Afişez elemetele după tag: rapita

Inginerul agronom Vasile Iacob este unul dintre specialiştii care s-au remarcat în agricultura românească, căreia i-a oferit timp şi pasiune. Astăzi, la vârsta de 71 de ani, încă îl găsim pe câmpurile din județul Neamț, unde are în grijă sectorul vegetal de la TCE Agricultura, ca director tehnic. Vasile Iacob conduce o echipă bine pregătită, formată chiar de dumnealui, atentă la tot ce este nou în domeniu. La poalele munților, la Zănești, reușește să obțină producții comparabile cu zonele agricole renumite din țară.

Vasile Iacob: Avem în exploatare 6.000 de hectare de teren arabil. În anul agricol 2025 – 2026, structura de culturi arată astfel: 1.100 de hectare de grâu, 400 de hectare de orz, 300 de hectare de rapiţă, 800 de hectare de floarea-soarelui, 1.500 de hectare de porumb de consum şi 1.200 de hectare loturi de hibridare.

Din cauza schimbărilor climatice, a temperaturilor ridicate, o suprafaţă de 2.200 de hectare, 3.700 avem în plan, este irigată, o investiţie foarte mare, de peste 10 milioane de euro. Anul acesta este al doilea an în care irigăm, sperăm că în următorii ani investiţia pe care am făcut-o să fie cea mai rentabilă şi să aducă profitul cel mai mare.

În zona noastră, pe vremuri erau cam 850 de litri anual, din precipitații. Acum, abia avem 550–600 de litri şi văd că tendinţa este în scădere. Noi n-am suferit de secetă decât în ultimii trei ani. Până acum trei ani, venea câte o ploaie de pe munţii din jur, după-amiază, şi completa regimul pluviometric. Sunt istorie ploile de după-amiază. Astăzi plouă neuniform. Să ştiţi că înainte erau ploi generale, ploi care veneau cu front atmosferic, acum plouă punctiform. Poate să plouă aici, unde suntem noi, şi la 10 km să fie soare şi secetă. Deci, nu mai poţi spune că a plouat şi putem face producţii.

Nici prognozele nu mai sunt ce au fost. Pe vremuri primeam câte o prognoză de la Bacău pe o săptămână şi realizarea ei era în proporţie de 80%, acum ne uităm pe site-urile meteo, pe tot soiul de prognoze, astăzi plouă şi peste două zile zero precipitaţii. Deci, încălzirea globală îşi spune cuvântul şi rezultatele nu sunt chiar foarte bune, privit în perspectivă.

Un adevărat specialist trebuie să fie la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă.

Suntem într-o cultură de rapiţă. Este în continuare cea mai rentabilă cultură pentru un fermier?

Vasile Iacob: Anul trecut, noi la rapiţă am făcut 4.800 kg/ha, vă daţi seama că e o producţie foarte bună, avem hibrizi de la Corteva, hibrizi foarte buni, de calitate, PT315 şi PT303. Producția o dăm la silozul pe care-l avem la TCE Agricultură, iar valorificarea o fac ei. Prețul e cam ca anul trecut, undeva la 2,3–2,4 lei/kg. Dacă înmulţeşti, scoţi 10.000 de lei pe hectar, ceea ce la celelalte culturi nu prea iese.

Ne-am reorientat cu hibrizii de porumb, am pus hibrizi din grupa FAO 300 - 350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi tardivi și nu merge.

Iar investiția pe hectar este undeva la jumătate, poate chiar mai mult?

Vasile Iacob: Chiar mai mult. Investiția în hectarul de rapiță e în jur de 6.500–7.500 lei/ha. Dar să știți că în 2025 grâul, cu producţiile pe care le-am obţinut, de 10 tone la hectar pe întreaga suprafaţă a fermei, producţie medie, a fost peste cheltuielile pe care le-am făcut. Orzul la fel. Ceea ce ne-a dus în jos a fost porumbul, pentru că anul trecut porumbul n-a ajuns la maturitate, am recoltat cu 24%–25%, uscarea ne-a costat foarte mult şi valorificarea la fel. Am ajuns la 55 de bani kilogramul. Vă daţi seama, cheltuiala a fost mai mare şi aproape că l-am scos pe minus. Dar, în rest, floarea-soarelui a fost foarte rentabilă, am scos 3.900 kg media pe 700 de hectare, la rapiţă am zis, 4.800, iar la porumb noi am scos 12 tone, dar cu uscarea a fost mult mai puţin. S-a dus foarte mult. Să sperăm că anul ăsta va fi mai bine, mai ales că ne-am reorientat cu hibrizii, am pus hibrizi din grupa FAO 300–350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi din grupa 400–450, tardivi, și nu merge.

Domnule inginer, ați format, în ani, e drept, o echipă de specialiști, ingineri agronomi, băieți tineri, care lucrează aici lângă dvs., cum ați reușit?

Vasile Iacob: Ar fi păcat să nu ai mâna ta de lucru, să nu-i las d-lui Mihai Tărâţă nişte băieţi bine pregătiţi. Am o grupă care e la standarde internaţionale în ceea ce priveşte cunoştinţele, pentru că au fost elevii mei, dar elevii pot să-şi depăşească profesorul. Profesorul e prost dacă elevii nu-s mai buni decât el.

Înainte, apreciai un inginer agronom când îl întrebai unde ai cultura de sfeclă de zahăr. Şi dacă te duceai la fermă şi cultura de sfeclă era bună, era bun inginerul. Acum altele sunt criteriile. Acum trebuie să ştii o limbă străină, să ştii calculator, să fii la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă, astea sunt criteriile din ziua de azi. Înainte aşa era, te duceai, vedeai cultura de sfeclă şi ziceai: bun, hai să lucrăm împreună.

Apropo de tineri şi de oameni bine pregătiţi, mai găsiţi astfel de tineri care să-şi dedice existenţa pentru agricultură?

Vasile Iacob: În ultimii ani am găsit colegi la Iaşi, la universitatea agronomică, dar în ultimii 3-4 ani nu au mai venit. Sau, dacă vin, încep să te întrebe de program, mașină, salarii și altele asemenea. Sunt slab pregătiţi. În ultima vreme, cei care termină facultatea sunt slab pregătiţi. Am avut un coleg, l-am dus pe câmp şi a întrebat: domnule inginer, ce de păşune ai semănat! Şi-i zic: E grâu ăsta! – Dar rezistă şi iarna? – Rezistă! Şi absolvise cu 9,50 la facultate. Am văzut în practică, cei care au ferme îşi trimit copiii la facultate şi ăia au un interes să înveţe. Dar în rest, aşa, doar să aibă o facultate, zic eu. Dar noi avem băieţii pe care-i avem, sunt buni, sunt tineri, iar Mihai (Mihai Tărâță, proprietarul TCE Agricultura, n.r.) pentru o perioadă nu trebuie să-şi facă grija personalului agronomic.

Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. Ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie.

De când lucraţi în agricultură?

Vasile Iacob: Din 1980. După absolvirea facultăţii am avut repartiţie la Fundulea, la institut. Am terminat la USAMV Bucureşti şi pe primii 14 îi repartizau la Fundulea. Am renunţat din cauza soţiei, că născuse, şi ne-am mutat aici, în Neamț, am stat un an la un CAP, Ştefan cel Mare, după care am venit în zona asta şi aici am rămas până astăzi.

Aici era IAS sau tot CAP?

Vasile Iacob: Aici era fermă agroindustrială. Ferma partidului. Şi cu zootehnie. Am avut condiţii bune de lucru, ofereau condiţii foarte bune. După Revoluție a venit dl Culiță Tărâţă şi am început agricultura modernă. Cu dotare tehnică, cu tot. Ăsta e un lucru care mi-a plăcut aici, că poate plecam, dacă nu era. Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. La alţii monitorizează de dimineaţă până seara. Noi ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie. Dacă a văzut că facem producţie, ne-a lăsat, şi stresul care poate fi de zi cu zi este total eliminat. La fel, Mihai Tărâță nu se bagă absolut deloc în tehnologia pe care o facem noi.

Și încă ceva important, de când e Mihai, sâmbăta şi duminica aproape că nu mai lucrăm decât în perioadele de recoltare, ceea ce este un lucru mare să ştie mecanizatorul că sâmbăta şi duminica stă acasă şi se odihneşte şi cu altă forţă vine luni la treabă şi altul este randamentul, faţă de când lucrai non-stop, de dimineaţa până seara.

Care sunt criteriile pe care trebuie să le aibă în vedere un inginer agronom astăzi, având în vedere toate provocările agriculturii de azi?

Vasile Iacob: Să fie ancorat în ultimele cuceriri, ultimele noutăţi în agricultură, să ştie calculator, noi avem foarte multe programe. Eu pot să stau acasă să urmăresc productivitatea la tractoare, unde merg, ce fac, digitalizarea este prezentă în fermele noastre. Trebuie să fii bine dotat ştiinţific, dacă vrei să faci producţie de 10–11 tone la grâu, de pildă. Altfel faci 4–5 tone la hectar.

Se spune că ochiul stăpânului îngraşă animalul. În cazul dvs. mai e nevoie să veniţi tot timpul pe câmp, să-i controlați, să zic așa, pe tinerii ingineri pe care i-ați pregătit?

Vasile Iacob: Câteodată, nu, dar e o plăcere să trec şi să văd culturile. Vin din plăcere la câmp, mai ales la recoltare. Când vezi producţiile, altă satisfacţie ai când vezi că ai făcut 10–11 tone la hectar. Am plecat de la 3.000 kg de grâu la hectar, şi să ajungi la 11 tone… câteodată colegilor din jur nu le vine să creadă, dar sunt producţii reale pe care le-am făcut şi nu vrem să ne lăudăm cu realizările pe care le-am făcut noi aici.

În zona asta, în 1987, cultivam hibrizi Pioneer, ceea ce era o noutate, şi am făcut atâta producţie atunci, ţin minte, că şeful Gospodăriei de partid m-a certat, că nu mai terminam. El trebuia să dea recoltatul încheiat şi producţia era foarte mare, şi se recolta manual, l-am umilit atunci cu producţia pe care am obţinut-o la porumbul de consum.

Să vă ţină Dumnezeu sănătos şi să mai creşteţi tineri ingineri agronomi, pasionaţi de agricultură, că, aşa cum se zice, nu ducem lipsă de forță de muncă, ci noi în România ducem lipsă de poftă de muncă.

Vasile Iacob: Să ştiţi că au mai fost colegi foarte buni, am avut tineri agronomi extraordinari, dar pe care i-au luat multinaţionalele. Au  plecat. În ultima vreme, Mihai Tărâță a adoptat o politică de a-i stabiliza, cu salariu foarte bun, şi sper ca inginerii, colegii noștri, să facă lucruri bune şi în continuare.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Modificările climatice din ultima perioadă, tehnologiile minime de lucru ale solului și retragerea substanțelor active insecticide de la utilizare, sunt o temă și o provocare foarte serioasă în orice fermă agricolă din punct de vedere al combaterii dăunătorilor și ținerea sub control a rezervei biologice a acestora.

Tinerele plante de rapiță răsărite sunt vulnerabile la numeroși dăunători. În toamnă, un dăunător deosebit de periculos pentru plantele de rapiță este viespea rapiței (Athalia rosae), care în stadiul de larvă atacă frunzele tinerelor plante, distrugând limbul foliar (partea mai moale a frunzei).

Soluția propusă de Summit Agro România pentru combaterea acestui dăunător este Mospilan 20 SG, un insecticid sistemic cu efect de lungă durată, ce controlează cei mai importanți dăunători din cultura de rapiță, pe toată perioada de vegetație. 

De ce merită să folosiți Mospilan 20 SG 

• Spectru larg de aplicare - combate cei mai periculoși dăunători ai rapiței. Indispensabil în cazul invaziilor mixte de dăunători atât în prima etapă de vegetație - toamna, cât și în primăvară, la reluarea vegetației culturii.

• Doze mici și economii - 150 g/ha este doza optimă utilizată pentru combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță.

• Acționează sistemic - pătrunde în plantă și este distribuit în țesuturi, contribuind la combaterea eficientă a dăunătorilor inclusiv în zone mai greu accesibile tratamentului de contact.

Mod de acțiune

Mecanismul de acțiune îndelungată a substanței active a Mospilan 20 SG asigură o eficacitate ridicată în combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță datorită perioadei extinse în care dăunătorii intră în contact cu produsul. Acesta acționează prin paralizarea sistemului nervos al dăunătorilor, ceea ce duce la încetarea hrănirii și, în consecință, la moartea lor.

Imediat după aplicarea produsului, dăunătorii încetează să se mai hrănească, iar moartea lor survine în câteva ore. Prin urmare, eficacitatea Mospilan 20 SG trebuie evaluată după trecerea unui anumit timp de la aplicarea sa.

Protecție eficientă a rapiței în toate condițiile

Tratamentele pot fi aplicate pe tot parcursul sezonului de creștere a rapiței de primăvară. Produsul este eficient indiferent de temperatură. Aceasta înseamnă că produsul controlează nu numai viespea rapiței, ci și gărgărițele tulpinii (Ceutorhynchus napi), la temperaturi scăzute, sau gândacul lucios (Meligethes aeneus), la temperaturi ridicate.

Spectru larg de acțiune

Spectrul larg de acțiune al insecticidului permite combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță. Este soluția ideală în combaterea apariției din ce în ce mai frecvente a infestărilor mixte cu dăunători în cultură.

Bune practici pentru protecția insecticidă, în primăvară, a rapiței

Protecția completă a rapiței pe tot parcursul sezonului de creștere ar trebui să ia în considerare anumite aspecte cheie: în primul rând, monitorizarea adecvată și sistematică a culturilor de rapiță, iar în al doilea rând, rotația produselor și selectarea substanței active adecvate pentru a combate dăunătorii. Aplicarea integrată a acestor măsuri contribuie la combaterea eficientă a principalilor dăunători ai rapiței și la protejarea potențialului de producție și a rentabilității culturii.

Compania Summit Agro România, parte a grupului japonez Sumitomo Corporation, pune la dispoziția fermierilor două insecticide japoneze care și-au demonstrat până în prezent eficacitatea în combaterea celor mai importanți dăunători din cultura de rapiță: Mospilan 20 SG și Wizard.

Insecticid inovator, dezvoltat de Summit Agro, Wizard conține substanța activă esfenvalerat, formulată în emulsie apoasă și combate dăunători din ordinul lepidopterelor, afidelor, coleopterelor și insecte minatoare. Acționează prin contact și ingestie asupra dăunătorilor și are efect repelent. Prezintă activitate reziduală odată ce a fost aplicat, chiar și în condiții de acțiune directă a razelor solare. Este un produs cu stabilitate ridicată în ceea ce privește degradarea foto-termică.

Tratamentele se execută la avertizare sau la apariția primilor dăunători în cultură, în condițiile respectării PED (Pragului economic de dăunare).

Articol de: ing. IONUȚ MOCANU, director regional de vânzări Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Odată cu apropierea sezonului de toamnă, fermierii analizează un an marcat de condiții climatice încurajatoare, dar și de constrângeri financiare persistente, pregătindu-și totodată rotația culturilor. O primăvară mai răcoroasă a încetinit creșterea timpurie a plantelor și a crescut presiunea bolilor, dar per ansamblu condițiile au fost mai favorabile decât în anii precedenți.

Costurile ridicate ale inputurilor agricole, în special ale îngrășămintelor, continuă să influențeze deciziile fermierilor. Pentru a reduce cheltuielile, mulți dintre ei adoptă sisteme de lucrări minime sau semănatul direct. Obiectivul nu mai este obținerea producției maxime cu orice preț, ci găsirea unui echilibru realist între costurile de producție și veniturile realizabile, pentru a asigura reziliența economică a fermei. Lucrările pentru care optează lasă în urmă un sol compact, pe care rădăcinile îl explorează mai greu, iar reducerea dozelor de fertilizare impune o eficiență mai mare în utilizarea nutrienților de către plante. În acest context, genetica semințelor devine esențială pentru menținerea performanței în condițiile unor constrângeri multiple.

Pe acest fond, rapița și-a recâștigat un loc central în planurile de însămânțare din toamnă, deoarece rămâne una dintre cele mai atractive și profitabile culturi din rotație. Cererea ridicată din piață, contribuția la diversificarea culturilor și capacitatea de a distribui riscul de producție prin ciclul său de vegetație pe timpul iernii o transformă într-o opțiune valoroasă pentru fermierii care caută randamente stabile.

Conform prognozelor Comisiei Europene, producția medie estimată a României este de aproximativ 3,08 t/ha în acest an¹. De asemenea, proiecțiile Comisiei indică o suprafață cultivată de aproximativ 1,1 milioane hectare², în creștere față de cele 930.000 hectare raportate de Institutul Național de Statistică (INSSE)³ pentru sezonul precedent, iar producția totală ar putea ajunge la 3 milioane de tone.

Dacă aceste estimări se vor confirma, România va stabili un nou record național la producția de rapiță și își va consolida poziția printre principalii furnizori de rapiță ai Uniunii Europene. Aceste perspective evidențiază totodată importanța tehnologiilor care îi ajută pe fermieri să transforme potențialul agricol în rezultate constante în fermă. Dintre acestea, genetica ocupă un rol central, susținând productivitatea, reziliența și eficiența utilizării resurselor.

Pentru Pioneer^®, care sărbătorește anul acesta 100 de ani de activitate la nivel global și 50 de ani în România, genetica avansată a rămas o prioritate definitorie, susținută de decenii de inovație în ameliorare și cercetare orientată către nevoile fermierilor.

Într-un context caracterizat de bugete mai restrictive și lucrări reduse ale solului, alegerea hibridului devine critică. De exemplu, hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315 din portofoliul companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience sunt optimizați pentru a valorifica la maximum nutrienții disponibili în sol, iar consumul specific de nutrienți per tonă de producție este mai redus. Atunci când dozele de fertilizare sunt diminuate, acești hibrizi se numără printre cei mai puțin afectați, iar aceeași eficiență le permite să performeze și în solurile mai compacte specifice sistemelor minimum-tillage.

Valoarea practică a acestei stabilități este reflectată de experiența fermierilor care utilizează deja această genetică. „Am ales și anul acesta hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315 pentru constanța pe care ne-au demonstrat-o în timp și pentru faptul că, chiar și în condiții mai puțin favorabile, reușesc să ofere producții satisfăcătoare. În anii foarte buni excelează, iar în anii mai dificili nu ne dezamăgesc. În ferma noastră, în acest sezon, avem producții între 4.500 și 5.000 kg/ha și intenționez să măresc suprafața cultivată în această toamnă și să folosesc aceiași hibrizi”, spune Cosmin Iancu, fermier din Grădiștea - județul Ilfov.

Sezonul de toamnă din acest an reflectă o abordare pragmatică a realităților actuale, fermierii adaptându-și practicile de cultivare și bazându-se pe hibrizi capabili să își mențină performanța chiar și atunci când inputurile sunt gestionate cu maximă atenție. Genetica semințelor continuă să joace un rol crucial în maximizarea eficienței utilizării resurselor, protejarea potențialului de producție și susținerea rezilienței și competitivității pe termen lung a agriculturii românești.

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Corteva Agriscience anunță că susține decizia Comitetului Global de Acțiune pentru Rezistența la Erbicide (HRAC) de a reclasifica propizamida, în urma unei evaluări științifice a erbicidelor cu acțiune asupra microtubulilor.

„Clasificarea actualizată, din Grupa 3 în Grupa 23, reflectă o înțelegere științifică mai aprofundată a modului în care acționează propizamid, recunoscând mecanismul său distinct de acțiune și consolidând importanța sa ca instrument pentru gestionarea rezistenței la erbicide în agricultura europeană”, transmite compania Corteva.

În prezent, propizamid este singura substanță activă din Grupa 23 HRAC autorizată pentru utilizare atât în Uniunea Europeană, cât și în Marea Britanie. Aceasta este utilizată de mulți ani de cultivatorii europeni și și-a construit un istoric unic în ceea ce privește controlul fiabil al buruienilor graminee, fără să fi fost raportate la nivel mondial cazuri de rezistență a buruienilor graminee la propizamidă în culturile arabile.

„Această reclasificare confirmă mecanismul distinct de acțiune al propizamidului și rolul său esențial în sprijinirea fermierilor europeni pentru menținerea unui control eficient al buruienilor graminee. Propizamid este deosebit de important în Europa de Nord și Centrală, unde aproximativ 85% din utilizarea sa este în cultura de rapiță de toamnă. Într-un context în care rezistența la erbicide este în creștere, iar opțiunile pentru controlul buruienilor devin tot mai limitate, este esențial ca fermierii europeni să aibă acces la o gamă largă de soluții pentru a face față provocărilor aflate într-o continuă evoluție”, a declarat Olivier Couery, EMEA Marketing Leader Herbicides Corteva Agriscience.

Reclasificarea consolidează valoarea propizamidei în aceste sisteme de cultură, unde le oferă fermierilor o metodă eficientă de gestionare a buruienilor graminee dificile.

Rapița este cultivată, de regulă, o dată la trei sau patru ani, ca parte a unei rotații a culturilor cu cereale precum grâul și orzul. În anii în care sunt cultivate cereale, buruienile graminee, inclusiv coada vulpii (black-grass) și raigrasul (ryegrass), se pot înmulți deoarece fermierii au la dispoziție mai puține opțiuni eficiente de erbicidare.

Perioada de cultură a rapiței oferă oportunitatea de a combate aceste buruieni înainte de înființarea următoarei culturi de cereale, reducând presiunea exercitată de buruieni, protejând producțiile viitoare și susținând managementul integrat al buruienilor.

Propizamid este, de asemenea, utilizat pe scară largă în peste 50 de culturi horticole și de nișă, inclusiv în culturi de mare valoare, precum cicoarea și culturile pentru producerea de sămânță de graminee, unde puține erbicide alternative sunt disponibile. Utilizarea sa îi ajută pe fermieri să mențină sisteme de producție diversificate, gestionând în același timp eficient buruienile.

^{Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!}

În România, rapița a devenit mult mai mult decât o simplă cultură inclusă în rotație. Pentru mulți fermieri, reprezintă una dintre primele oportunități ale sezonului de a genera venituri, de a-și consolida profitabilitatea și de a da tonul pentru întregul an agricol. Importanța sa a continuat să crească pe măsură ce agricultorii caută culturi capabile să ofere rezultate economice constante și să se adapteze unor condiții climatice tot mai variabile.

Perspectivele pentru sezonul 2026 sunt încurajatoare. Potrivit estimărilor preliminare ale Comisiei Europene, România ar urma să obțină o producție medie de rapiță de aproximativ 3,08 t/ha.¹ În spatele acestui rezultat se află o combinație de expertiză agronomică, condiții favorabile și numeroase decizii luate pe parcursul sezonului. Dintre acestea, alegerea hibridului rămâne una dintre cele mai importante. Pe măsură ce presiunile climatice se intensifică, iar costurile de producție continuă să crească, fermierii recunosc tot mai mult faptul că genetica potrivită poate face o diferență semnificativă atât în ceea ce privește productivitatea, cât și profitabilitatea.

„Genetica superioară ne oferă un avantaj important, susținând productivitatea, sănătatea culturilor și profitabilitatea, în timp ce ne ajută să gestionăm provocările generate de secetă, boli și modele meteorologice din ce în ce mai imprevizibile”, afirmă Ingrid Staver, proprietara Agrostaver SRL, o fermă de 1.400 de hectare care activează în județele Galați și Brăila.

Experiența sa din ultimele două sezoane ilustrează modul în care genetica poate influența performanța în câmp. În 2025, în ciuda unei semănări târzii și a altor provocări, Ingrid Staver a obținut o producție de peste 5 t/ha la rapiță și a constatat că nicio altă cultură nu a oferit un nivel similar de profitabilitate în condițiile respective.

Acest rezultat s-a bazat pe hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315. Deși au aceeași bază genetică, cei doi hibrizi se completează prin caracteristici diferite de formare a producției. PT315 dezvoltă, de regulă, un număr mai mare de silicve, în timp ce PT314 produce silicve mai mari, cu un număr superior de semințe. Potrivit lui Ingrid Staver, ambii hibrizi au demonstrat o toleranță excelentă la secetă și stres termic, însă comportamentul lor în timpul unui episod sever de îngheț de primăvară a fost cu adevărat remarcabil.

„Ceea ce ne-a impresionat cel mai mult a fost rezistența lor la îngheț. În perioada înfloririi, am avut o săptămână întreagă cu temperaturi nocturne de până la minus 7°C, iar acești hibrizi și-au revenit mai bine decât orice altă varietate de rapiță pe care am cultivat-o”, arată Ingrid Staver.

Experiența pozitivă a determinat ferma să își extindă suprafața cultivată cu rapiță în acest an. Chiar și după două furtuni puternice, dintre care una a provocat pagube semnificative în loturile de producere a semințelor de porumb din zonă, cultura de rapiță și-a menținut integritatea, silicvele rămânând închise, iar plantele rezistând până la recoltare. Producțiile finale au ajuns la 6,4 t/ha pentru PT315 și aproximativ 6 t/ha pentru PT314, aproape dublu față de media estimată de Uniunea Europeană pentru România în 2026.

Exemple precum cel al fermei Agrostaver demonstrează de ce genetica joacă un rol tot mai important în agricultura modernă. În spatele hibrizilor de rapiță de astăzi se află decenii de inovație în ameliorare, menite să îi ajute pe fermieri să obțină nu doar producții mai mari, ci și o stabilitate superioară în fața incertitudinilor climatice.

„Acest angajament definește brandul Pioneer^® de 100 de ani la nivel global și de 50 de ani în România. Prin investiții continue în cercetare, ameliorare genetică și expertiză agronomică, echipa Pioneer^® a ajutat generații de fermieri să se adapteze provocărilor în continuă schimbare și să valorifice la maximum potențialul terenurilor lor. Astăzi, portofoliul său de rapiță combină genetică avansată cu o testare extinsă în condiții locale, oferind fermierilor români hibrizi proiectați să livreze productivitate, reziliență și constanță sezon după sezon. Pe măsură ce agricultura continuă să evolueze, genetica va rămâne unul dintre cele mai importante instrumente pentru menținerea competitivității, iar Pioneer^® își continuă misiunea de a transforma un secol de inovație științifică în valoare practică pentru fermieri, direct în câmp”, subliniază Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

¹ https://circabc.europa.eu/rest/download/d5db7f03-9cfb-4c3e-a206-33073dfa1101

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Succesul unei culturi începe cu decizii luate la momentul potrivit. Într-un context în care presiunea dăunătorilor poate evolua rapid, monitorizarea constantă a câmpului devine esențială pentru protejarea potențialului de producție.

MagicTrap 2 reprezintă noua generație de capcane digitale pentru monitorizarea dăunătorilor, dezvoltată de Bayer, și aduce o serie de îmbunătățiri importante care ajută fermierii să identifice mai rapid riscurile și să acționeze în timp util. Conectivitatea îmbunătățită permite funcționarea fiabilă chiar și în zone cu semnal dificil, datorită antenei optimizate și tehnologiei inteligente de roaming.

Unul dintre principalele avantaje ale noii versiuni este sistemul optic semnificativ îmbunătățit. Camera de până la 16 MP, împreună cu funcția de autofocus și blițul integrat, permite captarea unor imagini clare chiar și în condiții de lumină redusă. Astfel, dăunătorii pot fi identificați mai precis, inclusiv atunci când sunt de dimensiuni mici sau dificil de observat în teren.

MagicTrap 2 a fost proiectată pentru utilizarea zilnică în câmp. Construcția robustă oferă o rezistență mai bună la condițiile din teren, iar detaliile practice, precum șuruburile integrate, contribuie la o manipulare mai simplă și mai sigură. În plus, indicatorii LED afișează rapid nivelul bateriei și puterea semnalului, astfel încât utilizatorii pot verifica starea dispozitivului fără a fi nevoie de aplicații suplimentare.

Noua generație introduce și GPS integrat, o funcționalitate care va facilita localizarea și gestionarea capcanelor instalate în câmp. De asemenea, platforma a fost gândită pentru dezvoltări viitoare, fiind modulară și pregătită pentru noi funcționalități și scenarii de utilizare.

Prin integrarea cu ecosistemul digital MagicScout, imaginile sunt transmise automat prin rețeaua LTE/4G, iar analiza bazată pe inteligență artificială contribuie la identificarea dăunătorilor și la emiterea alertelor atunci când sunt depășite pragurile stabilite. Astfel, fermierii beneficiază de informații actualizate și pot lua decizii bazate pe date reale din câmp.

„Pe măsură ce nivelul de volatilitate și imprevizibilitate crește constant, fermierii au nevoie de instrumente fiabile, bazate pe date, pentru a-și proteja culturile și a lua decizii informate. Prin MagicTrap 2 și ecosistemul MagicScout, aducem inovația digitală direct din câmp pe telefonul mobil, ajutând fermierii să monitorizeze dăunătorii în mod continuu, să reacționeze mai rapid și să își protejeze culturile de rapiță prin aplicarea tratamentelor de protecție a plantelor exact atunci când este nevoie”, a declarat Jennifer Gilberg, Country Division Head Crop Science Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova.

• Noua capcană digitală MagicTrap 2 oferă optică, conectivitate și GPS îmbunătățite pentru o monitorizare continuă și precisă a dăunătorilor în cultura de rapiță.
• Integrată în ecosistemul digital MagicScout, MagicTrap 2 utilizează rețeaua LTE/4G și analiza bazată pe inteligență artificială pentru identificarea dăunătorilor și emiterea de alerte la depășirea pragurilor.
• Promoție dedicată campaniei de rapiță 2026: fermierii pot accesa MagicTrap 2 și licențe software la achiziția de sămânță de rapiță Bayer.

MagicTrap 2, în promoție pentru campania de rapiță 2026

În cadrul campaniei de vânzări pentru semințele de rapiță, fermierii care achiziționează minimum 100 de saci de sămânță Dekalb pot beneficia de o capcană MagicTrap 2 per fermă, împreună cu licența software aferentă. Fermierii care dețin deja o capcană MagicTrap și achiziționează minimum 40 de saci de sămânță de rapiță Dekalb vor putea beneficia de continuitatea utilizării prin acordarea licenței software. Codurile promoționale vor fi disponibile începând cu luna septembrie, pentru utilizare în prima etapă de dezvoltare a culturii.

MagicTrap 2 transformă monitorizarea dăunătorilor dintr-un proces periodic într-un sistem digital de supraveghere continuă, oferind fermierilor informațiile necesare pentru a reacționa mai rapid și mai eficient.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

România are un potențial agricol puternic în Europa, cu una dintre cele mai mari suprafețe agricole din UE¹ de 13,5 milioane de hectare, dintre care peste 9 milioane de hectare sunt arabile. Țara noastră joacă un rol semnificativ în producția europeană de cereale și oleaginoase și rămâne un pilon cheie al economiei naționale, rapița remarcându-se ca una dintre cele mai importante culturi. Clasată printre principalii producători din Europa, România ocupă locul al patrulea în ceea ce privește suprafața cultivată și a atins niveluri de producție de peste două milioane de tone în 2025². Ca una dintre cele mai valoroase culturi oleaginoase, rapița joacă un rol esențial în susținerea stabilității agricole și a profitabilității fermelor.

În contextul presiunilor pieței generate de schimbările climatice, constrângerile de reglementare și fluctuațiile pieței, fermierii din țara noastră caută soluții pentru a face față acestor provocări majore și a-și menține profitabilitatea. Unul dintre cei mai importanți factori este alegerea hibrizilor potriviți de rapiță, deoarece genetica avansată asigură stabilitate în condiții de stres precum îngheț, secetă sau boli, potențial ridicat de producție și rezistență îmbunătățită.

Această realitate se reflectă în ferma lui Cosmin Iancu din Grădiștea, județul Ilfov. Tânărul fermier administrează 1.100 de hectare, iar rapița a devenit o cultură strategică în exploatația sa. În 2025 a avut 330 de hectare cu hibrizi Pioneer^® din portofoliul companiei Corteva Agriscience. Deși a avut parte de un sezon cu provocări majore din cauza variabilității climatice, inclusiv un episod extrem de viscol și ninsoare la începutul lunii aprilie, când cultura avea deja 7–8% flori deschise, rezultatele au indicat performanțe ridicate în câmp. Hibridul Pioneer^® PT315 a performat cel mai bine în ferma lui Cosmin Iancu, contribuind la o producție medie de 5.280 kg/ha pe întreaga suprafață, aceasta fiind o performanță remarcabilă, care a depășit așteptările fermierului. „La rapiță, când obții o producție care începe cu cifra 5, poți spune că este un rezultat perfect pentru performanța noastră în câmp. Ne dă încredere că ceea ce am făcut, am făcut bine, de la alegerea hibrizilor până la respectarea strictă a tuturor etapelor tehnologice. Cultura s-a recuperat extraordinar de bine după avertizarea de cod portocaliu pentru viscol și ninsoare de anul trecut. Asta înseamnă că hibrizii Pioneer® sunt din ce în ce mai stabili și răspund excelent la un program tehnologic intensiv”, subliniază Cosmin Iancu.

Toamna trecută, Cosmin Iancu a semănat 420 de hectare cu rapiță, din care 75% cu hibrizii PT315 și restul cu PT314, iar cultura arăta excelent la intrarea în iarnă, într-o condiție foarte bună atât în sistem minimum-till, cât și strip-till, evidențiind reziliența și adaptabilitatea în câmp.

„Această performanță la nivel de fermă reflectă moștenirea mai amplă a brandului Pioneer^®, marca emblematică de semințe a Corteva Agriscience, care sărbătorește 100 de ani de inovație globală în genetică și 50 de ani de prezență în România. De la hibrizii avansați de porumb la dezvoltarea de hibrizi de rapiță de înaltă performanță, Pioneer^® a revoluționat agricultura prin germoplasmă de top, adaptabilitate și producții constante. Într-un context european competitiv, în care marjele de profit devin din ce în ce mai strânse, alegerea hibrizilor Pioneer^® nu este doar o decizie tehnică, ci un avantaj strategic care asigură producții record, reziliență și sustenabilitate pe termen lung pentru fermierii români”, conchide Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Având în vedere importanța culturii de rapiță pentru fermierii din țara noastră, dar și presiunea ridicată a dăunătorilor în cultura de rapiță din ultimii ani, precum și soluțiile omologate limitate pentru combaterea acestora (cât și apariția rezistenței), asociațiile de fermieri au solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în găsirea unei soluții eficiente de control al acestor dăunători. Astfel că Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a avizat folosirea în situații de urgență fitosanitară a insecticidului Irazu^® (ciantraniliprol 100 g/l), în perioada 18 martie – 15 iulie 2026, pentru cultura de rapiță, pentru combaterea dăunătorilor: molia verzei (Plutella xylotella) și afidele (Aphis spp.).

Cultura de rapiță este foarte importantă pentru fermierii din România deoarece aduce primii bani în fermă la recoltat și pentru că ajută rotația culturilor, fiind o foarte bună cultură premergătoare pentru cereale păioase. De asemenea, datorită faptului că se seamănă din toamnă și acumulează precipitații peste iarnă, rapița este mai puțin expusă riscului secetei din primăvară, care a devenit un fenomen obișnuit în ultimii ani în România. Toate aceste motive au contribuit la creșterea suprafeței cultivate cu rapiță în ultimii ani, iar în sezonul agricol 2025–2026 se estimează ca au supraviețuit peste iarnă și rămân în cultură mai bine de 800.000 de hectare.

Creșterea suprafețelor cultivate anual a favorizat dezvoltarea mai multor generații a dăunătorilor deja cunoscuți, dar și apariția  unor dăunători noi în cultura de rapiță, precum Plutella xylostella. În ultimii ani, peste 25% din cultura de rapiță a fost afectată în primăvară de atacul Plutella xylostella în sudul țării, zona de vest și sudul Moldovei, chiar dacă au fost aplicate tratamente.

Plutella xylostella - larvă

Plutella xylostella - adult

Molia verzei, un real pericol pentru culturile de rapiță

Molia verzei (Plutella xylostella) este recunoscută pentru capacitatea sa rapidă de înmulțire. O singură generație poate crește de peste 60 de ori față de precedenta și are o mobilitate extrem de ridicată, putând parcurge până la 500 km în 24 de ore, cu ajutorul curenților de aer cald. Larvele încep hrănirea imediat după eclozare, fiind extrem de rapace, iar daunele produse în condiții de infestare puternică pot ajunge până la 100% în toamnă și până la 50% în primăvară.

Mai grav este că acest dăunător a dezvoltat rezistență la 91 de substanțe active insecticide, inclusiv piretroizi de sinteză, iar în prezent nu există în România un insecticid sistemic omologat pentru combaterea acestui dăunător. „Toate aceste aspecte fac ca dăunătorul Plutella xylostella să fie cel mai periculos dăunător la nivel mondial pentru cultivatorii de rapiță, provocând anual pagube de peste 5 miliarde de dolari”, subliniază Cătălin Viziru, Marketing Manager FMC România și Republica Moldova.

Eficiență dovedită asupra dăunătorilor, inclusiv împotriva celor care au dezvoltat rezistență la piretroizi

Controlul eficient al dăunătorilor din cultura de rapiță este esențial pentru obținerea de producții mari și de calitate superioară, asigurând astfel un profit consistent an de an fermierilor noștri.

Printre dăunătorii cei mai periculoși, ce produc pagube importante în culturile de rapiță și sunt dificil de controlat, putem aminti, alaturi de Plutella xylostella (molia verzei) și: Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Ceuthorrhynchus asimilisi (gărgărița semințelor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei) și Aphis spp. (afide).

Insecticidul Irazu™ este comercializat de către compania FMC în pachetul comercial Irazu™ Plus, pentru 10 hectare, compus din insecticidele Irazu™ (5L) și Nuyard^® (1L).

Irazu™ Plus combină acțiunea a două substanțe active foarte apreciate și recunoscute de fermieri – ciantraniliprol (100 g/l), sistemic și cu un efect de lungă durată, și deltametrin (100 g/l), cu efect de șoc, rapid – într-un singur pachet comercial, ușor de utilizat.

Rezultatul? Eficiență dovedită asupra dăunătorilor, inclusiv asupra celor care au dezvoltat rezistență la piretroizi. Spectrul de combatere cuprinde cei mai importanți dăunători:  Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Ceuthorrhynchus asimilis (gărgărița semințelor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei), Aphis spp. (afide), Dasineura brassicae (ţânţarul silicvelor) și Psylliodes chrisocephala (puricele cruciferelor).

Cu pachetul Irazu™ Plus, fermierii asigură  protecția culturilor de rapiță rapid, eficient și rentabil, datorită acțiunii combinate a celor două insecticide: Irazu™ și Nuyard^®. Sinergia celor două substanțe active asigură un efect de șoc, oprirea rapidă  a hrănirii insectei, paralizia dăunătorilor și un control de lungă durată, chiar și în cazul unei presiuni mari de dăunare.

Doza recomandată de aplicare: 0,5 l/ha insecticid Irazu™ și 0,075 l/ha insecticid Nuyard^®.

Avantaje pentru fermieri:

• Controlează cei mai păgubitori dăunători din culturile de rapiță;

• Insecticidul Nuyard^® are un efect imediat după aplicare; Irazu™ - efect de durată (14–21 de zile);

• Controlează dăunătorii în toate stadiile de dezvoltare: ouă, larve, adulți;

• Pot fi utilizate cu succes în combaterea integrată a dăunătorilor (IPM) și în reducerea apariției rezistenței dăunătorilor (IRM), datorită celor două moduri de acțiune.

Material furnizat de FMC Agro România

Contextul economic actual obligă fermele să-și regândească strategia de nutriție. Creșterea accelerată a prețurilor la inputuri, în special la îngrășămintele pe bază de azot și la motorină, pune presiune directă pe costul la hectar și pe profitabilitate.

În acest peisaj, Vixeran^® nu mai este doar o opțiune tehnologică, ci un instrument tehnic de control al costurilor, cu avantaj major de aplicare în vegetație, mai ales în această perioadă la culturile de porumb și floarea-soarelui.

Presiunea din piață: Azotul revine pe trend ascendent

Datele recente (IndexMundi) arată o volatilitate ridicată și o tendință uriașă de scumpire:

• 2023: 400–500 $/tonă

• 2024: 350–450 $/tonă

• 2025: 450–500 $/tonă

• Ianuarie 2026: 530–570 $/tonă

• Aprilie 2026: ~700 $/tonă

• Estimare Mai 2026 ~900 $/tonă

În practică, asta înseamnă că fiecare kilogram de azot devine mai scump, iar costul unei treceri dedicate pentru fertilizare (motorină, uzură, timp) apasă suplimentar pe costul/ha.

Vixeran^®: Eficiență biologică și integrare simplă în programul tehnologic

Vixeran^® este o soluție biologică de nutriție care contribuie la asigurarea aportului de azot către plantă. O singură aplicare (50 g/ha) poate furniza aproximativ 50 kg azot substanță activă/ha.

Un avantaj operațional important este că Vixeran^® se poate aplica în tank-mix, odată cu produsele de protecția plantelor deja planificate. Acest aspect este deosebit de valoros la cultura de porumb și floarea-soarelui, unde fereastra de aplicare în vegetație și disponibilitatea utilajelor pot limita intervențiile suplimentare.

Calcul economic comparativ (aprilie 2026)

1) Varianta clasică (uree)

Pentru 50 kg azot s.a., este nevoie de aproximativ 108,7 kg uree (46% N).

• La 700 $/tonă (aprox. 3.220 RON/tonă**), costul ureei este ~350 RON/ha.

• Cost suplimentar: o trecere separată cu utilajul (motorină + uzură + manoperă) estimată la minimum 60–80 RON/ha.

Total estimat: >410 RON/ha.

2) Varianta cu Vixeran^®

• Doza 50 g/ha: 211,65 RON/ha (la preț listă 4.233 RON/kg).

• Cost aplicare: 0 RON/ha, deoarece se aplică în amestec (tank-mix) cu tratamentele, produsele deja programate.

Total: 211,65 RON/ha.

Economie directă estimată: Circa 200 RON/ha economisește fermierul, doar din comparația costurilor echivalente pentru acoperirea a ~50 kg N s.a./ha (în scenariul de preț de mai sus).

**Notă: conversiile valutare și prețurile pot varia; cifrele sunt orientative pentru ilustrarea impactului economic.

De ce contează acest lucru în câmp: Argumente tehnice

1. Dependență redusă de condițiile meteo pentru eficiența azotului
Ureea aplicată la sol depinde de umiditate pentru solubilizare și poate avea pierderi în anumite condiții (ex. volatilizare). Vixeran^® contribuie la nutriția cu azot prin mecanisme biologice, susținând planta pe parcursul perioadei de vegetație.

2. Aplicare fără trecere suplimentară (folosirea în tank-mix)
Integrarea în amestectul de tratamente de protecția plantelor reduce:

• consumul de motorină;

• uzura utilajelor;

• timpul de lucru și presiunea pe logistică;

• riscul de a rata fereastra optimă de intervenție, aplicare.

3. Flexibilitate pentru culturile unde „încă se mai poate aplica”
În multe ferme, porumbul și floarea-soarelui rămân culturile cu fereastră practică de aplicare în vegetație. Vixeran^® se potrivește bine în acest context, ca soluție rapidă de optimizare a nutriției, fără a complica planul de lucrări.

4. Stabilitate economică într-o piață volatilă
Atunci când prețul îngrășămintelor fluctuează puternic, soluțiile care îmbunătățesc eficiența și reduc costurile operaționale ajută la menținerea profitabilității/ha.

Culturile vizate

• Porumb – prioritar (aplicare în vegetație + integrare cu tratamentele planificate);

• Floarea-soarelui – prioritar (aceleași beneficii logistice și economice);

• Grâu și rapiță – se poate integra în tehnologiile de nutriție și protecție, în funcție de fenofază și programul de tratamente;

• Vița-de-vie sau cartof - prioritar (aplicare în vegetație + integrare cu tratamentele planificate).

• Porumb: https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-porumb
• Floarea-soarelui: https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-floarea-soarelui
• Cereale păioase și rapiță: https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-cereale-paioase; https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-rapita
• Vița-de-vie și cartof: https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-vita-de-vie; https://www.syngenta.ro/program-tehnologic-cartof

Material realizat de: ADRIAN GEANĂ, Manager Marketing Protecția plantelor cultura mare Syngenta România și Rep. Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) atrage atenția Guvernului cu privire la Ordonanța de Urgență privind declararea stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, că măsura de reducere a cantității de biocarburant din benzină (de la 8% la minimum 2%), prezentată public ca soluție rapidă de scădere a prețului final, afectează direct producătorii agricoli și, în același timp, ridică probleme de legalitate europeană și de sustenabilitate a sectorului agricol. AAC subliniază că nu există alte țări membre ale Uniunii Europene care să fi luat o decizie similară.

Solicitările AAC către Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

1. Respectarea angajamentelor europene privind biocombustibilii

Mandatul de amestec minim de biocombustibili (B8 – 8% bioetanol în benzină), reprezintă o obligație asumată de România față de Comisia Europeană prin Directiva RED III și transpusă prin OUG 80/2018. Orice derogare, chiar temporară, trebuie notificată formal Comisiei și justificată ca situație excepțională, conform procedurilor prevăzute de dreptul UE. „Adoptarea unei reduceri discreționare, fără notificare prealabilă și fără evaluare de impact, nu poate fi considerată soluție de piață rapidă și benefică”, punctează AAC, care, totodată, solicită să se mențină și să nu se modifice mandatul B7 la motorină, deoarece orice reducere ar avea un impact economic negativ.

„Valoarea adăugată adusă de industria de procesare a rapiței pentru biodiesel este de 385.000.000 euro, calcul efectuat pe volumul procesat în România, măsurat prin randamentul de extracție, prețul materiei prime, prețul vânzării către industria de biodiesel și venitul conex din vânzarea șrotului de rapiță către zootehnie. În afară de valoarea adăugată, industria conexă va fi impactată negativ la rândul ei. Iar piața locală va fi inexistentă pentru fermierii din România, aceștia rămânând captivi la discreția exportatorilor sau a comercianților intracomunitari. Efectiv, se va muta valoarea adăugată din România către țările din vestul Europei și va fi redus venitul fermierilor români prin lipsa competitivității dintre piața internă și cea externă.”

Aceleași principii ca mai sus se aplică și în cazul mandatului B8 pentru etanolul din benzină. Piața de procesare nu va mai aduce valoarea adăugată, lipsa competiției va crea factorul discreționar în formarea prețului la porumb, iar tot ceea ce înseamnă valoare adăugată va fi transferat către țările din vestul Europei

„O astfel de derogare neanunțată și nejustificată creează un precedent periculos. România își pierde credibilitatea ca stat membru care respectă angajamentele din politica europeană de energie și climă. Consecințele s-ar resimți imediat în negocierile viitoare privind RED IV, Pactul Verde European și alocarea fondurilor din Politica Agricolă Comună (PAC)”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare. 

2. Impactul direct asupra agricultorilor români

Reducerea componentei BIO afectează direct fermierii care au investit și și-au asumat contracte de livrare către industria de etanol pentru biocombustibili. Aceste culturi reprezintă o sursă stabilă de venit pentru mii de exploatații agricole din zonele rurale, contribuie la asigurarea rotației culturilor și reduc dependența de importuri de materii prime.

O scădere bruscă a cererii va genera:

• pierderi financiare imediate pentru fermierii care au încheiat deja contracte de livrare;

• intrarea într-o piață captivă, generată de lipsa competiției între procesarea internă și export;

• apariția unui factor discreționar în formarea prețurilor, care va exercita o presiune suplimentară asupra fermierilor lipsiți de alternative comerciale.

„Această măsură nu conduce la o reducere semnificativă a prețului combustibilului. Impactul estimat este de maximum 30 de bani pe litrul de benzină, nivel nesemnificativ în condițiile actuale ale pieței.”

3. Alte aspecte esențiale care trebuie avute în vedere

• Efectul asupra locurilor de muncă rurale: industria biocombustibililor susține mii de posturi în zone defavorizate, iar reducerea lor agravează depopularea satelor și pauperizarea populației locale.

• Alternative reale și conforme cu UE: reducerea accizei la motorina agricolă (măsură deja anunțată) este o soluție țintită și legală care ajută direct fermierii fără a încălca obligațiile RED. „Considerăm însă că se poate extinde acest ajutor și se poate menține amestecul BIO, compensând eventual cu scheme de sprijin temporar notificate la Bruxelles.”

• Impactul de mediu și de securitate energetică: biocombustibilii reduc dependența de fosile importate. Sacrificarea lor pentru o criză temporară contrazice angajamentele de tranziție verde asumate de România.

4. Concluzii și soluții recomandate

Fermierii din România nu se opun măsurilor de protecție a consumatorilor, dar cer ca acestea să respecte dreptul european și să nu sacrifice un sector agricol deja vulnerabil. De aceea, AAC solicită implementarea urgentă a următoarelor măsuri:

• Reducerea temporară a accizei, propusă chiar de industrie ca alternativă, cu un impact estimat de circa 30 de bani pe litru (restul fiind taxe, accize și TVA) neutru față de structura de cost a oricărui operator și fără efect asupra cererii de biocarburanți;

• Menținerea blendingului de 8% cu flexibilitate operațională, adică permiterea compensării deficitelor lunare pe parcursul anului calendaristic, fără reducerea pragului anual. Această abordare există în practica unor state membre și nu afectează nici consumatorul, nici fermierul furnizor;

• Dacă derogarea era inevitabilă, mecanismul compensatoriu din alin. (2) al art. 5 ar fi trebuit să fie obligatoriu, cu termene și volume clare de recuperare, și extins explicit la furnizorii de materie primă agricolă, nu doar la operatorii petrolieri.

„Fermierul a plătit prețul unei crize pe care nu a generat-o, cu un instrument de compensare care nici măcar nu îl menționează. Domnilor guvernanți, agricultura românească nu este o variabilă de ajustare în crize temporare! Ea este pilonul securității alimentare și energetice a țării. Respectarea angajamentelor europene și protecția fermierilor nu sunt opționale, ci sunt condiții ale dezvoltării durabile a României.  Solicităm ca, în OUG privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul energiei, Art. 5 să aibă forma de mai jos, în caz contrar Guvernul să anunțe compensațiile concrete echivalente pe care le va acorda în regim de urgență.”

În concluzie, Alianța pentru Agricultură și Cooperare vrea ca în articolul 5 din OUG să se specifice: „Pe durata situației de criză stabilită potrivit art. 1, prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008  pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, privind obligația de introducere în consum a carburanților cu conținut de biocarburanți, operatorii economici pot comercializa pe teritoriul României benzină cu un conținut de biocarburant de minim 2% în volum, cu condiția menținerii blendingului cu flexibilitate operațională, respectiv permiterea compensării deficitelor lunare pe parcursul anului calendaristic, fără reducerea pragului anual de 8%.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!