea bolilor la primul tratament, boli ca făinarea, care este una dintre cele mai agresive boli la grâu şi în general la toate cerealele, şi care, dacă nu este combătută, poate să reducă producţiile semnificativ. Bineînţeles că Verben, pe lângă făinare, combate septorioze, combate sfâşierea frunzelor, ruginii, poate fi aplicat şi ca al treilea tratament şi pentru bolile spicului, în special Fusarium. Deci, din acest an avem în portofoliu un nou fungicid pentru cereale, care este deja pe piaţă şi fermierii au început să-l achiziţioneze.

Reporter: Ați spus că se aplică în T1...

Maria Cîrjă: Exact, imediat ce temperatura permite, mai precis când în aer avem între 7 și 10°C, atunci ştim foarte bine că se dezvoltă făinarea, fermierii ştiu acest lucru, fac primul tratament care este cel mai important pentru protejarea grâului, vorbesc mai mult despre grâu pentru că el ocupă cea mai mare suprafaţă. Se poate amesteca cu orice produs de protecţia plantelor, aici nu vorbim doar de fungicide, dacă e nevoie, el merge de sine stătător, dar se poate amesteca cu erbicide, cu stimulatori de creştere, cu insecticide.

Reporter: Pentru perioada imediat următoare, pentru primăvară, aveţi şi produsele tradiţionale. Aveți vreun pachet special pentru fermieri?

Maria Cîrjă: Pachetele pe care noi le-am lansat acum doi ani, deci e al treilea sezon, când deja fermierii s-au obişnuit cu seminţe şi produse de protecţie a plantelor, cei mai importanţi hibrizi de porumb din gama AquaMax se vând împreună cu cele mai performante erbicide postemergente, este vorba de Principal Plus, de Arigo, Mustang, care se vând cu hibrizii de porumb. De asemenea, hibrizii de floarea-soarelui se vând împreună cu erbicidul Express, pentru a evita utilizarea altor erbicide pe bază de tribenuron-metil care nu sunt înregistrate pentru hibrizii de floarea-soarelui cu această genă Express, şi care pot să dăuneze, pot să dea fenomene de fitotoxicitate, iar floarea-soarelui să producă mai puţin decât este potenţialul genetic al hibridului.

interviu 224 jean ionescu 2

 

Instinct, stabilizator de azot care se utilizează în culturile de cereale, rapiță și porumb, pentru o productivitate mai mare și pierderi mai mici de azot

 

Reporter: Corteva are în țara noastră o experienţă de zeci de ani...

Maria Cîrjă: Începuturile cercetării în România au avut la bază hibrizi Pioneer. Henry Wallace a fost primul cercetător care a creat primii hibrizi de porumb în lume. Corteva are în România cea mai mare staţiune de cercetare la Afumaţi. Foarte mulţi dintre hibrzii care se comercializează în România sunt creaţi în România de către amelioratorii noştri şi sunt aclimatizaţi, adaptaţi pentru microzonele de cultură din ţara noastră. Deci sunt testaţi până la nivel de sub-regiune, bineînţeles fiecare maturitate pe zona ei. După care intră la comercializare, iar sămânţa pe care noi o punem la dispoziţie, 95% din sămânţa de porumb care se vinde în România este produsă în România de către fermieri români. Deci ferme producătoare de sămânţă, pe care toată lumea le cunoaşte, din sud-estul României până la Neamţ produc sămânţă pentru Pioneer. Şi pot să spun că produc sămânţă de cea mai bună calitate.

Reporter: Am discutat câte ceva despre reducerea utilizării produselor de protecţie a plantelor. Tot strategiile viitoare ale UE prevăd reducerea cu 50% a utilizării îngrăşămintelor...

Maria Cîrjă: Nu este o bucurie pentru fermieri să li se impună o anumită cantitate de azot. Știm cu toţii că azotul este cea mai importantă hrană pentru plante, şi atunci chiar dacă uneori din punct de vedere financiar nu puteam să cumpărăm sau să aplicăm cantitatea de azot de care are nevoie cultura respectivă şi o înjumătăţeam, acum suntem nevoiţi să o reducem mai mult de jumătate, din cauza acestei noi legislaţii europene. Prin urmare, limitarea cantităţii de azot la 170 kg de substanţă activă pe hectar ne-a făcut pe noi, dar şi pe fermieri, să ne gândim la alte soluţii care ne-ar ajuta să suplinească această lipsă de azot sau să o menţinem pe cea pe care o aplicăm la dispoziţia plantelor cât mai mult timp. Pentru că azotul se levigă foarte uşor, de fapt acesta a fost şi motivul pentru care se limitează cantitatea aplicată pentru a reduce cantităţile de nitriţi şi nitraţi din pânza freatică. Şi atunci ce putem face ca azotul aplicat să nu fie spălat şi să-l menţinem la nivelul rădăcinilor? Şi aici Corteva vine cu un produs extraordinar de inovator, care se numeşte Instinct și care se aplică odată cu semănatul sau înainte de semănat, la suprafaţa solului, dacă ne permite umiditatea din sol îl lăsăm neîncorporat, dar dacă nu, ar fi ideal să-i facem o încorporare superficială, care nu face altceva decât să blocheze o bacterie care intervine în descompunerea azotului în nitriţi şi nitraţi, blochează această bacterie, iar azotul rămâne sub forma lui iniţială la nivelul rădăcinilor o perioadă foarte mare, aproape toată perioada de vegetaţie. Dar ce ne interesează pe noi, de exemplu la porumb, ca plantele în momentul înfloritului, când consumă cea mai mare cantitate de azot, să o găsească în sol. Cu acest produs, azotul rămâne nedescompus la nivelul rădăcinilor.

Tot pentru managementul azotului cred eu că anul viitor, dacă nu cel mai târziu în 2024, vom pune pe piaţa din România două produse, aplicate foliar, care vor ajuta planta de cultură să fixeze azotul din atmosferă. Deci sunt deja ţări care folosesc aceste produse şi rezultatele sunt extraordinare. Imaginaţi-vă, să poţi să-ţi iei o anumită cantitate de azot din atmosferă. Deci nu-l aplici, nu dai bani pe el.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor se prelungește până la data de 31 decembrie 2022.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Cererile inițiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicită ajutorul de stat. „Se urmărește acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menținerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al şeptelului”, precizează MADR.

Suma care va fi alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, pentru plata ajutoarelor de stat în anul 2022, se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, după adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie
Marți, 14 Aprilie 2020 13:55

Patul germinativ, temelia culturii

Un pat germinativ optim oferă o apariție uniformă și un potențial mai bun de randament. Cei mai mulți fermieri înțeleg importanța menținerii unei semințe sănătoase. Dar ce este podeaua cu sămânță și cum puteți să optimizați calitatea agronomică a lucrărilor dumneavoastră pentru a atinge potențialul maxim de randament?

Marii agronomi apreciau că, pentru a asigura condiții corespunzătoare pentru germinarea semințelor, este necesar „pat tare și plapumă moale“. Dacă sămânța este casa pe care ai construit-o pentru a favoriza dezvoltarea timpurie a culturii, gândește-te la patul germinativ ca la temelia acesteia.

Podeaua sau patul germinativ este stratul îngust dintre solul lucrat și cel neprelucrat și marchează adâncimea în care este așezată sămânța. Găsirea podelei dumneavoastră de sămânță sau a patului germinativ este primul pas către optimizarea eficientă. Puteți efectua o trecere cu cultivatorul pentru a „mătura” stratul superior al solului, decopertând astfel podeaua seminței. Verificați dacă există o suprafață uniformă în adâncime între partea din față și cea din spate a cultivatorului.

Crearea unui strat de compactare necesită o trecere cu utilaje foarte grele. Atunci când sunt corect reglate și exploatate în condiții adecvate, respectiv sol nu prea moale, utilajele nu vor exercita suficientă presiune pentru a crea un strat de compactare. Evitați să lucrați în câmpuri prea umede pentru a avea un răsad de înaltă calitate, cu „podea” pentru semințe netedă și optimă.

Pe de altă parte, pregătirea necorespunzătoare a patului germinativ, prin lucrări adânci, cu denivelări și mari pierderi de apă, face ca sămânța să fie încorporată la adâncimi diferite, cu germinarea și răsărirea eșalonate, goluri în cultură, nerealizarea densității și plante debilitate, ușor concurate de buruieni și atacate de agenți fitopatogeni.

Pe lângă dezvoltarea coerentă și adecvată a rădăcinilor, o podea cu semințe, plată și fermă, asigură creșterea corectă a rădăcinilor, evitând astfel orice fel de întârzieri în dezvoltarea plantelor. O ieșire rapidă și uniformă dintr-o podea optimă a patului germinativ duce la rând după rând de plante fotocopiate în aceeași etapă de creștere.

BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola
Marți, 17 Septembrie 2019 19:41

Seceta „mătură” producția de cartofi

Potrivit informațiilor puse la dispoziția presei de conducerea Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Braşov, producţia de cartof a cărei recoltare s-a realizat, până în prezent, pe 40% din suprafaţa cultivată, va fi, în această toamnă, sub cea obţinută anul trecut, situaţii asemănătoare urmând să se înregistreze şi la porumb şi sfecla de zahăr din cauza secetei.

Mai exact, la cartof, producţia medie este de aproximativ 23 000 kg/ha, situându-se sub cea din 2018

Lipsa apei influenţează și lucrările de toamnă şi are efect negativ asupra culturilor semănate în perioada anterioară.

În această toamnă, agricultura se confruntă cu lipsa acută de precipitaţii, deficitul de apă din sol situându-se la aproximativ 150 l/mp.

În prezent, în Brașov au fost terminate lucrările la rapiţa de toamnă - 3 450 de ha, şi la orzul de toamnă - 580 de ha. A început semănatul la grâu, din cele       17 100 de ha programate fiind semănate circa 500 de ha, dar lucrările sunt în grafic.

Din cauza secetei, spun specialiștii DAJ Brașov, este foarte mult îngreunată pregătirea patului germinativ pentru culturile de toamnă, aratul, discuitul. De asemenea, se constată o răsărire slabă şi neuniformă la culturile semănate în perioada anterioară, respectiv la rapiţă şi orz.

Publicat în Horticultura

Anul trecut, țara noastră a obținut o producție de floarea-soarelui de 3,062 de milioane tone, mai mare decât cea din 2017 cu 149.947 tone, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS).

Ponderea cea mai mare în totalul obținut a fost contabilizată de județul Constanţa (9,7%), apoi de Brăila (8,2%), respectiv de Teleorman (7,5%).

Specialiștii INS au mai precizat că randamentul mediu la hectar s-a majorat în 2018 cu 124 kg/ha, până la un total de 3.041 kg/ha.

Concret, în anul agricol anterior, fermierii constănțeni au obținut 296.518 tone de floarea-soarelui (un plus de 37.908 tone); la un randament mediu la hectar de 3.715 kg, agricultori brăilenii au contabilizat 252.635 tone (în scădere de la an la an cu 24.359 tone) și o productivitate medie de 2.953 kg/ha, iar cei din Teleorman 228.300 tone (plus 53.841) la un randament mediu de 3.591 kg/ha.

Judeţele care au obţinut producţii medii mai mari la floarea-soarelui au fost Vaslui (+28,8%), Călăraşi (+23,2%), Constanţa (+22,2%), Mehedinţi (+21,6%) şi Teleorman (+18,1%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate în Ilfov (-28,8%), Dâmboviţa (-28,9%), Bistriţa-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) şi Prahova (-32,8%).

Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui a crescut, anul trecut, în România, cu 0,9%, iar producţia cu 5,1%.

Potrivit datelor INS, 90,8% din suprafaţa totală cultivată cu floarea-soarelui, în Uniunea Europeană, a fost înregistrată în 2018 în cinci state membre, respectiv România, Bulgaria, Spania, Ungaria şi Franţa.

Anul trecut, România s-a situat pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui (circa o pătrime din suprafaţa totală cultivată cu floarea soarelui).

Totodată, aceste cinci ţări au realizat, în 2019, 90,5% din producţia totală de floarea soarelui din UE.

România a ocupat primul loc în ierarhia statelor membre, urmată de Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

Publicat în Cultura mare

Fermierii români ar putea ajunge, „într-o zi”, să producă porumb la un nivel similar cu omologii lor francezi, însă în prezent nu este cazul ca autoritățile de la București să se laude că România a ajuns pe primul loc la productivitate în blocul comunitar, în condițiile în care țara noastră seamănă porumb pe 2,6 milioane de hectare, iar Hexagonul însămânțează sub un milion ha, susține preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT), Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai mari producători agricoli din judeţul Ialomiţa.

„Nu este normal să ne lăudăm că am ajuns primii în UE, când România cultivă 2,6 milioane de hectare cu porumb, în comparaţie cu Franţa, care cultivă sub un milion de hectare cu porumb. Haideţi să ne lăudăm când e cazul să ne lăudăm, nu aşa, comparând mere cu pere. România are potenţialul necesar să producă porumb la nivelul Franţei şi cred că într-o zi se va întâmpla lucrul acesta, pe aceeaşi suprafaţă să producem 10 tone la hectar ca în Franţa. Eu cred că în următorii zece ani”, a afirmat Sitaru, citat de presa centrală, cu ocazia RALF 2018, care a avut loc joi, 8 noiembrie 2018, la București.

Conform precizărilor producătorului de porumb, în prezent, în ceea ce privește statisticile, la calculul randamentelor, impactul negativ semnificativ este generat de fermierii mici.

„Micii producători nu folosesc seminţe certificate, nu folosesc tehnologii adaptate la condiţiile de acum şi nu sunt luaţi în seamă prea mult în vederea stabilirii statisticilor. Dar, prin politici agricole, se pot face multe. Politica poate să facă şi cooperative, acolo unde sunt necesare. Nu trebuie să ne înregimentăm toţi în cooperative, fermierii decid singuri ce formă de asociere e mai bună pentru ei. O cooperativă înseamnă o birocraţie mai mare, iar într-o asociaţie poţi face multe lucruri, dar cu o birocraţie mai puţină”, afirmă Sitaru.

Comentând afirmațiile autorităților de resort în ceea ce priveşte producţia de cereale din anul 2018, una care ar urma să fie record, fermierul ialomițean a precizat că, cităm: „Optimismul acesta de la minister este unul deşănţat cu recorduri peste recorduri şi irigaţii peste irigaţii pe care eu nu le-am văzut pe nicăieri”.

„Într-adevăr, fermele organizate din România obţin producţii europene. La porumb, la membrii asociaţiei noastre, producţia nu este sub 10 tone/ha. Problema este, repet, la micii producători. Eu am făcut un studiu anul trecut în asociaţie şi am întrebat fermierii ce producţii au obţinut. Am constatat că producţia la toate cerealele a fost peste media europeană, la porumb peste 10 tone şi ceva la hectar şi peste 7 tone şi ceva la grâu. Media europeană nu este de 10 tone la porumb, doar Franţa face atât, este undeva între 7 şi 8 tone/ha, dar, sigur, noi suntem într-o zonă favorabilă, cu pământuri foarte bune. Probabil că în alte zone din ţară este mai rău, dar să te lauzi cu o producţie de 15 milioane de tone de porumb este puţin forţat. Se poate însă face în România, pentru că a progresat foarte mult cercetarea din genetică, sunt soiuri foarte bune, tehnologia este alta, sunt tehnologii de păstrare a produselor, sunt depozite de păstrare a recoltei, dar mai e loc, pentru că producţia va creşte în continuare şi degeaba facem producţie bună dacă o vindem prost”, a explicat preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice.

Potrivit datelor vehiculate de acesta, preţul porumbului variază între 630 şi 640 de lei/tonă. Sitaru a spus că acesta este „un pic mai bun ca anul trecut, dar mult mai prost la noi, în România, decât pe bursă”.

APPR: Și totuși UE importă porumb

În ciuda veștilor bune legate de previziunile privind producția de porumb din acest an, conform datelor CEPM și APPR, după ce în sezonul 2017 - 2018 Uniunea Europeană (UE) a ajuns cel mai important importator mondial de porumb, blocul comunitar se află în proces de consolidare a acestei poziții, iar importurile au crescut deja cu 14% la începutul lui noiembrie, față de perioada corespunzătoare a anului trecut.

„Brazilia, cu o cotă de piață de 41%, este în prezent principalul său furnizor. Importurile în creștere, provenind din țări ale căror standarde și condiții de producție nu sunt la fel de stringente ca cele impuse producătorilor europeni, ajung să exercite presiune asupra prețurilor europene ale porumbului!”, afirmă oficialii CEPM și APPR.

Arnaud Perrein, vicepreședinte al CEPM și președintele APPR, a afirmat că, deși România încheie un an agricol favorabil, situația fermierilor rămâne fragilă pe termen mediu, dată fiind meteo-dependența culturii de porumb.

„În afara secetei care afectează ciclic România, trebuie menționat că peste 30% din sămânța de porumb utilizată este necertificată, ceea ce rămâne una dintre vulnerabilitățile țării noastre pentru această cultură, iar performanța națională este afectată de fărâmițarea terenurilor agricole”, a precizat fermierul francez, cu afaceri în România.

Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista