Având în vedere că pe 15 septembrie 2023 a încetat interdicția privind importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță din Ucraina, luni – 18 septembrie 2023, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au avut loc discuții la care au participat reprezentanții organizațiilor profesionale ale fermierilor, conducerea MADR, precum și reprezentanți ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Vamale Române. Concluzia, o lună nu se fac importuri din Ucraina.

Conform Deciziei Comisiei Europene, pe 18 septembrie 2023, Ucraina a prezentat un Plan de acțiune privind exporturile sale astfel încât să nu se producă perturbări în piețele agricole ale Țărilor Membre vecine cu Ucraina, plan care prevede introducerea unui sistem de licențe de export Ucraina/licențe de importuri în România. Procedura de licențiere va fi elaborată în termen de 30 zile, perioadă în care nu se importă nimic din Ucraina.

Din partea României, MADR este autoritatea responsabilă cu emiterea licențelor de import pe cele patru produse, grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță. Vor primi licențe de import doar operatorii economici din zootehnie - pentru consum propriu în ferme, cât și cei din industria de procesare - în funcție de stocuri și necesarul pentru șase luni de procesare.

Organizațiile profesionale au solicitat ca cei care vor achiziționa produse agricole din Ucraina să nu beneficieze de compensații pentru efectele negative create de introducerea pe piață a mărfurilor ucrainene. „Am cerut ca ajutoarele să ajungă doar la acei operatori economici care utilizează marfă de proveniență România și trasabilitate 100%”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

Prin urmare, s-a decis ca timp de o lună să nu se facă importuri din Ucraina. „Dacă se vor realiza importuri în cele 30 zile, România va lua imediat măsura unilaterală de a interzice importurile din Ucraina. În acest sens, Autoritatea Vamală din România va pune la dispoziție un call center și o adresă de email unde se vor putea depune de către orice cetățean sesizări și transmite poze sau alte dovezi pentru a semnala încălcarea interdicției de import sau tranzit, a condițiilor pe care trebuie să le respecte produsele din UE și implicit non-UE, inclusiv din punct de vedere al calității verificate de ANSVSA. Tratatul UE - Ucraina și acordarea unor derogări au avut în principal în vedere crearea și menținerea unor culoare de tranzit pentru produsele ucrainene, nu rămânerea în piețele țărilor membre UE. Pentru apărarea fermierilor noștri ne menținem hotărârea de a acționa împreună cu autoritățile doar în scopul tranzitului de produse ucrainene către țările sărace și nu pe piața comunitară. Aşa cum domnul ministru ne-a cerut să păsuim 30 de zile, ca să poată fi implementat mecanismul, îi asigurăm pe fermierii noştri, colegii noştri, care aşteaptă un răspuns de la noi, că suspendăm pentru 30 de zile cererile noastre. La cel mai mic semn că nu se respectă aceste decizii de implementare a planului pe care l-a gândit ministerul, vom reacţiona în consecinţă prin proteste de amploare. Practic, ministerul ne oferă 30 de zile şi noi oferim ministerului tot 30 de zile. După 30 de zile revenim la planul iniţial. Aşteptăm şi avem încredere în Guvern că aceste măsuri se vor implementa. În zilele următoare ne vom întâlni şi cu prim-ministrul. Vom agrea din nou aceste măsuri pe care le va implementa Ministerul Agriculturii împreună cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor și Ministerul Transporturilor şi vom decide în consecinţă”, transmite AAC.

Alianța reamintește că, pentru situația critică în care se află fermierii din țara noastră, din punct de vedere financiar în anul agricol 2022-2023, sunt responsabile două fenomene: costul de achiziție ridicat pentru input-uri și prețul de vânzare scăzut al producției agricole. „În toamna anului 2022 și primăvara anului 2023 au fost creșteri ale costurilor de producție până la 300%, pe fondul conflictului din Ucraina și a scumpirii accelerate a energiei electrice, producătorii de tratamente, îngrășăminte și material săditor au ridicat prețurile pentru aceste categorii de produse. În primăvara, vara și toamna anului 2023 piața de desfacere a cerealelor din România este accelerat și constant afectată de către tranzitul și importurile cerealelor din Ucraina. Deși importul este interzis (permis doar tranzitul) există semnale și informații legat de faptul că la momentul actual se vând cereale din Ucraina direct în România sau prin Republica Moldova sau comerț intracomunitar prin Polonia la preț de 500 - 550 lei/to (90 euro/to achiziție la care se adaugă transportul). Acest lucru destabilizează puternic piața de desfacere și influențează negativ prețurile de vânzare ale cerealelor aparținând fermierilor din România”, arată AAC.

Pierderile la grâu și porumb sunt la 40% din costuri, la nivel național, susțin fermierii. La toate acestea se adaugă prețuri foarte mari la îngrășăminte, care vor impacta și costurile anului de recoltă 2024. „Spre exemplu, 90% din îngrășămintele importate în România sunt aduse de o companie care face profituri colosale importând îngrășăminte din Rusia, care ajung în România cu origine Iordania și Egipt la 400-500% din prețul de vânzare de la fabrică”, mai spun agricultorii.

Sumele alocate de către Uniunea Europeană pentru 2023, prin mecanismul de criză (circa 500 milioane euro), sunt epuizate în acest an. „Situația din sectorul agricol românesc este precară și nu se poate compensa sub nici o formă impactul cauzat fermierilor noștri și statului român (circa 4,5 miliarde euro, din care s-a acordat o compensare care poate ajunge la maximum 80 milioane euro - contribuție UE+RO). Cei mai mulți dintre fermieri sunt în situații dificile de achitare a datoriilor și continuare a activității agricole”, a încheiat Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Schimbările climatice și condițiile pedologice din ultimii ani aduc cu ele noi provocări pentru fermieri, în special atunci când discutăm de protecția culturilor de toamnă - grâu, orz, secară, rapiță și muștar. Din cauza acestor fenomene, în cele mai multe zone geografice ale țării, fermierii sunt nevoiți să semene culturile de toamnă în condiții de secetă la nivelul solului și atmosferei, datorate temperaturilor ridicate ale aerului. În aceste condiții pedoclimatice neprielnice, nu putem să avem o cultură bună și bine pregătită pentru a intra în perioada de iernare.

Din momentul răsăririi și până la intrarea în faza de iernare, plantele de cereale trec prin câteva procese fiziologice importante, care corespund cu perioada formării nodului de înfrățire, fenofaza de inițiere a fraților, formarea primordiilor și a numărului de boabe în spic, procese foarte importante pentru viitoarea recoltă. De aceea este recomandat ca atunci când pregătim tehnologia de înființare a culturii să utilizăm soiuri cât mai bine adaptate pentru zona noastră geografică, sisteme și produse adaptate pentru fertilizare, biostimulatori care să ajute plantele să treacă peste stresul fiziologic (consum mare de energie în formarea fraților și a noii recolte) și stresul produs de factorii abiotici și utilizarea produselor de protecție a plantelor, pentru a menține cultura sănătoasă de la răsărire până la recoltare.

Condițiile pedoclimatice, cumulate cu celelalte elemente ce țin de tehnologia specifică culturilor de cereale semănate toamna, influențează dezvoltarea plantelor de cultură, însă, schimbările climatice și toamnele lungi, cu temperaturi ridicate, favorizează dezvoltarea unor dăunători foarte importanți ai culturilor, care produc pagube directe și indirecte. Insectele dăunătoare, prin atacul lor în perioada de toamnă, afectează plantele de cultură cauzând diminuări foarte importante cantitativ precum și calitativ ale producției. În unele zone ale țării, atacurile puternice ale dăunătorilor, necontrolate în toamnă, cauzează pagube în ciclul doi de vegetație (după iernare) ducând la pierderi de recoltă de 50-60%, iar în cazuri extreme pot duce la compromiterea totală a recoltei. Aceleași situații, menționate la culturile de cereale, le întâlnim și la cultura de rapiță de toamnă.

Afidele sunt cunoscute ca fiind specii de insecte ce produc pagube însemnate atât cerealelor păioase, cât și rapiței. Afidele cerealelor, cunoscute sub denumirea populară de „păduchii cerealelor”, sunt insecte polifage ce trăiesc în colonii, aptere sau diptere cu aparat bucal care înțeapă și se hrănesc cu sucul celular.

Controlul prezenței afidelor în culturile de cereale păioase. Foto: iStock

Toamnele călduroase și lungi favorizează dezvoltarea coloniilor de afide, atacul precum și migrarea lor de la o cultură la alta. Speciile de afide întâlnite în culturile de cereale sunt: păduchele ovăzului (Sitobion avenae), păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum), păduchele cenuşiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), păduchele verde al porumbului (Rhopalosiphum maydis) şi păduchele roz al gramineelor (Metopolophium dirhodum).

Pe lângă pagubele directe produse, prin migrare afidele produc pagube foarte mari prin infestarea culturilor cu viruși care produc virozele plantelor cum ar fi virusul piticirii grâului (WDV - wheat dwarf virus) sau virusul îngălbenirii și piticirii orzului (BYDV - barley yellow dwarf virus).

Virozele cerealelor păioase (piticirea galbenă a orzului). Foto: iStock

Pentru controlul afidelor din culturile de cereale, ca tratament în toamnă, Summit Agro România vă oferă soluția salvatoare: DECA 2.5 EC - insecticid de contact din grupa piretroizilor de sinteză ce are 25g/L deltametrin substanță activă și acționează asupra insectelor dăunătoare prin contact și ingestie.

DECA 2.5 EC are efect de șoc, combate dăunătorii în stadiul de adult și larvă, acționând la nivelul sistemului nervos al insectei, producând paralizia acesteia. Indiviizii paralizați nu se mai pot hrăni, iar în acest fel plantele de cultură sunt protejate.

Tratamentele cu produsul DECA 2.5 EC se fac la avertizare sau la apariția dăunătorilor în cultură. Numărul de tratamente recomandat este de 1-2 pe sezon, având o protecție de 7-10 zile de la aplicarea tratamentului. Doza recomandată pentru controlul afidelor în toamnă este de 0,15 L/ha produs comercial.

Colonie de afide în cultura de rapiță. Foto: iStock

Pentru controlul insectelor dăunătoare din cultura de rapiță - purici de pământ (Psylliodes chrysocephala), puricii cruciferelor (Phyllotreta nemorum) și afide (Aphis spp.), ca tratament în toamnă, vă recomandăm să utilizați produsul DECA 2.5 EC aplicat în doză de 0,15-0,25 L/ha.

Un alt dăunător deosebit de periculos în toamnă pentru plantele de rapiță este viespea rapiței (Athalia rosae), care în stadiul de larvă atacă frunzele tinerelor plante distrugând limbul foliar (partea mai moale a frunzei). Soluția propusă de Summit Agro România pentru combaterea acestui dăunător este MOSPILAN 20 SG - insecticid sistemic cu efect de lungă durată, ce combate un spectru larg de dăunători din culturile agricole.

Atacul larvelor de viespea rapiței. Foto: iStock

MOSPILAN 20 SG este un insectcid sistemic dezvoltat și creat de specialiștii japonezi, în Țara Soarelui Răsare. Este omologat în România pentru culturile de rapiță, grâu, porumb, cartof, viță-de-vie, pomicultură și legumicultură, precum și trandafiri sau crizanteme și combate 19 specii de insecte dăunătoare culturilor agricole. Este condiționat sub formă de granule dispersabile în apă, de culoare albastră, omogene, fară tendință de sfărâmare și conține 200 g/kg acetamiprid - substanță activă aprobată pentru utilizare până în 2033 în Uniunea Europeană.

Acțiunea rapidă a substanței active (acetamiprid) asigură combaterea dăunătorilor în toate stadiile de dezvoltare ale acestora. Formularea SG (granule solubile în apă) favorizează o absorbție superioară în plantă, datorită stabilității granulelor și dizolvării ușoare, fapt ce conduce la o eficacitate rapidă și la o perioadă de protecție îndelungată.

Mospilan 20 SG este omologat la cultura de rapiță pentru combaterea viespei rapiței (Athalia rosae), și este recomandat a fi aplicat în tratament de toamnă în doză de 150g/ha.

Pentru mai multe detalii despre Mospilan 20 SG, Deca 2.5 EC, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul: www.sumi-agro.ro.

Articol scris de: ing. MĂRGĂRINT NIȚĂ-DRAGOMIR, director tehnic Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience (Corteva) (NYSE: CTVA) și Bioceres Crop Solutions Corp. (Bioceres) (NASDAQ: BIOX) au încheiat un acord comercial exclusiv pentru a crește disponibilitatea soluțiilor biologice pe piața din Europa.

Astfel, Corteva Agriscience și Bioceres Crop Solutions vor lucra împreună în scopul accelerării proceselor de reglementare necesare pentru a introduce, pe piața europeană, un bioinsecticid de ultimă generație, dezvoltat de subsidiara Pro Farm a Bioceres.

Produsul este un insecticid biologic, care este la fel de eficient ca și insecticidele convenționale și este adecvat pentru practicile agricole tradiționale, culturile țintă fiind cele de porumb, cereale, precum și culturile de floarea-soarelui și de rapiță. Odată omologat, Corteva Agriscience va deveni distribuitorul unic în Europa, cu ajutorul echipei Seed Applied Technologies (SAT) și va putea aplica această tehnologie și pe genetica marca Pioneer^®.

În plus, Corteva Agriscience va continua să comercializeze Lumidapt™, de la Pro Farm, un fertilizant tratament pentru sămânță și stimulator de creștere al culturilor.

Matti Tiainen, președintele Pro Farm, o filială a Bioceres care operează în Europa, a declarat: „În Europa, cererea pentru soluții eficiente, cu un profil de mediu optim, este într-o creștere continuă, pe măsură ce condițiile de reglementare devin din ce în ce mai dificile, iar fermierii caută produse noi, inovatoare pentru combaterea dăunătorilor și a bolilor care afectează culturile agricole. La Pro Farm, avem unul dintre cele mai importante portofolii de produse biologice din lume, cu soluții unice pentru fermieri, testate pe teren, pentru a răspunde cât mai bine tuturor nevoilor. Prin intermediul acestui parteneriat ne vom baza pe Corteva Agriscience pentru a pune la dispoziție fermierilor din regiune cele mai recente inovații ale noastre”.

Bioceres Crop Solutions dezvoltă și comercializează soluții care influențează productivitatea, concepute pentru a regenera ecosistemele agricole, generând, în același timp, culturi mai rezistente la schimbările climatice. În acest scop, soluțiile Bioceres oferă fermierilor stimulente economice pentru a adopta practici de producție mai prietenoase cu mediul. Compania dispune de o platformă biotehnologică unică, cu tehnologii brevetate, de mare impact, pentru semințe și inputuri microbiene, precum și soluții de nutriție și protecție a culturilor de ultimă generație. Prin intermediul programului HB4^®, compania oferă soluții digitale pentru a sprijini deciziile producătorilor și pentru a asigura trasabilitatea, de la un capăt la altul, a producției.

Jean-Philippe Riffat, EMEA Marketing Leader la Corteva Agriscience, a declarat: „Corteva Agriscience își ia angajamentul de a le oferi fermierilor o gamă largă de soluții durabile, care să contribuie la obținerea unor recolte ridicate și profitabile. Acest angajament permite satisfacerea cererii de produse naturale, venite din partea societății și a factorilor decidenți, progresând, astfel, către îndeplinirea misiunii noastre de a crea produse inovatoare, care să aducă valoare agricultorilor”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru prima dată, Zilele Câmpului Horsch 2023 se desfășoară în afara Germaniei. Chiar proprietarii renumitului producător german de utilaje agricole, Cornelia și Michael Horsch, au ales România și ferma Agro Fondinvest din județul Călărași, de la Valea Argovei.

Pe parcursul lunii iunie, sute de fermieri din 17 țări din Europa au ajuns în țara noastră la Zilele Câmpului Horsch 2023 pentru a vedea tehnica agricolă de vârf la lucru, precum și pentru a afla noutăți. Totodată, evenimentul înseamnă schimb de experiență, de idei.

Ferma gazdă pentru Zilele Câmpului Horsch 2023, Agro Fondinvest (Valea Argovei – județul Călărași) are în exploatare 600 de hectare și este administrată de Ionel și Doru Gheorghe, tată și fiu. „În 2023, evenimentul Zilele Câmpului Horsch se desfăşoară pentru prima dată în afara Germaniei. Totul a început anul trecut, odată cu vizita familiei Horsch în luna septembrie în România, lună în care operaţiunile de semănat la rapiţă ar fi trebuit să fie în toi, dar nimeni nu făcea nicio mişcare pentru că lipsea apa cu desăvârşire. Şi atunci Cornelia şi Michael Horsch au spus: OK, România ar putea fi un potenţial candidat pentru Zilele Câmpului 2023, în ideea de a învăţa, pentru că tot ce se întâmplă astăzi aici e posibil ca peste câţiva ani, sau chiar în acest an, să se întâmple şi în Germania, şi în Franţa, şi în Cehia, şi în toate ţările din Europa. De aceea, familia Horsch a zis că e mai uşor de învăţat de la fermierii români, care deja trec de câţiva ani, adică dacă numărăm din anul 2020 deja se poate observa o revenire a acestor condiţii extreme de temperaturi în timpul verii sau lipsa completă a precipitaţiilor, care a afectat sudul şi estul României în 2020, dar şi în 2022, şi se pare că şi anul 2023. Prin urmare, ne-am dorit să vedem în aceste condiţii, cu toate restricţiile impuse şi de normele europene, cum se descurcă fermierul român şi cum reuşeşte totuşi fermierul român în continuare să lucreze într-un asemenea sol, să supravieţuiască şi să mai facă şi profit pentru a putea continua activitatea. Așadar, pe parcursul a patru săptămâni, în luna iunie, în această fermă, la Agro Fondinvest de la Valea Argovei, județul Călăraşi, au ajuns fermieri din Germania, Austria, Elveţia, Luxemburg, Olanda, Bulgaria, Ungaria, Franţa, Belgia, Cehia, Polonia, Ţările Baltice și, desigur, fermieri din toată România”, a arătat Constantin Curcă, reprezentant Horsch în România.

Vremuri provocatoare pentru fermieri

Evenimentul Zilele Câmpului Horsch are și scopul de a pregăti fermierii pentru provocările actuale și viitoare. Peste tot în lume, agricultorii trebuie să facă față presiunilor impuse de schimbările climatice, de crizele de tot soiul și, în același timp, să facă față unei instabilități permanente a pieței. „Am observat în ultima perioadă un schimb foarte activ de informaţii şi foarte multe griji din partea unor fermieri din vestul Europei. Deja ce se întâmplă la noi se manifestă şi la ei, poate pe suprafeţe şi pe zone mai reduse ca teritoriu, doar local, dar tendinţa este clară, schimbările climatice îi afectează şi pe ei în mod direct. Nu vrem să învăţăm din evenimentul ăsta decât cum să ne pregătim mai bine ca fermieri, cum să-i pregătim mai bine pentru ceea ce-i aşteaptă în viitor, pentru că pe lângă opinia publică care este de obicei în vestul Europei împotriva agriculturii, de aici şi toate măsurile politice care se nasc de la nivel european, toate restricţiile care survin în urma politicilor la nivel european au loc şi în contextul în care agricultura este privită un pic mai sceptic de către populaţia vest-europeană. În acest context, în lipsa precipitaţiilor şi în împărţirea lor inegală pe parcursul anului agricol, pe fermieri îi aşteaptă vremuri provocatoare. Se pot întâmpla oricând aceste evenimente şi vreau să plecăm de la evenimentul ăsta cu următoarea concluzie: nu există un sistem perfect de prelucrare a solului sau o direcţie clară care funcţionează peste tot. Vrem să transmitem mesajul că trebuie să fii cât mai flexibil, să te adaptezi noilor tehnologii sau să cauţi tehnologii, cover-crops. Nu vrem să plecăm cu ideea că în 4, 5, 7, 10 ani în Europa se va semăna doar direct, pentru că nu va fi cazul, adică nu vrem să plecăm nici de la ideea de a nu mai face nicio prelucrare a solului, pentru că trebuie să păstrezi apa în sol, bine, o păstrezi pe cea pe care o ai, dar cealaltă care vine, dacă e un sol care nu se pretează foarte mult la compactare, atunci cea care vine va sta deasupra solului, nu se va infiltra. De aceea urmărim prin practicile pe care fermierul de aici, familia Gheorghe de la Agro Fondinvest, le practică în ultimii ani să le transmitem mai departe. Adică, se caută cumva o agricultură care, pe lângă faptul că urmăreşte să obţină şi profit în final, să îmbunătăţească calitatea solului, sănătatea lui, porozitatea, capacitatea de a se lăsa prelucrat, de a atrage şi de a reţine apa şi elementele nutritive în sol. Cu ideea asta vrem să plecăm de aici”, a punctat Constantin Curcă.

Reprezentantul Horsch în România este de părere că tehnologia va juca un rol important în viitorul agriculturii. „Probabil acum e un proces de aşezare, se caută soluţii, se caută direcţii de către toţi fermierii pentru a-şi proteja investiţiile şi pentru a-şi amortiza aceste investiţii – care sunt de sute de milioane de euro la nivelul României – şi atunci noi, ca producători, nu facem decât să dăm o mână de ajutor. Ascultăm ceea ce ni se transmite şi încercăm cumva ca împreună să găsim soluţii din ce în ce mai bune pentru a ajuta fermierul în continuare să rămână fermier.”

Soluții tehnologice pentru performanță

Pe 13 iunie am fost și noi prezenți la evenimentul Zilele Câmpului Horsch 2023 de la Valea Argovei – județul Călărași, care a început încă de dimineață într-o hală a fermei familiei Gheorghe, unde agricultorii au socializat și au discutat cu reprezentanții producătorului german de utilaje agricole. Apoi, în restul zilei am vizitat câmpurile și am asistat la demonstrații.

Vizita în câmp a început la un profil de sol. „Fiecare fermier din România ar trebui să aibă un profil de sol sau cel puţin un profil de sol, ca să-şi cunoască foarte clar terenul: care este stratul fertil de sol, cât de adânc este stratul de cernoziom, dacă acel sol depozitează foarte bine substanţele nutritive, dacă acel sol permite hrana sau cum se comportă el în momentul în care se usucă, cum se comportă la umiditate. Toate lucrurile astea pot fi simulate şi pot fi făcute într-un profil de sol foarte simplu. Şi atunci poţi să-ţi adaptezi strategiile de prelucrare a solului, de însămânţat, în funcţie de solul pe care-l ai. E foarte important. Acel profil de sol teoretic ar trebui să fie abecedarul agriculturii din fermă, ar trebui să fie foarte bine cunoscut, ca toate lucrările care se execută să fie în concordanţă şi să nu dăuneze acelui sol. Pentru că pentru fiecare tip de sol sunt o grămadă de tratate şi de cărţi scrise şi experienţe care-ţi arată nişte linii directoare, cum ar trebui să te comporţi în funcţie de solul pe care te afli, pe care-l exploatezi”, a precizat Constantin Curcă.

După profilul de sol au urmat culturile de rapiță și grâu, unde discuțiile au încins și mai mult atmosfera deja încinsă de arșița Bărăganului. Sigur, au fost dezbateri constructive, practic am asistat la o lecție de agricultură. „Această cultură de rapiţă, anul trecut, s-a înfiinţat într-un covor vegetal care nu s-a vrut a fi acolo, ci un covor vegetal de la această plantă, de latir, care a fost recoltată şi resturile de la combină şi ce a căzut pe sol au încolţit şi au pornit în vegetaţie. La sfârşitul lunii septembrie, fermierul a decis să lase cultura de latir și să semene direct în ea rapița. Cumva a fost un experiment în final reuşit, unde el a semănat cu semănătoarea Horsch Focus şi cu semănătoarea Horsch Maestro din 70 în 70 cm rapiţă, bob cu bob. Lucrul acesta a funcţionat şi a funcţionat foarte bine, a avut rezultate foarte bune, a avut o acoperire completă pe perioada toamnei târzii, adică evapotranspiraţia a fost foarte redusă, după care a avut în primăvară plantele, acest latir care a murit peste iarnă la îngheţ a protejat solul de evapotranspiraţie şi de alte buruieni care ar fi putut creşte, le-a acoperit foarte bine, plantele au intrat în vegetaţie foarte repede şi am ajuns ca astăzi să avem o cultură de excepţie, la care rezultatele aşteptate sunt probabil unele dintre cele mai mari, în condiţiile date”, a explicat Constantin Curcă.

La grâu am văzut o altă tehnologie, mai ales că fermierul Ionel Gheorghe caută de fiecare dată soluţii legate de densităţi, de distanţă între rânduri, fiind şi cultivator de seminţe. „De asta, la grâu, am văzut şi rândurile deplasate cu distanţă între ele, distanţă care permite celor care vin şi ajută la purificarea loturilor să treacă şi să meargă fără a călca plante pe câmp. O plantă călcată, lăsată la un anumit stadiu de vegetaţie, la un moment dat poate transmite anumite boli la celelalte plante vecine şi de asta este un pic de ordine. Am văzut toate problemele sau toate nevoile cu care se confruntă clientul nostru, deci el îşi caută soluţii singur pentru a putea să facă faţă la toate provocările”, a menționat reprezentantul Horsch în România.

Noi utilaje născute din necesitățile și dorințele agricultorilor

Pe câmpul fermei de la Valea Argovei – Călărași au demonstrat în fața agricultorilor unele dintre cele mai reprezentative mașini agricole Horsch. „Am încercat cumva pe partea de echipamente de semănat să punem în evidenţă cele trei sisteme: sistemul clasic, prelucrarea solului pe profunzime cu cultivatorul Tiger şi semănatul cu Pronto, sistemul Strip-Till, o prelucrare superficială cu un Joker, un dezmiriştit superficial, după care semănatul direct cu cuţitele de la Focus şi sistemul no-till cu un tocător de resturi vegetale şi cu semănătoarea Avatar, care e special gândită pentru semănatul direct. Vrem să arătăm toate cele trei sisteme ca un tot şi ca soluţii de ales în momentul în care fermierul trebuie să optimizeze fiecare suprafaţă, pentru că în funcţie de condiţie, de planta premergătoare, de cantitatea de precipitaţii, solul se lasă a fi prelucrat într-un fel sau altul. Ar fi ideal să prelucrăm solul în fiecare an, în condiţiile în care să nu investim energie, să scoatem bolovani ca să investim altă energie, să-i distrugem apoi mecanic cumva. Dar în momentul în care nu avem soluţii, în momentul în care nu avem precipitaţii, să avem şi o soluţie de backup, în care pur şi simplu a face mai puţin e probabil mai interesant şi mai sănătos decât a încerca să faci prea multe. Că trebuie să ţii costurile sub control, astea sunt singurele lucruri care fluctuează. Producţiile, preţurile la vânzarea produselor finite, nimeni nu le poate defini înainte de semănat, dar costurile sunt un element pe care fermierul îl poate ţine sub control. Câteodată e mai important să nu acţionezi decât să acţionezi la impuls şi să-ţi creezi alte probleme în viitor”, a arătat Constantin Curcă.

În dialogul cu reprezentantul Horsch în România am amintit de faptul că în urmă cu ceva ani producătorul german a construit semănătoarea Focus 12.50 ST, cu care se seamănă în Insula Mare a Brăilei atât păioasele, cât și prășitoarele, utilaj care poartă semnătura respectatului inginer Lucian Buzdugan, cel care a imaginat și a lucrat alături de inginerii Horsch la crearea acestui utilaj. Prin urmare, țara noastră „a născut” o mașină Horsch. L-am întrebat pe Constantin Curcă dacă România va mai da naștere altor utilaje marca Horsch. „Cu toate că portofoliul nostru este vast, de fiecare dată ajungem într-un punct în care un fermier şi-ar dori să combine calităţile mai multor tipuri de semănători într-una singură şi care să facă toate lucrările la un moment dat. Da. Ţara noastră chiar mai are potenţial de a mai naşte încă o semănătoare Focus, de genul celei pe care am dezvoltat-o în Insula Mare a Brăilei alături de prietenul nostru domnul Lucian Buzdugan. Chiar anul acesta suntem sub acoperire, suntem chiar cu trei sisteme de semănat prin România pe care le testăm, cele trei sisteme la un moment dat probabil se vor completa într-unul singur, din care va ieşi un nou sistem. Avem nevoie de încă un prieten bun precum Lucian Buzdugan, care să vină şi să ne tragă de mânecă, şi să ne spună clar: asta aş avea nevoie de la voi, iar voi aţi putea să-mi faceţi. Lucrăm, suntem tot timpul în legătură cu fermierii noştri, schimbăm foarte des impresii pe toate gamele de utilaje, echipa noastră din România transmite mai departe de fiecare dată, constant, tot fluxul de informaţii către Germania şi lucrurile sunt cumva îndosariate, pregătite şi la câţiva ani să ştiţi că tot ce apare nou apare şi ca necesitate sau ca o dorinţă a clienţilor noştri.”

Agro Fondinvest, un model de urmat

La Valea Argovei, în județul Călărași, familia Gheorghe practică deja de opt ani agricultura conservativă, regenerativă sau durabilă, se poate denumi în oricare dintre aceste trei variante. Agro Fondinvest este un model de urmat. „Am încercat să anticipăm condiţiile grele cu care ne vom confrunta în viitor, şi acum deja suntem în mijlocul lor, şi am tot adaptat tehnologia de aşa natură încât să diminuăm costurile cât mai mult şi să reuşim să supravieţuim în condiţii grele. Vorbim de o tehnologie cu lucrări minime ale solului, dar care să nu compromită dezvoltarea armonioasă a plantelor şi care să nu afecteze producţiile de care depindem atât de mult, având în vedere şi ce preţuri avem, şi ce cheltuieli, şi ce investiţii s-au făcut de-a lungul anilor. Pentru că, bineînţeles, tehnica agricolă costă, tehnologiile moderne costă, şi trebuie să reuşeşti să amortizezi costurile acestea pe termen lung. Am început această tranziţie cu opt ani în urmă şi am luat-o pas cu pas, şi atunci şi investiţiile au venit pe rând. Dar cred că cineva care vrea să facă pasul ăsta, dacă-şi face calculele foarte bine şi se gândeşte foarte atent ce să-şi achiziţioneze şi ce tip de tehnologie să adopte, cred că-l poate face. Bineînţeles că şi noi, chiar şi după opt ani, încă învăţăm şi încă ne adaptăm în continuare, adică tot îmbunătăţim an de an strategia pe care o abordăm. Din păcate, la noi în ţară rotația culturilor este un pic deficitară, pentru că nu reuşim să găsim culturi care să fie profitabile şi la care să avem o piaţă de desfacere şi să ne fie uşor să valorificăm. Aşadar, avem în rotaţie culturile obişnuite: grâu, rapiţă, porumb şi anul acesta şi ceva floarea-soarelui. În rest, am integrat culturi de leguminoase, covoare vegetale de leguminoase de scurtă durată, menite să îmbunătăţească calitatea solului. Ca tehnologie, așa cum am spus, avem tehnologia strip-till, prelucrare în bandă şi o prelucrare superficială în spatele combinei ca să securizăm suprafaţa terenului, să nu se mai evapore apa, să creăm acel mulci de suprafaţă practic, un amestec de resturi vegetale cu pământ şi în felul acesta sigilăm terenul şi reuşim să păstrăm apa din adâncime cât mai mult, ca să putem să o utilizăm când vom avea nevoie la semănat, pentru germinarea următoarei culturi”, ne povestește Doru Gheorghe.

Tânărul fermier, gazda evenimentului Zilele Câmpului Horsch 2023, a ținut să ne spună că semănătoarea de strip-till de la producătorul german este piesa principală din ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său. Un astfel de utilaj n-ar trebui să lipsească din fermele românești. „Este o semănătoare care permite prelucrarea în bandă şi permite semănatul dintr-o singură trecere, concomitent cu aplicarea localizată a îngrăşămintelor, cu un consum foarte mic de motorină şi cu timpi de lucru foarte reduşi, pentru că nu mai suntem nevoiţi să facem o mie de lucrări, pur şi simplu facem o lucrare superficială în spatele combinei după recoltat, după care ulterior, la momentul potrivit, venim şi semănăm direct cu această semănătoare care face o prelucrare la nivelul rădăcinilor plantelor, adică permite rădăcinilor să se dezvolte armonios.”

Un vecin al lui Doru Gheorghe, tânăr și el, a urmat exemplul fermei Agro Fondinvest și a trecut la agricultura conservativă. Alex Simon, împreună cu tatăl său, exploatează 300 de hectare la Valea Argovei (Călărași). „Am ales acest drum, al agriculturii conservative, pentru că am observat că are efecte pozitive şi ni s-a redus destul de mult timpul de lucru, iar principalul motiv a fost reducerea risipei de apă. Am ales să lucrăm cât mai puţin terenul şi cât mai eficient, cât mai protejat. Să avem grijă de el cât mai mult, pe termen lung, pentru a avea beneficii în urma acestor treceri reduse”, ne-a zis Alex Simon.

În urmă cu vreo opt ani, a cumpărat primul utilaj Horsch, un disc, iar după câțiva ani, a achiziționat o semănătoare de păioase, pe care ulterior a înlocuit-o cu un alt model, tot Horsch, o semănătoare care se potrivește mai bine zonei. „Este vorba de Horsch Focus, avem una de patru metri, suficientă pentru suprafaţa noastră, iar discul este Joker de cinci metri. În prezent este cam singura tehnologie pe care o mai aplicăm. În principiu facem dezmiriştitul după ce recoltăm rapiţa, grâul sau depinde ce avem în cultură, după care în toamnă venim şi semănăm. Doar aceste două lucrări le mai facem. La arat am renunţat în urmă cu cinci ani, după care am continuat cu scarificarea terenului undeva la 35 cm, mai apoi să lucrăm ceva şi mai superficial, cu un cultivator de mirişte, undeva la 17-20 cm. Iar acum am renunţat complet şi la aceste utilaje, pentru că semănătoarea aceasta de la Horsch face ceea ce făceau acele utilaje, doar că o face în momentul semănatului. Puţina apă pe care o avem reuşim să o conservăm, să o păstrăm cât mai mult, pentru că de la an la an deficitul de apă este semnificativ şi nu avem decât această variantă, în momentul de faţă. Am ales agricultura conservativă ca să reușim să avem şi noi ceva rezultate cu un minim de efort, nu și cu un minim de investiţii, pentru că aceste utilaje înseamnă ceva investiţie, pe care am făcut-o cu forţe proprii, fără niciun proiect pe fonduri europene. Utilajele le-am achiziţionat prin credite personale şi doar atât putem acum să reuşim să facem, să rezistăm în faţa acestei lipse de apă”, a încheiat tânărul fermier Alex Simon.

Comisia Europeană a adoptat marți, 2 mai 2023, măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina, în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome.

Măsurile vizează doar patru produse agricole originare din Ucraina, și anume grâul, porumbul, rapița și semințele de floarea-soarelui, și urmăresc reducerea blocajelor logistice legate de aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Măsurile intră în vigoare la data de 2 mai și se vor aplica până la 5 iunie 2023.

În această perioadă, grâul, porumbul, rapița și semințele de floarea-soarelui originare din Ucraina pot fi puse în continuare în liberă circulație în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția celor cinci state membre aflate în prima linie, și anume Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Produsele respective pot continua să circule în aceste cinci state membre ori să le tranziteze în cadrul unui regim de tranzit vamal comun sau pot fi expediate în continuare către o țară sau un teritoriu din afara UE.

În paralel, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia s-au angajat să anuleze măsurile unilaterale privind grâul, porumbul, rapița, semințele de floarea-soarelui și orice alte produse provenite din Ucraina.

Măsurile fac parte din pachetul general de sprijin propus de CE și vor fi completate cu un sprijin financiar pentru fermierii din cele cinci state membre afectate și cu măsuri suplimentare de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina prin culoarele de solidaritate către alte state membre și țări terțe, transmite Comisia Europeană.

Comisia este pregătită să reinstituie măsuri preventive după expirarea actualului Regulament privind măsurile comerciale autonome la 5 iunie 2023, atâta timp cât se va menține situația excepțională.

Comisia Europeană este pregătită să lanseze, la intrarea în vigoare a prezentului regulament, o evaluare a situației pieței Uniunii pentru alte produse sensibile, în conformitate cu procedura accelerată de salvgardare prevăzută în propunerea CE referitoare la noul regulament privind măsurile comerciale autonome.

„De la începutul războiului de agresiune neprovocat și nejustificat inițiat de Rusia, UE a luat măsuri ferme și consecvente pentru a sprijini capacitatea Ucrainei de a exporta, inclusiv cereale, care sunt esențiale pentru a contribui la hrănirea populației mondiale și pentru a menține prețurile alimentelor la un nivel scăzut. Măsurile de astăzi fac parte dintr-un pachet care susține angajamentul nostru ferm față de Ucraina, abordând în același timp preocupările logistice și comerciale din statele membre ale UE învecinate. Sunt mulțumit să constat că, prin acest pachet, continuăm să adoptăm mai degrabă o abordare unificată la nivelul UE, decât măsuri unilaterale care pun în pericol funcționarea normală a pieței noastre unice”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar european pentru Comerț.

Reamintim că, UE a liberalizat temporar toate importurile sale din Ucraina și și-a suspendat măsurile de apărare comercială împotriva întreprinderilor ucrainene până la 5 iunie 2023. Datorită acestor măsuri, UE sprijină în mod semnificativ economia afectată de război a Ucrainei. De asemenea, UE a pus în aplicare culoare de solidaritate pentru a se asigura că cerealele ucrainene pot ajunge în țările care au cea mai mare nevoie de ele, deoarece războiul de agresiune al Rusiei a limitat drastic accesul Ucrainei la porturile sale de la Marea Neagră. Culoarele de solidaritate UE-Ucraina au devenit un element vital pentru economia Ucrainei și asigură o nouă conectivitate cu Uniunea, contribuind totodată la prevenirea unei crize alimentare mondiale.

Intensificarea traficului la frontierele dintre Ucraina și UE a avut un impact asupra costurilor logistice și a creat blocaje, ceea ce a dus la saturarea capacităților de stocare și a lanțurilor logistice. Aceste circumstanțe excepționale afectează viabilitatea economică a producătorilor locali din statele membre afectate. Comisia a apreciat că situația justifică o acțiune imediată în temeiul articolului 4 alineatul (9) din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Gândacul lucios (Meligethes aeneus) a apărut în cultura de rapiță încă din a doua parte a lunii martie, cu o lună mai repede decât este menționat în manualele de entomologie agricolă. Între timp, în lanurile de rapiță și-au mai făcut apariția gărgărița silicvelor (Ceuthorynchus assimilis), dar și gândacul păros (Epicometis hirta).

Ce este de făcut? Efectuarea de sondaje în câmp pentru stabilirea momentului optim al aplicării tratamentelor.

Combaterea gândacului lucios din lanurile de rapiță se realizează dacă se înregistrează densități mai ridicate față de pragul economic de dăunare (PED – 1 adult/plantă, când rapița este în faza de muguri florali uniți, respectiv 2-3 adulți/plantă când rapița este în faza de muguri florali separați și pedunculii florali sunt alungiți).

În cazul gărgăriței silicvelor, se recomandă efectuarea tratamentelor când se atinge PED-ul de un adult la două plante, iar cultura de rapiță se află în fenofazele de înflorit-formarea primelor silicve.

Specialiștii ALCEDO recomandă aplicarea insecticidului FASTER GOLD 50 EC, în doză de 0,1 l/ha, respectând un interval de 14-21 de zile între tratamente.

Mai multe detalii despre FASTER GOLD 50 EC: https://alcedo.ro/produse/faster-gold-50-ec/

Articol furnizat de ALCEDO

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Parcurgem o perioadă dificilă, în care temperaturile au scăzut destul de mult, iar plantele cultivate au de suferit. Rapița se află în stadiul de muguri florali - începutul înfloritului și este mai expusă la daune în acest moment.

În Banat, temperatura din noaptea de 4 spre 5 aprilie 2023 a fost de 0⁰C și se anunță temperaturi mai scăzute în noaptea ce va urma (5 - 6 aprilie 2023). Să sperăm că nu vor scădea sub minus 2⁰C. Nu ar fi bine pentru rapiță și nici pentru cereale. După ce trece acest val de frig voi face verificări în culturile de rapiță și voi reveni cu fotografii din teren. Evaluarea unor eventuale daune trebuie făcută la câteva zile după ce temperaturile cresc.

Fisuri produse de frig. Fotografie din 2021

Cum se comportă rapița la frig și îngheț?

Despre rapița de toamnă, cercetările arată că poate tolera temperaturi scăzute în timpul perioadei de vegetație. Cu toate acestea, temperaturile scăzute pot afecta negativ creșterea plantelor (Liu et al., 2018). Ce înțelegem prin temperaturi scăzute? Temperaturile cuprinse între 0 și 15⁰C pot determina la plantele de rapiță rigidizarea membranei, destabilizarea compușilor proteici, deteriorarea fotosintezei (Guy C., 1999; Ding et al., 2019). Temperaturile sub 0⁰C duc la formarea cristalelor de gheață intracelulare și extracelulare. Din această cauză pot apărea leziuni mecanice și uneori chiar moartea plantelor (Sanghera et al., 2011; Shi et al., 2018).

Studiile efectuate arată că, la temperaturi sub 10⁰C numărul florilor a fost mai redus, la 5⁰C înflorirea se poate opri, iar la temperaturi sub 3⁰C creșterea are de suferit (Lardon et Triboi - Blondel, 1995). Aceiași autori susțin că florile deschise de pe tulpina principală sunt mai sensibile la frig comparativ cu mugurii florali și silicvele.

Experimentele efectuate în medii controlate arată că, temperatura aerului de minus 4⁰C în timpul antezei reduce numărul de silicve/plantă și semințe/silicvă (Lardon, 1994; Dalmago et al., 2010). Temperaturile de minus 6⁰C în această perioadă pot fi extrem de periculoase pentru rapiță. În general, temperaturile de sub minus 3⁰C care persistă o perioadă mai lungă de timp pot produce daune severe la rapița aflată în faza de reproducere (Lardon et Triboi - Blondel, 1995).

Frunze albite și uscate. Fotografie din iarna 2023

Intervalul minus 3 până la minus 6⁰C este considerat deosebit de periculos pentru rapița aflată în perioada de reproducere sau la începutul ei. După Ouellet et Charron (2013), hibrizii de rapiță se comportă diferit la frigul extrem (- 6⁰C). Dalmago et al. (2010) au observat că această temperatură nu a produs moartea plantelor la unii hibrizi, pe când la alții da. Se pare că genele responsabile pentru creșterea rezistenței la frig răspund la stresul hidric, acidul abscizic și salinitatea solului. Nu se cunoaște cum acești stimuli acționează pentru a induce expresia acestor gene (Ouellet et Charron, 2013; Kovaleski et al., 2020).

Daune care pot apărea din cauza frigului

Daunele produse de frig depind foarte mult de stadiul în care se află plantele.

Specialiștii în rapiță susțin că înghețul din perioada de înflorit cu siguranță va întârzia maturitatea plantelor. Totuși, producția va suferi daune minore de cele mai multe ori. Foarte periculos este însă înghețul de după înflorit care poate duce la pagube serioase în producție.

Ce se poate întâmpla atunci când frigul intervine în timpul înfloritului? De obicei are loc avortarea florilor deschise. Cercetătorii au observat că cele nedeschise nu sunt afectate. Bobocii florali se pot învineți din cauza frigului. Rapița neînflorită rămâne în acest stadiu până când temperaturile vor crește. La un frig sever însă mugurii în dezvoltare vor muri.

Dacă intervin temperaturi de minus 3⁰C în timpul formării semințelor s-a observat că sunt afectate cele care au umiditate mai ridicată (între 50 - 60%). Cele cu umiditate mai scăzută (35%) de obicei nu sunt afectate. Silicvele se pot învineți și ele la fel ca mugurii florali. Pe suprafața silicvelor vor apărea niște vezicule. Semințele din interior se vor brunifica și se vor transforma într-o masă mucilaginoasă. Cel mai grav este înghețul din timpul umplerii semințelor. Semințele afectate vor fi zbârcite, MMB-ul scăzut, iar calitatea uleiului va fi și ea afectată. Frigul din această etapă poate produce daune serioase în producție.

Frunze învinețite din cauza variațiilor de temperatură. La creșterea temperaturilor își revin la culoarea inițială

Frunzele afectate de îngheț se albesc fie total, fie parțial. Aceste frunze se vor usca. În unele situații, variațiile de temperatură duc la migrarea antocianilor în frunze, iar acestea se vor învineți (a nu se confunda cu carența de fosfor). Când temperaturile cresc frunzele își revin la culoarea normală.

Uneori punctul principal de creștere moare, iar planta va forma tulpini multiple. La tulpinile atinse de frig pot apărea mai multe tipuri de simptome: îndoirea sau curbarea în unghi de 90 de grade, deformarea, învinețirea, crăparea sau fisurarea. Imediat ce temperaturile cresc plantele se vor redresa dar se vor observa zonele curbate, cât și crăpăturile. Plantele cu tulpini fisurate sau despicate sunt predispuse la atacul patogenilor în special. În cazurile grave tulpina crapă pe toată lungimea, despicându-se (Moran, 2020).

Trebuie să ne îngrijorăm?

Funcție de prognoza vremii ne putem îngrijora sau nu. Deocamdată eu cred că rapița nu suferă, cel puțin în județul Timiș.

Stresul cauzat de frig și îngheț la începutul înfloritului are ca și consecință creșterea ramificării și prelungirea perioadei de înflorit. Este posibil în astfel de situații să se formeze mai multe silicve, dar mai slab umplute. Totuși producția nu va suferi și este posibil să fie chiar mulțumitoare, deoarece se vor forma silicve pe racemele laterale inferioare (Lardon et Triboi - Blondel, 1995).

Așadar, cei care cunosc rapița și comportarea ei la frig știu că, temperaturile de minus 2 sau minus 3⁰C (noaptea) din perioada de înflorit nu trebuie să producă îngrijorare. De ce? Pentru că plantele își revin când temperaturile cresc și înfloresc în continuare și produc chiar mai multe flori, iar pagubele în producție vor fi minime. Dacă temperaturile scad sub minus 2⁰C noaptea (la 1,2 m deasupra solului), atunci pot apărea probleme serioase. Temperaturile de minus 6,5⁰C sunt periculoase și pot omorî plantele, totuși s-a observat că unii hibrizi rezistă chiar și la aceste temperaturi.

Cele mai grave și păgubitoare sunt frigurile din perioada formării silicvelor și a semințelor, când înfloritul s-a terminat. Frigurile severe din această perioadă pot ucide semințele, iar planta nu va mai produce altele. Să sperăm că nu vom avea episoade de frig extrem la sfârșitul înfloritului.

Tulpină crăpată si deformată. Aceleași simptome pot apărea și de la atacul de Ceutorhynchus napi (foto din 2021)

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Modificările climatice din ultima perioadă, tehnologiile minime de lucru ale solului și retragerea unor substanțe active de la utilizare reprezintă o temă și o provocare foarte serioasă în orice fermă agricolă din punct de vedere al combaterii dăunătorilor.

Importanța cunoașterii biologiei și a modului în care insectele dăunătoare provoacă pagube în culturile de câmp sau horticole, precum și alegerea cu grijă a produselor de protecție omologate, devine azi o necesitate pentru sănătatea plantelor de cultură, protejarea recoltei și sustenabilitatea din punct de vedere economic a fermelor din țara noastră.

Compania Summit Agro România, parte a grupului japonez Sumitomo Corporation, leader Top Fortune Global 500, pune la dispoziția fermierilor un portofoliu consacrat de insecticide și acaricide, dintre care amintim: Mospilan 20 SG, Wizard, Trika Expert, Yagos și NoFly, precum și Nissorun 10 WP, Kanemite SC.

Calitatea produselor și expertiza specialiștilor companiei, dobândită de-a lungul timpului în utilizarea și înțelegerea modului de acțiune al produselor de protecția plantelor, asigură premisele necesare protejării plantelor și a rodului acestora.

Mospilan 20 SG este un insecticid sistemic dezvoltat și creat de specialiștii japonezi, în „Țara Soarelui Rasare”. Este omologat în România pentru controlul dăunătorilor din culturile de rapiță, grâu, porumb, cartof, viță-de-vie, pomicultură și legumicultură, și controlează foarte bine 19 dăunători majori.

Este condiționat sub formă de granule dispersabile în apă, omogene, fară tendință de sfărâmare, de culoare albastră, și conține 200g/kg acetamiprid - substanță activă aprobată pentru utilizare până în 2033, în Uniunea Europeană.

Condiționarea produsului sub formă SG (granule dispersabile în apă) constituie un avantaj major în utilizarea produsului. Substanța activă este rapid absorbită și transportată în plantă, ceea ce conduce la o protecție îndelungată a plantelor de cultură. Mospilan 20 SG are efect de contact și sistemic, asigurând un control eficient al dăunătorilor prezenți în culturile agricole în toate stadiile de dezvoltare (adult, larvă și ou).

Eficacitatea produsului Mospilan 20 SG nu este influențată de variațiile de temperatură. Acest atu este ilustrat de graficul alăturat, care evidențiază eficacitatea acetamipridului într-o cultură de ridichi, aplicat pentru controlul păduchelui verde (Myzus persicae). Observăm că în intervalul de 5-35°C, Mospilan 20 SG are aceeași eficacitate la aceeași doză, comparativ cu alte produse care necesită creșterea dozei de produs la unitatea de suprafață, cu mult peste doza economică. Acest grafic ne arată că indiferent de fluctuațiile de temperatură întâlnite în culturile agricole (rapiță, grâu, viță-de-vie, livezi, legume etc.), produsul Mospilan 20 SG are aceeași eficacitate aplicat la doza omologată și în momentul oportun.

Condițiile climatice din perioada octombrie 2022 - februarie 2023 au fost favorabile apariției unor dăunători specifici culturii de rapiță (viespea rapiței - Athalia rosae și a gărgăriței tulpinilor - Ceuthoryncus napi), dăunători care vor produce pagube însemnate plantelor de cultură.

Mospilan 20 SG este omologat pentru controlul dăunătorilor din cultura de rapiță cum ar fi:  gărgărița tulpinilor (Ceuthorinchus napi) în doză de 0,2 kg/ha, viespea rapiței (Athalia rosae) și gândacul lucios (Melighetes aeneus) - în doză de 0,15 kg/ha.

Recomandarea companiei Summit Agro România este de a monitoriza prezența dăunătorilor în cultură folosind capcanele galbene montate în parcelă și aplicarea produsului Mospilan 20 SG atunci când este depășit PED-ul (Pragul Economic de Dăunare) pentru fiecare dăunător în parte.

Stabilirea momentului optim aplicării insecticidului Mospilan 20 SG pentru controlul gărgăriței tulpinilor este un element extrem de important, astfel că recomandăm aplicarea tratamentului cu Mospilan 20 SG la aproximativ 10-14 zile după apariția primilor adulți, moment în care își fac apariția și femelele. Având prezenți în cultură atât femela, cât și masculul, prin aplicarea tratamentului cu Mospilan 20 SG asigurăm un control foarte bun al dăunătorului, prin efectul imediat asupra adulților, cât și al viitoarei generații (ponta depusă devenind sterilă în contact cu produsul).

În ultimul timp, din cauza primăverilor capricioase, există riscul să nu se poată aplica la timp un insecticid de contact - la apariția primilor adulți masculi în cultură, iar temperaturile să crească brusc. De aceea utilizarea insecticidului Mospilan 20 SG, grație efectului rapid, asigură o protecție mult mai sigură pe organele verzi ale plantei la momentul aplicării și, datorită sistemiei, va proteja din interior și creșterile noi.

Pentru evitarea apariției formelor rezistente, se vor alterna tratamentele cu insecticide cu mod diferit de acțiune (insecticide de contact etc.). În cazul unor infestări puternice, cât și pentru extinderea spectrului de combatere, Mospilan 20 SG poate fi aplicat în amestec cu alte insecticide de contact.

Pentru obținerea unei eficacități maxime se recomandă utilizarea unor cantități de soluție adaptate culturii și fenofazei aferente acesteia: în cazul culturilor de câmp 250-350 L/ha, iar la culturile horticole 1000-1500 L/ha.

Înțelegând importanța protecției și sănătății plantelor din agricultura românească, raportate la costurile pe suprafață, Summit Agro România a întreprins eforturi considerabile în menținerea acestora la nivelul anului 2022.

Pentru mai multe detalii despre Mospilan 20 SG, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul: www.sumi-agro.ro.

Articol scris de: ing. IONUȚ MOCANU, director vânzări Summit Agro România

Foto: Summit Agro România

Multe s-au scris în această iarnă despre starea fitosanitară a culturilor de toamnă. Prea puține s-au adeverit. Iată că, toamna blândă și începutul iernii la fel de blând au fost urmate de perioade foarte reci care au stopat infecțiile unor patogeni și activitatea unor dăunători. Culturile de toamnă au suferit pe alocuri din cauza frigului și a variațiilor de temperatură, dar nu sunt în pericol la acest moment. Există și excepții pe care le voi puncta în acest material. Începutul primăverii 2023 pare a fi și el capricios, cel puțin în vestul țării unde în acest moment avem zăpadă. Se anunță un martie rece și umed? Vom vedea.

În cazul unei primăveri umede recomand fermierilor să fie atenți la atacul de Septoria tritici. Ciuperca este prezentă în culturile de grâu verificate, cu frecvențe și intensități diferite, funcție de soi, zonă climatică și tehnologiile aplicate.

La orz și orzoaică, Pyrenophora teres (pătarea reticulată) s-ar putea să pună probleme în unele sole unde am constatat că plantele erau atacate în procent de 100%. În caz de vreme răcoroasă trebuie să fim atenți și la atacul fungului Rhynchosporium secalis care produce infecții doar în zonele reci și umede, iar în cazul țării noastre în primăverile reci și umede. Patogenul se recunoaște după petele neregulate de culoare cenușie cu chenar brun care apar în vecinătatea urechiușelor frunzelor bazale. Dacă condițiile permit, patogenul poate urca și pe frunzele superioare. La controlul efectuat în culturile de orz nu l-am observat (încă).

Cultură de grâu Anapurna la CAI Curtici. Prin amabilitatea domnului director general Dimitrie Muscă am efectuat un control fitosanitar

În decada a doua a lunii februarie 2023 am făcut câteva controale fitosanitare la culturile de toamnă de pe teritoriul CAI Curtici (prin amabilitatea domnului ing. Dimitrie Muscă, director general) și în câteva locații din județul Timiș (prin amabilitatea domnului ing. Marian Horgoș).

În Timiș au fost controlate culturi de grâu, orz, rapiță din ferme situate în localitățile Jimbolia, Orțișoara, Seceani, Șuștra. La aceste localități se adaugă evident și Lovrinul unde au fost controlate culturile de pe teritoriul stațiunii de cercetare. Culturile controlate au fost de grâu, orz, rapiță, ovăz, lolium. Scopul acestui control fitosanitar a fost de a nota comportarea culturilor la variațiile de temperatură din lunile ianuarie și februarie 2023 și starea de sănătate a acestora (notarea patogenilor prezenți, cât și a eventualilor dăunători). Frecvența și intensitatea patogenilor a fost calculată cu formulele și scările de notare clasice utilizate în fitopatologie. Astfel, frecvenţa atacului s-a stabilit cu ajutorul ramei metrice (50 x 50 cm), luând în calcul valoarea relativă a numărului de plante atacate, în raport cu numărul total de plante sau organe analizate. Intensitatea atacului s-a notat după scara Saari - Prescott (0 - 9, Double digit 00 - 99). S-au efectuat câte cinci sondaje pe diagonala parcelei verificate.

Foarte pe scurt, în cele ce urmează voi prezenta caracterizarea climatică a lunilor decembrie 2022, ianuarie și februarie 2023 la Lovrin, pentru o mai bună înțelegere a stării fitosanitare a culturilor de toamnă din județele Timiș și Arad (unde am efectuat controale fitosanitare). Datele meteorologice au fost preluate de la Stația Meteorologică a SCDA Lovrin.

În luna decembrie 2022, temperaturile minime înregistrate s-au încadrat în intervalul minus 5⁰C și 9,3⁰C, maximele între 1,7 și 14,5⁰C, iar temperaturile medii, între minus 1,7 și 10,8⁰C. Temperatura medie lunară calculată a fost de 3,9⁰C. Abaterea față de media multianuală (1,1⁰C) a fost de +2,8⁰C. Umiditatea relativă medie în această lună s-a situat între 88 - 100%.

Cantitatea totală de precipitații căzută în luna decembrie a fost de 79 mm, înregistrându-se excedent de 39,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 39,7 mm.

Grâu Anapurna CAI Curtici. Cultura arată foarte bine, ușor vârfurile frunzelor suferă din cauza frigului

În luna ianuarie 2023, temperaturile minime au fost cuprinse între - 1,4 (31 ianuarie) și 8,2⁰C, iar cele maxime între -1,5 și 17,9⁰C (01.01.2023). Temperatura medie a fost cuprinsă între 0⁰C și 9,7⁰C. Temperatura medie lunară înregistrată a fost de 3,4⁰C. Abaterea înregistrată a fost pozitivă și a depășit media multianuală a lunii (care este de -1,1⁰C) cu 4,5⁰C. Umiditatea relativă medie în luna ianuarie a fost cuprinsă între 82 - 100%. Precipitațiile căzute au fost de 59 mm, înregistrându-se excedent de 26,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 32,7 mm.

În luna februarie 2023 (până în data de 20), temperaturile minime au fost cuprinse între minus 10,1 (11 februarie) și 4,6⁰C, iar cele maxime între 0 și 15,1⁰C (17 februarie). Temperatura medie a fost cuprinsă între minus 3,7⁰C și 8,8⁰C. Umiditatea relativă medie înregistrată până la 20 februarie a fost cuprinsă între 65 - 90%. Precipitațiile căzute până în data de 27 februarie au fost de 39,2 mm, înregistrându-se excedent de 9,6 mm față de media multianuală a lunii februarie care este de 29,6 mm. Cantitatea totală de precipitații căzută la Lovrin în perioada septembrie 2022 - februarie 2023 a fost de 376 mm. Pe teritoriul CAI Curtici, cantitatea de precipitații măsurată de fermier a fost de aproximativ 300 mm în aceeași perioadă.

Influența temperaturilor mai ridicate din timpul lunilor decembrie și ianuarie asupra organismelor dăunătoare din culturile agricole de toamnă

În prima parte a iernii, temperaturile medii înregistrate au fost mai ridicate decât mediile multianuale lunare. Acest aspect reiese foarte clar din datele înregistrate la Lovrin. Temperaturile medii lunare au fost mai ridicate decât normala cu peste 2⁰C în decembrie și 4,5 în ianuarie. Temperaturile înregistrate coroborate cu precipitațiile căzute și umiditatea relativă a aerului au favorizat pozitiv patogenii dar și dăunătorii din culturile agricole de toamnă. Nu am analizat în acest material lunile de toamnă din punct de vedere climatic, dar pot afirma că acestea au fost călduroase (pe baza datelor de la Lovrin). Așadar, patogenii și dăunătorii au fost activi încă din toamnă și și-au continuat dezvoltarea și în ferestrele calde din timpul iernii. Patogenii care se dezvoltă într-un interval mai larg de temperatură (5 - 35⁰C) au avut condiții favorabile pentru realizarea infecțiilor. Patogenii prezenți în culturile de toamnă sunt: Septoria tritici (septorioza frunzelor), Blumeria graminis (făinarea cerealelor), Puccinia recondita (rugina brună), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Pyrenophora teres (pătarea reticulată a frunzelor de orz), Phoma lingam (putregaiul negru al tulpinilor de rapiță). Acești patogeni au realizat infecții care nu au depășit intensitatea de 30% pe frunze. Frecvența plantelor atacate a fost și ea scăzută în general, cu excepția unor culturi de orz unde atacul de Pyrenophora teres era generalizat. Chiar și așa, plantele nu sunt în pericol. Temperaturile scăzute din ultima perioadă au oprit infecțiile.

Făinare la cereale la data de 16 februarie 2023

Ce se întâmplă în astfel de situații? Infecțiile din timpul toamnei și al iernii duc la creșterea sursei de inocul din sol și de la suprafața solului care se adaugă la cea existentă. În cazul unei primăveri care debutează cu multă umiditate (precipitații) ne putem aștepta la infecții masive a unor patogeni cum sunt Septoria tritici și Drechslera tritici repentis la grâu sau Pyrenophora teres la orz. Fermierii trebuie să își controleze culturile și să ia decizia de efectuare a unui tratament fitosanitar în intervalul „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Cu amănunte despre tratamentele fitosanitare voi reveni în perioada următoare.

Septoria tritici la grâul de la Lovrin. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel

Temperaturile blânde din timpul toamnei și iernii au favorizat și câțiva dăunători, cum ar fi: Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) ale cărui larve au fost prezente în unele culturi de grâu, rozătoarele (cereale și rapiță), adulții de Ceutorhynchus napi și C. pallydactilus (gărgărițele tulpinilor de rapiță) care au fost observați prin culturile de rapiță în zilele însorite, afidele și muștele cerealelor etc. Probleme deosebite nu au fost înregistrate în zonele verificate din județul Timiș și Arad.

Efectul variațiilor de temperatură și al frigului asupra culturilor de toamnă la ieșirea din iarnă

Condițiile climatice înregistrate în cea de-a doua decadă a lunii februarie 2023 au dus la apariția fenomenelor de îngălbenire respectiv învinețire (acumulări de antociani) a frunzelor cerealelor păioase. Fenomene de înroșire și albire a frunzelor s-au înregistrat și la rapiță.

Combinațiile de temperaturi negative și pozitive, variațiile de temperatură, umiditatea relativă ridicată, precipitațiile excedentare din lunile decembrie și ianuarie, au fost nefavorabile culturilor de orz, orzoaică, grâu, ovăz. Dintre aceste culturi, cele mai afectate de frig au fost cele de orz, urmate de orzoaică, grâu, ovăz.

Daunele produse de îngheț la cerealele cu talie mică depind de mai mulți factori: stadiul de vegetație al plantelor; temperaturile scăzute (mai ales cele de sub punctul de îngheț); durata temperaturilor scăzute; condițiile climatice de dinainte de îngheț, lipsa zăpezii.

Lolium afectat de frig. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel

Cunoaștem cu toții că, în primele stadii de dezvoltare ale cerealelor, punctul de creștere se află sub nivelul solului. Din acest motiv el este protejat de frig, iar primele afectate vor fi frunzele supraterane care se vor pierde, dar planta nu va muri. Pe măsură ce plantele se dezvoltă, punctul de creștere va fi deasupra solului fiind predispus la îngheț. Trebuie să știm că temperaturile scăzute sau foarte scăzute care se întind pe o perioadă mai mare de timp pot distruge punctul de creștere al plantelor chiar și atunci când acesta se află sub nivelul solului. De asemenea, gerurile severe, cu temperaturi sub minus 7⁰C pot duce la apariția daunelor mari.

Cele mai des întâlnite simptome produse de frig în etapele timpurii de vegetație la cereale sunt: îngălbenirea și necrozarea frunzelor (aspect de arsură), frunze transparente ale căror țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor), arsuri ale vârfurilor frunzelor, punct de creștere maroniu sau cu aspect apos, frunze cârlionțate de la punctul unde au fost afectate de frig. În cazurile grave apare și un miros de siloz în vetrele afectate de frig.

Rapiță cu frunze bazale albite și uscate 

Uneori, arsurile produse de frig se limitează doar la vârfurile frunzelor sau alternativ, frunzele mai mari, orizontale, pot suferi arsuri la punctul de expunere (pierd căldura mai repede decât frunzele erecte). În zonele mai joase, plantele pot fi afectate mai grav de frig deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald. La fel se întâmplă și în cazul temperaturii și umidității din sol. Temperaturile se schimbă mai lent în solurile umede comparativ cu cele uscate. De aceea, riscul ca plantele să fie lezate în solurile uscate crește.

Frunzele afectate de îngheț se vor îngălbeni inițial, iar în câteva zile se vor brunifica. Dacă punctul de creștere nu este afectat, în 3 - 5 zile de vreme caldă ar trebui să vedem creșteri noi. Efectul asupra producției viitoare va fi redus.

Grâu din soiul Biharia, creat la Lovrin. S-a comportat foarte bine la condițiile climatice din această iarnă

Concluzii

În urma condițiilor climatice din această iarnă aș spune că cel mai mult suferă plantele de orz și orzoiacă, dar nu sunt încă în pericol. Grâul și ovăzul suferă și ele dar mai puțin decât orzul. Frunzele sunt atinse de frig. De la punctul unde frunzele au fost afectate de frig, țesutul s-a albit, căpătând aspect de foiță de pergament, uneori cu aspect apos. De la acel punct, frunza se gâtuie și se rupe în cele din urmă. Fenomenul de cârlionțare a frunzei nu era prezent. Nu sunt afectate vârfurile de creștere ale cerealelor controlate în zona Lovrin, Jimbolia, Seceani, Șuștra, Orțișoara și Curtici. Plantele își vor reveni dacă nu vor apărea alte episoade de frig.

Cel mai bine s-au comportat la frig grâul și orzul care au fost semănate mai târziu. De asemenea, se observă că soiurile se comportă diferit la frig. Aș aduce în atenția fermierilor, soiurile noi de grâu create la Lovrin (Biharia și Dacic) care s-au comportat foarte bine atât la frig, cât și la atacul patogenilor specifici.

Grâu, la Jimbolia. O solă fertilizată excesiv cu NPK și dejecții de la animale care este foarte afectată de frig. Se observă vetre cu plante căzute. Din cauza fertilizării excesive plantele sunt foarte dezvoltate, tulpina are două noduri

O situație nedorită am întâlnit la o fermă din Jimbolia la o parcelă de grâu de aproximativ 15 ha. Grâul din această solă a fost semănat în ultima decadă a lunii septembrie. În urma controlului fitosanitar efectuat am constatat că plantele erau albite și căzute în vetre. Talia plantelor de grâu la data efectuării controlului (17 februarie 2023) era de aproximativ 50 cm, iar tulpina avea două noduri formate. Astfel de situație nu am întâlnit până acum. Din spusele fermierului, grâul a fost fertilizat în exces cu îngrășăminte complexe și cu dejecții de la animale. Iată cum, fertilizarea exagerată în toamnă poate duce la creșterea luxuriantă a plantelor. Este cunoscut că, în astfel de situații plantele pot fi afectate de temperaturile scăzute din timpul iernii. Această cultură este în pericol în acest moment, multe plante mamă fiind moarte deja. Evaluarea daunelor se va face imediat ce temperaturile cresc.

Puccinia striiformis și Pyrenophora teres la orzul din Orțișoara

Despre patogenii prezenți în culturile de cereale, apreciez că nu pun probleme în acest moment. Patogeni precum Septoria tritici, Blumeria graminis, Puccinia recondita, Pyrenophora teres activează și produc infecții în toamnele și iernile blânde. În special, Septoria tritici și Pyrenophora teres sunt patogeni ce se pot dezvolta într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 și 35⁰C. De aceea, în perioadele calde din iarnă ei pot realiza mici infecții care se adaugă ca sursă de inocul la cea preexistentă. Faptul că acești patogeni reușesc să producă infecții în perioada de iarnă se datorează condițiilor climatice în primul rând. La condițiile climatice favorabile pot adăuga monocultura, lucrările minimale ale solului, rotațiile scurte practicate de către fermieri și lipsa diversității plantelor cultivate în fermele agricole (unele cultivă doar două plante - Cum să faci atunci rotație, cu ce?). Așadar, nu doar clima este de vină. În timp, nerespectarea unor verigi tehnologice a dus la acumularea în sol a unor cantități mari de inocul. Este valabil și în cazul dăunătorilor. În prezent, asistăm la creșterea populațiilor de organisme dăunătoare din culturi. O altă problemă este sămânța de proastă calitate, infectată cu patogeni. Se vede cel mai bine la orz și orzoaică care răsar cu „Pyrenophora teres în nas”. Se știe că, sămânța de orz este infectată cu patogeni care pot supraviețui în sămânță (Pyrenophora teres în special).

Phoma lingam pe frunzele bazale de rapiță

Culturile de rapiță verificate nu sunt în pericol deocamdată. Odată cu creșterea temperaturilor frunzele vor reveni la colorația normală.

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Monitorizarea gărgărițelor Ceutorhynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) și C. pallidactylus (gărgărița tulpinilor de varză) este extrem de importantă în această perioadă.

Suntem aproape de sfârșitul lunii februarie 2023, iar temperaturile vor începe să crească. Cele două gărgărițe, Ceutorhynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) și C. pallidactylus (gărgărița tulpinilor de varză), sunt deja prezente în noile culturi de rapiță din unele zone din Timiș și Arad. În ferestrele calde din această iarnă au fost observate frecvent. Săptămâna trecută le-am găsit în culturi de rapiță de la Curtici, dar și din județul Timiș. Specia identificată a fost Ceutorhynchus pallydactilus, care se pare că apare înaintea lui C. napi care e mai friguros (observație personală). Odată cu creșterea temperaturilor, gărgărițele vor migra masiv către culturile de rapiță, unde vor începe să se hrănească, să se împerecheze și să depună ouă.

Capcana Csalomon KLP +, tip pălărie cu un panou galben care atinge solul cu unul din colțuri

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, dar și pentru efectuarea unor studii cu privire la managementul speciilor de Ceutorhynchus din culturile de rapiță, la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin am montat la data de 20 februarie 2023 două capcane CSALOMON^® KLP+ pentru monitorizarea acestora. Capcanele au fost achiziționate de la Institutul de Protecția Plantelor din Budapesta. Aceste capcane au forma unei pălării și sunt fără lipici. Gărgărițele sunt atrase în capcană cu ajutorul unor momeli sintetice. Sunt atrase ambele sexe. Speciile de Ceutorhynchus ce pot fi capturate cu ajutorul acestei capcane sunt: Ceutorhynchus napi, C. pallidactylus și C. assimilis. Accidental, în capcană pot ajunge și specii de Phyllotreta și chiar Delia radicum. Acest tip de capcană poate fi utilizat pentru detectarea timpurie a gărgărițelor la locurile de iernare (de obicei în apropierea vechilor culturi), cât și la noile culturi de rapiță, dar și pentru monitorizarea densității acestora în toată perioada de zbor. Când primele gărgărițe sunt detectate la locurile de iernare (vechile culturi), fermierul trebuie să știe că, în una - două zile ele vor migra către noile culturi. Se montează foarte ușor, de obicei pe un suport metalic îndoit în formă de L. Noi le-am montat între doi țăruși de lemn. Montarea se face cât mai aproape de sol, în așa fel încât colțul inferior al panoului galben al capcanei să atingă solul. Producătorii recomandă fixarea panoului galben de sol cu ajutorul unei sârme, ceea ce noi am și făcut. Momeala se fixează în partea superioară a panoului galben, sub pălărie. Înlocuirea momelii se recomandă după trei sau patru săptămâni, funcție de temperaturi.

Pentru obținerea unor rezultate bune, capcanele ar trebuie amplasate în câmp în luna februarie, fie la vechile culturi, fie la cele noi. Ideal ar fi ca în ambele zone să fie amplasate capcane. Citirea capcanelor trebuie făcută la fiecare trei zile, de regulă înainte de amiază sau la amurg.

Cunoaștem că, acești doi dăunători au un mod de viață și de hrănire ascuns. Mai știm că, apariția lor este extrem de eșalonată, aspect care îngreunează foarte mult combaterea. Odată larvele pătrunse în pețioli și tulpini, nu mai pot fi omorâte cu nici o substanță. De aceea, monitorizarea corectă este cheia succesului.

Larve de gărgăriță

Primul tratament trebuie aplicat imediat ce pragurile economice sunt atinse (uneori chiar depășite). În literatura de specialitate se recomandă ca primul tratament să se facă la pragul de 10 - 20 adulți capturați timp de trei zile consecutiv sau când mai mult de un adult este găsit la cinci plante controlate, sau când sunt semne de ovipunere pe mai mult de 20% din plante (Juran et al., 2011). După EPPO (2003), combaterea gărgărițelor tulpinilor de rapiță este necesară atunci când în decurs de trei zile la capcane sunt prinși zece adulți. Poate că ar fi bine să respectăm recomandarea EPPO.

Ceutorhynchus pallydactilus

Šedivý (2000) arată că pentru C. napi, un prag des utilizat este cel de 4 - 6 gărgărițe/capcană la trei zile, iar pentru C. pallidactylus, 12 gărgărițe/capcană la trei zile. Aceste praguri sunt relative de cele mai multe ori [Seidenglanz et al., 2009]. În realitate, momentul optim de combatere este foarte greu de surprins.

În zonele unde rapița se cultivă pe suprafețe mari, iar plantele sunt atacate an de an, se recomandă chiar efectuarea unui prim tratament la atingerea pragului de 3 gărgărițe/capcană/zi. În țara noastră se indică un prag economic de 2 adulți/plantă (Goga et al., 2020).

C. napi

Ideal ar fi, ca cei doi dăunători să fie combătuți în perioada de migrare, hrănire și chiar de început a depunerii ouălor. Combaterea se face cu insecticide omologate. Primul tratament ar trebui efectuat imediat după apariție când este atins pragul de alertă. Repetarea tratamentului se recomandă la 7 - 8 zile (mai ales când sunt populații abundente) sau la 12 - 14 zile (pentru a surprinde noile apariții).

Insecticidele omologate în România pentru combaterea diferitor specii de Ceutorhynchus sunt: acetamiprid, cipermetrin, deltametrin, lambda - cihalotrin, acetamiprid + lambda - cihalotrin, gama - cihalotrin. Respectați dozele recomandate, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), numărul de tratamente impus de producător într-un sezon, timpul de pauză etc. Tratamentele trebuie efectuate în zile cu temperaturi de peste 5 grade Celsius, fără vânt și fără precipitații.

Bibliografie

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html