Pentru cultivatorii de rapiță care nu au efectuat încă erbicidarea, compania Corteva Agriscience deține cea mai bună soluție, cu aplicare în toamnă, pentru controlul în postemergență al buruienilor dicotiledonate - erbicidul Galera™ Super.

Este un produs cunoscut, care are în compoziție trei substanțe active (240 g/l clopiralid + 80 g/l picloram + 40 g/l aminopyralid) și este utilizat de toți fermierii tehnici, cultivatori de rapiță. Este cea mai sigură metodă de a scăpa de buruienile dicotiledonate, atât anuale, cât și perene.

Galera™ Super este cea mai eficientă soluție în combaterea turiței (Galium aparine), buruiana care dă cele mai multe bătăi de cap fermierilor, atât în perioada de vegetație a culturii, concurând planta, cât și la recoltarea și valorificarea producției. Alte buruieni foarte bine controlate de erbicidul Galera™ Super sunt: pălămida (Cirsium arvense), mușețelul (Matricaria spp.), samulastra de floarea-soarelui, loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas), susaiul (Sonchus arvensis), cornuții (Xanthium strumarium).

Galera™ Super este prima alegere a fermierilor din România pentru controlul buruienilor dicotiledonate la rapiță și datorită unor avantaje ale produsului, precum: nu depinde de umiditatea din sol la aplicare; se poate aplica toamna sau primăvara; este selectiv pentru planta de cultură; are cel mai mare spectru de buruieni dicotiledonate combătute; controlează cele mai întâlnite buruieni.

Ținând cont de faptul că o cultură de rapiță, chiar și la un grad mic de îmburuienare, are o pierdere semnificativă de producție, recomandăm erbicidarea cu Galera™ Super pentru producții bune și o recoltare ușoară.

Articol scris de: ION MUTAFA, CATEGORY MARKETING MANAGER HERBICIDES CORTEVA AGRISCIENCE RO & MD

În rândurile de mai jos, vă prezentăm raportul pieței cerealelor din 12 octombrie 2020, realizat de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români. Specialistul realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă.

GRÂU

Grâul românesc gustă beneficiile prețului în creștere. Loturile mari încep să fie cotate, spune Cezar Gheorghe.

Cotațiile portuare în Constanta ajung în pragul de 980 – 998 lei/tonă în paritatea CPT.

Cotațiile unităților de procesare (morile) ajung la nivelul de 950 lei/tonă în paritatea FCA ferme în sudul României.

„Fermele cu stocuri au fixat un nivel de 1.000 lei/tonă FCA, punct de unde discuțiile încep să devină interesante. În plan regional, avem rezultatele licitației TMO – Turcia, 135.000 de tone. Prețul reprezintă marfă + transport. Din aceeași origine, bazinul Mării Negre, avem, de asemenea, rezultatele licitației din Pakistan, cu livrare 15 ianuarie 2021. Licitatia MIT – Iordania a fost anulată pentru moment, însă vor reveni și vor licita din nou. Prețul final este expresia matematică a prețului grâului livrat în origine, plus costurile de transport, la care adăugăm costurile suplimentare (de obținere a avizelor și autorizațiilor, a garanției de participare la licitație, a finanțării stocurilor, a costurilor de depozitare a mărfurilor până în ianuarie și, firește, a pierderilor din operare). Reducând totul la un nivel de FOB Constanța, ne rezultă un preț de 205-207 euro/tonă, cu marja de trading inclusă. Vizualizând Bursa Mării Negre (BSW), vedem loturi de grâu rusesc tranzacționate astfel: Cotație decembrie 2020: 244 USD/tonă; Cotație iulie 2021: 230,5 USD/tonă”, arată analistul.

În piața fizică, ofertele Novorossysk sunt cotate la 244 USD/tonă cerere versus 237 USD/tonă ofertă pentru luna noiembrie.

Argentina anunță deschiderea pieței pentru semințe de grâu GMO (seceta fiind principalul factor în luarea acestei decizii).

Ucraina anunță decizia UE de a permite semințelor de origine locală (destinate însămânțării) să fie vândute în UE.

Rusia prognozează un deficit de recoltă de 15-20% pentru sezonul viitor din cauza secetei și a înghețului nocturn.

PORUMB

„Piața rămâne fidelă principiului „când plouă crește prețul”, astfel încât imposibilitatea recoltării face ca lichiditatea să fie scăzută, iar portul trebuie alimentat când sunt nave la operare. Spirala prețului urcă astfel la niveluri de 170-173 euro/tonă CPT Constanța, din cauza lichidității alimentate, dar și de alte cauze”, spune Cezar Gheorghe.

Prețurile variază în funcție de regiunile țării, respectiv în regiunea Moldovei: 750 lei/tonă, în sud: 780 lei/tonă și în vest: 735-740 lei/tonă.

Fermierii din Ucraina recoltează cu dificultate din cauza ploilor căzute în sud-vestul țării, astfel că fenomenul din România este perpetuat la nivelul prețurilor. „Surse sindicalizate din Ucraina indică o scădere a potențialului de recoltă cu 2,3 milioane tone. Fermierii ucraineni încep să nu își poată onora contractele din cauza producțiilor mici și situația devine similară cu cea a României”, menționează consultantul Clubului Fermierilor Români.

La nivel de UE, prognoza pentru porumb este diminuată cu 1,3 milioane tone, până la un nivel de 65 de milioane de tone.

SUA sunt la un nivel de recoltare de circa 26%. Surse indică o scădere a randamentului la 11,15 tone/hectar, de la 11,17 tone/hectar luna trecută. Indicația de recoltă scade la 377 de milioane de tone, de la 374 de milioane de tone. Brazilia indică 105 milioane de tone, iar Argentina indică 47 de milioane de tone.

FAO indică, de asemenea, scăderi ale producției în UE, Ucraina și Rusia.

FLOAREA-SOARELUI

Calmul zilelor precedente a fost, în sens narativ, liniștea de dinaintea furtunii, este de părere Cezar Gheorghe. „Piața a început să se miște din nou în sus datorită agregării următorilor factori: uleiul de palmier continuă să se întărească din cauza scăderii stocurilor și a efectelor ploilor aduse de uraganul La Nina, care afectează zone întinse din Oceanul Pacific și riverane; cu stocuri micșorate, analiștii prevăd un ritm de creștere al cotațiilor uleiului de palmier în următoarele 2-4 luni; uleiul de soia primește prin acest efect colateral un surplus în sens de cerere și, automat, cotații de preț pozitive pe CBOT; cotațiile țițeiului influențează, la rândul lor, prin WTI 41 USD/baril și BRENT 43,17 USD/baril, în special din cauza uraganului Delta care a atins Golful Texas pe 9 octombrie; în Ucraina, procesatorii care au vândut în lipsă ulei brut nu găsesc marfă ieftină în piață, parțial datorită default-urilor generate de fermieri și de faptul că aceștia din urmă, stimulați de fostele prețuri, au așteptări mai ridicate; în privința prețurilor uleiului brut, 960 USD/tonă este nivelul indicat pentru noiembrie, în timp ce JFM (ianuarie-februarie-martie) indică 935 USD/tonă, în creștere față de ultimul raport”.

Concluzia este că piața florii-soarelui se mișcă în sus după agregarea factorilor de mai sus și în contextul în care România, Ucraina și Rusia ar avea un deficit de producție de cinci milioane de tone de semințe de floarea-soarelui. Piața se autocorectează întotdeauna după principiul cererii și al ofertei, niciun alt factor sau intervenție neputând suplini acești doi indicatori principali.

RAPIȚĂ

Stabilește un punct de referință la nivelul de 394 euro/tonă, MATIF. „Este susținută de complexul uleiurilor de palmier-soia, fiind influențată, de asemenea, de paritatea euro/dolar. Pe piața locală, oferta de achiziție este de MATIF noiembrie minus transport până la procesator, cererea fiind cotată însă cu 10-11 euro mai sus, datorită loturilor subțiate existente în stocurile fermierilor”, precizează Cezar Gheorghe.

ORZ

Prețul orzului indică o creștere, dar nu este spectaculoasă (circa 3 euro/tonă).

În piața internă, loturile se vând încet, pe măsura consumului necesar.

Pentru raportul complet al Clubului Fermierilor Români privind piața de cereale din 12 octombrie 2020, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-12-octombrie-2020/

În țara noastră, cotațiile la grâu rămân neschimbate, dar nu sunt alimentate de lichiditate, în continuare fiind tranzacționate loturi mici, doar pentru a genera o mică infuzie de capital în ferme. Referitor la porumb, lipsa producției face ca veniturile să nu mai existe, însă creează o presiune din partea cumpărătorilor, care își doresc onorarea contractelor. Raliul prețurilor la semințele de floarea-soarelui s-a terminat, iar stabilizarea s-a produs după scăderea prețului. Euronext cotează rapița în trend ascendent. Informațiile, de azi – 6 octombrie 2020, sunt furnizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români. Specialistul realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă.

GRÂU

În prezent, grâul românesc beneficiază de creșterile din bazinul Mării Negre, cotațiile sale situându-se la nivelul celor ruso-ucrainene. „Asistăm la o nouă rundă de devalorizare a monedei americane. Acest aspect deteriorează prețul în euro, pornind de la paritatea euro-dolar”, precizează Cezar Gheorghe.

În paritatea CPT Constanța, nivelul de tranzacționare al grâului cu proteină bază 12% se cifrează la 190-192 euro/tonă, cu o diferență de nivel negativă de 5 euro/tonă pentru specificația furaj, adică sub 11,5% proteină și/sau masă hectolitrică, sub baza de 75 kg/hl. Conversia în lei indică un nivel de preț de 930 lei/tonă ca medie. Lichiditatea este însă foarte scăzută, punctează specialistul. Stocurile rămân în curțile fermierilor în așteptarea opțiunii de vânzare la un nivel mult mai ridicat. Baza așteptărilor reprezintă nivelul de rezistență de 1.000 lei/tonă.

Pe plan intern, cotațiile rămân neschimbate, dar nu sunt alimentate de lichiditate. „În continuare sunt tranzacționate loturi mici, doar pentru a genera o mică infuzie de capital în ferme, capital necesar cheltuielilor curente și acoperirii datoriilor pe termen scurt. Prețurile rămân la nivelurile săptămânii trecute, de 920-950 lei/tonă CPT unități de procesare, în funcție de zonă”, arată consultantul Clubului.

Rusia, prin vocea ministerului de resort, remarcă diferența dintre prospecția lor de recoltă de 82 milioane tone de grâu și cea a USDA de 78 milioane de tone. „Cele 4 milioane includ Crimeea, cu 700.000-800.000 tone. Este o diferență notabilă, dar niciuna dintre părți nu are o susținere faptică, astfel încât acest diferend al cifrelor de recoltă să fie rezolvat”, spune analistul.

MIT Iordania, care se ocupă de licitațiile pentru suplinirea nevoilor interne, a antamat 120.000 de tone de grâu (12,5% proteină) pentru livrare în decembrie 2020, la un preț de 257,9 USD/tonă, de la Al-Dahra, firmă care are interese și în România prin concesiunea Insulei Mari a Brăilei. Costul de transport estimat este de 19 USD/tonă, ceea ce reflectă un preț în FOB Origine de 238,9 USD/tonă. Nu se cunoaște originea, însă cu certitudine nu este sud-americană (Argentina) și nici australiană.

Surprinzător, România este creditată cu un export de grâu în Maroc de 48.785 tone în acest sezon.

„O reestimare a stocurilor și a producției americane de grâu ridică nivelurile de preț europene, precum și pe cele ale burselor americane. USDA a declarat că producția totală de grâu va scădea cu 5% de la an la an, în timp ce rezervele de cereale din țară au scăzut cu 8% față de anul trecut. Se așteaptă ca recolta totală de grâu din SUA să ajungă la 49,668 milioane tone, în scădere față de estimarea sa de 50,23 milioane tone expusă în raportul WASDE din 10 septembrie. Scăderea provine din suprafața mai mică agregată cu randamente mai mici. Grâul de iarnă scade la un nivel de producție de 31,87 milioane tone, față de estimarea anterioară de 35,84 milioane tone. Estimarea de producție se cuplează în mod natural cu stocurile, care au scăzut cu 8%, de la 63,48 milioane tone, la 58,78 milioane tone, adică cu 4,7 milioane tone.  Au apărut probleme în campania de semănat rusească din cauza lipsei ploilor și a înghețului de noapte. Ultimele prognoze nu ajută deloc sezonul rusesc de însămânțare a grâului, lipsa precipitațiilor influențând negativ acest proces”, menționează Cezar Gheorghe.

În Ucraina, seceta severă a încetinit semănatul grâului de iarnă, procesul fiind cel mai lent din ultimii zece ani, conform Reuters. Fermierii ar putea extinde plantarea până în decembrie. Doar 1,5 milioane de hectare (25% din suprafața preconizată) fuseseră semănate începând cu 28 septembrie 2020. „Anul trecut, fermierii semănaseră 2,9 milioane de hectare. O însămânțare târzie creează riscul de scădere a recoltei viitoare, pentru că iarna se apropie, iar culturile nu sunt dezvoltate suficient”.

Argentina reduce prognoza de recoltă a grâului de la 21 milioane tone la 17 milioane tone din cauza secetei persistente.

PORUMB

Piața porumbului românesc este în continuare dominată de următoarele caracteristici: Lipsa lichidității în ferme pentru onorarea contractelor încheiate în mai-iunie; Lipsa lichidității în cazul intermediarilor pentru a-și onora, la rândul lor, contractele de vânzare; Starea de incertitudine din rândul cumpărătorilor finali, care nu primesc mărfurile contractate.

Lipsa producției face ca veniturile să nu mai existe, însă creează o presiune din partea cumpărătorilor, fie intermediari sau finali, care își doresc onorarea contractelor. Aceste presiuni se convertesc pecuniar în curtea fermierilor, prin sume penalizatoare, care doresc să acopere înlocuirea mărfurilor cumpărătorului. Fermele intră astfel într-un tunel al disputelor și al discuțiilor formulate verbal sau prin notificări cu cumpărătorii. „Clubul Fermierilor Români susține medierea și concilierea de pe poziții egale, cu înțelegere și asumare de către ambele părți, estomparea efectelor anului 2020 prin dialog deschis, transparent și în bună înțelegere, spre rezolvarea amiabilă și în bună relaționare a discuțiilor și disputelor apărute din cauza efectelor secetei convertite în lipsa mărfurilor. Cumpărătorii, la rândul lor, au de executat cantitățile contractate, iar lipsa volumelor achiziționate forward generează efecte financiare negative, care afectează bilanțul de profit și pierdere al celor în cauză, prin incumbarea costurilor de înlocuire. Foarte mulți dintre cumpărători, din ambele categorii, migrează către vestul României, în căutarea volumelor lipsă, ținând cont că vestul a beneficiat de condiții meteo bune și, implicit, de recolte bune de porumb. De asemenea, tendința de înlocuire se canalizează și către Serbia, în căutarea mărfurilor care să înlocuiască volumele contractate”, explică Cezar Gheorghe.

Indicațiile de preț țin cont de nevoia de înlocuire, după cum urmează:

• CPT Constanța: 790-798 lei/tonă;

• Sud-Est și Sud-Vest: 740-750 lei/tonă;

• Vest: 700-720 lei/tonă.

În plin sezon de recoltare al porumbului, estimarea în sens negativ a stocurilor locale din SUA de către USDA reprezintă un efect deosebit de agravant, care creează un efect de grenadă în piețele internaționale. Există o revizuire negativă cu 10% a stocurilor de porumb, până la un nivel de 50,675 milioane tone. Lipsa celor cinci milioane de tone pune la îndoială credibilitatea USDA.

În Ucraina, recoltarea porumbului a ajuns la 10%. Productivitatea este însă scăzută, iar sursele interne indică 36,4 milioane tone, versus 38 milioane tone evaluarea WASDE din 10 septembrie. „Ritmul de export va scădea pe măsura recoltării, ca efect al declinului producției și al anunțului USDA de diminuare a stocurilor. În Rusia, nivelul recoltării porumbului a ajuns la 25%, fiind mai avansat decât în Ucraina. Ploile apărute în Ucraina vor duce la creșterea prețului în porturi, iar lipsa lichidității va face ca cererea de acoperire să crească”, precizează analistul.

În UE-27, producția totală de porumb rămâne în scădere, de la 64,6 milioane tone în august la un nivel de 62,8 milioane tone. Anul trecut, producția la nivel european a fost de 65,3 milioane tone.

În America de Sud, Argentina reduce prognoza de recoltă de la 50 milioane tone la 47 milioane tone din cauza secetei. Brazilia rămâne stabilă la evaluarea de 113 milioane tone porumb.

FLOAREA-SOARELUI

Recoltarea se apropie de sfârșit, deși există unele zone din sudul României cu suprafețe nerecoltate. Acestea sunt plantate după întoarcerea orzului, starea de vegetație indicând încă două săptămâni până la recoltare. „Raliul prețurilor s-a terminat, iar stabilizarea s-a produs după scăderea prețului. Portul Constanța indică un nivel de 435 USD/tonă. Procesatorii interni plătesc 420-425 USD/tonă, unii dintre ei neavând apetit de achiziție. Stocuri nevândute există încă, dar nu se vor revendica ușor, mulți vânzători pierzând trendul crescător. În ceea ce privește execuția contractuală, există atât situații de neexecutare din cauza diminuării drastice a producției, cât și din lipsa de dorință de execuție, din cauza diferenței de preț generate de momentul semnării și cel al execuției efective. De aceea, și în acest segment de agribusiness, se întâlnesc efecte adverse între vânzători și cumpărători, precum în cazul porumbului. Fermierii, pe de o parte, nu pot onora contractele din cauza producției foarte mici și acest lucru a fost vizibil pe parcursul exercițiului de recoltare, deși au fost întâlnite și cauze de lipsă de dorință generate, precum am indicat , de diferența de piață. Cumpărătorii, de asemenea, se împart în doua categorii: intermediarii și cumpărătorii finali. Cumpărătorii intermediari au de onorat, la rândul lor, contracte cu cumpărătorii finali, iar cumpărătorii finali trebuie să își onoreze contractele de export sau de procesare internă. În unele cazuri, medierea a avut loc, iar părțile au ajuns la o înțelegere. În alte cazuri, se negociază sau au ajuns la nivel de dispută contractuală pe căile legale”.

Diferențele de piață în privința prețurilor în Portul Constanța sunt notabile:

• Startul a fost agregat în jurul valorii de 345 USD/tonă;

• Evoluția rapidă a adus prețul în vârf, la un nivel de 525 USD/tonă;

• Temperarea a avut loc la un nivel de 435 USD/tonă;

• Achizițiile viitoare vor începe cu siguranță la un nivel estimat de 450 USD/tonă.

RAPIȚĂ

EURONEXT cotează rapița în trend ascendent, nivelul de tranzacționare situându-se la 385 euro/tonă, livrare în noiembrie 2020. „Stocurile încă existente în România se pot tranzacționa către procesatori la nivel de Matif noiembrie, minus transport, până la facilitatea de procesare”, arată consultantul Clubului Fermierilor Români, Cezar Gheorghe, care adaugă că în țara noastră estimarea hectarelor semănate se oprește la un nivel de peste 200.000 hectare. „Unele surse optimiste urcă până la 240.000 hectare, în timp ce altele se opresc la 210.000 hectare. Comparând  ultimii doi ani cu această prognoză, avem deja o imagine care ilustrează efectul lipsei de apă”, a încheiat analistul.

Pentru raportul complet al Clubului Fermierilor Români privind piața de cereale din 6 octombrie 2020, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-6-octombrie-2020/

În județul Mureș, culturile de rapiță recent înființate au răsărit deja și se prezintă foarte bine. Fermierii Vlad Șter și Octavian Liț au ales și în această toamnă hibrizii de rapiță Pioneer, de la care au obținut în campania de recoltat 2020 rezultate foarte bune. Compania Corteva Agriscience este unul dintre producătorii importanți de sămânță pentru fermierii din România. An de an, suprafețele însămânțate cu hibrizi de porumb, floarea-soarelui și rapiță sunt în creștere, motiv pentru care cercetarea la nivelul companiei caută să răspundă provocărilor pe care le întâmpină fermierii și să ofere hibrizi cât mai performanți.

Deși mulți tind să nu mai acorde atenție rapiței, reprezentanții Corteva Agriscience îi îndeamnă pe fermieri să semene această plantă pentru că, dincolo de producțiile pe care le poate oferi, este și o bună cultură premergătoare. „2020 nu este nici pe departe cel mai bun an pentru agricultura din România. Cu toții am întâmpinat probleme, însă mai cu seamă fermierii care au fost neputincioși în fața secetei și au obținut producții mult mai slabe față de anii precedenți, aproape la toate culturile. Compania Corteva este alături de fermieri și împreună cu colegii mei încercăm să oferim cele mai bune produse și cele mai eficiente sfaturi pentru ca agricultorii să nu iasă în pierdere. A fost un an dificil pentru rapiță, însă am avut și fermieri campioni care au obținut producții foarte bune. În prezent, în multe zone din țară hibrizii de rapiță Pioneer deja se pot observa pe câmpuri, motiv de speranță pentru următorul an, când sperăm ca producțiile să fie mult mai bune decât cele obținute în această campanie”, a punctat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova.

Hibrizii Pioneer, printre alegerile fermierilor și în această toamnă

În ceea ce privește portofoliul de rapiță, compania pune la dispoziția fermierilor hibrizi adaptați condițiilor de cultură din țara noastră, fapt demonstrat și de producțiile oferite în acest an, unul critic pentru agricultură, de hibrizi precum PT275, PT264 ori PT225. Prin urmare, acești hibrizi au fost printre alegerile fermierilor și în această toamnă.

Hibridul PT225 se numără printre alegerile prioritare ale fermierilor din centrul țării, iar în campania de recoltat din acest an a oferit chiar și 4.500 kg/ha, o producție-record, în condițiile în care mulți agricultori au întors culturile ori au obținut producții extrem de slabe. Este și cazul inginerului Vlad Șter din cadrul societății Ceragrim Ungheni, care și în această toamnă a mizat pe acest hibrid, iar cultura înființată în data de 10 septembrie 2020 este deja răsărită. A ales și alți hibrizi Pioneer în această campanie, pentru că an de an face testări și alege hibrizii care îi oferă cele mai bune rezultate. „În prezent cultura arată foarte bine, însă pentru noi și campania aceasta a fost foarte bună, deși credeam culturile compromise, am fost uimiți în primăvară și apoi la recoltat. Am avut hibrizii PT264 și PT225, pe care i-am semănat după grâu, ori după porumb pentru siloz. În general pregătim terenul cu un disc greu, cu Tigerul și freza. Anul trecut am semănat pe 13 septembrie, iar plantele au răsărit în jur de 14 octombrie. La semănat am fertilizat cu 300 kg/ha de îngrășământ triplu 15, apoi am mai administrat în primăvară 250 kg/ha de uree și 150 kg/ha de îngrășământ pe bază de sulf și azot. Cultura a primit opt tratamente cu insecticide și fungicide, precum și două erbicide. Recoltatul a avut loc în jurul datei de 15 august și chiar am obținut o producție nesperat de bună, 4.500 kg/ha cu hibridul PT225”, a arătat Vlad Șter.

În cadrul societății Alex Prodexim, Octavian Liț lucrează 480 ha, dintre care 150 ha au fost semănate în această toamnă cu hibrizii PT275 și PT264, care deja au răsărit. Mai mult decât atât, fermierul a declarat faptul că și în campania trecută hibrizii Pioneer au performat la el în fermă. Cea mai bună producție a obținut-o cu hibridul PT264, respectiv 4.040 kg/ha. „Anul trecut am semănat după grâu 130 hectare cu rapiță. Terenul a fost dezmiriștit, scarificat, pregătit cu discul și am semănat în perioada 28 august – 3 septembrie, apoi am tăvălugit. Am fertilizat cultura în toamnă cu 400 kg/ha de îngrășământ triplu 14 cu Sulf 7%, în martie am aplicat uree - 150 kg/ha și în aprilie am administrat încă un îngrășământ pe baza de azot și sulf -120 kg/ha. Cultura a primit cinci tratamente și două erbicide. În condițiile campaniei dificile, pot spune că am obținut o producție bună, sunt foarte mulțumit”, a precizat Octavian Liț.

Foto: Corteva Agriscience

Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români, realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă. Mai jos, informații despre piața grâului, orzului, porumbului, rapiței și florii-soarelui la data de 21 septembrie 2020.

GRÂU – BAZINUL MĂRII NEGRE

Prețurile au crescut simțitor, chiar dacă plata se face la 180 de zile. Cotațiile FOB Marea Neagră variază în jurul cifrei de 232 USD/tonă. Prețurile pentru Portul Constanța sunt defalcate pe luni, începând de la 228 USD pentru octombrie și adăugând un cost de depozitare pe lună, până la valoarea de 235 USD pentru livrare în ianuarie 2021. Transpunând în euro, la o medie de 232 USD/tonă, deducem un preț de 196 EUR/tonă, minus costurile de operare portuară și costurile financiare pentru plata la termen. Rezultă un preț de circa 182 EUR/tonă, cu marja de trading inclusă, arată Cezar Gheorghe.

„În planul exporturilor, notăm ultima licitație spre Egipt, unde, surprinzător, Marea Baltică și-a făcut prezența. Vedem un lot de grâu din Polonia ce a accesat această destinație. 235.000 de tone au fost achiziționate astfel de către Egipt prin forul tutelar GASC. Livrarea va avea loc în noiembrie 2020. Ca o notă comparativă, în perioada iulie-august 2020, Egiptul a cumpărat 2,4 milioane tone, față de doar 1,7 milioane tone anul trecut în aceeași perioadă. De notat este și licitația din Iordania, 16 septembrie 2020, unde din cele două loturi de 60.000 de tone, unul are origine românească (Ameropa). Livrarea va avea loc în noiembrie 2020. Curba pozitivă a grâului începe să arate și potențial românesc, după un sezon afectat de secetă și pandemie”, precizează analistul, care adaugă că recoltările produsului grâu fiind încheiate la nivel european, cifrele rămân constante, însă, cum era de așteptat, cumpărătorii încep să facă oferte pentru a securiza loturi de marfă.

În cornul Africii, Tunisia își manifestă interes de achiziție în acest an, din cauza lipsei ploilor. Deficitul de producție se situează la 38%, circa 900.000 tone și se estimează un nivel de import crescut cu 34%, până la un nivel de 2,2 milioane tone.

Turcia a organizat, de asemenea, o licitație pentru achiziție de grâu, cu un total de 440.000 tone. „Cotațiile bursiere din această săptămână arată o revigoare a prețului grâului. Influența vine și de peste ocean, mai precis din Argentina, unde seceta a afectat puternic 12% din cele 6,6 milioane de hectare înființate cu grâu. Încet dar sigur, grâul se corectează în termen de cerere și ofertă. În mod normal, cotațiile enunțate se vor modifica pe măsură ce timpul trece și nevoia de aprovizionare crește, ținând în minte parametrii de recoltă ruso-ucraineană și europeană. Piață internă se corectează, însă este încă sub spectrul default-urilor contractuale existente, în care cantitățile asumate nu au fost livrate, iar acest lucru marchează în sens negativ activitățile comerciale”, explică consultantul Clubului Fermierilor Români.

ORZ

Cererea timidă ridică nivelul de preț în origini. În Marea Neagră, nivelul a crescut cu 3 USD până la 190-192 USD/tonă. „Piața internă dă semne de dezmorțeală. Crescătorii de porci caută orzul în ferme, ofertând pentru el”, menționează Cezar Gheorghe.

PORUMB – BAZINUL MĂRII NEGRE

Indicatorul Euronext pentru noiembrie se regăsește la valoarea de 171,25 euro/tonă, însă, apreciază analistul, decuplarea Mării Negre este evidentă din cauza volumelor scăzute din Ucraina și România.

Cotațiile în FOB Constanța sunt la nivelul de 164 euro/tonă pentru octombrie și noiembrie și 165 euro/tonă pentru decembrie.

În plan intern, se manifestă ravagiile secetei. Cumpărătorii plătesc niveluri ce depășesc cotațiile bursiere. „Fermele de creștere a puilor din centrul României au oferit 850 lei/tonă pentru loturi mici de circa 1.000 tone, doar pentru a-și asigura secvența necesară de furajare. În timp ce producția de furaje se cotează la 800-820 lei/tonă, în sud-vest costul mărfii ajunge și la 720 lei/tonă. Cumpărătorii se grăbesc să își execute contractele, vânzătorii sunt în același status de neacoperire a cantităților contractuale, iar părțile trebuie să ajungă la starea de înțelegere și compromis. Estimarea de timp a recoltei de porumb ne indică 12-15 octombrie 2020 ca dată de încheiere pe teritoriul României”, a specificat Cezar Gheorghe.

În plan extern, China își consolidează angajamentele de achiziție a porumbului până la nivelul de 7,2 milioane tone, din care 60% vor fi importate de și pentru firmele statului chinez.

Ucraina a început recoltarea porumbului și se află la un stadiu de 10% suprafață recoltată.

RAPIȚĂ

Euronext indică un nivel de 395 euro/tonă. Prețurile pentru uleiul olandez de rapiță au continuat să crească în urma creșterii uleiului brut de floarea-soarelui și a cotațiilor Euronext. Cotația NDJ (noiembrie-decembrie-ianuarie) a urcat cu 15 euro/mt FOB DM.

SEMINȚE DE FLOAREA-SOARELUI

Cererea crescută de semințele de floarea-soarelui își are originile în producțiile mai mici la nivel de bazin Marea Neagră și european. Ucraina, după 10% din suprafață recoltată, generează o producție cu 25% mai mică, potrivit cifrelor de producție preliminare.

„Nivelurile din piață au atins cifre în recoltare ce ajung în unele cazuri, transformate în CPT Constanța la 520-525 USD/tonă. S-a creat o spirală a prețului ce generează așteptări și cereri cu mult peste ceea ce piața ar trebui să ofere. Observăm, deci, o reticență a cumpărătorilor în a mai cota, pe fondul cererii de preț prea mare pentru marfa ce este oferită. Totul este agregat cu efectele secetei de diminuare a recoltei, care ne introduc în același tablou ca cel al porumbului. Cu timpul, lucrurile se vor limpezi cu ajutorul părților, vânzători și cumpărători. Ambele părți trebuie să privească în viitor și să găsească măsuri de înțelegere, măsuri care să țină cont de relaționarea în viitorul apropiat”, a încheiat Cezar Gheorghe.

Raportul complet al Clubului Fermierilor Români privind piața de cereale din 21 septembrie 2020, aici: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-21-septembrie-2020/

Modificarea legii de reglementare a procesului de vânzare a motorinei, care modifică Codul Fiscal și impune obligația pentru intermediarii de carburanți să aibă depozite speciale, a primit, pe 2 septembrie 2020, vot favorabil în Camera Deputaților. Fermierii atrag atenția că Legea vânzării motorinei îi afectează direct. „Adoptarea proiectului de lege care completează articolul 435 din Legea 227/2015 privind procesul de vânzare a motorinei are impact negativ în activitatea operatorilor economici de pe această piață și, în mod deosebit, asupra fermierilor care se aprovizionează cu motorină de la acești comercianți”, precizează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Prin adoptarea acestui proiect legislativ sunt eliminate din piață peste 980 de companii care asigură revânzarea de produse petroliere și care își desfășoară activitatea la nivel național. „Agricultura va fi puternic afectată de această lege, cu impact imediat asupra campaniei agricole de toamnă, în condițiile în care fermierii depind de livrările de motorină pentru derularea lucrărilor agricole specifice acestei perioade”, crede Florian Ciolacu.

Creșterea prețului motorinei, prin reducerea competiției pe piață (cvasi-dispariția pieței revânzătorilor), rămânând doar cei șase operatori/producători naționali, este una dintre implicațiile negative pentru fermieri. Totodată, imposibilitatea livrării motorinei conform cererilor fermierilor datorită capacităților logistice limitate, într-o perioadă critică de desfășurare a lucrărilor agricole va afecta activitatea fermelor. „Reducerea perioadei de creditare pentru achiziția motorinei va avea un impact negativ asupra agriculturii. Furnizorii rămași vor livra numai în baza rapoartelor COFACE, care nu se utilizează în cazul companiilor mici (societăți în nume colectiv, PFA-uri). Un alt impact negativ va fi neplata datoriilor către revânzători, în condițiile în care fermierii nu mai primesc motorină. Menționăm că motorina livrată în campania agricolă de toamnă poate fi plătită în primăvara anului 2021”, a punctat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Potrivit fermierilor din Club, prin aplicarea acestei măsuri, cel puțin jumătate din cererea de motorină pentru agricultură nu va putea să fie accesată de fermieri direct de la furnizorii naționali, atât din cauza unor condiții care țin de furnizori, cât și a unor condiții care țin de fermieri. „Livrarea motorinei se face de către furnizorii naționali (cele șase companii naționale) doar cu plata în avans. Pentru furnizorii naționali de motorină, agricultura reprezintă maximum 10% din totalul livrărilor, fapt pentru care multe dintre livrări vor fi efectuate cu întârziere din cauza criteriilor de eficiență/geografice/de finanțare. Furnizorii naționali nu livrează cantități mai mici de 7.000 de litri (echivalent estimat cu necesarul pentru 100 ha lucrate pe an) – nu toți fermierii au capacitatea de depozitare autorizată și nici nevoia unei astfel de cantități la o livrare. Termenul de plată trebuie să fie susținut de o asigurare COFACE – precizăm că nicio Întreprindere Individuală și nici un fermier înscris ca PFA nu pot să facă o asigurare tip COFACE (asigurare de risc de neplată), deci se vor institui o limitare și o restricție pentru categoriile menționate”, arată Florian Ciolacu.

La nivelul anului 2019, peste 70% din cererea de piață a fost asigurată de revânzători, aproximativ 200 de companii revânzătoare de motorină pentru agricultură, respectiv aproximativ 250.000 de metri cubi de motorină, în timp ce doar 30% din cererea de motorină a fost asigurată de furnizorii naționali/producători.

Florian Ciolacu ne-a spus că Guvernul României și Consiliul Concurenței au respins nejustificat proiectul de lege, ca fiind anticoncurențial, și că va distorsiona piața comerțului de motorină. Proiectul a fost denunțat atât de Asociația Română a Petrolului (ARP), cât și de Asociația Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP). „Reamintim că ordinul OPANAF nr. 3236/2018 prin care operatorii economici cu activitate de comercializare a produselor energetice pe baza atestatelor „fără depozitare” erau obligați să construiască sau să închirieze depozite pentru continuarea activității lor a fost anulat în baza deciziei instanțelor judecătorești”.

Clubul Fermierilor Români a solicitat președintelui României să nu promulge legea adoptată de Parlamentul României, prim-ministrului și ministrului Agriculturii să susțină demersul către Curtea Constituțională a României pentru excepția de neconstituționalitate a modificării Legii de vânzare a motorinei, având în vedere riscurile cu efect imediat asupra lucrărilor agricole din campania agricolă de toamnă, posibilele implicații asupra producției agricole naționale, siguranței alimentare și bunei funcționări a firmelor din agricultură. „În acest context, este important să avem în vedere apărarea intereselor statului în ceea ce privește transparența și responsabilitatea financiară, asigurarea liberei concurențe pe piață, fără însă a pune la risc producția agricolă a României”, a încheiat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

Pe lângă secetă, schimbări climatice, COVID-19, fermierii trebuie să facă față și noilor decizii de a reduce la hectar cantitatea de produse pentru protecția plantelor, dar și a concurenței pe o piață cu fermieri din țări unde subvențiile pe suprafață sunt mai mari decât cele primite de agricultorii autohtoni. Întrebarea aflată pe buzele tuturor e dacă fermierii vor mai face agricultură în viitor.

Legat de cultivarea organismelor modificate genetic sau de utilizarea biotehnologiilor în agricultură, interzise în Uniunea Europeană, dar care vin sub formă de materie primă din alte ţări, fermierii se întreabă care este logica. „De ce să nu folosim muta-geneza şi să ne îndreptăm spre biotehnologii? Suntem ridicoli, dintr-un punct de vedere. De ce? Pentru că Europa importă soia din Argentina, Brazilia, Statele Unite, modificată genetic şi... în loc să abordăm biotehnologia facem blabla şi nu mergem înainte cu progresul tehnic”, susține Dumitru Manole, fermier din județul Constanța, de la Amzacea.

Toate aceste decizii îi afectează pe fermieri. Întrebarea lor este dacă mai merită să facă agricultură în noile condiții. „Nu ştiu dacă aş mai face agricultură, nu ştiu dacă pot să ies cu costurile, în condiţiile acestei zone în care şi aşa suferim de secetă şi nici nu putem să aducem un plus de îngrăşăminte şi nişte tratamente care să ne asigure nişte sporuri, dacă vom realiza ceva aici în zona României în special, că nu e vorba numai de zona noastră”, spune un tânăr fermier, tot constănțean, care lucrează terenuri agricole în zona Costinești - Valentin Petre, care este completat de Dumitru Manole: „La floarea-soarelui, plecând de la tratamentul seminţelor, dacă în zona asta aveţi adulţi de Tanymecus – specie peste 12 faţă de 3-4, aşa cum spunea profesorul Paulian –, floarea-soarelui va avea 7 boli care decimează cultura. În condiţiile în care nu am făcut tratament la sămânţă înainte de semănat, în care n-am aplicat tratamentele cu fungicide pentru protecţia culturii pentru cele 7 boli, plus erbicidele, atunci producţia nu va fi – am martori în loturile de culturi comparate – mai mare de 600-800 kg la hectar! Şi atunci mă întreb: cum să mai facem agricultură?”.

În opinia lui Dumitru Manole, suprafețele cultivate cu floarea-soarelui vor scădea din ce în ce mai mult, din cauza interzicerii neonicotinoidelor. „Din cauză că s-a interzis tratamentul seminţei înainte de semănat pentru acest dăunător agresiv, Tanymecus, o mare parte din producători au renunţat a mai semăna floarea-soarelui. Chiar şi la noi în exploataţie, trebuia să semăn 250 de hectare şi n-am realizat decât 170 de hectare, din cauza interzicerii tratamentului cu neonicotinoide”, afirmă Dumitru Manole, care în calitate de preşedinte al Asociaţiei pentru Cultura Florii-Soarelui din România este direct interesat de evoluția la nivelul întregii țări.

În vestul Europei, numai la îngrăşăminte, în unele țări precum Germania s-au folosit până la 464 kg substanţă activă NPK la hectar, Olanda 864 kg la hectar, în timp ce România, prin 2010, folosea 160 kg pe hectar. Iar la protecția plantelor, media în România era undeva la 700 mg/hectar, pe când în alte țări media depășește 2 kg de substanță activă la hectar.

Un nou „trend” este rotația culturilor. Doar că agricultorii români fac asta de dinainte de 1989 și nu există tradiție în monocultură ca în țări ca Franța sau în Germania. „Există o stațiune în Anglia, Rothamsted, unde porumbul după porumb s-a cultivat zece ani pentru a se vedea efectul monoculturii. Adică negativ”, a exemplificat Dumitru Manole.

Fermele românești, deja instabile, au nevoie de ajutor

Un alt subiect fierbinte este cel legat de plafonarea subvenţiilor, a plăţilor pe suprafaţă, cu care reprezentanţii Ministerului Agriculturii par a fi pentru. Acest fapt însă este în contradicție cu ce își doresc cei doi fermieri constănțeni și mulți alții de la noi. „După mine, ar trebui menţinută această plată pe suprafața cultivată. Altfel, nu ar face decât să decapitalizeze fermele mari şi mijlocii, că, ţinând cont de condiţiile anului acesta, toate fermele au de suferit, indiferent că-i mare, că-i mică, că este mijlocie. Culturile, și de toamnă și de primăvară, sunt compromise. Poate anul ăsta rezistăm. Dar dacă mai avem un an ca acesta şi în lipsa precipitaţiilor, nu ştiu dacă mai putem rezista”, susține Valentin Petre.

Dumitru Manole crede că, în acest moment, exploatațiile agricole din România nu sunt stabile economic. „România și mi se pare că mai sunt vreo două țări au cele mai mici sume considerate ca plată unică pe suprafaţă. Sunt ţări care au 380 de euro, 360 euro pe hectar! Noi am fost discriminaţi şi suntem şi acum! Şi anul acesta primim tot acea plată, comparativ cu alte ţări cu istorie mai veche, suntem discriminaţi şi atunci ne întâlnim la piaţă. Aici e o contradicție: vin de afară unele produse şi la raft sunt mai ieftine... şi atunci cum pot eu, producător agricol din România, să fac faţă concurenţei? Care, de data asta, e neloială. Pentru că plata unică pe suprafaţă este mai mare decât în România în alte ţări din vestul Europei, precizează Dumitru Manole. Noi trebuie să mergem către procesare. Să nu mai luăm produse de la hipermarket şi să le aducem în sate. Să creăm în sate puncte de procesare, iar pentru asta ne trebuie capital”.

Reamintim că fermierii noștri primesc o subvenție pe suprafață de 102,6082 euro.

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ferma înfloritoare a lui Constantin Soare din Fântânele – Constanța, de la granița cu județul Tulcea, nu a scăpat nici ea de seceta pedologică. Culturile de orz sau grâu au fost afectate între 80% și 100%. Organizația de udători din care face parte implementează acum un proiect pe irigații pentru șase ploturi de irigații care deservesc o suprafață de 5.350 de hectare.

Constantin Soare lucrează 1.070 de hectare pe raza localității Fântânele. Fermierul constănțean a aplicat ca în fiecare an tehnologii care l-au ajutat în trecut să obțină producții bune, chiar și fără irigații. Anul acesta însă pare desprins din cu totul altă poveste, iar nevoia de apă pune presiune pe fermierii care vor să își continue activitatea. „Lucrăm 1.070 de hectare și toată cultura de grâu a fost calamitată în procent de 70-100%. Am avut parcele care au fost calamitate în procent de 100% și una dintre ele, de 117 hectare, am întors-o după ce s-a încheiat procesul-verbal de constatare a pagubelor. Am pregătit terenul și am pus cultură de porumb care, mulțumim lui Dumnezeu, pentru că au fost niște ploi, a reușit să răsară”, ne-a spus Constantin Soare.

În Dobrogea, finanțările nerambursabile pentru irigații sunt necesare

Constantin Soare ridică din nou problema legată de reabilitarea infrastructurii de irigații, de realizarea de sisteme de irigații locale, adică ale fermierilor.

Dacă terenul agricol este al mai multor proprietari și acea investiție e posibil să se afle pe un teren ce se va vinde, riști ca noul proprietar fermier să nu vrea să irige și să închidă conducta. „Eu din luna mai 2017, când a apărut Legea 133 – lege care a modificat Legea îmbunătățirilor funciare, Legea 138/2004 –, prin care s-a stabilit că statul va livra apă cu titlu gratuit Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, m-am așezat pe „pista de concurs” și am început să lucrez la un proiect pentru irigații. Noi, pe localitatea Fântânele, am constituit o OUAI și am preluat de la ANIF șase ploturi de irigații care deservesc o suprafață de 5.350 de hectare. Aparținem de sistemul de irigații Sinoe, care deservește în cadrul județului Constanța și parțial Tulcea 60.000 de hectare, din care 40.000 se află în zonă viabilă. Un lucru important e să ne încadrăm în această suprafață viabilă de 40.000, motiv pentru care am făcut demersuri din momentul în care a apărut Legea 133, am dat curs constituirii organizațiilor și mai departe demersurilor pentru accesarea fondurilor europene prin Măsura 4.3”, a detaliat fermierul.

Proiectele, au fost aprobate, cele șase contracte de finanțare fiind semnate cu AFIR. „S-a întocmit dosarul de achiziție cu caiet de sarcini și este depus la AFIR în vederea analizării lui, să se constate dacă condițiile pe care le-am stabilit prin Caietul de sarcini se încadrează în Legea 98, Legea achizițiilor publice, și aștept să îmi vină răspunsul. După care trebuie mai departe să depun același dosar la Agenția Națională a Achizițiilor Publice, pentru a se stabili iar dacă acele condiții stabilite prin Caietul de sarcini sunt conforme cu legea în vigoare”, a continuat agricultorul constănțean.

Următorii pași sunt scoaterea la licitație, apoi proiectarea și execuția, undeva, speră agricultorul, în luna august. Lucrarea este estimată a fi finalizată, la anul, în 2021, cel mai optimist în luna aprilie.

În prima etapă trebuie reabilitată stația de punere sub presiune care consumă o mare parte din suma alocată pe proiect de un milion de euro, împreună cu partea de alimentare cu energie electrică. „O organizație poate să depună, cel puțin în ultimul Ghid așa era stabilit, trei proiecte pentru același plot, scopul fiind acela de a reveni într-o etapă următoare și a-ți finaliza toată infrastructura secundară – vorbim de conducte principale, antene cu hidranți și așa mai departe. Stația este dotată cu pompe, cu tablouri de comandă, cu tot ce este necesar, pentru a deservi întreaga suprafață pe care o deține acel plot. Adică nu le faci pe bucățele – azi pun două pompe, în programul următor mai pun încă două și așa mai departe. Se montează toate pompele așa cum a fost concepută stația și de banii rămași pleci cu o conductă principală și una-două antene, în funcție de suma care este disponibilă”, explică Constantin Soare.

Statul se mișcă mai greu decât agricultorii

Canalele de irigații sunt proprietatea statului și rămân în sarcina ANIF-ului pentru reabilitare. Nu mai puțin de un miliard de euro au fost dați în programul care în cinci ani trebuia să reabiliteze infrastructura aferentă pe două milioane de hectare. „Se spune că s-a consumat foarte puțin din ei, dar nu e problema noastră. Important este ca statul să încerce să investească atât cât e nevoie pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații. Prin acel Program Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații – HG 793 – ANIF-ul are obligația, în paralel cu organizațiile fermierilor, să-și reabiliteze tot ce înseamnă canale principale, canale secundare, stația bază, stațiile de repompare de pe o treaptă inferioară pe o treaptă superioară. Atunci când organizațiile care au accesat proiecte și-și reabilitează infrastructura secundară și-au finalizat investiția și pot să irige, ANIF-ul are obligația să-i aducă apa la aspirația SPP-urilor. În cazul nostru, din păcate, lucrurile nu cred că se vor întâmpla așa. Mai degrabă spus, eu estimez, pentru că încerc să mișc lucrurile mai repede, că prin aprilie 2021 voi avea finalizată această primă etapă”, a precizat agricultorul care estimează că va trebui să mai depună încă un rând de proiecte pentru a putea reabilita restul de infrastructură secundară care să acopere întreaga suprafață a plotului.

Reabilitarea va viza stațiile și clădirea, iar modernizarea aducerea de pompe de ultimă oră ca tehnologie, tablouri de comandă care să nu presupună intervenția omului, decât în programare. „Ele trebuie programate de maniera să mențină o presiune constantă în instalația secundară de irigații. Și atunci pompele pleacă automat sau se opresc, în funcție de consumul de apă”, a explicat Constantin Soare. Astfel se va realiza și economia consumului de energie electrică.

Păienjeniș legislativ care împiedică realizarea proiectelor

Reabilitarea infrastructurii principale în sistemul de irigații Sinoe trenează însă. „Fizic nu s-au mișcat lucrurile deloc. Am înțeles că s-a scos la licitație anul trecut proiectarea, s-a câștigat licitația și ulterior s-a blocat finanțarea. Acum înțeleg că se vrea să se scoată la pachet proiectarea cu licitația, dar încă nu sunt bani, trebuie să așteptăm. Înțeleg că bani în bugetul Ministerului Agriculturii pentru aceste investiții care trebuie realizate nu sunt și trebuie, mai nou, la rectificarea de buget să se încerce să se găsească resurse financiare pentru a se aloca sumele necesare pentru reabilitare”.

În condițiile în care asociațiile de udători finalizează proiectele, dar statul nu își face partea sa, agricultorii pierd nu doar apa, ci și resursele cu salariile angajaților care trebuie să gestioneze toate acestea.

Mai mult, OUAI au activitate de utilitate publică, iar astfel de investiții sunt de interes general. Pe lângă obligația de a asigura infrastructura secundară, reabilitarea ei pe întreaga suprafață a plotului, există și cea de livrare a apei conform contractelor cu proprietarii de terenuri.

Ideal ar fi ca toată lumea să își dea concursul pentru realizarea acestui tip de proiecte.

Problema cu care se confruntă multe asociații este că Legea 50 din 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții are două articole, 6 și 7, care spun că beneficiarul care realizează o investiție și vrea să traverseze cu o conductă/cablu terenul unei terțe persoane trebuie să obțină acordul acelei persoane. „Practic nu se poate o astfel de procedură. De ce spun nu se poate? Pentru că trebuie să ai contact cu proprietarul, care să fie în viață, să aibă cadastru și cu care să te duci cu el la notariat să închei un astfel de document. Dar foarte mulți proprietari nu mai sunt în viață, moștenitorii nu și-au făcut dezbaterea succesorală, sunt plecați prin Europa sau prin alte țări, ca să nu mai spun de faptul că nu sunt încheiate planuri cadastrale. În condițiile date, practic nu există posibilitatea obținerii, așa cum se cere de anumite instituții, a acordului proprietarului. În cuprinsul Legii 138/2004, Legea îmbunătățirilor funciare, e Articolul 30, care vine și modifică Articolele 6 și 7 – chiar spune acolo că se modifică articolele 6 și 7  din Legea 50 care stă la baza acordării autorizației de construire –, și elimină obligativitatea ca beneficiarul să aducă la cel care emite, pentru a obține autorizația de construire, acordul proprietarului. Dar cine a formulat articolul acel 30 a făcut-o atât de prost încât nimeni nu înțelege nimic sau fiecare înțelege ce vrea. Acolo se spune printre altele că beneficiarul, ca să poată să obțină autorizația, dacă în cuprinsul contractului de arendă avut este stipulat faptul că are dreptul să construiască pe teren, nu mai e necesar să vină cu acordul scris al proprietarului. Dar cine e beneficiarul în cazul de față? Organizația. Dar, Organizația are în obiectul de activitatea arendarea terenului și exploatarea terenului? Ea are activitate de utilitate publică!”, a detaliat Constantin Soare. Fiind de utilitate publică, indicat ar fi, crede el, să se procedeze ca și în cazul altor construcții care au același scop, așa cum sunt autostrăzile.

Organizațiile de udători sunt înființate în baza Legii 138 care nu au activitate de a exploata terenul, astfel că posibilitatea de a încheia contract de arendă cade. Mai ales că în cadrul organizației, fermierii au la rândul lor contracte de arendă. „Modificarea acelor articole din Legea 50 și Articolul 30 din Legea 138 a fost făcută în baza unei Ordonanțe de guvern! Deci este la îndemâna Guvernului să dea curs la așa ceva. Și ca o concluzie, trebuie înțeles foarte clar că dacă nu se va schimba regula aceasta, degeaba vom spune: am băgat banii în infrastructura principală, am alocat sume, am venit cu nu știu ce sume alocate pe programul următor – că înțeleg că se vrea să se aloce un miliard de euro pe Măsura 4.3 –, dacă nu creăm toate pârghiile care să ne permită să fim operativi în tot ce înseamnă activitățile astea, nu facem decât să ne blocăm”, apreciază fermierul constănțean.

Înlesnirea accesului la banii UE

Un alt aspect semnalat de Constantin Soare este faptul că dacă se va păstra ultimul Ghid pentru Măsura 4.3, PNDR 2014-2020, vom avea blocaje. Acesta prevede că organizațiile care nu au avut sprijin european în ultimii cinci ani, primesc acum un punctaj de 40 de puncte, favorizându-i pe cei care nu au reușit să depună proiecte până la această oră.

Un alt aspect e că fiecare organizație are dreptul să depună un singur proiect pe sesiune, ceea ce iarăși poate însemna o frânare a investițiilor. „Eu am băgat un milion de euro în stație și din 800 de hectare cât are suprafața unui plot, cu banii rămași din milion, după ce am finalizat punerea în funcțiune a stației, mai fac o conductă principală și o antenă-două care să deservească 100-200 de hectare. Dacă în programul următor, OUAI poate să depună un singur proiect, atunci pun întrebarea: cum se gândește rentabilizarea, folosirea acestor bani – eu știu că atunci când ai făcut o investiție trebuie să produci cu ea. Eu am băgat un milion și produc pentru 200 de hectare în loc să ajung să dau pentru 800-1000 de hectare cât are plotul? De aia spun și sper ca în programul următor și în prima sesiune a programului următor să se schimbe regulile acestea din Ghidul actual!”

Pentru Măsura 4.3, în programarea viitoare este prevăzută suma de un miliard de euro. Nevoia stringentă de apă îi face pe fermieri să spere ca sesiunea să fie deschisă fără limită de sumă. „S-a stabilit un termen de depunere de 3-5 luni. Câte proiecte s-au depus? 300-400-500 de proiecte, în condițiile în care sunt eligibile toate să fie și finanțabile, nu să așteptăm, să repartizăm sumele pe șase ani, pentru că repet, am nevoie de apă mâine, că seceta e constantă ca și schimbările climatice. De aceea sper ca în continuare deciziile care se vor lua prin conținutul Ghidului să fie unele cât mai facile, mai ușor de derulat și repet și revin la elementul cheie: cu acordul proprietarilor. Trebuie ca Articolul 30 din Legea 138 să fie modificat”, a mai spus fermierul.

Toate acestea în condițiile în care nu vorbim de o investiție nouă, ci de reabilitarea unei investiții făcute în urmă cu mai mulți ani, iar noua tehnologie va avea un impact pozitiv pentru generațiile care urmează.

Dobrogea se află, conform statisticilor, într-o zonă defavorizată raportându-ne la nivelul precipitațiilor care se cumulează într-un an. Fermierul a făcut propuneri scrise și verbale, în discuții cu oficialii de la minister, ca atunci când se vor emite noile ghiduri pentru Măsura 4.3, Reabilitarea infrastructurii principale de irigații, zona Dobrogea să fie încadrată ca zonă defavorizată. „Scopul este să ni se acorde un punctaj suplimentar, punctaj care să ne permită să accesăm mai facil proiectele pe Măsura 4.3, pentru că aici este polul secetei și aici trebuie investit cel mai mult în irigații”, a conchis Constantin Soare.

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Rapiţa este o cultură iubită de fermieri, mai ales că este prima care aduce bani în fermă. Compania BASF a intrat și pe piața semințelor, lansând în România, în urmă cu doi ani, brandul InVigor^® de semințe de rapiță. Astăzi, gama de semințe de rapiță InVigor^® disponibilă în portofoliul BASF Agricultural Solutions România cuprinde atât hibrizi Clearfield^®, cât și hibrizi convenționali de rapiță.

„Caracteristicile principale ale hibrizilor de rapiță InVigor^® sunt productivitatea și stabilitatea, dar și o serie întreagă de caracteristici genetice și agronomice, cu impact esențial în viitor. Sunt semințe pregătite pentru o tehnologie de vârf, adaptate nevoilor cultivatorilor care-și doresc performanțe de top de la cultura de rapiță. Colaborarea dintre BASF și fermieri, în cadrul programului de ameliorare a hibrizilor, duce la obținerea de informații valoroase, pe care experții noștri le folosesc pentru a proiecta și dezvolta în permanență hibrizi noi, foarte performanți”, precizează Marius Stanciu, Seed Manager BASF Agricultural Solutions România.

Portofoliul BASF de hibrizi InVigor^®:

• InV1166CL - Hibrid de rapiță Clearfield^®, cu producții foarte ridicate, tolerant la iernare cu vigoare mare și cu o bună toleranță la Phoma.

• InV1266CL - Este un hibrid de rapiță Clearfield^®, foarte robust și bine adaptat la agroclimatul din România.

• InV1170 - Hibrid de rapiță de toamnă cu toleranță excelentă la Phoma și Verticillium, foarte bună toleranță la scuturare.

• InV1188 - Hibrid de rapiță de toamnă cu o stabilitate excelentă a producției, pe toate tipurile de sol, inclusiv pe solurile ușoare, bună toleranță la scuturare.

• InV1022 - Hibrid convențional de rapiță de toamnă, cu potențial ridicat de producție pe toate tipurile de sol, în special pe cele adânci și o foarte bună toleranță la boli.

• InV1165 - Hibrid convențional de rapiță, cu o bună răsărire în toamnă, potențial foarte ridicat de producție, stabilitate excelentă și toleranță bună la Phoma și o excelentă toleranță la scuturare.

În piață ajunge doar ceea ce este profitabil pentru fermier

Hibrizii de rapiță InVigor^® sunt adaptați la condițiile țării noastre, BASF având în România loturi de ameliorare. În fiecare an se testează între 30 și 40 de hibrizi, în peste 10 locații din întreaga țară, și numai hibrizii care trect toate testele vor ajunge în fermele românești.

„Potențialul de producţie al hibrizilor este uriaş, este foarte mare. Este important ca tehnologia şi câteodată clima să ne ajute să ajungem la acest potenţial. Dar noi verificăm în primul şi în primul rând câteva caracteristici ale hibrizilor pentru România, care eu consider că sunt foarte importante. Sigur, producţia este pe primul plan. Dar ca să ajungi la producţie ai nevoie de câteva caracteristici pe care hibrizii trebuie să le aibă ca să ajungă la acest potenţial de producţie. Primul ar fi creşterea viguroasă pe perioada de vegetaţie. De multe ori semănăm târziu sau plantele răsar târziu şi atunci le trebuie o perioadă destul de lungă pentru a ajunge la dimensiunea corectă pentru intrarea în iarnă, care este undeva la 18 frunze. Or, având o creştere rapidă în prima perioadă de vegetaţie îi trebuie un timp mai scurt pentru creşterea corectă până la intrarea în iarnă. Pe urmă, toleranţa la ger. Ultimele ierni nu sunt foarte dramatice în România, dar nu se ştie niciodată când vine un ger puternic, iar investiţia făcută de fermier în toamnă trebuie păstrată până în primăvară astfel încât el să poată să aibă o producţie corectă. Şi testăm lucrul acesta şi introducem pe piaţă numai hibrizii toleranţi la ger. O altă caracteristică importantă este toleranţa la boli. Arhitectura plantei, asta înseamnă plante care nu cad, nu se frâng şi sigur, este o premisă pentru o producţie mai bună. În plus, toleranţa la scuturare. Este o problemă serioasă atunci când, şi de multe ori se întâmplă lucrul ăsta în România, avem furtuni sau vânturi puternice, dar pe lângă arhitectura plantei de care vorbeam avem şi o toleranţă foarte bună la scuturare. Avem hibrizi InVigor^® cu o toleranţă foarte bună la scuturare. Apoi, pe lângă faptul că planta trebuie să dea o producţie mare, trebuie totuşi să fie uşor de recoltat. Şi atunci ea trebuie să fie viguroasă, dar în acelaşi timp trebuie să fie nu atât de viguroasă ca să fie uşor de recoltat. Urmărim toate aceste aspecte şi prin loturile pe care le avem de ameliorare, loturile de dezvoltare şi loturile pe care le avem în toată ţara la fermieri chiar, testăm hibrizii şi încă o dată lansăm numai ce este profitabil pentru fermier”, arată Marius Stanciu, Seed Manager BASF Agricultural Solutions România.

BASF a pregătit pentru fermieri oferte speciale la rapița de toamnă 2020. Pentru a le vedea, accesați link-ul: https://www.agro.basf.ro/ro/promotii/oferte-speciale/oferte-rapita-toamna-2020/

Ministerul Agriculturii anunță că producătorii agricoli ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologică manifestată în anul agricol 2019-2020 vor beneficia de despăgubiri și că declararea ca neconstituțională a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, adoptată de Parlamentul României, nu va influența acest proces.

Proiectul de Ordonanță de urgență elaborat de MADR cuprinde dispoziții referitoare la instituirea unei scheme de ajutor de stat conform reglementărilor în vigoare. Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 1.088.409,00 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii pe anul 2020, prin rectificare bugetară. Proiectul de act normativ a fost notificat la Comisia Europeană, iar în prezent parcurge etapele de avizare interministerială.

După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat și primirea Deciziei (CE) privind aprobarea acordării ajutorului de stat, se efectuează autorizarea la plată a beneficiarilor şi se poate constitui obligația de plată a acestui ajutor de stat. Plata se va realiza de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

„Ministerul Agriculturii a inițiat toate demersurile legale necesare pentru ca fermierii afectați de secetă să primească despăgubiri care vor compensa pierderile suferite pentru ca aceștia să dispună de resursele financiare pentru finanțarea lucrărilor agricole viitoare.

Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, inițiată de Parlamentul României, constituie un demers independent de acțiunile întreprinse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nu influențează sub nicio formă acordarea de despăgubiri fermierilor ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă”, precizează un comunicat de presă al MADR.

Pe 14 iulie 2020, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, a luat în dezbatere obiecția de neconstituționalitate a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, obiecție formulată de Guvernul României. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat ca Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile este neconstituțională în ansamblul său și nu poate fi pusă în aplicare.

Reamintim că ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că despăgubirile pentru seceta pedologică extremă, care a afectat peste 30.000 de fermieri, vor fi acordate la începutul lunii septembrie. Peste 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu. „Au fost afectaţi 34.647 de fermieri, iar suprafaţa afectată este de 1.168.000 de hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. Am definitivat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost prenotificat la Comisia Europeană”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul a arătat care este cuantumul despăgubirilor plătite la hectar. Anume, pentru grâu și secară – 925 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, triticale – 805 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei.

Din 14 august, fermierii pot solicita la APIA banii pentru despăgubiri.