rapita - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Afişez elemetele după tag: rapita

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, producătorul agricol constănțean Gheorghe Lămureanu a mărturisit că decizia sa de a cultiva un soi de grâu dezvoltat de compania Semințe Fundulea – PG102 – a fost una inspirată, în condițiile în care acesta i-a oferit o productivitate-record în acest sezon, una de 9.980 kilograme la hectar.

Asta, în condițiile în care, în sezonul 2015-2016, fermierul constănțean a folosit pe 400 ha soiul Apache de la Limagrain, unul care i-a oferit atunci o producție de peste șapte tone la hectar. Pentru anul în curs, și la acest soi străin Lămureanu recunoaște că a obținut productivități mari în condiții de agromediu aproape perfecte.

Pe fondul unui an relativ slab din punctul de vedere al randamentelor obținute la floarea-soarelui, condițiile meteo din sudul țării fiind potrivnice acestei culturi (culcări din cauza furtunilor, calatidiu mic, uscat și tijă verde), Lămureanu se poate lăuda totuși cu o medie de circa 4.500 kg. de sămânță la hectar.

Și porumbul este motiv de laudă pentru fermierul constănțean, 12 tone la hectar fiind o medie de invidiat în 2016, limită peste care el estimează că va sări în această toamnă, și în acest caz cultura fiind ajutată de irigații.

În contrapartidă, Lămureanu urmează să renunțe treptat la rapiță, ca urmare a schimbărilor climatice din arealul în care acesta activează.

Conform celor mai recente rapoarte furnizate de USDA, suprafețele cultivate cu grâu și porumb, la nivel mondial, vor scădea în sezonul următor cu 0,71%, respectiv 0,5%.

Pentru Uniunea Europeană se estimează o scădere a suprafețelor cultivate cu grâu cu 2,52%, în vreme ce porumbul rămâne relativ constant, iar suprafețele cultivate cu rapiță și floarea-soarelui ar urma să crească cu 2,92%, respectiv 0,63%.

Revista Fermierului: În ceea ce privește cultura grâului, în ferma dumneavostră cum au evoluat lucrurile de la ultima discuție?

Gheorghe Lămureanu: La grâu am încheiat sezonul cu o producție medie de 7.500 kilograme la hectar, suprafața totală însămânțată fiind de 700 ha. Chiar dacă nu am semănat în totalitate soiuri românești, la acestea am obținut randamente care au depășit 9.000 de kilograme la hectar. Un exemplu elocvent în acest sens este și soiul creat de Semințe Fundulea – PG102 –, unul care s-a apropiat de 10 tone/ha randament mediu pe anul acesta. Adevărul este că grâul din ferma mea a avut parte de niște condiții de agromediu bune în sezonul încheiat cu recolta din vară: umiditate, a succedat o cultură premergătoare ideală (soia), însă 10 tone de grâu la hectar înseamnă până la urm o reușită (9.980 kilograme grâu la hectar).

R.F.: Și suntem siguri că, pe lângă randament, soiurile românești au și un grad de panificație pe măsură...

G.L.: PG102 este unul din soiurile care au proteină, așadar, indirect, și gluten. Asta nu înseamnă că soiurile străine n-au dat rezultate. Spre exemplu, Apache, care este considerat din punct de vedere al panificației nu atât de eficient, totuși, ne dă producții în fiecare an, de circa 4-5 ani de zile, de aproximativ 10 tone la hectar.

R.F.: S-a discutat foarte mult de irigații. Noi știm că investiți în acest sector. Ați reușit să aduceți apă pe solele cu deficit?

G.L.: De doi ani de zile am beneficiat de programul acesta al Uniunii Europene (UE) și am irigat în jur de 400 ha, motiv pentru care am obținut producții deosebite. Și pentru a exemplifica, am reușit să obținem la floarea-soarelui în jur de 4.500 de kilograme la hectar, ceea ce nu este deloc de neglijat. Sperăm să „sărim” și la porumb de limita pe care am avut-o anul trecut, undeva la 12 tone producție medie. I-am dat trei „ape”, i-am oferit umiditatea necesară atunci când a trebuit și cât a trebuit.

R.F.: Am înțeles că rapița a reprezentat o problemă pentru fermierii români, din punct de vedere al însămânțării în toamna lui 2017. Care este situația din ferma dumneavoastră?

G.L.: Catastrofă, și anul trecut, și anul acesta. Aici nu avem cu ce ne lăuda. Rapița este o cultură care, probabil, va dispărea în viitorul apropiat din arealul nostru. Ne-am sfătuit mai mulți fermieri, astfel încât, încet-încet, să renunțăm la această cultură. Am însămânțat totuși 200 ha și anul acesta, având în vedere oferta Pioneer (valabilă la suprafețe de peste 150 ha), companie care s-a angajat să suporte prețul seminței în cazul în care cultura nu va răsări. Rapița este de trei săptămâni în pământ și putem spune că este deja compromisă.

R.F.: Către ce ne putem reorienta? Dacă renunțăm la rapiță, prima cultură care aduce bani în fermă, avem potențial de a merge pe zona de sorg?

G.L.: Am semănat și eu 50 ha cu sorg acum trei ani. Totuși, eu prefer să merg pe cultura de orz, una care a dat rezultate la fel de bune ca ale grâului și care a avut un preț mai bun, chiar mai bun precum cel de anul trecut.

R.F.: Ați fost căutat de fabricile de bere pentru producția de orz?

G.L.: Sigur. De câțiva ani însă, nu mai colaborăm cu Soufflet, care este o firmă mare și corectă, dar care este foarte departe de noi și ne costă o groază de bani transportul, în condițiile în care, la malul mării, suntem căutați atât cu orzul, cât și cu grâul.

R.F.: În momentul de față, care este oferta de achiziție la florea-soarelui în zona dumneavoastră de interes? Sunteți mulțumit de sumele obținute?

G.L.: Din păcate, și la floarea-soarelui prețul este la fel de mic, comparativ cu cel al grâului. Am obținut 355 de dolari pe tona de materie-primă de la o fabrică românească. Nu ne satisface. Măcar 1,5 lei kilogramul dacă obțineam pe kilogramul de floarea-soarelui (o cultură la fel de riscantă ca rapița)... În zona noastră, primăvara și vara nu prea beneficiem de precipitații optime și, atunci, fie cultura trebuie neapărat irigată, fie te mulțumești cu producții mai mici pe unitatea pe suprafață, atunci când nu ai aport de precipitații.

R.F.: Domnule Lămureanu, care este cultura-regină a toamnei în ferma dumneavoastră?

G.L.: Cultura pe care o iubim mai toți fermierii este cea a grâului, una care dă satisfacție atunci când faci tehnologie și îi dai pământului puțin mai mult decât ai luat de la el, dar se pare că anul acesta floarea-soarelui va ocupa locul I. Și asta pentru că am semănat pe mai mult de jumătate din suprafață ceea ce am recoltat până acum – floarea-soarelui – în condițiile unui randament de 4.500 kg la hectar; un record.

R.F.: Asta vă îndeamnă să păstrați pe mai departe în structura de cultură floarea-soarelui?

G.L.: An de an, 10 la sută din suprafață o semănăm cu floarea-soarelui, astfel încât să facem rotația la 7-8 ani de zile.

R.F.: Vă temeți de posibila modificare legislativă (europeană și națională) cu privire la acordarea plăților directe în baza existenței cadastrului, și anume la plățile acordate pe fermă?

G.L.: Nu mă tem de nimic. Atunci când ești corect în declarații și dacă nu ești lacom, nu ai de ce să te temi de nimic. Eu sunt unul dintre cei care așteaptă anul 2020 pentru a vedea ceea ce se va întâmpla cu primele (n.r. - plățile). Probabil că dacă nu va mai da Europa, nu vom mai primi nici noi.

Sper însă ca, în perioada aceea, să putem vinde materia-primă la prețul corect, s-o valorificăm cu același preț pe care îl obțin și vesticii. În prezent, ei comercializează grâul cu 250 de euro tona, iar noi cu 150 euro tona; inadmisibil. Și asta în condițiile în care, la ora la care discutăm, cheltuielile pe unitatea de suprafață, în euro, sunt identice și la noi, și la ei (n.r. - fermierii din țările vestice). Prețul inputurilor este egal cu al lor, iar producția noi o vindem cu 40 la sută mai puțin.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță „în praf” în sezonul 2017-2018 de către fermierul ieșean Liviu Bălănici, circa 300 de hectare sunt deja compromise pe fondul deficitului de apă, dar asta nu-l împiedică să-și ducă la bun sfârșit planul investițional pentru acest an, el negociind în prezent cu o firmă de renume achiziția unui adăpost pentru vaci cu lapte.

El îl laudă pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, pentru demersurile sale legislative, în special pentru cel de susținere a irigațiilor și, chiar dacă o consideră o măsură puțin tardivă, Bălănici beneficiază din plin de apa gratuită adusă până la stația de punere sub presiune și irigă lucerna, fiind parte din OUAI „Aqua” Solente Nord Bivolari.

Liviu Bălănici este și unul dintre cei mai puternici fermieri din Moldova și lucrează în prezent între 3.500 și 4.000 ha. Din această suprafață, în jur de 900 de hectare sunt irigate, dintre care 700 de hectare primesc apă cu pivoți și 200 de hectare sunt cu tamburi.

Ferma Panifcom Iași este una dintre cele mai performante ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitate, viață productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.

Revista Fermierului: Ați însămânțat rapiță în această toamnă? Ați semănat „în praf”, așa cum spun colegii dumneavoastră sau ați avut parte de precipitații?

Liviu Bălănici: O parte din rapița semănată „în praf” a răsărit, iar cealaltă parte a murit. Spun de însămânțatul „în praf” în condițiile în care nu am avut parte decât de doar 16 litri de apă. Cultura nou înființată nu a avut putere, a germinat și a murit. Probleme am avut pe 300 de hectare din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță.

R.F.: Ce părere aveți de activitatea ministrului Agriculturii, Petre Daea? Se justifică tot efortul acesta al său de a fi prezent peste tot, în vizite? S-a simțit ceva, inclusiv la dumneavoastră în zonă, sau vi se pare că este totul doar un heirupism?

L.B.: La irigații a făcut un lucru bun. Trebuie remarcat. Avem apa gratuită până la stația de punere sub presiune. Am apelat și noi la acest serviciu. Din păcate, măsura a intrat cam târziu în vigoare, la sfârșitul lui iunie, dar este foarte bună. Irigăm în continuare să facem răsărire, irigăm lucernă. Suntem parte din OUAI „Aqua” Solente Nord Bivolari.

R.F.: Ce producție ați obținut la porumb, dat fiind faptul că vă bucurați de o spectaculoasă fermă de creștere a bovinelor și de faptul că integrați producția obținută în exploatația destinată culturii mari?

L.B.: La producția de porumb stăm foarte slab. Cred că dacă vom contabiliza șapte tone porumb boabe, putem considera că suntem foarte buni. Stăm mai rău decât anul trecut, cu toate că am irigat mai bine și mai devreme, cred că de la arșiță ni se va trage. Anul acesta, am făcut însă ceva crimping, porumb boabe, umed, măcinat. Am calculat umiditatea (30 la sută) și cred că suntem la 10,5 - 11 tone porumb măcinat pentru însilozat.

R.F.: În anul agricol 2016-2017, pe zona de panificație, cum stați cu grâul?

L.B.: Ne situăm la 6.200 de kilograme grâu randament mediu, recoltat de pe o suprafață de circa 600 ha. O parte din această cantitate a fost păstrată pentru sămânță, iar cealaltă, transformată în făină. Deocamdată, la grâul obținut în ferma noastră nu am efectuat toate analizele pentru a stabili nivelul calității pentru panificație.

R.F.: Care este situația șeptelului bovin din ferma zootehnică? Ați achiziționat tineret, nu ați mai investit în genetică nouă?

L.B.: Avem tineret destul în fermă. Nu e nevoie să mai introducem animale noi în exploatația noastră. Am avut inclusiv un program de vaccinare, astfel că, în prezent, pot spune că animalele sunt libere de IBV, IBR, BVB ș.a.m.d.

R.F.: Din punct de vedere investițional, vă mai gândiți la ceva? Știm că la începutul anului vă gândeați să achiziționați un sistem de irigare prin picurare...

L.B.: În momentul de față,suntem în discuții pentru achiziția unui grajd pentru vaci, avându-i ca furnizori pe cei de la Rota Guido. Așteptăm din partea lor o analiză să vedem care sunt costurile. Vorbim doar de apăpost, deoarece restul necesarului este deja în posesia noastră... sală de muls etc.

R.F.: Câte capete bovine aveți în momentul de față în fermă?

L.B.: Sunt 1.400 de capete în total, din care la muls 600 de capete, cu o producție medie pe cap de vacă furajată de 37-38 de litri de lapte.

R.F.: Testări genomice prin Holstein.RO ați mai efectuat?

L.B.: Efectuăm în continuare astfel de testări la un preț de 50-55 de euro pentru fiecare probă (animal), sume investite pe cont propriu. Facem asta pentru a selecta cele mai bune animale.

R.F.: V-ați gândit și la procesarea laptelui?

L.B.: Deocamdată, nu. Lucrăm cu Lactalis.

R.F.: Fermierii se plâng în mod constant de prețul laptelui. Realitatea este că, la poarta fermei, litrul de lapte este uneori mai ieftin decât un litru de apă îmbuteliată. Care este explicația?

L.B.: Este vorba de contextul european, nu este vorba de țara noastră. Au mai urcat puțin prețurile la lapte.

R.F.: Avem sau nu surplus de lapte pe piață?

L.B.: Nu cred că avem surplus de lapte. E o politică comercială.

R.F.: În momentul de față, laptele cu cât l-ați dat? Cel mai bun preț? Știm că acum trei ani obțineați și 1,87 lei pe litru...

L.B.: Țin să fie confidențial prețul pe care îl primesc pe litrul de lapte, cel puțin până se așază lucrurile.

R.F.: Să înțelegem că este un preț bun...

L.B.: Este un preț normal.

R.F.: Care ar fi media prețului pe litrul de lapte în zona dumneavoastră?

L.B.: Am înțeles că ar fi 1,55 – 1,65 lei, undeva pe acolo.

R.F.: Asta ar însemna un preț bunicel în condițiile date?

L.B.: Se poate și mai bine. Cu banii aceștia, sunt acoperite cheltuielile de producție și mai rămâne o marjă mică.

Publicat în Interviu

Pe lângă hibridul Pioneer PT225 care i-a adus fermierului giurgiuvean Cătălin Corbea o producție de 5,9 tone la hectar, lucrările minime ale solului practicate în ferma sa, precum și utilizarea aceleiași game de implemente și-au spus și ele cuvântul.

Fiecare dintre producătorii agricoli selectați de această dată din șase județe ale țării, prezentați de companie într-o campanie complexă de conștientizare, are o modalitate diferită de a lucra solul, de a-l amenda, de aceea experiența fiecăruia este binevenită.

„Din Giurgiu și până în Bihor, de la Constanța și Tulcea, până în Prahova și Ilfov, hibrizi precum PT225, PT234, PT200CL, PR44W29 și PR46W14 au asigurat producții de peste 4 tone/ha și titulatura de fermier campion”, au precizat comunicatorii firmei.

Un astfel de exemplu a fost și cel din localitatea Prundu, județul Giurgiu, în cadrul societății Totagro, loc în care hibridul PT225 a generat o producție de 5.900 kg/ha. Fermierii campioni sunt de această dată Cătălin și Adrian Corbea. Aceștia lucrează 4.000 ha, iar pe 1.300 ha au semănat rapiță.

Secretul acestora? Lucrările minime ale solului.

„După recoltarea grâului am început pregătirea terenului, în iulie, cu un utilaj special marca Horsch, deci mergem pe lucrări minime ale terenului. Am semănat cu o semănătoare din aceeași marcă. Îngrășăminte am aplicat doza totală de 800 kg/ha, 500 în toamnă și restul în primăvară. În toamnă am aplicat două fungicide, dintre care unul are și substanță activă cu rol de regulator de creștere, insecticid, un erbicid preemergent și unul în vegetație. Rapița a avut o dezvoltare perfectă în toamnă, am avut în jur de 30-40 plante/mp, totul a fost în parametrii optimi. Apoi în primăvară am venit cu trei stropiri cu fungicid și insecticid și încă două cu insecticid. Campania de recoltat am început-o pe data de 10 iulie și a durat trei săptămâni. Toamna aceasta, vom semăna 1.500 ha cu rapiță, iar de la Pioneer am ales hibrizii PT225, PT264 și un hibrid mai tardiv, PT271”, a specificat fermierul campion Cătălin Corbea.

Agricola Heresti Marian PanaFloin OpreaÎn cadrul societății Agricola Herăști, Marian Pană și Florin Oprea au devenit fermieri campioni datorită hibridului PT225 cu care a obținut 5.592 kg/ha. Aceștia lucrează 1.200 ha, dintre care 350 ha au fost însămânțate cu rapiță în campania 2016-2017.

De această dată, cei doi au mers pe lucrările clasice ale solului.

„Am semănat după grâu și am pregătit terenul în mod clasic, am arat, am discuit, am băgat și combinatorul, am aplicat înainte de semănat 250 kg/ha complexe 18.36.0, iar în primăvară am continuat cu uree, 200 kg/ha, un fertilizant în cantitatea de 150 kg/ha și azot 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un singur erbicid pentru samulastră, în timp ce în primăvară am aplicat 3 fungicide, 3 insecticide, și 2 foliare, fiecare executate la o singură trecere. Am recoltat începând cu 3 iulie, iar campania a durat în jur de 3 săptămâni”, a declarat Florin Oprea.

Mai mult, acesta a adăugat faptul că în acest an cultura s-a dezvoltat în parametrii optimi, a intrat bine în iarnă și nu a avut probleme speciale. În această toamnă va semăna 350 ha cu rapiță, dintre care 200 ha cu hibrizii Pioneer PT225 și PT264.

Un alt fermier campion din județul Giurgiu este domnul Biță Răcman, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT200CL. Acesta lucrează 2.100 ha, dintre care 1.100 cu rapiță. Ca plante premergătoare a avut grâu, porumb și soia, iar lucrările pentru pregătirea terenului, și inclusiv semănatul, au avut loc în perioade diferite.

„Am pregătit diferențiat terenul, în funcție de solă și cultura premergătoare. Înainte de semănat am aplicat îngrășăminte, triplu 15, între 250-300 kg/ha, în funcție de solă. Rapița am semănat-o începând de pe 10 august, până în octombrie, am întors vreo 70 ha pentru că am greșit tehnologia. Odată cu semănatul am mai dat 100 kg/ ha de azotat de amoniu. După semănat am dat cu tăvălugul, o dată, chiar și de 2 ori, unde a fost nevoie. Apoi 2 insecticide în toamnă și 2 fungicide. În primăvară am început cu tot ce e mai bun pentru ea: azotat de amoniu – 200 kg/ha, uree cu eliberare controlată 180 kg/ha pe unele sole, în momentul în care i-a dat butonul floral i-am dat 200 kg/ha de Sulfamo, aplicat cu o mașină specială. Tot în primăvară am mai aplicat patru fungicide.

La recoltat, am început primul, cu vreo 10 zile înaintea tuturor, că am avut PT200CL însămânțat după soia și a cam grăbit cultura, dar culmea e că am avut producție bună. Iar la cea însămânțată în octombrie, pe care am greșit-o că am erbicidat, și am semănat-o din nou, am avut chiar și 5.500 kg/ha. Nu a avut insecte, că am semănat-o târziu, dar am și tratat-o corespunzător”, a punctat fermierul campion.

În această toamnă, Răcman ar vrea să însămânțeze toată suprafața cu rapiță, dar bineînțeles că nu-i permite rotația culturilor. Așa că va semăna pe 1.000 ha doar hibrizii PT200CL, în proporție de 80 %, și PT264 diferența de 20%.

În cadrul societății agricole Euroagrano, fermierul Adrian Răducă a obținut 4.800 kg/ha cu hibridul PR44W29 și 4.600 kg/ha cu hibridul PT225. În localitatea Izvoarele – Giurgiu, acesta lucrează 860 ha dintre care pe 242 Eurograno Adrian Raducaha a avut rapiță.

„Plantele premergătoare au fost orzul și grâul, semănăm doar în arătură, perioada 1-5 august. Am aplicat complexe 18.46.0 - 150 kg/ha și apoi la sfârșitul lunii octombrie am mai aplicat nitrocalcar - 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un erbicid, 2 insecticide și 2 l de bor. Apoi în primăvară am aplicat 2 fertilizări cu nitrocalcar, câte 200 kg/ha, 2 fungicide și 3 insecticide. Am recoltat în perioada 29 iunie – 5 iulie. În toamna aceasta voi însămânța 360 ha cu rapiță, iar ca hibrizi am ales PT200CL, PT225 ȘI PT264”, a precizat fermierul campion Adrian Răducă.

Și Gheorghe Preda a mizat tot pe lucrările minime ale solului

Și în județul Ilfov hibrizii Pioneer au oferit producții mari, care i-au făcut fermieri campioni pe unii agricultori. Un exemplu este Gheorghe Preda, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT234 și 4.000 kg/ha cu PT225. În total acesta lucrează 1.700 ha, iar rapiță a avut, în campania 2016-2017, 360 ha.

„Ca plantă premergătoare am avut grâu și am mers pe lucrări minime ale solului, din păcate, anul acesta voi schimba strategia. Am semănat în perioada 28 august – 6 septembrie. În toamnă am aplicat 220 kg/ha complexe 18.46.0, iar în primăvară 250 kg/ha nitrocalcar, 180 kg/ha Sulfamo și pe unele sole 80-90 kg/ha azotat de amoniu. Am aplicat 2 fungicide și 2 insecticide, iar în primăvară am aplicat 3 fungicide și 4 insecticide. Recoltatul l-am început pe 27 iunie, iar în toamna aceasta voi semăna 400 ha cu rapiță cu hibrizii PR44W29, PT234, PT225 și PT264”, a precizat fermierul campion Preda.

Tot în județul Ilfov, fermieri campioni au devenit în acest an: Adrian Tone - Bangkok Impex - care a obținut 4.700 kg/ha cu hibridul PT200CL, Melania Nuria - Agricola Berceni - care a obținut 4.600 kg/ha cu hibridul PT200CL, Aurel Dumitrașcu - Angend - a semănat hibridul PT225 și a obținut 4.500 kg/ha, în timp ce Costea Alex - Agro Mydacris - și Gheorghe Lefter - Agromec Moara Vlăsiei - au avut producția de 4.300 kg/ha cu hibridul PT225.

„Secretele” lui Radu Jolta – lucrările clasice ale solului și utilizarea combinatorului de mai multe ori

Vestagrar Radu JoltaÎn județul Bihor, localitatea Vestagrar, fermierul campion a devenit domnul Radu Jolta, care a obținut 5.600 kg/ha cu PT225 și 5.100 kg/ha cu PR46W14.

„Lucrez 1.300 ha, iar pe 400 ha am avut rapiță. Am semănat-o după grâu, am mers pe lucrările clasice ale solului, iar cu combinatorul am dat de mai multe ori, de câte ori a fost necesar pe fiecare solă. Am pregătit terenul în luna august și am semănat începând din 26 august până în 15 septembrie. La pregătirea patului germinativ am dat 200 kg/ha complexe 14.14.14 și ca fertilizare în primăvară, la începutul lui martie, am dat 130 kg/ha nitrocalcar, la sfârșitul lui martie alte 130 kg/ha nitrocalcar și între 10-15 aprilie 150 kg/ha Sulfamo.

Ca tratamente, am aplicat două erbicide pentru decotiledonate și monocotiledonate, apoi între 6-8 frunze am aplicat un fungicid cu rol de regulator de creștere și tot în toamnă am mai aplicat și 2 insecticide. În primăvară am aplicat două tratamente pentru ceutorincus, pe 10 martie și pe 20 martie, apoi la apariția butonului floral un nou tratament cu insecticid, după care la începutul deschiderii florilor un alt insecticid, după care un tratament pentru boli la începere lungirii tijei florale, și când florile erau înflorite în proporție de 30-40%, am mai făcut un tratament pentru boli, iar înainte de recoltat am aplicat un tratament împotriva deschiderii silicvelor. De recoltat am recoltat în perioada 29 iunie-15 iulie”, a specificat fermierul Radu Jolta.

În această toamnă, el va semăna 350 ha cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer a ales hibrizii PT225, PT271, PT200CL și PR46W14.

În județul Tulcea, fermier campion a devenit Costel Croitoru, care a obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT225, în timp ce în județul Prahova, fermier campion este Ene Mihai, care a obținut 4.450 kg/ha cu hibridul PT234.

În județul Constanța, Dumitru Tănase lucrează 640 ha, dintre care rapiță a semănat 140 ha. A devenit fermier campion cu hibridul PT225 cu care a obținut 4.020 kg/ha.

El tot pe lucrările clasice a mizat.

„Merg pe lucrări clasice ale solului, am semănat după grâu în perioada 1-5 septembrie. Înainte de semănat a am aplicat îngrășăminte 18.46.0, 200 kg/ha, apoi un insecticid, după care un fungicid, un îngrășământ foliar și un erbicid, că altfel nu se poate. Am continuat în primăvară cu două tranșe de azot, 200 kg/ha, două fungicide, un erbicid și trei tratamente cu insecticide. Am recoltat începând cu 5 iulie. Toamna aceasta voi semăna rapiță pe 160 ha, dintre care cu hibrizii Pioneer PT225 și PT246 voi semăna 95 ha”, a conchis fermierul campion constănțean.

Publicat în România Agricolă

Fermierul-campion la producția de rapiță (în viziunea Pioneer Hi-Bred) provine din județul Brăila, se numește Florin Dănuț Iconaru, administrează 2.000 de hectare, din care 340 de hectare însămânțate cu rapiță, hibridul Pioneer PT225 fiind cel care i-a asigurat o producție demnă de invidiat - 5,4 tone la hectar.

În două dintre cele mai importante județe agricole - Brăila și Ialomița - hibrizii de rapiță ai Pioneer au generat randamente de peste 4 t/ha, anunță compania printr-un document de presă, iar numărul agriculorilor care au obținut astfel de producții și au devenit producători agricoli-campioni a fost unul ridicat.

Fermierul brăilean a devoalat în cele ce urmează câteva dintre „secretele” care i-au adus randamente așa mari (tratamente și amendamente aplicate la timp), recoltatul celor 340 ha cu rapiță contabilizând doar trei zile din luna iulie.

„După recoltatul grâului și orzului, am început pregătirea terenului, iar odată cu semănatul, realizat cu semănătoarea Horsh, am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte 18.46.0. În ceea ce privește tratamentele, în toamnă am aplicat un insecticid și un produs care combină substanţa activă a unui fungicid cu cea a unui regulator de creştere. În primăvară am început prin a aplica 200 kg/ka de sulfat, apoi, în martie, 200 kg/ha de azot și, în aprilie, 250 kg/ha. La acestea s-au adăugat alte trei tratamente cu insecticide și fungicide. L-a începutul lunii iulie, am recoltat, iar campania a durat trei zile”, a declarat Iconaru.

În plus, administratorul SC Ulmagrodan SRL a precizat că anul agricol în care ne aflăm nu a fost unul cu probleme deosebite pentru el, mai puțin momentul în care a avut parte de „o oarecare concurență cu buruienile”. Însă, a mărturisit brăileanul, aplicând produse de calitate, a reușit ca la finalul campaniei să fie mulțumit de recolta obținută.

În această toamnă, Florin Dănuț Iconaru intenționează să însămânțeze peste 300 ha de rapiță, dar față de anul trecut va mări suprafața cu hibrizi PT225 și PT234.

PopaAceleași două „cărți câștigătoare” pe care a mizat șeful Ulmagrodan au reprezentat „miza” și pentru Ene Liviu și Alexandru Popa, ultimul fiind administratorul exploatației agricole Popalex din localitatea Cireșu. Ambii au obținut o producție de 4.9 tone la hectar cu hibrizii PT225 și PT234.

Dacă Ene Liviu nu a vorbit prea mult de experiența sa cu hibrizii Pioneer, Alexandru Popa a precizat că în cadrul societății sale a lucrat în total 1.980 ha, din care circa 300 ha cultivate cu rapiță.

Unul dintre „așii din mâneca” lui Popa au fost complexele 18.46.0 aplicate după o arătură și două discuri.

„Pe solele unde am semănat rapița, ca plante premergătoare am avut grâu și orz, cam 80% grâu și 20 la sută orz. Imediat după recoltat am arat, am discuit și, înainte de a băga al doilea disc, am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat pe data de 15 august. În toamnă am aplicat un fungicid și un stabilan, iar în iarnă cultura a intrat impecabil. Apoi, în primăvară, am aplicat 2 tratamente, un foliar și un fungicid. În următoarea campanie, voi mări suprafața cu rapiță la 500 ha, iar de la Pioneer voi alege hibrizii PT225, PT234, dar și PT264”, a afirmat Alexandru Popa.

La rapiță, mai mereu, planta premergătoare este grâul

Afirmația nu ne aparține nouă, ci chiar lui Cristinel Brânză de la Agro Hagiu. În cadrul societății agricole menționate anterior, cei doi fermieri - Ionuț Hagiu și Cristinel Brânză lucrează 1.100 ha, dintre care 200 de hectare cu rapiță.

Potrivit companiei furnizoare de material semincer, cei doi au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT225 - 4.720 kg/ha și 4.580 kg/ha cu PT234.

De această dată, „secretul” succesului celor doi producători agricoli a fost combinația dintre tratamente și lucrări agrotehnice.

Hagiu„De obicei la culturile de rapiță, planta premergătoare este mereu grâul. Pe 27 august am început pregătirea terenului, iar pe 5 septembrie am semănat. In toamnă am aplicat 11.52.0, 200 kg/ha, am erbicidat pentru samulastra și graminee, și am mai aplicat 350 kg/ha sulfat de amoniu. Am continuat în primăvară cu 150 kg/ha azotat de amoniu, iar de erbicidat nu a mai fost cazul, dar am mai aplicat trei tratamente. Am recoltat în perioada 29 iunie -10 iulie, pentru că au fost niște ploi în acea perioadă. Pentru anul acesta nu am decis solele, dar nu voi renunța la hibrizii Pioneer”, a punctat Cristinel Brânză.

Nici danezii de la FirstFarms Agro East SRL (despre care am scris pe larg cu privire la achiziția de pământ în România) nu s-au lăsat mai prejos. Cei doi responsabili din cadrul exploatației - Florin Zănoagă și Udrea Marius -, din localitatea Surdila-Greci, au devenit și ei fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT234 – 4.589 kg/ha, iar cu hibridul PT225 – 4.255 kg/ha.

În total, danezii lucrează prin Agro East 4.000 ha, din acest total circa 600 ha fiind însămânțate cu rapiță în campania agricolă 2016-2017.

„În iulie am recoltat grâul, am început pregătirea tereului și la finalul lunii august am început să semănăm, am terminat în primele zile ale lui septembrie. La semănat am aplicat îngrășăminte - 200 kg/ha, erbicid preemergent, unul pentru graminee, 2 fungicide și un regulator de creștere. În primăvara am continuat cu fertilizarea, 250 kg/ha sulfat și 150 kg/ha azotat, am mai aplicat un erbicid, 2 fugicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 5 iulie și a durat o săptămână”, a declarat Florin Zănoagă.Zanoaga

În această toamnă, cei doi fermieri campioni vor însămânța tot 600 ha de rapiță, iar de la compania Pioneer vor alege aceeași hibrizi deoarece au fost mulțumiți de modul în care s-au dezvoltat culturile pentru intrarea în iarnă și mai ales de produsele obținute.

Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă

Un alt fermier campion din județul Brăila este Thierry Bourgoing, care lucrează prin intermediul societății Rominsem SRL 2.500 ha, dintre care 375 ha de rapiță. Hibridul PT225 cu care a obținut 4.330 kg/ha este hibridul Pioneer pe care va miza și în următoarea campanie.

Importante vor fi însă și de această dată tratamentele, care vor diferi în funcție de cum se va dezvolta cultura pe fiecare solă.

Bourgoing„Am fost mulțumit de rapiță în acest an. Am început pregătirea terenului imediat după ce am recoltat grâul și orzul. Am dat startul campaniei de semănat pe 25 august și am încheiat pe 5 septembrie. Am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte 11.52.0 și 250 kg/ha sulfat de amoniu. Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă, pe unele am aplicat fungicid, pe altele nu. În primăvară am dat 250 kg/ha azotat, fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început pe 25 iunie și a durat o săptămână. Pentru această toamnă intenționez să păstrez numărul de hectare cu rapiță și să semăn aceiași hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.

Nu în ultimul rând, un alt agricultor cu o vastă experiență în spate și care a mizat pe hibrizii câștigători este și Iosif Ticra din localitatea Silistraru. Acesta lucrează 1.300 ha, total din care 250 ha au fost însămânțate cu rapiță.

El a devenit producător agricol-campion datorită hibridului PR44W29, cu care a obținut producția de 4.080 kg/ha.

În fiecare an, după ce recoltează culturile păioase, Ticra începe pregătirea terenului și seamănă la dată fixă, o zi importantă cândva - 23 august!

Ticra„Ar în iulie, imediat după ce recoltez grâul și orzul; nu aștept! În ultimii trei ani am semănat la dată fixă - 23 august, tocmai să nu uit data. În funcție de solă, am aplicat 200 sau 250 kg/ha monoamoniu fosfat. Trebuie să adaug că în timpul verii întreținem ogorul fie cu erbicid total, fie întrăm cu combinatorul, în funcție de gradul de îmburuienare, pentru că în general răsare samulastra de orz. Am aplicat un fungicid ce are și rol de regulator de creștere, și asta pentru a spori rezistența la iernat a rapiței, și am mai dat un insecticid în condițiile în care a aparut viespea rapiței. Am irigat toată supafața în toamnă pentru a putea intra cu răsărire uniformă în iarnă. Am cheltuit mulți bani deoarece apa era destul de scumpă, dar am reușit să facem o cultură perfectă pentru intrarea în iarnă. În primăvară am aplicat insecticide, nu a mai fost nevoie de fungicide, pentru că rapița a fost sănătoasă. Campania de recoltat s-a desfășurat în perioada 15-20 iunie”, a conchis fermierul-campion Iosif Ticra.

Pentru această toamnă, el și-a propus să însămânțeze 200 ha, poate 250 ha cu rapiță, în funcție de cum se va prezenta terenul.

Județul Ialomița ține aproape de primul loc

Potrivit documentului remis la redacție de Pioneer Hi-Bred, și în județul Ialomita, mai multe societăți agricole au obținut producții de peste 4 tone/ha la rapiță. Un astfel de exemplu este II Dorina Bobeș care a avut producția de 4.59 t/ha la hibridul PT225 și 4.1 t/ha cu hibridul PT234.

Și agricultorul Mihai Marius a devenit fermier-campion cu ajutorul hibrizilor PT225, cu care a obținut producția de 4.8 t/ha, și PT234, care i-a asigurat 4,584 tone la hectar.

Mihai„Noi lucrăm 1.700 ha, iar pe 440 hectare am avut rapiță. Am început pregătirea terenului imediat după ce am terminat de recoltat grâul, adică în jur de 20 iulie 2016, iar semănatul l-am început pe 17 august. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0, după aceea, până la intrarea în iarnă, am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai aplicat două fungicide, două insecticide și un foliar. Am avut producții foarte bune la PT234 și PT225, deoarece în iarnă culturile au intrat bine, nu am avut niciun fel de problemă cu cultura, puțin a fost atinsă de gerul din aprilie, dar nu a fost grav afectată”, a punctat fermierul campion.

Mai mult decât atât, acesta a mai adăugat faptul că și în acest an a semănat hibridul PR46W14, deoarece îl cultivă de mulți ani, mereu a avut producții de peste 4.000 kg/ha, chiar și 4.500 kg/ha și în fiecare an îl seamănă pe cel puțin 70 ha. În această toamnă, solele cu rapiță vor ajunge la 500 ha, dintre care cei 3 hibrizi Pioneer, PT225, PT234 și PR46W14 nu vor lipsi.

În fine, ultimul producător agricol-campion în viziunea Pioneer este și Iulian Filipoiu. Acesta lucrează aproximativ 2.600 ha, iar hibrizii PR44D06 și PR44W29 sunt cei care i-au asigurat producții de 4,6 t/ha, respectiv 4,5 tone la hectar.

Și el a mizat pe grâu și orz ca plante premergătoare.

„Ca plante premergătoare am avut grâu și orz. Am pregătit terenul după ce am recoltat, în iulie, și am semănat în perioada 25-28 august. Odată cu semănatul, am aplicat 180 kg/ha de îngrășăminte și apoi, în toamnă, un insecticid și un erbicid pentru graminee. În primăvară, am aplicat uree, 200 kg/ha, și foliar, 150 kg/ha, și pe o solă a trebuit să mai aplic un erbicid. Am recoltat la umiditatea de 7%, în perioada 2-10 iunie. În această toamnă intenționez să semăn 600 ha de rapiță, iar de la Pioneer aceeași hibrizi - PR33D06 și PR44W29”, a conchis Filipoiu.Filipoiu

Rapița, cultura-regină a anului 2017

La începutul acestui an calendaristic, estimările specialiștilor DuPont Pioneer din România arătau că la o producție estimată de 2,6 tone de rapiță la hectar, obținută în sezonul 2016-2017 (dificil din punct de vedere agrometerorologic), producătorii ar urma să obțină chiar și 5.000 de lei/ha, în condițiile în care, la acea vreme, în bazinul de sud al țării se semnau contracte inclusiv pe sume care atingeau nivelul de 1.700 lei tona.

„Se semnează în sudul României pe 1.650 – 1.700 lei pe tonă. Asta înseamnă că pe 2,5-2,6 tone de rapiță la hectar, cultivatorii ar putea obține chiar și 5.000 de lei/ha (minimum), adică minimum o mie de euro. Cu subvenție cu tot, cu greu va mai putea fi depășită de altceva”, a declarat, la finele lunii ianuarie 2017, Jean Ionescu, Commercial Unit Manager Pioneer, cu ocazia evenimentului „Dealers Meeting” care a avut loc în Poiana Brașov.

În plus, el a precizat că fermierii care vor fi nevoiți să întoarcă rapița în favoarea florii-soarelui (în principal, cei din Transilvania și din Moldova), ca urmare a condițiilor meteo vitrege, vor pierde „o oportunitate să facă bani”.

„La rapiță, din păcate, vreau să vă spun că cei care vor pierde din cauza condițiilor vitrege vor pierde de fapt o oportunitate să facă bani. Și asta pentru că, rapița, în România, în acest an, fără exagerare, va fi cultura-regină”, a mai afirmat Ionescu. „(...) Zilele acestea, în sud-estul României, cultura de rapiță se prezenta în condiții bune. În schimb, în săptămâna 16-22 ianuarie 2017, în vestul țării nu era zăpadă; Transilvania nu avea zăpadă, la fel și Moldova. De aceea, în cele două zone ale țării, probabilitatea ca acea rapiță mică să treacă iarna este relativ scăzută”.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Fermierii-campioni la producția de rapiță din județul Teleorman au pariat pe culturile înființate cu hibrizi DuPont Pioneer (PT225 și PT234, respectiv PT264) și nu au avut decât de câștigat (producțiile variind între 4.300 și aproape 6.000 de kilograme la hectar randament), în condițiile în care în multe ferme din țară s-au înregistrat producții de peste patru tone la hectar, anunță compania printr-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, Cosmin Băcanu și Ioan Manea, ambii din localitatea Furculești, județul Teleorman, precum și Ioan Găina din Drăgănești-Vlașca, respectiv Oprina Ion - toți patru femieri-campioni - sunt hotărâți ca și anul viitor să mizeze pe cultura-regină, și anume rapița. La fel vor face și ceilalți patru: Christophe Huiban, Negrilă Marcela, Milanovici Ștefan și Zamfir Marin. Și au și de ce!

Cosmin Băcanu lucrează 1.100 de hectare, iar în acest an a semănat 100 de hectare cu hibridul PT225 și 150 de hecatre cu hibridul PT234. Producțiile obținute au depășit 5.000 kg/ha, asta datorită geneticii Pioneer, cât și a tehnologiei aplicate. Mai exact, la hibridul PT225 producția a fost de 5.950 kg/ha, iar la hibridul PT234 – 5.700 kg/ha.

„Grâul a fost plantă premergătoare pe care am înființat cultura de rapiță. Imediat după ce acesta a fost recoltat, am făcut o lucrare cu grapa cu discuri pentru a păstra apa în sol, apoi după ce au răsărit buruienile, am aplicat un erbicid total pe bază de glifosat, 4 l/ha. Apoi am administrat 250 kg de complexe 18.46.0. Următoarea lucrare s-a efectuat cu Tigerul la adâncimea de 28-30 cm, după aceea am discuit, iar în ziua premergătoare semănatului am aplicat 100 de kg/ha azotat de amoniu. Semănatul a avut loc în data de 5 septembrie, cu semănătoare Horsche Pronto 6 DC-PTF, este o semnănătoare care încoporează cu discurile din față azotul aplicat cu o zi înainte, are o secțiune la mijloc care aplică îngrășămintele odată cu semănatul și în spate are o secțiune unde sunt semințele. S-au semănat 55 de semințe/mp la adâncimea de 2-3 cm. Tot în toamnă am aplicat un fungicid și un regulator de creștere, dar și un erbicid contra buruienilor graminee. Apoi în februarie am aplicat 300 de kg/ha de uree, iar din primăvară și până la recoltare am mai administrat încă 3 tratamente cu fungicide și insecticide de contact sau sistemice la nevoie. Recoltatul l-am început când umiditatea semințelor a fost de 12%”, a precizat fermierul teleormănean, Cosmin Băcanu, într-un testimonial pentru comunicatorul companiei DuPont Pioneer.

Producătorul agricol a specificat totodată că pentru în următoarea campanie va semăna rapiță pe 200 de hectare, dintre care jumătate cu hibrizii PT234 și PT225, iar cealaltă jumătate cu hibridul PT264.

maneaIoan Manea (foto stânga), un alt fermier din localitatea Furculești, lucrează 470 de hectare, dintre care pe 120 de hactare a cultivat rapiță în acest an. A devenit unul dintre fermierii campioni deoarece la hibridul PT225 a obșinut produții de 5.200 kg/ha, în timp ce la hibridul PT234 a obșinut 5.000 kg/ha.

„După recoltatul grâului, în luna iulie, am început pregătirea terenului, iar semănatul a avut loc între 5 și 10 septembrie. Am aplicat îngrășăminte - 300 kg/ha, și tot în toamnă am aplicat tratamente cu fungicide și insecticide. În jurul datei de 1 octombrie am aplicat și sulfat de amoniu, în jur de 100 de kg/ha. În primăvară am aplicat alte tratamente, dintre care 3 cu fungicide plus insecticid și un îngrășământ foliar, dar și îngrășăminte aplicate în 2 faze. Recoltatul l-am început în momentul în care umiditatea a fost în jur de 9%”, a adăugat Ioan Manea.

La rândul său, Ioan Găina din Drăgănești-Vlașca, lucrează 550 de hectare, dintre care în acest an 120 au fost însămânțate cu rapiță. Jumătate din suprafața de rapiță a fost însămânțată cu hibrizii Pioneer PT234 și PT225.

„Am înființat cultura între 5-7 septembrie și am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte complexe, un tratament cu insecticid și unul cu erbicid în toamnă, aș fi vrut să mai efectuez unul, dar am avut probleme cu instalația și atunci nu am mai reușit acest lucru în timp util. Am fertilizat în februarie cu 200 kg/ha de uree și apoi la jumătatea lunii martie am aplicat 100 kg/ha de Sulfammo, apoi 3 tratamente cu fungicide, între ele am aplicat un insecticid și un erbicid. Recoltatul l-am început pe 11 iulie, la PT234 am înregistrat o medie de 4.500 kg, iar la PT225, încă recoltez, dar preconizez ca pot atinge și de 5.000 kg/ha.”

Anul viitor fermierul din Drăgănești-Vlașca va însămânța același număr de hectare cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer va opta pentru aceeași 2 hibrizi: PT225 și PT234.

Tot în județul Teleorman, fermierul Oprina Ion a obținut 5.000 kg/ha la hibridul PT200CL, 4.300 kg/ha la hibridul PT234 și 4.250 kg/ha la hibridul PT225.

Producătorul agricol Christophe Huiban a obținut 4.900 kg/ha la hibridul PT225, Negrilă Marcela 4.800 kg/ha la hibridul PT234, Milanovici Ștefan 4.800 kg/ha la hibridul PT225, iar Zamfir Marin 4.650 kg/ha la hibridul PT225 și 4.500 cu PT234.

Pentru județul Teleorman, până luni, 3 iulie 2017, rapița pentru ulei era recoltată de pe 27,28% din suprafața însămânțată, conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

DuPont Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea și comercializarea semințelor de porumb, soia, rapiță și lucernă.

Publicat în Din fermă-n fermă!

În multe zone ale țării (unele cu o mai mică tradiție în cultivarea rapiței), ca urmare a diversității condițiilor climatice sau de natură agrotehnică înregistrate în toamna anului trecut, multe suprafețe au fost însămânțate în momente în care s-a depășit cu mult perioada optimă, fapt care a condus la o mai slabă pregătire a plantelor pentru iernare, susține dr. ing. Tomel Petrache, agronom în cadrul companiei DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate transmisă presei agricole.

„Temperaturile de peste iarnă au atins nivele istorice de -24 grade Celsius pe parcursul mai multor nopți consecutive. Practic, pe o perioadă de peste 40 de zile, nu s-au înregistrat temperaturi diurne pozitive. Cu toate acestea, hibrizii companiei Pioneer au demonstrat o remarcabilă rezistență la temperaturi scăzute”, a precizat oficialul companiei.

Poate și de aceea, unul dintre aspectele care fac ca această cultură să fie atât de interesantă, încât să-l determine pe fermier să-și asume o însămânțare întârziată, se referă și la prețul atractiv de vânzare a recoltei, recunoaște angajatul companiei.

„Rapița nu este doar este prima dintre culturi care aduce banii în fermă, ci și îi asigură și o vânzare rapidă, fiind evitate astfel costurile înregistrate cu transportul, uscarea și depozitarea recoltei. Un alt aspect îl reprezintă comportarea culturii la variațiile climatice extreme, ca efect al încălzirii globale; rapița este recunoscută ca fiind o cultură «asigurătoare» în acest sens. Cu un debut al recoltării la începutul verii, în cazul rapiței se reușeste să se evite fenomenele de secetă și arșiță. Hibrizii din grupele de maturitate timpurii ajung mai repede la stadiul de opt frunze, stadiu unanim recunoscut ca «prag fenologic optim» pentru iernare, repornesc mai repede în vegetație în primăvară, înfloresc mai devreme și își formează producția înainte de instalarea arșiței care poate conduce la șiștăvirea semințelor. Mai mult, având o viteză mare de creștere în prima perioadă de vegetație, acești hibrizi sunt recomandați și pentru însămânțările tardive de toamnă”, mai precizează în lucrarea sa dr. ing. Tomel Petrache.

În privința altor fenomene datorate schimbărilor climatice, cum sunt și iernile cu geruri extreme (-24 grade Celsius), coroborate cu lipsa zăpezii, pe de-o parte, vânturi puternice sau grindină ce pot pune în pericol lanurile de rapiță înainte de recoltare, pe de altă parte, răspunsul a venit rapid dinspre departamentul de cercetare al companiei Pioneer.

Potrivit spuselor lui Petrache, specialiștii companiei au „confectionat” hibrizi cu caracteristici de securizare a producției obținute, traduse prin toleranță foarte bună la ger, comportare foarte bună la cădere, la scuturarea semințelor din silicve, toleranță foarte ridicată la boli, cum sunt Phoma lingam și Sclerotinia sclerotiorum. Hibrizilor deja consacrați – PR44W29 – cel mai vândut hibrid Pioneer în Europa sau PR46W14, un hibrid rustic, adaptat foarte bine condițiilor de climă și tehnologie din România, li s-au alăturat hibrizi noi. Aceștia au o creștere vegetativă mare, precum PT 225, PT 234, iar din acest an – PT 264 și PT 271, cu potențial foarte ridicat de producție și o comportare excepțională în câmp. Cultivată de regulă de segmentul de ferme mijlocii și mari, segmente dispuse la aplicarea celor mai noi tehnologii, se pot obține cu ușurință producții mari.

Semănatul timpuriu, cheia succesului

Recomandarea companiei DuPont Pioneer este în favoarea semănatului timpuriu (15-20 August), susținută de rezultate concrete din numeroasele testări efectuate pe întreg teritoriul țării noastre care confirmă prin rezulate excepționale, susține Tomel Petrache în lucrarea sa.

În agricultură, ca și în viață, totul începe de la sămânță, mai spune agronomul. El continuă și precizează că materialul semincer, din punct de vedere genetic, trebuie să înregistreze cât mai multe din caracterele pe care fermierii le caută la un hibrid de rapiță.

„Vorbim, desigur, de un excepțional potențial de producție, stabilitate și adaptabilitate, toleranță ridicată la principalele boli, rezistență la cădere și o comportare bună la scuturare. Pentru o astfel de sămânță se impune o tehnologie corect aplicată. Și aici vorbim de asigurarea elementelor nutritive, adică o fertilizare bună, fracționată, cu macro și microelementele necesare definirii și susținerii elementelor de producție, precum numărul de ramificații, numărul de flori, numărul de silicve și numărul de semințe în silicvă. Tratamentele fitosanitare, fie că vorbim de produse utilizate în combaterea buruienilor, a dăunătorilor (foarte mulți, de altfel, de-a lungul perioadei de vegetație) sau a agenților patogeni, sunt elemente definitorii în obținerea producțiilor scontate”, precizează specialistul Pioneer.

În această primavară, problemele majore așteptate făceau referire la gradul de sănătate al culturi la desprimăvărare. Chiar dacă temperaturile de peste iarnă au depășit frecvent -15 grade Celsius, iar perioada de stres termic s-a extins la peste 40 de zile, fără temperaturi pozitive și fără zăpadă, cultura a supraviețuit, chiar și în stadii mici de creștere (patru frunze).

Conform estimărilor echipei Pioneer, suprafețele la care s-a renunțat în această primavară nu depășesc cinci la sută pe zonele amintite mai sus. Pierderile sunt datorate în pare parte băltirilor apărute încă din toamnă, fenomenelor de „descălțare” datorate unor greșeli agrotehnice de pregătire a patului germinativ sau semănat. Invazia de rozătoare la ieșirea din iarnă, în acest an, a impus fermierilor o grijă în plus, știută fiind rata mare de înmulțire a dăunătorului și imensitatea daunelor provocate.

Astfel, ca prim element în realizarea producției, densitatea plantelor este hotărâtoare în dezvoltarea culturii. Un număr echilibrat de plante (corelat cu perioada de semănat și nivelul de fertilizare oferit) pe unitatea de suprafață conduce întotdeauna spre succes. Din acest motiv, înființarea culturii este foarte importantă. Însămânțările târzii ne-au demonstrat ca doar 60-70 % din semințele semănate au dezvoltat plăntuțe. Cele mai multe lanuri analizate la intrarea în iarnă de specialiștii Pioneer au arătat densități cuprinse între 30-40 plante pe metrul pătrat. Acesta este și numărul la ieșirea din iarnă, ceea ce denotă o rată de peste 95% de supraviețuire a hibrizilor de rapiță Pioneer peste iarnă.

Următoarele elemente de producție, legate de numărul de flori fertile, numărul de silicve formate, numărul de semințe și dimensiunea acestora necesită foarte mare atenție din partea fermierului. Numeroasele intervenții cu produse de protecția plantelor și îngrășăminte care să susțină aceste elemente trebuie efectuate la momentele recomandate de specialiștii noștri. Întârzierea oricărei etape poate conduce la pierderi mari de producție.

Rapița, o bună plantă premergătoare

Prin prisma managementului integrat aplicat în fermă, rapița este o foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, susține agronomul companiei citate. Astfel, rapița eliberează terenul devreme, moment în care se poate trece imediat la pregătirea suprafeței pentru culturile de toamnă, beneficiind de un teren reavăn și curat de buruieni. Fiind și o importantă cultura meliferă, câmpurile înflorite de rapiță pentru o perioadă lungă de timp sunt tot mai cautate de către apicultori, datorită calității mierii, dar și a randamentului mare în producția de miere.

„Versatilitatea culturii conduce la o tot mai mare cerere în piață. Utilizarea uleiului ca și combustibil (biodiesel) sau alte amestecuri de uleiuri industriale este deja de notorietate. Actualmente, cele mai multe date cu privire la destinația uleiului fac referire la profilul culinar al uleiului de rapiță. Procentul redus de grăsimi saturate, precum și unul ridicat în Omega 3 recomandă uleiul de rapiță pentru a fi utilizat în alimentația zilnică. În ceea ce privește procesarea, semințele de rapiță oferă de asemenea un randament foarte bun (circa 45-50% ulei), iar turtele rezultate după presare reprezintă o importantă sursa de proteine, vitamine și antioxidanți pentru animale”, a conchis Petrache.

Ca urmare, cultura rapiței este din ce în ce mai interesantă pentru fermierii români. Expansiunea suprafețelor cultivate continuă și în anii următori, probabil până la limita unui million de hectare anual. Toate aceste aspecte prezentate fac din rapiță o „regină”, de câțiva ani cea mai profitabila dintre culturi.

Ca suprafață însămânțată în România, rapița a depășit 700.000 hectare și a atins astfel în toamna anului 2016 un apogeu istoric, conchide dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom al companiei DuPont Pioneer.

Publicat în Tehnica agricola

Administratorul fermei băcăuane I.I. Iosif Bejan din Parincea, Bacău, ajuns agricultor datorită sutelor de mii de euro câștigate prin muncă asiduă în sectorul de construcții din străinătate, este de părere că asocierea din agricultura românească va ajunge la nivelul mult-așteptat doar după întoarcerea celor circa patru milioane de emigranți, oameni care vin cu un alt tip de mentalitate de peste hotare.

„Eu zic că lucrurile se vor schimba mult atunci când se vor întoarce cele aproximativ patru milioane de emigranți români. Dintre ei sunt mulți cei care ar putea face ceva. Vin cu o altă mentalitate, cu o altă gândire”, a afirmat producătorul agricol.

El recunoaște că a ajuns în sectorul agribusiness românesc pentru simplul fapt că a crescut la țară, dar în special datorită banilor încasați în cei 13 ani petrecuți pe șantiere din țară și din străinătate. De asemenea, Bejan confirmă faptul că munca de agricultor i-a fost facilitată și de cunoștințele dobândite în liceul agricol și se plânge, printre altele, de lipsa angajaților bine pregătiți, de lipsa de loialitate a acestora, dar și de lipsa predictibilității legislativ-economice.

„Cam 300.000 de euro (...) am cheltuit la întoarcerea în țară. (...) Inițial, am avut 350 ha de teren în lucru, după care am renunțat la 100 de hectare pentru că nu erau productive. Nu-mi mai ajungeau nici utilajele: trebuia să achiziționez altele, alți bani adică. Oricum, și la 250 ha, investiția în utilaje a fost de aproximativ 500.000 de euro. Nici eu n-am fost agricultor. Am lucrat pe șantier de la 17 ani până la 30 de ani. Am crescut însă la țară. Am făcut liceul agricol înainte. N-am lucrat în agricultură pentru că a venit Revoluția, s-a terminat tot, fiecare a plecat unde a putut, iar sectorul a ajuns la pământ. Când am luat 200 ha prima dată era tot pârloagă, nu era lucrat”, a afirmat Iosif Bejan.

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, Iosif Bejan a mărturisit că se așteaptă de la guvernanții români să-și respecte promisiunile, astfel încât proiecțiile de business să nu fie date peste cap de la an la an.

„Guvernanții ar trebui să dea ceea ce promit, nu în plus. Spre exemplu, vreau să investesc într-un tractor. Îmi fac un plan că iau banii de pe sfeclă și de pe soia. Când colo, mă trezesc că la soia încasez mai puțin cu 100 de euro, iar la sfeclă, cu 200 de euro. Ei, eu am avut 36 de hectare, înmulțut cu 200 euro pierdere, asta înseamnă 7.200 de euro; o rată la un utilaj. Nu este puțin”, se plânge Bejan de lipsa de predictibilitate și de promisiunile nerespectate.

Revista Fermierului: Domnule Bejan, în prezent, care este structura de cultură a fermei pe care o conduceți?

Iosif Bejan: 250 ha cultivate cu cereale și plante tehnice, din care doar două hectare în proprietate. În toamnă am însămânțat în mare parte grâu și rapiță, însă rapița am întors-o toată. Și asta din cauză că, în toamnă, nu a fost ploaie suficientă și nu a răsărit. De asemenea, nu am avut un utilaj bun cu care să însămânțez, motiv pentru care plantele nu au răsărit. Am semănat și porumb, floarea-soarelui, soia, mazăre.

R.F.: Ați cultivat soia pentru plata cuplată pe produs, dar și pentru restul subvențiilor, corect?

I.B.: Am însămânțat soia pentru a beneficia atât de banii de pe plata cuplată, cât și pentru sumele destinate ZIE. Din punct de vedere al cuantumului, anul trecut s-au plătit la soia 210 euro, în condițiile unei producții minime de 1.400 de kilograme boabe la hectar. Obligativitatea constă în livrarea mărfii cu contract de vânzare-cumpărare către un procesator. Aici am întâmpinat însă probleme.

R.F.: Ce fel de probleme, mai exact? Mai sunt procesatori de soia pe piață, în adevăratul sens al cuvântului?

I.B.: Nu prea mai sunt. Cei care achiziționează soia boabe de la fermieri, traderii, fac tot felul de învârteli. Se bazează doar niște documente care atestă că sunt și procesatori, însă doar atât, astfel încât fermierii să poată beneficia de plata cuplată. Fără plată cuplată, soia nu este rentabilă, mai ales la noi în zona Bacăului, unde nu avem irigații; dacă faci producție de două tone la hectar ești campion! Cu două tone producție, nu se recuperează nici măcar investiția la hectar. Venind plata cuplată – circa 200 de euro – plus SAPS și toate celelalte se compensează și există chiar și un profit. În plus, soia fixează în mod natural azotul în sol, mai exact în jur de 80 kg la hectar.

R.F.: Pe ce soi ați mizat la soia? Dar la porumb? În cazul grâului, ați achiziționat genetică românească sau străină?

I.B.: În cazul soiei am însămânțat Pioneer M10. Porumb am avut de la Syngenta. Grâul nu a fost românesc. Am semănat două soiuri comercializate de Brise, și anume Arezzo și Accroc. Ei au venit cu semințele, cu tot ceea ce înseamnă pesticide, îngrășăminte, pachete tehnologice pentru grâu, iar plata a fost în cereale, la recoltat. Am mers pe acest sistem cu plata în cereale pentru că ni s-a oferit un preț bun la grâu – 700 lei pe tonă, ridicat din câmp. Am semnat așa în condițiile în care, în prezent, materia-primă de acest tip se vinde la un preț de 54 de bani kilogramul. Și am înțeles că speranțe de creștere nu mai sunt. Dimpotrivă.

R.F.: Cu toate acestea, temerile privind posibila scădere a recoltei de grâu din Franța ridică prețurile futures pe bursa Euronext. Revista Fermierului chiar a scris recent despre acest aspect.

I.B.: A crescut prețul grâului, dar puțin. Era la un moment dat 54 de bani kilogramul, iar acum este la un nivel de 60 de bani/kg. Cel puțin la noi în zonă, grâul nu este o cultură profitabilă. Punem mai mult floarea-soarelui și rapiță, culturi care aduc bani. Pe lângă soia, de anul acesta am însămânțat și mazăre, cultură care și ea adaugă azot în sol și se încadrează în culturile aprobate pentru ZIE. Mazărea furajeră are un potențial de producție bun în zona noastră, mai exact de 3-5 tone la hectar. Dacă respecți tehnologia, iar prețul este bun, ajungi să încasezi undeva aproape de 90 de bani pe kilogram. Totul în condițiile în care investiția se situează undeva la 1.600-1.800 lei la hectar, pe an agricol. Producția de mazăre furajeră, în zona în care lucrez eu terenul, este de 4.000 de kilograme în medie, nivel profitabil pentru noi.

R.F.: Pe ce utilaje ați mizat până în prezent? Sunt oferte peste oferte și o multitudine de comercianți la noi în țară. Vi le puteți permite?

I.B.: Problema este toate utilajele sunt scumpe pentru noi, mai ales pentru cei cu suprafețe mici. Dacă nu prestezi servicii și pentru alții, nu se prea mai justifică investiția. Însă, nici de prestat nu prea mai ai pe unde. Toată lumea și-a cam luat câte ceva. Finanțările se dau, dar pe perioade prea scurte. În cinci-șase ani să returnezi 200.000 de euro înapoi este cam greu. Mi s-a spus nu o dată: „De ce îți iei tu utilaj de 200.000 de euro?”. Simplu – pentru că mai ieftin nu găsim. Mai ieftine sunt hârburile cu care, la o suprafață de 200 ha, când mergi la recoltat nu te poți încumeta. Nu poți merge la recoltat cu o combină de 1000 CP; nu face față.

R.F.: Cum ați făcut rost de bani pentru investiția în exploatația pe care o dețineți?

I.B.: Am fost în străinătate și am muncit pe brânci. În afară nu se făceau bani din agricultură, ci din construcții, în cazul imigranților. Am avut un serviciu bun. Apoi, am reușit să-mi fac documentele și să-mi fac o mică firmă. Am activat în regim propriu. Am câștigat bani cu care am venit și, într-un an, doi, pe toți i-am „băgat” în pământ.

R.F.: Cu ce sumă v-ați întors mai exact?

I.B.: Cam 300.000 de euro pe care i-am cheltuit la întoarcerea în țară. În plus, ulterior, alte leasinguri. Am avut 350 ha de teren în lucru, după care am renunțat la 100 de hectare pentru că nu erau productive. Nu-mi mai ajungeau nici utilajele: trebuia să achiziționez altele, alți bani etc. Și la 250 ha lucrate, investiția în utilaje este de aproximativ 500.000 de euro.

Să știți, eu nici n-am fost agricultor! Am lucrat pe șantier de la 17 ani până la 30 de ani. Am crescut însă la țară. Am făcut liceul agricol înainte. N-am lucrat în agricultură pentru că a venit Revoluția, s-a terminat tot, fiecare a plecat unde a putut, iar sectorul a ajuns la pământ. Când am luat 200 ha prima dată era tot pârloagă, nu era lucrat.

R.F.: Cele 250 ha pe care le lucrați în prezent sunt suprafețe comasate?

I.B.: Toată suprafața de care vorbiți este împărțită în 30 de parcele! Asta înseamnă contracte de arendă cu aproximativ 200 de persoane. Acum, APIA nu mai cere contracte de arendă, ci doar adeverința de la Primărie, cu lista proprietarilor. La Primărie ducem contractele de arendă, ele sunt centralizate și înregistrate. La APIA mergem doar cu centralizatorul și adeverința de la rolul agricol. În anii trecuți însă, înșiram la APIA toate actele; de pomană.

IMG 20170622 114920De ce au tăiat din subvenție?

Revista Fermierului: Apropo de APIA, s-a văzut o ușoară îmbunătățire în lucrul cu fermierii. Cel puțin în ultimul an așa se observă. S-au dat și banii mai devreme...

Iosif Bejan: Cu siguranță, totul a fost o chestie de imagine. S-au dat banii mai devreme. Pentru noi a fost OK că s-au dat aceste sume la timp. Însă, nu se știe cum se vor mai da următorii bani. (...) Au acordat la timp subvenția, dar de ce au tăiat din ea? Am avut sfeclă de zahăr anul trecut și promisiunea a fost de circa 800 de euro la hectar subvenție; am primit doar 610 euro plată cuplată.

R.F.: Care a fost explicația? Au fost prea mulți producători de sfeclă?

I.B.: Da. Însă, la calculul inițial, suprafața se încadra la nivel de țară la 800 și ceva de euro. Ni s-au dat doar 610 euro. Restul? Sunt bani mulți pentru noi...

R.F.: Asta în condițiile unor costuri de cât anume la hectar în cazul sfeclei?

I.B.: Costurile la hectar cu sfecla de zahăr sunt de 7.000 de lei; de la 6.000 de lei investiție la hectar poți spune că produci sfeclă. Fără irigații, fără nimic, pe câmpurile de la mine din zonă, am reușit să obțin totuși 48 de tone de sfeclă de zahăr pe hectarla plată, livrabile la fabrica de zahăr Agrana Roman. Chiar dacă prodcătorul de zahăr ridică marfa din câmp, totul este conta cost pentru fermier. Procesatorul trimite o mașină de recoltat direct din pământ, forță de muncă și utilaj pentru încărcat și, astfel, se ajunge la 10 bani kilogramul de sfeclă, la 48 de tone media la hectar, adică la 4.800 de lei în cazul meu. Ce facem cu restul, până la 7.000 de lei? Toată subvenția mea s-a dus către această cultură... Eu speram să-mi rămână ceva din subsidia pe suprafețele cu sfeclă. Din 800 de euro la hectar, pus SAPS, plus, plus... M-am gândit că la aproape 1.000 de euro subvenție la hectar cheltui 500-600 cu terenurile și cultura... Nu mi-a mai rămas nimic.

R.F.: Din ce vă rămâne cel mai mult ca profit? De asemenea, care este „cultura-regină” în exploatația dumneavoastră și de unde ați achiziționat genetica pentru ea?

I.B.: Sunt două culturi importante în cazul meu: floarea-soarelui și rapița. Semăn trei—patru hibrizi de la trei-patru firme diferite. Nu e vorba de risc, însă mă cunosc cu toți distribuitorii și promotorii și iau de pe la fiecare. În prezent, cea mai mare pondere din suprafața pe care o dețin este reprezentată de cultura florii-soarelui; vorbim de circa 100 ha. Rapiță am avut însămânțate 90 ha, însă, așa cum am menționat anterior, am fost nevoit s-o întorc pe toată. Am mărit astfel suprafața cultivată cu floarea-soarelui, ca urmare a faptului că am întors toată rapița. Dacă era rapiță, floarea-soarelui aș fi avut doar 20-30 ha în acest an; pentru rotație nu mai aveam unde să însămânțez.

R.F.: La dumneavoastră în zonă se mai vinde teren arabil?

I.B.: Nu se mai vinde teren. În prezent, am semnate aproape 200 de contracte de arendă pentru 250 ha. Proprietarii din zona mea au teren puțin. În zona în care muncesc eu sunt proprietari care au și câte 10 ari într-o tarla. Astfel de proprietari se gândesc că iau puțin pe suprafețe așa mici și se spun că este mai bine să vină an de an și să ridice arenda (vreo doi saci de grâu) decât să vândă terenul. La noi nu sunt proprietari cu suprafețe de 5-10 hectare.

R.F.: Cam cu cât merge la vânzare hectarul de teren pe la dumneavoastră prin zonă? Asta în cazul în care proprietarii se decid să vândă...

I.B.: Vorbim de o sumă de până la 2.000 de euro, 10.000 de lei să spunem. Și nici nu merită mai mult. Acele 10.000 de lei nu le scot nici în 15 ani de lucrat acel pământ, ca și profit.

R.F.: Ați încercat să depuneți proiecte pe fonduri ENPARD sau FEADR?

I.B.: Am întocmit un proiect în 2008, când au demarat plățile pe fonduri FEADR. Am avut noroc că a fost prima sesiune. Am luat atunci 90.000 de euro pentru utilaje (tractor John Deere, iar plugul și utilaje de pregătit solul de la Kuhn). Ulterior, nu am mai reușit. Nici n-am mai încercat, văzând că am un vecin și coleg de breaslă care se chinuie de vreo doi-trei ani și nu prinde nimic. Asta în condițiile în care omul este proprietar pe 150 ha!

R.F.: Știm că ați mai interacționat cu presa de specialitate și v-ați plâns că mesajul a fost trunchiat. Ce mesaj și cui vreți să transmiteți? Noi vă stăm la dispoziție...

I.B.: Cui vrem noi să transmitem mesaje nu ne aud. Am fost și la mitinguri la București de atâtea ori... (...) Guvernanții ar trebui să dea ceea ce promit! Spre exemplu, vreau să investesc într-un tractor. Îmi fac un plan că iau banii de pe urma comercializării sfeclei și soiei. Când colo, mă trezesc că la soia încasez mai puțin cu 100 de euro, iar la sfeclă cu 200 de euro. Ei, eu am avut 36 de hectare, înmulțut cu 200 euro pierdere, asta înseamnă 7.200 de euro; o rată la un utilaj. Nu este puțin.

Apoi, banii pe motorină vin târziu. Anul trecut, ne-au dat un leu șaizeci și ceva de bani, în timp ce anul acesta puțin peste 1,40 lei. De ce e mai mică subsidia? Se taie mereu. Nu cerșim, nu cerem în plus. Să ni se dea ceea ce s-a promis și să se încerce să se ajungă la nivelul subvențiilor din afară. Cum poți fi competitiv pe piața comună? Prețul grâului se face la Bursa din Paris sau Londra. Fermierul de acolo are 1.000 de euro subvenție la hectar, în timp ce noi avem 150 de euro și vindem grâul la fel, cu același preț.

Personal, mă întreb încontinuu de ce nu se implementează și la noi programele bune din străinătate? În săptămâna 12-18 iunie 2017 am vizitat Polonia; e ceva de vis, e schimbată total. Ei au accesat aproape toți banii pe dezvoltare rurală, iar la noi se pun doar piedici, noi nouă, ca să nu luăm banii. Eu zic că cineva are interes în acest sens.

Mesajul mai este că nu suntem lăsați să facem treabă. Nu vrem mereu controale, piedici. Pe lângă APIA, avem controale de la Finanțe, Garda de Mediu, Arme și Muniții (erbicide, azotoase etc.). Toți vin, te caută și automat îți găsesc ceva. Până la urmă, cele 250 ha sunt lucrate doar de mine. Am doar un angajat care face pază și manipulare. Nu-mi convine și n-ai om pregătit să-i dai utilajul de 100.000 – 150.000 de euro pe mână.

R.F.: Totuși, marii producători de utilaje școlesc operatorii...

I.B.: Îi școlesc și apoi îți pleacă din fermă. Găsesc pe moment oferte mai bune. Poate de la mine primesc 2.000 de lei, însă vecinul le poate propune un salariu de 2.500 de lei, numai ca să plece de la tine. (...) Ne „ardem” unul pe celălalt. Mâncătoria aceasta este peste tot la noi în țară. Asta este mentalitatea noastră și nu ne vom schimba. Nu suntem educați să colaborăm unul cu celălalt.

R.F.: Ați încercat vreo formă de asociere în zona dumneavoastră?

I.B.: Nu. Pe vremea când se discuta mult de grupurile de producători, când se dădeau bani pentru depozitare, cu finanțare 75-90 la sută, am încercat împreună cu un vecin să-i convingem și pe alții. Mulți dintre aceștia sunt însă în vârstă, rămași cu ideea CAP-ului în cap și n-a mers. (...) Eu zic că lucrurile se vor schimba mult atunci când se vor întoarce cele aproximativ patru milioane de imigranți români. Dintre ei sunt mulți cei care ar putea face ceva. Vin cu o altă mentalitate, cu o altă gândire. Aceștia știu ce înseamnă progam, corectitudine. Acolo, dacă n-ai de muncă, ești dat afară din casă. Aici se profită. Angajații nu stau la tine, pleacă la celălalt, dacă nu-i lași să bea, spre exemplu. Asta-i marea problemă la noi, la țară.

Publicat în Interviu

Rapița a fost o cultură-vedetă în 2016, datorită prețurilor mari pe care le-a avut în piață, anunță cei de la AgroGo într-o analiză transmisă presei printr-un comunicat, adăugând că, potrivit pieței bursiere, prețurile rapiței vor fi mai mici în 2017.

„Anul trecut, rapița a ajuns la prețuri-record pentru ultima perioadă, cotațiile de la bursa MATIF Paris – cea mai reprezentativă pentru regiune – depășind valoarea de 1.900 lei/tonă. Chiar dacă prețul primit în piața locală a fost unul puțin mai mic, după cum se poate vedea în graficul de mai jos, acesta a fost foarte bun, fiind mult mai mare față de prețul din sezoanele precedente”, afirmă cei de la AgroGo.

GRAFIC 1

Potrivit spuselor analiștilor, acest lucru a făcut ca suprafața semănată cu rapiță în România, în acest sezon, să fie cea mai mare de după anul 2010, ajungând la peste 460.000 de hectare în 2017, față de 412.000 în 2016. Deși a trecut printr-o iarnă dificilă, în cele mai multe regiuni din țară, rapița a răzbit destul de bine - încă nu știm exact efectul valului de frig și al zăpezii din luna aprilie.

Dacă sezonul acesta producția va fi una decentă, tot ce mai așteaptă fermierii este un preț bun.

„Vor fi însă prețurile din acest sezon similare cu cele din sezonul trecut?”, se întreabă retoric analiștii.

Cotațiile futures (cu termene de livrare în viitor) de la bursa MATIF ne arată că, în prezent, rapița se tranzacționează în jurul valorii de 1.800 lei/tonă pentru livrarea în luna mai 2017.

„Dacă ne uităm însă la luna august – următoarea lună de livrare disponibilă la MATIF, după mai –, vedem că prețul este de doar 1.650 lei/tonă; vezi curba futures din graficul de mai jos. Când spun doar 1.650, nu mă refer la faptul că prețul este mic, neprofitabil, dimpotrivă. În mod normal, acest preț ar trebui să asigure, în continuare, o rată de profit bună pentru fermieri. Dacă prețul se menține însă la acest nivel, va fi simțitor mai mic față de sezonul trecut”, continuă specialiștii AgroGo.

GRAFIC 2

Această scădere nu ar fi una anormală, dat fiind faptul că sezonul trecut a fost unul de vârf în materie de prețuri la rapiță, mai zic aceștia.

„Tot cotațiile futures ne arată că, și în sezonul următor (2017-2018), prețul rapiței este văzut de către traderi la un nivel mai mic față de cel din sezonul actual. Acest lucru poate avea diverse cauze, printre care ar putea fi suprafața cultivată mai mare, stocurile mari sau o nevoie mai mică în industrie”, se mai precizează în analiză.

„În concluzie, chiar dacă prețurile cu livrare în prezent sunt încă mari, cele pentru livrare în vara lui 2017 sunt ceva mai mici, la fel și cele din sezonul 2017-2018”, concluzionează analiștii AgroGo. „Rămâne de văzut cum vor evolua prețurile în luna mai. Este recomandat ca persoanele direct interesate de prețurile cerealelor să urmărească, în plus față de prețurile spot (din prezent), și cotațiile din viitor. Este bine știut faptul că prețurile futures se schimbă în fiecare zi. Nimeni nu poate garanta că prețul va rămâne la un anumit nivel, de aceea este bine să le verificăm regulat”.

AgroGo, platforma de tranzacționare online a cerealelor și inputurilor, oferă o alternativă simplificată a burselor de mărfuri și sprijină astfel fermierii români, prin încurajarea concurenței cumpărătorilor în piață. Mai mult, AgroGo este singura platformă din România pe care se pot tranzacționa cereale la disponibil sau la termen.

AgroGo a fost creat cu scopul de a reduce riscurile și a crește profitul fermierilor, al procesatorilor și chiar al traderilor. Platforma oferă informațiile necesare pentru luarea deciziilor în vânzarea și cumpărarea de cereale (prețuri la zi, analize, grafice, știri etc.) și permite tranzacționarea într-un mod organizat a produselor agricole. Prețurile cerealelor sunt obținute de la principalele burse internaționale (MATIF - Paris, CBOT/CME - Chicago ș.a.) și sunt completate de datele obținute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanța, precum și de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de prețuri din țară actualizate periodic.

Publicat în Comunicate

În condițiile în care ninsoarea este ca la ea acasă în Bacău, atât loc de baștină, dar și loc de muncă pentru președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, iar în Călărași, unde s-a născut și unde lucrează pâmântul șeful Pro Agro, Emil Dumitru, vremea este deosebit de rece pentru această perioadă, în toate regiunile țării se va produce brumă în cursul nopții de joi spre vineri, îndeosebi în regiunile vestice, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă în cea mai mare parte a țării, este de înțeles îngrijorarea manifestată de cei doi cu privire la culturile pomicole și viticole, dar și la cele de rapiță, porumb, grâu și floarea-soarelui.

Potrivit președintelui Pro Agro, Emil Dumitru, Moldova este afectată în primul rând de temperaturile foarte scăzute, dar și partea de vest, în special Clujul. El spune că, pentru moment, încă nu poate face o evaluare a potențialelor pagube, pentru că iarna și zăpada „sunt în plină desfășurare”.

„Este clar că pentru pomi și viță-de-vie vom avea pierderi însemnate de recoltă. Culturile au plecat în vegetație, au pornit mugurii, pomii erau înfloriți; este clar că aici vom avea pierderi plecând de la 100%, până la 50 la sută”, a mărturisit cu îngrijorare în glas șeful Pro Agro, pentru Revista Fermierului.

Și Laurențiu Baciu spune despre culturile pomiviticole și de câmp că sunt în pericol. El este de părere că dacă temperaturile nu vor coborî în orele următoare (puțin probabil să nu se întâmple așa), în afară de unele specii de pomi și de rapița înflorită, restul culturilor nu ar fi afectate prea mult de acest val de vreme rece și de precipitații. În caz contrar, „dezastrul este la el acasă”!

„Deocamdată, ninge (n.r. - în ferma sa din Bacău); este un grad Celsius afară. Să vedem ce se întâmplă la noapte și mâine. Pomii erau toți în floare, (...) mai toate speciile. A răsărit lucerna, a răsărit floarea-soarelui, rapița este în floare; cum e mai prost. Depinde de acum ce se va întâmpla cu vremea. Dacă temperatura nu coboară sub zero grade, în afară de unele specii la pomi sau chiar la rapiță, care este înflorită, restul nu ar fi afectat. Pentru orele următoare se anunță temperaturi cu minus. În acest caz, dezastrul este la el acasă”, a afirmat, la rândul său, Laurențiu Baciu.

Conform aprecierilor lui Emil Dumitru, speciile care ar putea fi afectate în cea mai mare măsură de acest val de frig și precipitații sunt caisul, cireșul, prunul, specii pomicole care, în momentul de față, au trecut chiar și prin înflorire și au format fructul.

„La minus patru grade există deja probabilitatea de a avorta toate fructele pe care un pom le-a legat și orice ar mai face un pomicultor - ar da foc sau eu știu ce ar mai putea face - nu l-ar avantaja cu nimic, pentru că vin precipitații de sus. Este nu numai frig, ci și zăpadă, iar lucrurile în mod clar nu pot fi controlate de nimeni”, a adăugat președintele Federației Pro Agro.

În opinia sa, în această perioadă critică din punct de vedere agrometeorologic, rapița se află în plină perioadă de înflorire și există riscul de a avorta primul etaj floral, dacă vor apărea temperaturi de minus 2, minus 3 grade Celsius.

„Chiar și rapița, care este în buton în momentul de față și nu și-a deschis florile, poate fi afectată. Ea este foarte sensibilă în momentul de față la orice fel de oscilații de temperatură”, a punctat oficialul Pro Agro.

În plus, Emil Dumitru nu se teme să afirme că fermierii români vor avea cu siguranță pierderi de producție în urma acestor fenomene meteo nedorite.

În ceea ce privește cultura grâului, potrivit informațiilor pe care șeful Pro Agro le deține, în prezent, aceasta prezintă un al doilea internod, iar unele soiuri se află chiar în faza de burduf, astfel că, în momentul în care grâul își formează fructul, va suferi un șoc termic foarte mare. Zona Moldovei, încă o dată, este cea care are de suferit.

„Zona Moldovei este cel mai puternic afectată de vremea aceasta destul de rea. Din punctul de vedere al pierderii de producție, nu din cel al pierderii de cultură, (...) (pentru că există stresul termic destul de important, coroborat și cu precipitații), să ne gândim la o solă de grâu cu tehnologia la zi. În cazul în care aceasta are o densitate de 700 de plante pe metrul pătrat, cu o înălțime de 20 de centimetri, a căzut pe sola în cauză 10-15 cm de zăpadă, tot acel grâu este culcat și aproape nu mai este în faza în care să se poată ridica, pentru că este deja în burduf și începe împăierea. E clar că avem o problemă”, a declarat Emil Dumitru.

Nu în ultimul rând, el a ținut să vorbească despre faptul că producătorii agricoli români încă plătesc pentru faptul că țara noastră nu are încă funcțional un mecanism de compensare a pierderilor de venit. În opinia sa, banii prevăzuți PNDR ar fi soluția.

„Trebuie să discutăm foarte serios - dincolo de ajutorul de minimis care este unul temporar, fără notificare la Comisia Europeană, de maximum 15.000 de euro pe beneficiar, pe trei ani - dacă nu cumva trebuie regândit ceva pe un alt sistem. Dacă Fondul Mutual a fost un eșec răsunător, cauzat de proastele intenții ale celor care l-au manageriat, dar, pe de altă parte, și cu complicitatea celor care au fost la momentul acela la Ministerul Agriculturii, ar trebui să ne gândim la un astfel de mecanism prin care, sigur, putem să despăgubim, să avem în bugetul național de dezvoltare rurală 220 de milioane de euro pentru despăgubiri în caz de pierderi de venit. Însă noi stăm cu banii prevăzuți în PNDR și nu am reușit să creăm un mecanism viabil prin care, în astfel de condiții, să-i despăgubim pe fermieri”, a mai spus Dumitru.

În ceea ce privește situația din ferma sa, diferită față de cea a lui Laurențiu Baciu, mari probleme nu a întâmpinat, deocamdată, în urma apariției acestui val de frig. Depinde însă de cât vor persista temperaturile negative, noaptea.

„Dis de dimineață, am plecat de la București către ferma mea, situată în comuna Chiselet, județul Călărași (n.r. - 170 ha în total, din care porumb – 50 ha, rapiță 36,20 ha, floarea-soarelui 20 ha). Avem o platformă de porumb de 21 ha cu Monsanto, a fost ultima semănată și am fost să văd dacă putem avea vreo temere față de ceea ce înseamnă lipsa de germinație la porumb din cauza temperaturilor foarte joase; să se distrugă sămânța, să «clocească». Din fericire pentru mine, făcând un sondaj, n-avem nicio problemă. Porumbul a început deja să încolțească. Rapița este înflorită toată, erau patru grade Celsius când am plecat, probabil că vom avea și noi minus un grad Celsius la noapte, dar depinde cât de mult se va întinde acel minus un grad Celsius. Pământul este cald, a acumulat temperatură, iar la noi, în sud, este un pol al căldurii, nu al frigului”, a conchis Emil Dumitru.

„Am câteva zeci de miliarde de lei vechi «băgate în pâmânt»”, Laurențiu Baciu

În contrast cu situația din ferma lui Emil Dumitru, culturile din exploatația lui Laurențiu Baciu au clar de suferit.

D2CB838C 3BDB 44EC BA59 2D2F4D7D3CFC

E51D916B 045B 4C89 B0E3 148915C0F011EBB0F8E2 21AB 4807 AC3B 94E238F7514CE0AA6957 02B8 43B3 B5EF 1DB229682C6D

 

 

 

 

 

 

 

 

Așa cum și fotografiile o arată, situația este „albă” de-a dreptul. Putem spune că, în Bacău, este „iarnă în Prier”, situație întâlnită de șeful LAPAR doar în 1996, dar nu la același nivel cu aceasta din prezent.

Baciu se plânge că are câteva zeci de miliarde de lei vechi «băgate în pâmânt», atunci când vine vorba de investiții. El se teme de faptul că s-ar putea confrunta cu situația în care culturi sau specii ar putea dispărea în totalitate, unde pierderile sunt de 100%. Baciu continuă și spune că totul depinde de ce temperaturi vor fi în zilele și, mai ales, în nopțile următoare. În acest context, șeful LAPAR nu speră la mai mult de două treimi din producția de grâu a anului trecut, în condițiile date, mai ales că nici startul însămânțărilor nu a fost unul bun. Nici speranța unei producții bune la rapiță, pe care mulți fermieri români au mizat, nu mai poate fi luată în calcul.

El se teme că de vineri, 21 aprilie 2017, va începe să numere pierderile.

„Până când am văzut că ninge, chiar am sperat că nu o să se întâmple. Îmi doream de data aceasta ca angajații ANM să mintă, dar n-a fost așa, din păcate. (...) Nu pot crede că și la noapte va fi aceeași temperatură. În situația asta ne putem aștepta, începând de mâine, la a număra pierderile. Azi este prematur. (...)

Ținând cont că vine vara și că sunt șanse de a avea deficit de apă în sol, la toamnă, plus condițiile actuale, nu ne vom mai putea lăuda cu producțiile din ultimii ani. N-aș vrea să mă întorc puțin în urmă și să spun că însuși începutul a fost mult mai anevoios decât cel de anul trecut. Perioada de însămânțări a fost secetoasă pe unele zone, în timp ce pe altele a fost exces de umiditate. În unele părți, temperaturile au fost foarte scăzute; un lucru care nu face bine plantei - variația de temperatură de la o zi la alta. Azi erau 20 de grade Celsius, iar mâine șapte grade Celsius. Vă dați seama ce stres pe plantă? Și nouă, ca oameni, ne este greu, chiar dacă noi avem posibilitatea, mișcându-ne, să ne-o reglăm imediat. Plantele sunt neputincioase în fața naturii.

Chiar dacă la mine în fermă am făcut tehnologie destul de completă, mă refer la cultura grâului, nu mă aștept să mai am producțiile de anul trecut. Spre exemplu, la finele anului agricol 2015-2016, producția de grâu la mine în fermă a fost în medie de 7.000 de kilograme. Anul acesta, la mai mult de două treimi din totalul anului trecut nu mai sper. Depinde și de cum mai evoluează vremea. Mă așteptam la o producție bună, anul acesta, la rapiță. Nu mai am curajul să fac nicio previziune privind producția. Situația aceasta m-a prins într-o situație dificilă, cu 120 ha de lucernă abia răsărită, în fază de cotiledon. Ce se va întâmpla? Dumnezeu cu mila. În aceeași situație se află și cele 100 ha de floarea-soarelui răsărită deja. Nu știu ce se va întâmpla cu ea. Știu însă că atunci când se află în faza de cotiledon, rezistă până la minus două grade Celsius. Ea rezistă până la -6, -7 grade Celsius, dar în situația în care era în două frunze adevărate. Nu este așa. Cultura se află în faza de cotiledon și, atunci, orice temperatură peste minus 2-2,5 grade Celsius îmi distruge cultura.

În zona noastră, ninge din seara de 19 aprilie 2017, ora 19:00, încontinuu. Vizibilitatea este la maximum 100 de metri și ninge încontinuu. În zonele de nord și în cele submontane (jumătate din Neamț, jumătate din Bacău, chiar jumătate din Vrancea), zăpada este undeva la 25-30 cm, până acum. Ninge încontinuu însă. Mâine, s-ar putea să ne trezim cu zăpada de un metru. A mai fost ceva similar în 1996. Într-un an, pe 23 aprilie, duminică, dar practic totul s-a petrecut într-o zi. A nins, n-a înghețat și a doua zi - soare de dimineață. Or, acum, din ce văd, anunță meteorologii, ar mai ține încă două zile cu ninsoare și ploi, iar temperaturile s-ar duce cu minus până pe luni, ceea ce este foarte mult”, a afirmat șeful LAPAR.

În încheiere, el a spus că nu crede că deocamdată se pune problema „întoarcerii” rapiței pe tarla, în Moldova. Pentru sudul țării însă, este greu de anticipat. Baciu spune că totul depinde de ce temperaturi vor fi acolo.

„Rapița, la temperaturi chiar cu plus, dacă sunt foarte joase, sterilizează florile. Mai ales că rapița era în plină înflorire, în plină fructificare”, a concluzionat fermierul băcăuan.

Petre Daea: „Este prematur să facem estimări pe producţii”

Într-o declarație pentru Agerpres, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, susţine că este prematur să se facă estimări în ceea ce priveşte pagubele produse culturilor agricole din cauza temperaturilor scăzute şi a vremii nefavorabile din ultimele zile, cu toate că ploile care au cuprins toată ţara în această perioadă sunt benefice pentru sol şi plante.

„Urmărim cu îngrijorare şi preocupare fenomenele meteo din ultimele zile. Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată ţara pentru că solul şi plantele au nevoie de apă, dar ne întristează aceste fenomene extreme. Urmărim evoluţia şi pe urmă vom face determinări în câmp şi vedem gradul de afectare. Este prematur să facem estimări pe producţii. Abia după ce vor trece aceste fenomene se iau probe din teren, se analizează, se văd gradul de afectare şi efectul la nivelul ţării. Din păcate, agricultorii ţării româneşti întotdeauna lucrează sub zodia riscurilor", a declarat, joi, șeful MADR, Petre Daea.

ANM: Perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai rece decât în mod obişnuit, în toate regiunile

Potrivit prognozei agrometeorologice ANM, valabilă pentru perioada 21-27 aprilie 2017, temperatura medie diurnă a aerului va oscila între -5 și 15 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură, abaterile termice negative fiind de 1 până la 13 grade Celsius.

„Temperatura maximă a aerului se va situa între 1 și 19 grade Celsius, în cea mai mare parte a țării. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -10 și 10 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol, cele mai scăzute valori fiind posibile în depresiuni, unde vor fi condiţii de producere a brumei şi a îngheţului la suprafaţa solului. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm va fi cuprinsă între 4 și 15 grade Celsius, îndeosebi în zonele de câmpie, în general optimă parcurgerii fazelor incipiente de vegetaţie (germinare-răsărire) la culturile înființate până în prezent, precum şi continuării semănăturilor de primăvară. Se prognozează precipitaţii predominant sub formă de ploaie în aproape toate regiunile agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) local în nordul, centrul şi nord-estul ţării, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului”, se arată în prognoza agrometeo ANM.

Ca urmare, mai spun specialiștii ANM, în zilele cele mai reci, din cauza temperaturilor minime scăzute din aer şi sol, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp şi pomiviticole se vor desfăşura lent, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în perioada optimă se va prezenta în continuare bună şi medie, iar în semănăturile tardive şi pe terenurile cu deficite de apă în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă. La culturile prăşitoare (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof), procesele de răsărire vor fi neuniforme şi lente, îndeosebi pe suprafeţele cu deficite de apă în sol.

Publicat în Știri

Fermierii români pot obține o producție minimă anuală de 1.300 kg de boabe de soia la hectar, îndeajuns pentru a fi eligibili pentru plata sprijinului cuplat, cu condiția să irige sau să aibă suprafețele situate într-o zonă agricolă cu pluviometrie pe măsură, a declarat pentru Revista Fermierului, Jean Ionescu, Commercial Unit manager Pioneer.

„Fermierul care a irigat sau care este într-o zonă agricolă cu pluviometrie OK, va reuși ușor să depășească acest prag. Din păcate, cei care se expun în secetă și încearcă această cultură, în condiții vitrege, nu vor avea șanse de succes. Soia este o plantă de cultură care are nevoie de un climat cu umiditate ridicată în perioada polenizării. Dacă ai secetă accentuată, din păcate, soia nu poate lega, nu poate poleniza”, a afirmat Ionescu.

La soia, pentru producții eficiente din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, oficialul Pioneer recomandă hibrizii PR91M10, PR92B63, PT21T45, PR92M35.

Ca să fie eligibil pentru plata sprijinului cuplat la soia, un fermier trebuie să realizeze o producţie anuală minimă de 1.300 kg boabe soia/ha, respectiv să valorifice o producţie minimă de 1.300 kg boabe soia/ha pe bază de contract încheiat cu o unitate de industrializare a boabelor de soia, în scopul obţinerii de şrot şi ulei de soia sau soia integral extrudată, sau pe bază de contract comercial de vânzare a mărfii sau o utilizează în scopul furajării animalelor înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor şi a păsărilor pe care le deţine în fermă, prin prelucrarea producţiei cu instalaţii proprii de procesare sau pe bază de contract de prestări de servicii.

De asemenea, el trebuie să livreze, pe bază de aviz de expediţie, deţinătorului soiului minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha, în cazul loturilor semincere, şi să prezinte factura fiscală pentru servicii multiplicare soia, emisă către deţinătorul soiului, din care să reiasă ca i-a livrat minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha.

În România, jumătate din suprafața de soia se cultivă, din păcate, doar pentru subvenție, pentru productivitate de peste 1,3 tone. Majoritatea fermierilor români care au cultivat soia pentru subvenție fără sistem de irigat, au pierdut bani. Ce continuă să frapeaze – în 2017, producătorii agricoli români vor continua să semăne soia.

Despre oleaginoase, dar și despre piața Mării Negre, despre exporturile de grâu și despre pierderea premiumului la floarea-soarelui HO, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Pe piața Mării Negre, unde se situează România față de Ucraina și Rusia în ceea ce înseamnă potențialul de export către state terțe?

Jean Ionescu: În lupta cu grâul din Rusia și Ucraina, România nu este la fel de bine pregătită. E clar că performanțele solului din Ucraina sunt excepționale. Având un cost cu fertilizanții mult mai scăzut, practic, materia organică de care beneficiază solul din Ucraina este un factor foarte important în cultura grâului. Sunt soluri în statul vecin de 3-4% humus. Practic, costurile lor de producție sunt semnificativ mai mici. Acest avantaj le permite ucrainienilor să vândă pe o piață care caută cel mai mic preț, cum este cea din Egipt. Acolo, toată lumea știe, statul cumpără marfa și el e cel care plătește la sfârșit totul.

Din câte știu, licitațiile au fost pierdute de România la nivel de 5-10 dolari pe tonă. De multe ori, competitorii noștri sunt mult mai eficienți din punct de vedere productiv, iar costurile de transport, de asemenea, sunt în favoarea Ucrainei și Rusiei.

R.F.: Pe ce ați miza dumneavoastră în acest an? Care sunt principalii hibrizi din portofoliul Pioneer pe care îi recomandați?

J.I.: La floarea-soarelui aș numi aceste produse-amiral pe care Pioneer le pune la dispoziția fermierilor, respectiv P64LE99 și P64LE25. Sunt de departe hibrizii care domină din punct de vedere al performanțelor și solicitării fermierilor.

Discutând strict de această cultură, floarea-soarelui este cea care, la trei tone la hectar producție, va genera circa 1.000 de euro pentru fermier. Este o plantă mult mai bine adaptată condițiilor de secetă și arșiță decât altele. Mai clar, oleaginoasele în general, însemnând și rapiță, și soia vor face bani.

La rapiță, produsele pe care noi le punem în piață, produsele premium, sunt PT264, PT234 și PT225. Sunt cele care, anul trecut, au câștigat cinci puncte de piață în România, datorită performanțelor excepționale productive. Acestea au o rezistență la iernare deosebită și care, în anii duri din punct de vedere climatic, lipsiți de precipitații, se detașează semnificativ față de alte produse competitoare nouă.

R.F.: Fermierilor mici, ce hibrizi le-ați recomanda?

J.I.: La floarea-soarelui, simplu, recomand hibrizii linoleici P64LE99 și P64LE25. La porumb aș miza pe hibrizi semitimpurii, precum P9537 – FAO350, P9903, P9241, P9900 și P9486. Nu în ultimul rând, la soia aș recomanda 91M10, B63, T45, M35, iar la rapiță PT264, PT225 și PT234.

R.F.: De ce au renunțat buyerii să mai ofere acel premium pe floarea-soarelui High Oleic?

J.I.: La ora actuală, HO este o linie moartă de produse, pentru că nu mai există acel premium. În Franța, în Europa de vest nu se mai oferă acea bonificație pentru oleice. Practic, floarea-soarelui HO are acum același preț cu cea linoleică. Neavând această atractivitate comercială, fermierul preferă să cultive floarea-soarelui clasică, semnificativ mai performantă din punct de vedere productiv. Practic, pierderea pe unitatea de suprafață la hibrizii HO pleacă de la alegerea acestora. Hibrizii HO nu produc cât o fac cei linoleici. Sunt câteva sute de kilograme diferență, pe care mulți fermieri au realizat că nu le pot recupera din preț.

R.F.: Care sunt perspectivele pentru primăvară? Unde ar urma să fie întoarse culturile? Ce sfaturi le dați fermierilor?

J.I.: Zonele în care ne așteptăm ca unele culturi să fie întoarse, din păcate, sunt Transilvania, vestul țării, Moldova, acolo unde nu există strat de zăpadă care să acopere rapița, orzul și grâul. Din păcate, cred că grâul acela care este mic, semănat târziu, și orzul, plus rapița care este în patru frunze, nu cred că vor supraviețui.

Fermierii vor trebui să decidă destul de rapid cu privire la ceea ce se va întâmpla, dar personal, recomandarea noastră, în primăvară, este clar pentru oleaginoase – floarea-soarelui, cât și pentru porumb, pentru că sunt singurele care pot susține campania de primăvară.

În zona de sud a țării, fermierul este orientat mai mult către oleaginoase, adică floarea-soarelui și rapiță. Cei din Transilvania vor câștiga de pe urma soiei, este o plantă de cultură care va face bani.

În sud suntem OK din punct de vedere al stadiului de vegetație actual și, personal, cred în cultura regină-rapița.

R.F.: Ca așteptări de prețuri pentru la toamnă?

J.I.: Trendul va fi mai mult decât OK pentru rapiță, un preț bun la floarea-soarelui, bun la porumb, dar acolo trebuie să faci și producție. Dezamăgitor la cerealele grâu și orz.

R.F.: La soia, via plăți cuplate, avem vreo șansă să trecem de acest prag critic de 1.300 kg la hectar?

J.I.: Clar. Fermierul care a irigat sau care este într-o zonă agricolă cu pluviometrie OK, va reuși ușor să depășească acest prag. Din păcate, cei care se expun în secetă și încearcă această cultură, în condiții vitrege, nu vor avea șansă. Soia este o plantă de cultură care are nevoie de un climat cu umiditate ridicată în perioada polenizării. Dacă ai secetă accentuată, din păcate, soia nu poate lega, nu poate poleniza.

Publicat în Interviu

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista