În perioada iunie – septembrie 2025, Lidl România a înlesnit exportul a peste 1.400 de tone de fructe de origine 100% românească. Opt furnizori locali au livrat struguri, pepeni și fructe de pădure în valoare de peste 2,1 milioane de euro, către magazinele Lidl din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia.

„Rezultatele exporturilor din acest an confirmă potențialul agriculturii românești și calitatea produselor locale, care își găsesc locul meritat pe piețele europene, dar și consolidarea și maturizarea fluxului de lucru cu furnizorii noștri. Prin colaborarea strânsă cu partenerii noștri, ne propunem să contribuim la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol din România, dezvoltare care se poate face doar prin investiții constante, care să aducă cu ele volume mari de marfă de calitate. Însă ca aceste investiții să fie făcute, este necesar să existe nu doar deschidere și dorința de dezvoltare din partea producătorilor, ci și garanția că ai unde să îți vinzi marfa. Iar noi le oferim furnizorilor noștri nu doar un loc în care să își vândă marfa, ci și planificarea cantităților înainte de sezon, atât al necesarului nostru, cât și pentru celelalte țări Lidl, consultanță și sprijin atunci când au nevoie. Pentru noi, succesul furnizorilor locali este o dovadă a valorii parteneriatelor construite pe termen lung și a angajamentului Lidl de a susține economia locală, dincolo de granițele țării”, declară Otto Keul, director Achiziții Legume Fructe Lidl România.

Peste 260 de tone de fructe de pădure, circa 1.100 de tone de pepeni și aproximativ 40 de tone de struguri negri, adică o cantitate totală de peste 1.400 de tone de produse a cărei valoare depășește 2,1 milioane de euro a plecat din România spre magazinele Lidl din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, în perioada iunie – septembrie 2025. Prin aceste rezultate, Lidl România confirmă rolul său de partener de încredere pentru producătorii locali, sprijinindu-i să își extindă activitatea atât la nivel național, cât și pe piețele europene. Retailerul construiește parteneriate durabile și de încredere, care le oferă furnizorilor români oportunitatea de a crește sustenabil, iar consumatorilor acces la produse proaspete și sigure.

Legume și fructe românești în Piața Lidl, în funcție de sezonalitatea acestora

Performanțele din 2025 reflectă angajamentul continuu al Lidl de a sprijini producătorii locali și de a le oferi o piață de desfacere stabilă, atât în România, cât și în afara țării. În sezonul agricol românesc din 2025, Lidl a avut disponibile în Piața Lidl numai produse românești la o serie de legume și fructe, în funcție de sezonalitatea acestora. Zmeură, afine, căpșune, ceapă, roșii, pepeni și verdețuri, toate 100% românești, au contribuit la susținerea producției interne și la consolidarea economică a comunităților locale.

Doar în 2025, Lidl a achiziționat cu 39% mai multă zmeură românească față de anul precedent, acoperind întreg sezonul românesc prin colaborarea cu șapte producători locali. Totodată, Lidl le-a oferit clienților cinci tipuri de pepeni, cultivați de către 15 furnizori locali. Pentru a asigura 100% roșii românești pe o perioadă cât mai lungă din sezon, retailerul a colaborat cu 18 cooperative locale însumând 100 de producători din opt județe.

Tot în acest an, începând chiar din luna martie, în Piața Lidl au fost disponibile exclusiv verdețuri românești – urzici, leurdă, lobodă, ștevie, mărar, pătrunjel, ceapă verde –  de la zece producători locali, confirmând atenția pentru calitate și origine locală.

Prin astfel de parteneriate, Lidl oferă producătorilor locali predictibilitate și stabilitate în planurile de business, precum și acces la o mare piață de desfacere, consolidând astfel un model de colaborare durabil, orientat spre creștere și încredere reciprocă.

Calitate garantată și parteneriate cu peste 500 de producători locali

Pentru a se asigura că toate produsele din Piața Lidl, dar și cele care trec granițele țării respectă cele mai înalte standarde de siguranță alimentară, Lidl România testează și analizează în mod constant legumele și fructele puse la vânzare. Astfel, în anul 2024, retailerul a realizat 2.935 de analize, cu peste 600 de analize mai mult față de 2023, iar în primele nouă luni ale anului 2025, Lidl a realizat deja peste 2.384 de analize.

În prezent, Lidl colaborează cu peste 500 de producători locali de fructe și legume autohtone, din toate regiunile țării, alături de care a testat diverse soiuri de legume adecvate solurilor românești, în vederea asigurării unei game variate la raft.

Prin extinderea exporturilor și promovarea produselor românești în rețeaua internațională, Lidl România contribuie la recunoașterea agriculturii locale pe piețele europene și consolidează statutul României ca furnizor de calitate și în alte țări europene în care Lidl este prezent.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În medie, un român aruncă o porție de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă 6.000 de tone de alimente irosite zilnic la nivelul întregii țări. Aruncăm 20% din totalul alimentelor produse, iar gospodăriile sunt cele mai mari surse de risipă alimentară, urmate de HoReCa și retail.

Risipa începe când cumpărăm prea mult, continuă când gătim disproporționat și se încheie când aruncăm ce a fost muncit cu trudă. Prin intermediul inițiativei „Gospodari la Obor”, Asociația Lanțului Alimentar Scurt (ALAS) vrea să rupă acest cerc, construind o rețea informală de oameni care nu irosesc nimic – de la legume și frunze, până la idei și timp.

De ce este important să reducem risipa alimentară?

• Pentru că, în fața taxelor mai mari, putem învăța cum să cheltuim mai puțin, dar mai înțelept.

• Pentru că, în loc să generăm gunoaie, putem produce compost pentru grădinile urbane și balcoanele verzi.

• Pentru că regenerarea orașului pornește din comunități vii, active, care gătesc împreună și creează sol nou din resturi.

• Pentru că piețele și magazinele sunt locurile de unde cumpărăm, iar ALAS și organizațiile partenere își doresc să îi învețe pe români să cumpere responsabil și calitativ. Nu cantitatea, ci calitatea alimentelor trebuie să primeze pentru românii care vin la piață.

„Gospodăria adevărată înseamnă respect – pentru muncă, pentru hrană și pentru resursele care ne rămân. În vremuri în care totul pare mai scump, acest proiect ne reamintește că putem face mult cu puțin, dacă lucrăm împreună. Piața Obor este un loc simbol pentru consumatorii casnici, dar este și un loc de unde își procură materia primă mulți chefi de top. Împreună cu alți colegi de breaslă vrem să transmitem acest mesaj: economia începe cu responsabilitatea cu care cumpărăm. Un român atent la resurse este perceput ca fiind gospodar. Românii trebuie să reînvețe să fie gospodari, nu risipitori”, declară Marius Tudosiei, fondator ALAS și proprietar Băcănia Veche.

Proiectul este finanțat de Platforma de Mediu pentru București, prin programul „În ZONA TA”, și se desfășoară în parteneriat cu entități valoroase precum: Academia de Compost, Balconul Obor, Grădini Comunitare Obor, Asociația Eco Ruralis, Climatosfera și mai multe unități de învățământ din Sectorul 2.

,,Ce facem mai exact? Instalăm un compostor comunitar lângă Piața Obor, pentru ca resturile vegetale să hrănească pământul, nu gropile de gunoi. Organizăm ateliere de gătit comunitar cu legume imperfecte, pentru a reduce risipa și a învăța rețete zero waste. Îi implicăm pe copii, seniori, comercianți și vecini în ateliere, tururi ghidate și sesiuni de educație ecologică. Derulăm o campanie de conștientizare cu mesaje clare și simple: Nu risipi nimic la Obor!;  La Obor se mănâncă tot; Compost is the new black!”, arată Cristina Chinole, Manager de Proiect ALAS.

Asociația Lanțului Alimentar Scurt își dorește să arate că legumele imperfecte sunt la fel de gustoase și demne de pus pe farfuriile oamenilor, că ne hrănesc și ne dau energia zilnică și că nu există niciun motiv să fie aruncate, mai ales în acest context economic în care „economisirea” trebuie să fie un laitmotiv al vieții noastre, având în vedere că atâția copii, bătrâni și bolnavi au o alimentație precară, pentru că nu își permit să cumpere alimente variate.

„Cu atât mai mult în etapa asta e important să fim atenți la resurse și să încercăm, prin asta, să contracarăm eventualele creșteri de prețuri. Nu toată lumea a crescut prețurile, dar impactul noilor taxe va fi resimțit la nivel general în România. Iar atenția la resurse poate însemna o gospodărire mai bună, niște planuri mai detaliate, care să ne ajute să cheltuim mai puțin. Ar trebui, mai ales, să ne concentrăm pe cum putem evita risipa. Risipa alimentară începe din faza achizițiilor – suntem tentați să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Continuă când gătim, pentru că nu folosim integral produsele, și se încheie când aruncăm mâncare deja gătită – pentru că gătim prea mult pentru cât de puțini suntem. E păcat de toată munca celor care au trudit să avem aceste lucruri pe masă. E păcat să ajungă la gunoi. E păcat și de munca noastră să o risipim așa. Gospodăria adevărată înseamnă respect pentru tot ce avem: de la grădina proprie până la resturile care pot deveni compost. La Punctul Gastronomic Local La Motoare gătim cu ce ne oferă natura și nu irosim nimic – transformăm legumele trecute în zacuscă, oasele în ciorbe și cojile în hrană pentru pământ. Asta nu e doar sustenabilitate, e bun-simț gospodăresc. Cu toții putem învăța cum să facem asta, la restaurant sau acasă”, subliniază Răzvan Lavric, gospodar Slow Food, fondator La Motoare (Haleș – Buzău) și membru ALAS.

Proiectul „Gospodari la Obor” se va derula în Piața Obor și în Parcul Păsărarilor, acolo unde vor avea loc ateliere, picnicuri, sesiuni de compostare și campanii de informare.

„Compostarea comunitară este, în primul rând, un demers de educare a populației cu privire la importanța colectării separate la sursă și a gestionării sustenabile a biodeșeurilor. În plus, contribuie la protejarea mediului, pentru că se evită emisiile generate prin depunerea biodeșeurilor la groapă, se îmbunătățesc solurile din orașe și se regenerează biodiversitatea. Nu în ultimul rând, compostarea comunitară contribuie la îndeplinirea țintelor de reciclare ale României, prin evitarea contaminării cu biodeșeuri a fracțiilor reciclabile”, susțin reprezentanții Academiei de Compost.

Cel care produce hrana cu trudă este mai atent cu modul în care o gestionează. Ruralul risipește mai puțin decât urbanul, în parte pentru că oamenii de la sat au fost mai dezavantajați economic, iar o mare parte din resursele lor au fost folosite ca hrană pentru animale. Tocmai de aceea, mulți dintre gospodarii de la Obor pot avea un rol aparte în educarea populației urbane.

Începem să conștientizăm care sunt efectele economice, sociale și de mediu ale risipei alimentare, dar românii trebuie să învețe să perceapă hrana ca pe un element esențial pentru siguranța națională.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grupul antreprenorial românesc Agroland, activ în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, continuă extinderea rețelei de magazine prin inaugurarea unei noi unități în format MEGA în orașul Slobozia, din județul Ialomița. Magazinul în regim propriu, inaugurat joi - 7 august 2025, a presupus o investiție de aproximativ 150.000 de euro, sumă care nu include stocul de marfă.

Noul magazin Agroland este situat în centrul comercial Park Plaza din Slobozia și dispune de o suprafață de 300 mp. Totodată, înlocuiește vechiul magazin tradițional și oferă o gamă extinsă de peste 2.800 de produse, de la articole pentru grădinărit și creșterea animalelor, până la produse pentru îngrijirea animalelor de companie. Este cel de-al 33-lea magazin Agroland MEGA la nivel național și primul în acest format din județul Ialomița, ceea ce marchează o nouă etapă în strategia de extindere a rețelei. Magazinul funcționează de luni până vineri în intervalul orar 08:00-20:00 și în weekend cu program sâmbata: 8:00 - 18:00 și duminica: 8:00 - 16:00.

„Ialomița este un județ în care ne-am integrat treptat și în care ne bucurăm de sprijinul unei comunități active. Odată cu deschiderea acestui nou magazin format MEGA în Slobozia, consolidăm prezența Agroland în regiune și reconfirmăm angajamentul nostru de a investi local și de a crea locuri de muncă. Estimăm pentru această unitate vânzări de peste 800.000 de euro în 2026 și un trafic mediu zilnic de aproximativ 150 de clienți”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al grupului Agroland.

În trimestrul doi din 2025, cele 92 de magazine proprii Agroland au înregistrat 696.000 de clienți, o creștere de 19% față de aceeași perioadă din 2024. Valoarea medie a bonului a rămas constantă, la 92 de lei. Pe întregul semestru I din 2025, rețeaua a atras, în total, în magazine proprii și francize, două milioane de clienți (+20% față de S1 2024), iar bonul mediu a fost de 88 de lei.

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grupul antreprenorial Agroland prezent pe piața de retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală anunță un amplu proces de rebranding și consolidare a structurii sale operaționale pe trei verticale strategice de business: retail, food și agribusiness. Prima fermă de producție ouă ecologice înființată în România, cu o capacitate anuală estimată la trei milioane de ouă BIO, se va alătura grupului începând cu 1 mai 2025. Totodată, Agroland anunță un ritm susținut de investiții și intrarea pe noi segmente, cum ar fi zona de abatorizare păsări.

Consolidarea structurii operaționale a Grupului Agroland se face pe trei verticale strategice de business: retail, food și agribusiness.

Agroland Retail va include magazinele proprii, distribuția către francize și infrastructura logistică aferentă.

Agroland Food va integra toate fermele existente, fabrica de procesare a ouălor, fermele de reproducție și stațiile de incubare, iar în viitor o linie de abatorizare. Agroland Agribusiness va continua să administreze distribuția de inputuri agricole, tradingul de cereale, producția și selecția de semințe, iar până la sfârșitul anului, fabricile de furaje. 

Ecosistemul de companii va funcționa sub umbrela Agroland Group, iar noua structură de organizare va permite companiei să se adapteze mai rapid la schimbările din piață și să implementeze strategii de creștere mai eficiente.

Cum fiecare verticală va avea o contabilitate separată și va putea fi evaluată individual, noua structură oferă investitorilor de pe piața AeRO a Bursei de Valori București, unde companiile Agroland Business System (BVB: AG) și Agroland Agribusiness (BVB: AAB) sunt listate, mai multă claritate și transparență, și o imagine clară asupra performanței fiecărui segment de activitate. O astfel de reorganizare va avea un impact pozitiv asupra procesului de listare pe piața principală, un obiectiv pe termen mediu al grupului.

Schimbările marchează o nouă etapă de dezvoltare a companiei care își continuă planurile ambițioase de dezvoltare pe un model de business integrat. Grupul își propune să continue investițiile într-un ritm susținut, peste nivelul din 2024, și să intre pe noi segmente.

Astfel, pe zona de food, Agroland a achiziționat și prima fermă de producție ouă ecologice înființată în România, cu o capacitate anuală estimată la trei milioane de ouă BIO, entitate care se va alătura grupului la începutul lunii mai. Această unitate va răspunde cererii tot mai mari pentru produse sustenabile și cu valoare adăugată. Tot pe zona de food, continuă investițiile în dezvoltarea platformei avicole de la Mihăilești care va ajunge anul acesta la o producție medie lunară de 5,8 milioane de ouă, în creștere cu 18% comparativ cu producția medie din 2024.

Pe zona de agribusiness, grupul a demarat modernizarea stației de condiționare a semințelor din Șimian, județul Mehedinți, investiție care va contribui la creșterea calității proceselor de selecție și pregătire a semințelor, consolidând poziția companiei în lanțul de producție agricolă.

Nu în ultimul rând, pe zona de retail, Agroland a planificat pentru acest an deschiderea a cel puțin zece magazine noi, dintre care minimum șase vor fi în format Mega.

„Securitatea alimentară devine din ce în ce mai importantă, mai ales în actualul context geo-politic la nivel global. Credem că România este bine poziționată și dispune de resursele necesare pentru a-și mări producția internă și a diminua sau chiar elimina dependența de importuri pe multe segmente de producție agro-alimentară. Producția de ouă este unul din aceste segmente. Putem să asigurăm nu doar ouăle necesare consumului intern dar chiar să exportăm. Agroland își propune să fie un partener de încredere în acest proces, investind în producția internă, dar și în dezvoltarea unei unități de procesare a ouălor, pentru a adăuga valoare produselor și a contribui la exportul acestora”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al Agroland Business System. 

Schimbările la nivel de organizare vin la pachet cu crearea unei noi identități vizuale, mai clare și mai puternice pentru piața pe care activează, evidențiind fiecare dintre cele trei verticale de business. 

„Noua identitate vizuală vine să susțină structura organizațională pe verticale de business și poziționarea Agroland Group ca un ecosistem de companii puternice în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, cu o abordare integrată, care se bazează pe sustenabilitate și parteneriate strategice pentru a contribui la dezvoltarea unui sector agricol modern și eficient. Ne propunem să susținem productivitatea și prosperitatea micilor și marilor fermieri și a comunităților prin produse de calitate, resurse și soluții competente și parteneriate îndelungate bazate pe încredere”, punctează Horia Cardoș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților abilitate o analiză a randamentului tehnic, economic și social asupra fiecărui punct de lansare a rachetelor antigrindină. În contextul unui posibil scenariu al întreruperii funcționării sistemului național antigrindină, asigurarea culturilor în privința riscului de grindină - chiar fiind absolut necesară - nu este o soluție exclusivă, acoperitoare și viabilă pentru sectorul horticol, producătorii având obligații comerciale multi-anuale asumate pe termen scurt și mediu în raport cu piața (retail și HoReCa).

„Schimbările climatice și riscurile crescute de calamitate pentru fermieri obligă la o abordare responsabilă în ceea ce privește asigurarea continuității și creșterea eficienței sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor”, arată Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul semnalează faptul că majoritatea antreprenorilor din sectorul agricol, care dețin ferme vegetale și urmăresc asigurarea stabilității și dezvoltării sustenabile prin integrare și creșterea valorii adăugate, precum și toți antreprenorii din sectorul horticol care au investit (cu sprijinul fondurilor europene) miliarde de euro în diverse tehnologii pentru a putea să fie competitivi pe plan european și a-și respecta angajamentele și obligațiile contractuale multi-anuale cu marile rețele de retail, sunt extrem de îngrijorați față de posibilul scenariu privind închiderea, chiar și temporară, a punctelor de lansare care le asigură protecția antigrindină.

„Protecția sporită împotriva daunelor cauzate de grindină a permis agricultorilor să-și securizeze investițiile, să mențină un flux constant de aprovizionare și să asigure siguranța alimentară la nivel național. De asemenea, aceste sisteme au contribuit la scăderea costurilor de asigurare pentru fermieri și la crearea unui mediu mai previzibil pentru planificarea activităților agricole”, explică Florian Ciolacu.

Soluțiile propuse de Clubul Fermierilor Români, în contextul discuțiilor privind închiderea punctelor de lansare, se referă la evitarea scenariului de închidere parțială sau totală la nivel național – fără niciun studiu de impact - și realizarea unei evaluări punctuale, amănunțite, din perspectivă tehnică, economică și socială, luând în considerare impactul integral pe tot ciclul de producție și valorificare comercială la nivelul fermierilor deserviți de fiecare punct de lansare.

Totodată, Clubul evidențiază situația fermierilor care realizează activități în sectorul legumicol, pomicol și vitivinicol, unde existența acestor puncte de lansare reprezintă nu doar stabilitatea unor producții anuale, ci și o abordare comercială integrată multi-anuală. Fermierii au investit în tehnologii de depozitare, condiționare, procesare și ambalare, în scopul listării produselor finite atât în sectorul HoReCa, cât și în zona de retail, demersuri care au durat ani de zile, și ar putea fi anulate imediat din cauza închiderii tuturor punctelor de lansare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cum merge agricultura românească în 2024? Depinde pe cine întrebi. Dacă îi întrebi pe fermierii mari, sau pe cei străini, îți vor spune că sunt probleme, dar că merge bine. Dacă îi întrebi pe cei medii și mici, însă, aceștia îți vor spune că merge destul de rău și că mulți dintre ei sunt în pericol de a închide afacerile.

Anul acesta, la o nouă ediție a evenimentului Agricultura viitorului, încercăm să aflăm exact care este situația unui domeniu aflat în dificultate deja de mai mulți ani, pe care pandemia, războiul, inflația, seceta, creșterea prețurilor și competiția neloială și-au pus amprenta cu vârf și îndesat.

În premieră, însă, la ediția de anul acesta adăugăm o secțiune nouă, cea dedicată producătorilor locali și retailului, integrând astfel în eveniment întregul lanț alimentar.

Care sunt, prin urmare, perspectivele industriei de profil? La ce ne putem aștepta de la acest sector în anul 2024?

Este agricultura românească un domeniu preponderent masculin, sau este în egală măsură și feminin?

Dar digitalizarea, în ce măsură a ajuns să deservească nevoile fermierilor români?

Și, în fine, investițiile, fie ele venite pe filiera autorităților, ori pe calea jucătorilor privați, sunt suficiente pentru a acoperi necesitățile agriculturii și dacă da, cât de ușor le este fermierilor să le acceseze?

„La toate aceste întrebări, dar nu numai, vom încerca, alături de specialiști din domeniu și autorități, să răspundem la evenimentul Agricultura viitorului ediția 2024, care va avea loc pe data de 23 aprilie, la hotelul Sheraton din București organizat cu sprijinul Arggo și CEC Bank în calitate de parteneri”, spun organizatorii.

Înscrierile sunt gratuite și se fac pe site-ul evenimentului, AICI.

Pe 11 aprilie 2023, la Palatul Victoria, premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu reprezentanții asociațiilor de crescători de bovine, ai procesatorilor și ai rețelei marilor magazine. Prezenți la consultări au mai fost ministrul Agriculturii, Petre Daea, reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ai Consiliului Concurenței.

În urma discuțiilor s-a stabilit că, pentru susținerea fermierilor și a pieței laptelui, vor fi acordate ajutoare financiare în două etape. Primele plăți se vor face începând cu 15 mai 2023 pentru cererile în valoare de 21,6 milioane de euro, depuse de crescătorii de vaci de lapte până la data de 23 martie 2023. Ulterior, va fi organizată o a doua sesiune de depunere a cererilor de plată, plățile urmând să se facă, pentru aceste cereri, în al doilea semestru al anului 2023.

Guvernul va pune în acord cu realitățile economice valoarea fondurilor alocate, iar ca urmare a unei mai bune așezări a sumelor acordate sectorului zootehnic, fermierii vor beneficia de compensații în valoare de 22 de milioane de euro, pentru pierderile cauzate de războiul din Ucraina.

"La nivelul Guvernului și al autorităților statului am făcut în aceste zile propria analiză și avem soluții pentru sprijinul fermierilor, al procesatorilor și pentru a ajuta piața laptelui, cu tradiție în România. Este important să optimizăm funcționarea întregului lanț de producție și distribuție, de la fermier până la raft, punând în centrul preocupărilor consumatorul român. Grija noastră este ca toți cetățenii români să aibă acces la produsele necesare pentru un trai decent", a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

Pentru susținerea procesatorilor români din industria alimentară, va fi îmbunătățită și adaptată, în termen cât mai scurt, măsura potrivit căreia procesatorii beneficiază de o primă de 10% din valoarea producției prelucrate în România. Proiectul de act normativ se află deja în analiza și dezbaterea Parlamentului.

Totodată, pentru a încuraja valorificarea laptelui și o alimentație sănătoasă, Guvernul va extinde și dezvolta „Programul pentru școli” și „Masa caldă în școli” începând cu viitorul an școlar. Astfel, vor fi pregătite proiecte de acte normative pentru acordarea de produse lactate copiilor în fiecare zi în care frecventează cursuri școlare, și nu doar de trei ori pe săptămână ca până acum, dar și pentru actualizarea prețului pachetelor de care vor beneficia copiii și fluidizarea procedurilor de achiziție. Guvernul pregătește și creșterea numărului de școli în care se acordă o masă caldă sau un pachet alimentar elevilor care frecventează cursurile.

De asemenea, în urma consultărilor s-a convenit o reducere a prețului pentru laptele de consum pe o perioada de șase luni. Această măsură vine în beneficiul consumatorului final și încurajează cererea pe piața laptelui, ceea ce va sprijini implicit fermierii și procesatorii, susțin autoritățile.

”Mă bucur că am reușit împreună să găsim o serie de soluții care să deblocheze piața laptelui. Știm cu toții însă că avem nevoie de măsuri pe termen lung. La nivelul Guvernului, lucrăm la un program de dezvoltare a sectorului agricol și industriei alimentare care să pună în valoare potențialul României și să garanteze securitatea alimentară cetățenilor noștri”, a declarat prim-ministrul României.

Consultările între fermieri, procesatori și rețelele marilor magazine vor continua la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Hotărârea care aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 307/2022 a laptelui și produselor lactate și a Ghidului de definiții și termeni folosiți în industria laptelui a fost adoptată în ședința Guvernului din 8 februarie 2023.

Astfel, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va funcționa „Observatorul laptelui şi al produselor lactate”, structură ce are ca obiective colectarea, prelucrarea și centralizarea datelor și a informațiilor referitoare la piața laptelui și a produselor lactate, respectiv cele cu privire la exploatațiile de vaci de lapte, bivolițe, oi și capre, efectivele de animale, cantitățile de lapte, prețul laptelui crud materie primă, al laptelui comercializat și al produselor lactate, precum și al costurilor de producție.

Actul normativ aprobă Ghidul de definiții și termeni folosiți în industria laptelui, stabilind aspecte ce vizează constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor. Acestea se realizează de către reprezentanți ai autorităților cu atribuții în domeniu, respectiv, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și MADR, prin Direcția Generală Control, Antifraudă și Inspecții și prin inspectorii abilitaţi din cadrul compartimentelor de inspecţii ale direcţiilor pentru agricultură judeţene.

MADR asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor individuale, prin adoptarea de măsuri administrative, organizatorice şi tehnice de protejare, de prevenire a accesului, difuzării, înstrăinării şi distrugerii neautorizate a acestora.

„Observatorul laptelui și al produselor lactate” este organismul de legătură cu Observatorul pieţei laptelui din Uniunea Europeană, constituit la nivelul Comisiei Europene, în vederea implementării mecanismelor organizaţiilor comune de piaţă care constituie și gestionează baza de date a sectorului lapte și produse lactate, în vederea elaborării măsurilor de piață în acest domeniu prin întocmirea lunară a rapoartelor punctuale și/sau generale.

Furnizorii de date pentru mecanismul de piață „Observatorul laptelui și al produselor lactate” sunt: Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); Agenția Națională Pentru Zootehnie „Prof.Dr.G.K. Constantinescu” (ANZ); Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA); Autoritatea Vamală Română.

„Prin acest mecanism am transpus o serie de reglementări cuprinse în legislaţia europeană în domeniul producţiei, procesării şi comercializării laptelui şi a produselor lactate, în beneficiul consumatorilor, pentru protejarea sănătății populației”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În orice afacere, informația reprezintă o resursă de bază. O astfel de resursă este conferința despre standardele GLOBALG.A.P., la care producătorii agricoli au ocazia să afle ce înseamnă și ce beneficii le poate aduce certificarea GLOBALG.A.P. De pildă, un preț mai bun pentru recoltă și prezența pe rafturile marilor lanțuri de magazine sunt unele dintre beneficii. Drumul spre succes înseamnă participarea la tot soiul de evenimente, la schimburi de experiență, înseamnă învățare, informare, ascultare, dezbatere, căutarea continuă a soluțiilor care oferă siguranță și profit.

A treia ediție a conferinței GLOBALG.A.P. în România are loc la World Trade Center București, pe 16 februarie 2023, eveniment organizat de INAQ Consulting și GLOBALG.A.P.

Prin participarea la această conferință, producătorul agricol are posibilitatea să afle cum să facă parte din „lanţul alimentar scurt”. Îndeplinind un set de condiţii obligatorii, produsele fermelor pot fi listate de marile lanţuri de magazine, de retaileri, de exportatori sau de rețelele de distribuție. Evenimentul oferă oportunitatea de a afla care sunt cerinţele comercianţilor pentru producătorii locali, care sunt cerinţele de vânzare cu amănuntul, precum și elemente despre siguranța alimentelor. De asemenea, fermierii pot afla mai multe despre aceste certificări, costuri, metode de implementare.

Se vor discuta dezavantajele şi riscurile pe care şi le vor asuma producătorii care nu deţin certificarea GLOBALG.A.P.

Nu vor lipsi poveștile de succes, una fiind despre cum a ajutat certificarea GLOBALG.A.P. ca fermierii polonezi să devină unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.

„GLOBALG.A.P. este un standard recunoscut la nivel internaţional pentru producţia agricolă, fiind rezultatul mai multor ani de cercetare intensivă şi de colaborare cu experţi din industrie, producători şi comercianţi din întreaga lume. Scopul urmărit este acela ca producţia agricolă sigură şi durabilă să fie în avantajul fermierilor, comercianţilor şi consumatorilor de pretutindeni. GLOBALG.A.P. este mai mult decât un certificat. Este o viziune a producţiei globale agricole realizată în condiţii de siguranţă şi durabilitate prin intermediul instrumentelor, programelor şi partenerilor aleşi. Îmbunătățirea siguranţei şi durabilităţii înseamnă acces mai mare la pieţe pentru producători, produse sigure pentru comercianţi şi consumatori, sisteme de producţie mai durabile pentru guverne şi posibilităţi mai mari de afaceri pentru furnizorii de servicii”, explică Ionuț Nache, director general al companiei INAQ Consulting.

În cadrul evenimentului vor fi prezentate standardele GLOBALG.A.P. şi noile sale produse şi sisteme de certificare, având scopul de a spori transparenţa şi implicarea părţilor interesate, fermieri şi retaileri, pentru obţinerea şi comercializarea produselor sigure pentru consum în agricultură. GLOBALG.A.P. reprezintă un corespondent al HACCP din industria alimentară. „Standardul GLOBALG.A.P. solicită o abordare generală în producţia agricolă, fapt ce conduce la dezvoltarea celor mai bune practici pentru generaţiile viitoare”, precizează Ionuț Nache.

Certificarea GLOBALG.A.P. acoperă: siguranţa alimentelor şi trasabilitatea; mediul (inclusiv biodiversitatea); sănătatea, securitatea şi bunăstarea muncitorilor; bunăstarea animalelor. Totodată, include: Managementul Integrat al Culturilor (ICM), Controlul Integrat al Organismelor Dăunatoare (IPC), Sistemul de Management al Calităţii (SMC) şi Analiza Riscurilor şi Punctelor Critice de Control (HACCP).

Mai multe detalii despre eveniment și înscrierea la conferință, aici: https://www.inaq.ro/conferinta-globalg-a-p

40 la sută din populație consumă zacuscă de mai multe ori pe săptămână. Unul din patru români mănâncă o dată pe săptămână din această specialitate românească, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Malagrow România, acoperind întreaga țară. Marea majoritate preferă zacusca făcută acasă, pe care, de obicei, o prepară ei înșiși. Cele mai mari cantități de zacuscă sunt produse în județele Ilfov, Iași și Mureș. Preferata este, în mod clar, zacusca de vinete.

În România, zacusca este o mâncare indispensabilă. Peste două treimi din populație consumă în fiecare săptămână zacuscă, potrivit unui sondaj online realizat de Malagrow România între 24 august și 14 septembrie 2022, la care au participat 3.242 de persoane. Pentru majoritatea respondenților (62%), zacusca face parte din masa de zi cu zi. Datorită ingredientelor vegetale, o treime dintre aceștia pun acest preparat pe masă în timpul Postului. Doar 3,6% dintre respondenți consumă zacuscă de sărbători.

În ceea ce privește sortimentele de zacuscă, cea de vinete este, în mod clar, cea mai populară, aproape trei sferturi dintre români spunând că aceasta este preferata lor. De asemenea, zacusca de ciuperci și de fasole sunt foarte apreciate, însă doar o minoritate de respondenți au votat pentru zacusca de pește, de dovlecei și de conopidă. Marea majoritate a respondenților (80,1%) optează pentru zacusca făcută acasă, doar 11,3% cumpărând acest preparat din magazinele alimentare și 8,6% de la producătorii locali sau din piețe.

Persoanele tinere fac mai puțină zacuscă

Sondajul făcut de Malagrow România acoperă nu doar consumul, ci și obiceiurile de preparare a zacuștei. Datele arată că majoritatea respondenților își fac zacuscă acasă, dar și părinții și bunicii se ocupă cu prepararea acesteia, ceea ce înseamnă că rețetele pentru acest preparat tradițional sunt transmise de la o generație la alta. În ceea ce privește grupa de vârstă, cei peste 46 de ani sunt cei mai pricepuți în prepararea zacuștei, în timp ce cei între 18 și 35 de ani sunt mai puțin interesați de acest lucru, doar 16% dintre ei făcând zacuscă.

Aproape jumătate din respondenții sondajului (45,8%) au declarat că, de obicei, prepară 10-25 de borcane de 380 ml cu zacuscă, însă una din patru persoane umple mai mult de 25 de borcane cu zacuscă. Doar 20% dintre români fac numai 5-10 borcane din această delicatesă. Potrivit răspunsurilor, cele mai mari cantități de zacuscă sunt produse în județul Ilfov, urmat de județele Iași, Mureș, Cluj și Suceava. 

Nu există zacuscă fără ceapă, vinete și ardei capia

Potrivit sondajului, ceapa este ingredientul esențial pentru acest preparat, cu 89,7% din voturi, urmată de vinete (86,8%), ardei capia (78,6%) și de roșii (74,5%). Gogoșarii și morcovii sunt, de asemenea, ingrediente populare. Mai mult de o treime dintre respondenți au votat pentru ciuperci, în timp ce 17,7% au votat pentru fasole. Pătrunjelul, usturoiul, dovlecelul, conopida și țelina se adaugă mai rar la zacuscă.

Legumele pentru zacuscă se cumpără din piețe sau magazine

Cea mai mare parte (67%) dintre români cumpără legumele necesare pentru zacuscă din magazine sau piețe, iar 26% dintre respondenți își cultivă ei înșiși toate legumele de care au nevoie pentru acest preparat. Prețurile actuale ridicate nu descurajează românii să facă zacuscă, 73% dintre respondenți declarând că vor face acest preparat și în acest an, în ciuda costurilor crescute. Doar 18% au declarat că renunță să prepare zacuscă acasă, preferând să cumpere zacusca gata preparată, iar 9% dintre respondenți nu fac niciodată zacuscă acasă, ci cumpără, de obicei, din magazine sau piețe.

„Compania noastră este un susținător devotat al consumului de legume autohtone, așa că suntem încântați că zacusca este atât de populară în România. Iar faptul că unul din patru oameni își cultivă legumele proprii este un lucru de care suntem foarte mândri. Considerăm că munca fermierilor locali este esențială pentru economia românească, iar scopul nostru este de a le oferi producătorilor fertilizanți, biostimulatori și amestecuri de substrat de calitate”, a subliniat Csaba Éber, director general al Malagrow România.

Valoarea și aprecierea de care se bucură zacusca printre români se vede și din faptul că mulți o oferă drept cadou. Aproape o treime dintre respondenți împart acest preparat cu membrii familiei și prietenii apropiați.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html