Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice din București a deschis oficial Laboratorul universitar de agricultură urbană digitală dotat cu robot agricol cartezian educațional, turn aeroponic, imprimantă și scanner 3D pentru prototipuri rapide și sustenabile, kit-uri pentru studenți și multe alte dispozitive specifice Agriculturii 4.0.

Inaugurarea Laboratorului universitar de agricultură urbană digitală a avut loc vineri, 4 octombrie 2024. „Academia de Studii Economice din București este prima universitate din România care deține astfel de dispozitive avansate”, a punctat Nicolae Istudor, rectorul ASE, prezent la eveniment.

Robotul agricol cartezian educațional este un dispozitiv destinat sprijinirii activităților agricole, precum monitorizarea culturilor și a solului, aplicarea pesticidelor sau îngrășămintelor, cultivarea și recoltarea plantelor în mod automatizat, analizarea datelor în scopul îmbunătățirii randamentului economic, având totodată un scop didactic. „Utilizat în scopuri educaționale, robotul cartezian agricol învață studenții sau cercetătorii despre robotică, automatizare și tehnologie agricolă”, a arătat prof. univ. dr. Mirela Stoian, decanul Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului.

Turnul aeroponic agricol este o structură verticală utilizată pentru cultivarea plantelor folosind tehnologia aeroponică, o metodă de agricultură în care rădăcinile plantelor sunt suspendate în aer și sunt hrănite cu o soluție nutritivă pulverizată. Acest dispozitiv este destinat în special pentru utilizarea în medii urbane, în sere sau spații interioare, deoarece economisește spațiu și resurse, cum ar fi apa și nutrienții.

Proiectul face parte din Programul „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!” și are ca scop dezvoltarea agriculturii prin tehnologie și digitalizare. 

La evenimentul de inaugurare au fost subliniate unicitatea, noutatea și importanța laboratorului, în condițiile actuale ale pieței muncii. „Universitatea noastră se adaptează continuu, dezvoltând infrastructura educațională și calibrarea informațiilor necesare studenților în vederea inserției la nivelul meseriilor viitorului”, a precizat Nicolae Istudor.

Agricultura de precizie reprezintă o metodă modernă de gestionare a activităților agricole care utilizează tehnologia avansată pentru a optimiza producția și a îmbunătăți eficiența resurselor. Importanța agriculturii de precizie devine tot mai evidentă datorită numeroaselor sale avantaje, care răspund provocărilor actuale din agricultură, inclusiv creșterea și migrația populației, schimbările climatice și necesitatea de a conserva resursele naturale.

„Firește, trebuie să avem grijă să nu mutăm agricultura la oraș, dar să oferim fiecărui mediu avantajele și provocările de rigoare. Acest pas reprezintă un pilon important pentru înțelegerea și dezvoltarea creativității studenților noștri, care pot aplica ulterior tehnologii moderne în cadrul diferitelor ferme sau entități private, sau chiar contribui la adaptarea Agriculturii 4.0 în anumite stațiuni și institute de cercetare agricolă”, a conchis Mirela Stoian.  

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” mizează pe cartea continuității. Echipa managerială condusă de prof. univ. dr. ing. Cosmin Alin Popescu, în calitate de rector, a primit mandat pentru încă patru ani. La acest restart, am discutat cu rectorul USAMVB din Timișoara despre traseul învățământului superior agricol bănățean până în prezent și direcția în care acesta se îndreaptă.

„Sunt specializări care au căutare pe piața muncii, cum ar fi ingineria mediului, cadastrul, silvicultura, ingineria genetică sau medicina veterinară. Sunt foarte mulți studenți care își găsesc de lucru încă din timpul facultății.”

Cosmin Alin Popescu: Suntem la începutul unui nou mandat de încredere pe care l-am primit din partea comunității academice a USAMVB din Timișoara. Traseul a fost unul constant evolutiv de 75 de ani și acest  nou mandat confirmă faptul că am reușit să păstrăm acest trend pozitiv. Vă reamintesc că anul acesta, în luna mai, universitatea noastră sărbătorește 75 de ani de la înființare, iar dacă acum 75 de ani începutul a fost timid, cu o singură specializare, aceea de inginerie în agricultură, acum avem 26 de programe de studiu de licență. Dacă atunci se preda doar în limba română, acum la Timișoara se poate studia și în limbile de circulație internațională engleză și franceză. În acest moment, în universitatea noastră învață 300 de studenți străini din 19 țări ale lumii. Acest lucru ilustrează cât se poate de elocvent creșterea despre care vorbeam.

Reporter: Pe lângă beneficiul de imagine pe care-l aduce internaționalizarea actului de învățământ, înseamnă și un beneficiu din punct de vedere economic?

Cosmin Alin Popescu: Fără îndoială. Pe lângă faptul că acest lucru arată lumii că în Timișoara, și în România, se face educație de calitate, este și un câștig financiar de care ne bucurăm, pentru că de-aici decurg investiții în resursa umană, în dotarea laboratoarelor, în publicații de specialitate și, nu în ultimul rând, în dezvoltarea unor programe de cercetare.

„Din o sută de studenți, să zicem, care încep anul I, doar 60-70 reușesc să și termine.”

Reporter: Tot despre bani vorbim și în continuare, însă despre cei pe care îi primiți, și vă întreb dacă actualul sistem de finanțare „per capita” face diferența între cantitate și calitate?

Cosmin Alin Popescu: Despre acest lucru se discută de foarte mulți ani. Acum, în calitate de rector, pot să vă spun că noi am crescut numeric semnificativ în ultimii patru ani, de la 4.600 de studenți la 5.510. Asta înseamnă că am fost serioși. Am fost în același timp atenți și în ceea ce privește numărul angajaților noștri, astfel încât, în momentul de față, am ajuns la un echilibru favorabil nouă. Raportat la ce se întâmplă la nivel național, și aici ne includem și pe noi, cred că nu este cea mai bună formulă de finanțare aceasta, per student. Nu acest lucru ar trebui să constituie principalul indicator prin care se face finanțarea învățământului superior, deoarece în acest fel încurajăm cantitatea, fără a încuraja foarte mult calitatea.

Reporter: Câți studenți încep studiile la USAMVB Timișoara și câți reușesc să și termine?

Cosmin Alin Popescu: Din păcate, din o sută de studenți, să zicem, care încep anul I, doar 60-70 reușesc să și termine. În aceste condiții, dacă discutăm strict de cantitate, tentația pentru orice cadru didactic este să lase mai jos cerințele de calitate, astfel încât să rămână cât mai mulți studenți care să fie finanțați și în următorul an. Dar cred că este important ca pe lângă aspectul cantității să ne preocupe și calitatea învățământului superior românesc.

Reporter: Merg mai departe și vă întreb câți din cei 70 de absolvenți reușesc să-și găsească de lucru în domeniul în care s-au pregătit?

Cosmin Alin Popescu: Unul dintre punctele noastre forte este faptul că această Universitate nu produce șomeri. Evident, este și o chestiune de conjunctură. Suntem o țară în care activitatea din agricultură are o pondere economică mare. Când vorbesc despre agricultură mă refer și la sectoarele conexe, ca de exemplu  mecanizarea sau industria  alimentară. Sunt o serie de specializări care au căutare pe piața muncii, cum ar fi ingineria mediului, cadastrul, silvicultura, ingineria genetică sau medicina veterinară. Sunt foarte mulți studenți care își găsesc de lucru încă din timpul facultății fie pe la companii multinaționale, fie pe la societăți mai mici.

„Educația ar trebui să fie foarte importantă pentru poporul român. Este importantă corelarea specializărilor de studiu cu ramurile economiei, pentru a putea vorbi despre eficiență.”

Reporter: Aceasta ar trebui să fie imaginea corectă a calității actului de învățământ…

Cosmin Alin Popescu: Foarte bine spus. Cred că ar fi unul dintre indicatorii care ar putea să facă diferența între o universitate și alta și nu pentru că o universitate ar fi mai importantă decât alta. Educația în sine ar trebui să fie foarte importantă pentru poporul român. Consider că este importantă corelarea specializărilor de studiu cu ramurile economiei, pentru a putea vorbi despre eficiență.

Reporter: Ați preluat o „locomotivă” aflată în plin marș, și în patru ani nu numai că ați reușit să mențineți tempoul, dar ați reușit să-l și creșteți.

Cosmin Alin Popescu: Este rezultatul muncii unei întregi echipe. Am vorbit ceva mai devreme despre numărul studenților noștri, însă în egală măsură este importantă și cercetarea, iar din acest punct de vedere am avut în derulare un număr de 69 de proiecte câștigate în ultimii patru ani, care înseamnă foarte mulți bani, fie din fonduri naționale, fie, mai ales, din resurse internaționale. Încercăm să punem la punct o unitate de management a proiectelor care să gestioneze unitar toată această activitate. În același timp, am pus bazele unui Institut de Cercetare pentru Biosecuritate și Bioinginerii, institut prin care se vor derula proiecte cu instituții din afara țării sau din țara noastră. Vor fi implicate companii din zona farmaceutică, cea alimentară, partea de genetică, de inputuri pentru agricultură sau partea  de sol, apă și aer. Este ceea ce înțelegem noi prin extensia universitară.  Încercăm să punem astfel în valoare tehnica de laborator de ultimă generație de care dispunem, prin acreditarea acestui Institut, care este unic în vestul României și, sunt convins, va fi unul de referință.

Reporter: Ce se întâmplă cu Stațiunea Didactică din subordinea Universității, o bună bază de practică pentru studenți, dar, de un timp, și un generator financiar important?

Cosmin Alin Popescu: Am încercat în fiecare an să facem  investiții în stațiune. Aici am dezvoltat un proiect aflat momentan în stare latentă. În cadrul Stațiunii Tinerilor Naturaliști, pe lângă partea de pregătire practică a studenților, am dezvoltat și un modul de producție prin intermediul căruia am intrat cu legume proaspete în supermarketurile din Arad. Acest lucru sperăm să se întâmple din acest an și în municipiul Timișoara. De asemenea, am acordat atenție dezvoltării sectorului zootehnic din cadrul stațiunii, acolo unde am dezvoltat nuclee valoroase atât pe partea vacilor de lapte, cât și pe cea a vacilor de carne. Am reușit la acest moment ca din producția de lapte pe care o valorificăm să autofinanțăm activitatea de creștere a vacilor din stațiune. De asemenea, am dezvoltat proiecte pe partea de găini ouătoare, de cabaline și ovine, pentru că ne dorim să păstrăm un echilibru între partea de educație și cea de dezvoltare și să modificăm procentul dintre teorie și practică, în favoarea activităților de practică. Mai mult decât atât, pe ceea ce înseamnă partea vegetală, am crescut de la an la an, atât în ceea ce privește cantitățile de cereale obținute, cât și suprafața lucrată, ajungând în acest moment la peste 2.000 de hectare.

Reporter: În acest moment, Stațiunea Didactică funcționează ca un motor bine uns,  fără bătăi, care împinge lucrurile în față, în sensul corect. Ce vă propuneți să faceți mai departe cu ea?

Cosmin Alin Popescu: Sper că de anul acesta vom reuși să lucrăm sută la sută pe terenurile universității doar noi. Până acum, pentru că nu am avut forța tehnică necesară, am mai apelat la terți. Vom pune accent pe ferma de la Voiteni, acolo unde avem și Centrul Româno-German de Pregătire Profesională în Agricultură.  Avem o bază modernă la Voiteni, unde la ora actuală formăm specialiști în mecanizare și ne dorim să punem la punct întreaga fermă, care dispune de 400 de hectare, pentru a dezvolta activitatea de cercetare și producție agricolă. Anul acesta, vom continua să investim în utilaje agricole noi, combine și tractoare, dotare tehnică în care am investit deja câteva milioane de lei în ultimii doi ani. Este important pentru noi să arătăm că se poate și… chiar se poate!

Reporter: Am mai discutat cu dumneavoastră și revin asupra amplasamentului USAMVB Timișoara, într-o zonă cu puternică presiune imobiliară. Practic, în jurul campusului universitar din Calea Aradului se construiește roată-roată. Terenurile universității au fost securizate din acest punct de vedere?

Cosmin Alin Popescu: În cea mai mare parte, problema terenurilor este rezolvată și mă bucur că pot să vă răspund astfel, pentru că de ani buni am încercat să o rezolvăm, atât eu, cât și colegii rectori dinaintea mea. În 2018 am beneficiat de o propunere legislativă care s-a concretizat în lege și prin care am fost împroprietăriți practic cu 1.400 de hectare la Nord de Timișoara. La acest moment suntem proprietari cu extrase de Carte Funciară și terenul respectiv nu poate căpăta o altă destinație, ceea ce a dus la scăderea presiunii imobiliare de care spuneați. Mai sunt în litigiu câteva zeci de hectare, dar suntem optimiști și în privința lor. Mă bucur că au existat oameni maturi și responsabili care au înțeles importanța acestui demers și au fost alături de noi. Am sesizat că, muncind împreună, putem face lucruri frumoase.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara (USAMVBT) s-au pus bazele unui Institut de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii (ICBB), prin care se derulează proiecte cu instituții din afara țării sau din țara noastră. În activitatea institutului se dorește implicarea companiilor din zona farmaceutică, cea alimentară, partea de genetică, de inputuri pentru agricultură sau partea  de sol, apă și aer.

Cercetarea ştiinţifică din USAMVBT se desfăşoară în cadrul Institutului de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii, un institut performant, capabil  să răspundă cerințelor mediului economic și să asigure transferul tehnologic. „Este ceea ce înțelegem noi prin extensia universitară. Încercăm să punem astfel în valoare tehnica de laborator de ultimă generație de care dispunem, prin acreditarea acestui Institut, care este unic în vestul României și, sunt convins, va fi unul de referință”, a punctat prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu, rectorul USAMVB din Timișoara.

De-a lungul a peste 70 de ani, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara s-a impus ca o instituţie academică de referinţă în spaţiul educaţional naţional şi internaţional. „Prin contribuţiile temeinice şi meritorii ale dascălilor şi cercetătorilor ei, USAMVBT a contribuit în mod esenţial la dezvoltarea vastului domeniu al ştiinţelor vieţii, având un aport esenţial la progresul economic al ţării. Cercetarea ştiinţifică reprezintă una dintre cele mai mari provocări în cadrul strategiei globale a universităţii. Datorită complexităţii şi diversităţii domeniilor de cercetare abordate de către membrii comunităţii academice din universitate, direcţiile de cercetare ale USAMVBT cuprind atât cercetare fundamentală/de bază, cu un impact internaţional mai mare, cu mai multe publicaţii semnificative, cât şi cercetare aplicată, cu implicare practică mai extinsă în mediul de afaceri şi industrie local”, arată prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu.

Activitatea de cercetare-dezvoltare şi transfer tehnologic a ICBB este orientată către activităţi de cercetare fundamentală şi aplicative, pe următoarele domenii și departamente:

• Domeniul - Biosecuritate, cu departamentele: mediu, securitate alimentară și sănătate.

• Domeniul - Bioinginerii, cu departamentele: resurse vegetale și resurse animale.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca contribuie la eforturile spitalelor din oraș de a diagnostica rapid testele prelevate de la persoane suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2, cu aparatură performantă și specialiști în diagnostic, prin Touch Real-Time PCR Detection System PCR (RT-PCR) în boli parazitare și infecțioase, din cadrul Facultății de Medicină Veterinară.

Un echipament de tip RT-PCR din dotarea laboratoarelor USAMV Cluj-Napoca a fost transferat la Spitalul Județean de Urgență din Cluj-Napoca, iar doi specialiști au fost delegați de luni, 16 martie 2020, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, cercetător științific dr. Angela Ionică, de la Disciplina de Parazitologie și Boli parazitare,  și asist. univ. dr. Ioana Buzura-Matei, de la Disciplina de Microbiologie.

Alte două aparate de tip RT-PCR sunt la dispoziție pentru laboratoare de diagnostic SARS-CoV-2. „La cererea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, două cadre cu experiență în biologia moleculară, în diagnosticul bazat pe identificarea materialului genetic specific agenților infecțioși, au acceptat și au fost delegate de la universitatea noastră să lucreze zilnic în laboratorul de diagnostic COVID-19 al spitalului. Comunitatea universitară este mândră de gestul colegelor și le mulțumește pentru efort și pentru spiritul de solidaritate. Dintre cele trei aparate RT-PCR puse la dispoziția sistemului de sănătate de către universitate, aparate care pot fi folosite pentru diagnostic, un aparat a fost deja transferat Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, aparatul fiind compatibil cu kiturile folosite de laborator. Celelalte aparate disponibile în universitate vor fi transferate laboratoarelor de diagnostic COVID-19, pe baza cererii acestora”, este mesajul transmis de rectorul USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi, adăugând că Ministerul Educației și Cercetării a solicitat încă de la începutul săptămânii un inventar al aparaturii de tip RT-PCR la nivelul universităților din România pentru a fi puse la dispoziția Ministerului Sănătății. „Astfel că USAMV Cluj-Napoca s-a alăturat din primul moment demersului, cu speranța că sprijinul prin aparatură performantă și specialiști va contribui la eforturile întregii comunități medicale în lupta cu pandemia Covid-19”, a arătat rectorul USAMV Cluj-Napoca.