Rapița a fost o cultură-vedetă în 2016, datorită prețurilor mari pe care le-a avut în piață, anunță cei de la AgroGo într-o analiză transmisă presei printr-un comunicat, adăugând că, potrivit pieței bursiere, prețurile rapiței vor fi mai mici în 2017.

„Anul trecut, rapița a ajuns la prețuri-record pentru ultima perioadă, cotațiile de la bursa MATIF Paris – cea mai reprezentativă pentru regiune – depășind valoarea de 1.900 lei/tonă. Chiar dacă prețul primit în piața locală a fost unul puțin mai mic, după cum se poate vedea în graficul de mai jos, acesta a fost foarte bun, fiind mult mai mare față de prețul din sezoanele precedente”, afirmă cei de la AgroGo.

Potrivit spuselor analiștilor, acest lucru a făcut ca suprafața semănată cu rapiță în România, în acest sezon, să fie cea mai mare de după anul 2010, ajungând la peste 460.000 de hectare în 2017, față de 412.000 în 2016. Deși a trecut printr-o iarnă dificilă, în cele mai multe regiuni din țară, rapița a răzbit destul de bine - încă nu știm exact efectul valului de frig și al zăpezii din luna aprilie.

Dacă sezonul acesta producția va fi una decentă, tot ce mai așteaptă fermierii este un preț bun.

„Vor fi însă prețurile din acest sezon similare cu cele din sezonul trecut?”, se întreabă retoric analiștii.

Cotațiile futures (cu termene de livrare în viitor) de la bursa MATIF ne arată că, în prezent, rapița se tranzacționează în jurul valorii de 1.800 lei/tonă pentru livrarea în luna mai 2017.

„Dacă ne uităm însă la luna august – următoarea lună de livrare disponibilă la MATIF, după mai –, vedem că prețul este de doar 1.650 lei/tonă; vezi curba futures din graficul de mai jos. Când spun doar 1.650, nu mă refer la faptul că prețul este mic, neprofitabil, dimpotrivă. În mod normal, acest preț ar trebui să asigure, în continuare, o rată de profit bună pentru fermieri. Dacă prețul se menține însă la acest nivel, va fi simțitor mai mic față de sezonul trecut”, continuă specialiștii AgroGo.

Această scădere nu ar fi una anormală, dat fiind faptul că sezonul trecut a fost unul de vârf în materie de prețuri la rapiță, mai zic aceștia.

„Tot cotațiile futures ne arată că, și în sezonul următor (2017-2018), prețul rapiței este văzut de către traderi la un nivel mai mic față de cel din sezonul actual. Acest lucru poate avea diverse cauze, printre care ar putea fi suprafața cultivată mai mare, stocurile mari sau o nevoie mai mică în industrie”, se mai precizează în analiză.

„În concluzie, chiar dacă prețurile cu livrare în prezent sunt încă mari, cele pentru livrare în vara lui 2017 sunt ceva mai mici, la fel și cele din sezonul 2017-2018”, concluzionează analiștii AgroGo. „Rămâne de văzut cum vor evolua prețurile în luna mai. Este recomandat ca persoanele direct interesate de prețurile cerealelor să urmărească, în plus față de prețurile spot (din prezent), și cotațiile din viitor. Este bine știut faptul că prețurile futures se schimbă în fiecare zi. Nimeni nu poate garanta că prețul va rămâne la un anumit nivel, de aceea este bine să le verificăm regulat”.

AgroGo, platforma de tranzacționare online a cerealelor și inputurilor, oferă o alternativă simplificată a burselor de mărfuri și sprijină astfel fermierii români, prin încurajarea concurenței cumpărătorilor în piață. Mai mult, AgroGo este singura platformă din România pe care se pot tranzacționa cereale la disponibil sau la termen.

AgroGo a fost creat cu scopul de a reduce riscurile și a crește profitul fermierilor, al procesatorilor și chiar al traderilor. Platforma oferă informațiile necesare pentru luarea deciziilor în vânzarea și cumpărarea de cereale (prețuri la zi, analize, grafice, știri etc.) și permite tranzacționarea într-un mod organizat a produselor agricole. Prețurile cerealelor sunt obținute de la principalele burse internaționale (MATIF - Paris, CBOT/CME - Chicago ș.a.) și sunt completate de datele obținute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanța, precum și de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de prețuri din țară actualizate periodic.

La finalul acestei săptămâni, senatorul PSD Lucian Trufin, membru al Comisiei de Agricultură, va încheia sesiunile de informare și pregătire pentru fermierii botoșăneni în ceea ce privește prezentarea măsurilor pe care aceștia le pot accesa în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), întâlniri care s-au derulat în toate zonele județului timp de o lună, anunță politicianul prin intermediul unui comunicat de presă remis la redacție.

Ca urmare a tuturor acestor consultări publice la care au fost prezente atât autoritățile administrației publice din fiecare localitate, reprezentanți ai instituției cu responsabilități în acest domeniu la nivel județean și experți în accesarea proiectelor europene, precum și câteva sute de fermieri din fiecare regiune a județului Botoșani, politicianul a înaintat toate solicitările atât ministerului de resort, cât și colegilor mei din comisia pentru agricultură, astfel încât să nu mai existe blocaje la depunerea documentelor necesare pentru aprobarea finanțărilor.

„M-am consultat permanent atât cu fermierii din Botoșani, cât și cu cei din alte județe ale țării, pentru a aduna toate problemele cu care aceștia s-au confruntat până în prezent în ceea ce privește accesarea proiectelor europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Am prezentat toate solicitările Ministerului Agriculturii și colegilor mei din Comisia pentru agricultură, astfel încât să nu mai avem blocaje la depunerea documentelor necesare aprobării finanțărilor. Legislația și procedurile birocratice nu pot fi eficientizate decât prin discuții permanente cu producătorii și cu fermierii din fiecare domeniu agricol”, a declarat Lucian Trufin în comunicatul de presă.

Fermierii și asociațiile agricole din județul Botoșani care vor să obțină finanțări prin PNDR au la dispoziție următoarele măsuri: instalarea tânărului fermier: 50.000 euro/proiect; dezvoltarea fermelor mici: 15.000 euro/proiect; activități în agricultură: 2.000.000 euro/proiect; activități non-agricole: 200.000 euro/proiect; servicii non-agricole: 50.000 euro/proiect; producție agricolă: 70.000 euro/proiect, iar prin programul start-up nation: 44.000 euro/proiect.

Programul întâlnirilor pentru ultima parte a lunii aprilie va fi următorul:

Vineri, 28 aprilie 2017, ora 11.00, în Vorona, la Sala Mare a Centrului Cultural „Mihai Eminescu”, pentru fermierii din: Vorona, Tudora, Cristești, Coșula, Corni, Vlădeni, Curtești, Bălușeni, Stăuceni, Unțeni, Răchiți, Frumușica, Copălău și Mihai Eminescu.

Duminică, 30 aprilie 2017, ora 11.00, în Hilișeu-Horia, la căminul cultural pentru fermierii din: Hilișeu-Horia, Cristinești, Ibănești, Pomârla, Dersca, Mihăileni, Lozna, Șendriceni, George Enescu, Broscăuți.

Duminică, 30 aprilie 2017, ora 13.30, la Primăria Văculești, în sala de ședințe pentru fermierii din: Văculești, Roma, Nicșeni, Leorda, Brăești, Vârfu Câmpului, Dimăcheni, Corlăteni, Vorniceni, Cordăreni și Cândești.

În acord cu așteptările lor de creștere a veniturilor, românii sunt pregătiți din nou pentru a face achiziții mai mari, care le depășesc nevoile zilnice, se arată în studiul „Climatul de consum – T1, 2017”, întocmit de GfK, dat publicității la doar opt zile distanță de la un altul, în care se preciza că în cadrul bunurilor de folosință curentă, categoriile de produse alimentare domină în continuare cheltuielile românilor și cumulează 66%.

La sfârșitul primului trimestru din 2017, așteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun precum cel obținut ultima dată în octombrie 2015, se precizează în document. Asta, în condițiile în care, spun specialiștii GfK, în urmă cu un an indicatorul se afla încă la 3,3 puncte.

„În consecință, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni”, sună statisticile GfK.
 
Practic, așteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârșitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când țara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001.

„Datorită unei scăderi constante a șomajului în ultimii ani, consumatorii români se așteaptă la venituri mai mari”, se mai precizează în document.

Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârșitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

Și la nivel european, dispoziția pozitivă în rândul consumatorilor europeni a continuat în primul trimestru al anului 2017.

„După cel mai înalt nivel înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2016, până în ianuarie 2008, climatul de consum pentru cele 28 de țări UE a crescut cu încă două puncte, până la 19,9, menținându-se la un nivel de 18,9 în martie”, mărturisesc specialiștii GfK.

2016: Două treimi din cheltuieli merg spre alimente

În cadrul bunurilor de folosință curentă, categoriile de produse alimentare domină în continuare cheltuielile românilor și cumulează 66%, anunța GfK în urmă cu doar șase zile, ca urmare a unui studiu amplu, realizat la nivelul anului trecut.

„Cel mai mare ritm de creștere l-au avut produsele de îngrijire a locuinței, băuturile și produsele de îngrijire personală. Totuși, dacă luăm în considerare mărimea segmentelor de categorii, alimentele proaspete și băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creșterea pieței FMCG. Printre categoriile care au înregistrat creșteri în 2016 sunt: fructele de mare și peștele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, șampania etc.”, se preciza în datele studiului „Consum casnic 2016-aprilie 2017”, dat publicității pe 18 aprilie 2017.

Hipermarketul, cel mai important canal de retail

Potrivit GfK, comerțul modern acoperă 57% din piața totală de FMCG din România. Pe parcursul anului 2016, retailerii moderni au câștigat două puncte procentuale față de 2015.

Formatele de tip supermarket și discount au contribuit cel mai mult la creșterea comerțului modern, câștigând câte o jumătate de punct procentual fiecare.

„Creșterea acestor formate provine din atragerea unui număr mai mare de cumpărători în magazine și de o creștere a frecvenței de cumpărare. Cu toate că au avut o evoluție constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce privește cota de piață, hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal modern, cumulând la nivel național mai mult de un sfert dintre vânzările totale de FMCG pentru consum acasă”, au mai precizat specialiștii companiei de cercetări de piață.

În comparație cu alți ani, în 2016 concentrarea retailerilor și-a mai diminuat ritmul de creștere. Cota de piața a celor mai importanți 10 retaileri s-a mărit doar cu 1 punct procentual (față de 3 puncte în 2015).

Printre cei mai activi retaileri din perspectiva creșterii cotei de piață se numără Lidl și Profi.

Comerțul tradițional a avut o evoluție negativă pe parcursul anului 2016, scăderea de două puncte procentuale fiind determinată de o reducere a frecvenței cu care românii cumpără din formatele tradiționale.

În vederea clarificării facilităților prevăzute de art. 76 din Legea 566/2004, modificată și actualizată, în care se arată că pentru rezolvarea problemei privind scutirea de la plata impozitului pe baza normelor de venit este necesară analizarea reglementărilor respective și completarea corespunzătoare a acestora împreună cu reprezentanții MADR, șefia Agrostar cere conducerii ministerului de resort identificarea posibilităților necesare demarării procedurilor legale pentru PF, PFA, II și IF.

Este vorba, mai exact, de analizarea în regim de urgență și identificarea posibilităților de scutire de la „plata impozitului pe norme de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru producția valorificată prin/către cooperativă agricolă”.

Potrivit Agrostar, scutirea în cauză este prevăzută în art. 76 lit. a^3 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

„Solicitarea noastră vine ca urmare a răspunsului primit de la Ministerul Finanțelor Publice căruia ne-am adresat, în vederea clarificării facilităților prevăzute de art. 76 din Legea 566/2004 modificată și actualizată, în care se arată că pentru rezolvarea problemei privind scutirea de la plata impozitului pe baza normelor de venit «... este necesară analizarea reglementărilor respective și completarea corespunzătoare a acestora, împreuna cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale... »”, a precizat secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu, într-un comunicat de presă.

Federația Agrostar este totodată de părere că șeful MADR, Petre Daea, ar trebui să se implice urgent în rezolvarea acestei probleme, cu atât mai mult cu cât fiscalitatea este unul dintre obiectivele ministerului, potrivit prevederilor Art. 1 alin. 5 lit. lit. d din HG 30/2017 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În plus, mai apreciază cei din Agrostar, această măsură este de natură să încurajeze asocierea fermierilor în cooperative, precum și să aducă la bugetul de stat taxe și impozite ca urmare a faptului că producția este comercializată printr-o formă asociativă, și nu prin diferite „piețe și târguri” în cadrul cărora se comercializează fără să fie fiscalizată.

„Nu în ultimul rând, trebuie ținut cont de faptul că această facilitate se regăsește în cuprinsul unei legi, iar aplicarea acesteia, cât și respectarea prevederilor legale țin în mod nemijlocit de ministerul pe care îl conduceți”, subliniază secretarul general al Agrostar.

Federația Agrostar are în componența peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, atât din sectorul privat, precum și din cel bugetar.

Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliată UITA si EFFAT la nivel european.

Comunitatea How to Web organizează un eveniment dedicat tehnologiilor agricole în care profesioniști care au dezvoltat afaceri în domeniul agrotech vor vorbi despre ce tehnologii agricole există în România, în prezent, care sunt tehnologiile care schimbă modul în care se practică agricultura în regiune și la nivel global și cât de mult interes există din partea investitorilor în ceea ce privește startup-urile agrotech și tehnologiile agricole, se arată într-un comunicat de presă transmis la redacție.

Potrivit documentului, Octavian Chihaia, Regional Business Director CEE Monsanto, Stefan Stanescu, cofondator AgriSo Romania și Cezar Nourescu, cofondator & CEO SiloMeter vor vorbi despre industrie, ce înseamnă să construiești tehnologii agricole și ce obstacole au întâlnit.

Octavian Chihaia este Regional Business Director Monsanto în regiunea Europei Centrale și de Est și va vorbi despre poziționarea României la nivel de regiune din perspectiva tehnologiilor agricole, cât de mult potențial avem pentru a deveni un jucător important în acest domeniu și ce tehnologii sunt folosite în fermele din România. În plus, acesta va vorbi despre interesul marilor companii agricole de a inova industria agriculturii prin colaborarea cu startup-uri care dezvoltă produse si servicii agrotech.

Ștefan Stănescu este cofondatorul AgriSo Romania și va detalia experiența construirii unei tehnologii agricole, precum și oportunitățile pe care domeniul agricol le oferă antreprenorilor care vor să inoveze în această industrie. AgriSo, compania fondată de Ștefan, este o aplicație mobilă prin care fermierii pot accesa în timp real informații despre mașinile pe care le au în câmp, localizarea, alimentare și productivitate. În plus, aplicația se conectează și la sistemul APIA (Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură) și oferă un raport anual.

Cel de-al treilea invitat al evenimentului este Cezar Nourescu, fondatorul și CEO-ul SiloMeter, companie ce produce un dispozitiv hardware  care, cu ajutorul unor senzori instalați în silozuri, ajută proprietarii acestora să monitorizeze online recolta printr-un sistem automatizat. Cezar va vorbi despre cum a reușit să dezvolte produsul, cât de dificil a fost să îl vândă fermierilor și care sunt nevoile antreprenorilor care construiesc afaceri în agricultură folosind tehnologia.

Alături de ceilalți invitați va mai fi prezent și Președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru care, împreună cu Alexandru Spinciu din partea Spicons Impex, va discuta despre avantajele și beneficiile agriculturii de înaltă precizie, care sunt costurile și limitările acestor practici și ce oportunități de dezvoltare există în sectorul tehnologiilor agricole.

Evenimentul este deschis tuturor profesioniștilor și antreprenorilor care vor să afle mai mult despre tehnologiile care au impact asupra agriculturii și care sunt oportunitățile din acest domeniu.

Evenimentul va avea loc miercuri, 26 aprilie, la TechHub Bucharest, iar participarea este gratuită, în baza completării formularului de înregistrare disponibil online.

În condițiile în care ninsoarea este ca la ea acasă în Bacău, atât loc de baștină, dar și loc de muncă pentru președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, iar în Călărași, unde s-a născut și unde lucrează pâmântul șeful Pro Agro, Emil Dumitru, vremea este deosebit de rece pentru această perioadă, în toate regiunile țării se va produce brumă în cursul nopții de joi spre vineri, îndeosebi în regiunile vestice, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă în cea mai mare parte a țării, este de înțeles îngrijorarea manifestată de cei doi cu privire la culturile pomicole și viticole, dar și la cele de rapiță, porumb, grâu și floarea-soarelui.

Potrivit președintelui Pro Agro, Emil Dumitru, Moldova este afectată în primul rând de temperaturile foarte scăzute, dar și partea de vest, în special Clujul. El spune că, pentru moment, încă nu poate face o evaluare a potențialelor pagube, pentru că iarna și zăpada „sunt în plină desfășurare”.

„Este clar că pentru pomi și viță-de-vie vom avea pierderi însemnate de recoltă. Culturile au plecat în vegetație, au pornit mugurii, pomii erau înfloriți; este clar că aici vom avea pierderi plecând de la 100%, până la 50 la sută”, a mărturisit cu îngrijorare în glas șeful Pro Agro, pentru Revista Fermierului.

Și Laurențiu Baciu spune despre culturile pomiviticole și de câmp că sunt în pericol. El este de părere că dacă temperaturile nu vor coborî în orele următoare (puțin probabil să nu se întâmple așa), în afară de unele specii de pomi și de rapița înflorită, restul culturilor nu ar fi afectate prea mult de acest val de vreme rece și de precipitații. În caz contrar, „dezastrul este la el acasă”!

„Deocamdată, ninge (n.r. - în ferma sa din Bacău); este un grad Celsius afară. Să vedem ce se întâmplă la noapte și mâine. Pomii erau toți în floare, (...) mai toate speciile. A răsărit lucerna, a răsărit floarea-soarelui, rapița este în floare; cum e mai prost. Depinde de acum ce se va întâmpla cu vremea. Dacă temperatura nu coboară sub zero grade, în afară de unele specii la pomi sau chiar la rapiță, care este înflorită, restul nu ar fi afectat. Pentru orele următoare se anunță temperaturi cu minus. În acest caz, dezastrul este la el acasă”, a afirmat, la rândul său, Laurențiu Baciu.

Conform aprecierilor lui Emil Dumitru, speciile care ar putea fi afectate în cea mai mare măsură de acest val de frig și precipitații sunt caisul, cireșul, prunul, specii pomicole care, în momentul de față, au trecut chiar și prin înflorire și au format fructul.

„La minus patru grade există deja probabilitatea de a avorta toate fructele pe care un pom le-a legat și orice ar mai face un pomicultor - ar da foc sau eu știu ce ar mai putea face - nu l-ar avantaja cu nimic, pentru că vin precipitații de sus. Este nu numai frig, ci și zăpadă, iar lucrurile în mod clar nu pot fi controlate de nimeni”, a adăugat președintele Federației Pro Agro.

În opinia sa, în această perioadă critică din punct de vedere agrometeorologic, rapița se află în plină perioadă de înflorire și există riscul de a avorta primul etaj floral, dacă vor apărea temperaturi de minus 2, minus 3 grade Celsius.

„Chiar și rapița, care este în buton în momentul de față și nu și-a deschis florile, poate fi afectată. Ea este foarte sensibilă în momentul de față la orice fel de oscilații de temperatură”, a punctat oficialul Pro Agro.

În plus, Emil Dumitru nu se teme să afirme că fermierii români vor avea cu siguranță pierderi de producție în urma acestor fenomene meteo nedorite.

În ceea ce privește cultura grâului, potrivit informațiilor pe care șeful Pro Agro le deține, în prezent, aceasta prezintă un al doilea internod, iar unele soiuri se află chiar în faza de burduf, astfel că, în momentul în care grâul își formează fructul, va suferi un șoc termic foarte mare. Zona Moldovei, încă o dată, este cea care are de suferit.

„Zona Moldovei este cel mai puternic afectată de vremea aceasta destul de rea. Din punctul de vedere al pierderii de producție, nu din cel al pierderii de cultură, (...) (pentru că există stresul termic destul de important, coroborat și cu precipitații), să ne gândim la o solă de grâu cu tehnologia la zi. În cazul în care aceasta are o densitate de 700 de plante pe metrul pătrat, cu o înălțime de 20 de centimetri, a căzut pe sola în cauză 10-15 cm de zăpadă, tot acel grâu este culcat și aproape nu mai este în faza în care să se poată ridica, pentru că este deja în burduf și începe împăierea. E clar că avem o problemă”, a declarat Emil Dumitru.

Nu în ultimul rând, el a ținut să vorbească despre faptul că producătorii agricoli români încă plătesc pentru faptul că țara noastră nu are încă funcțional un mecanism de compensare a pierderilor de venit. În opinia sa, banii prevăzuți PNDR ar fi soluția.

„Trebuie să discutăm foarte serios - dincolo de ajutorul de minimis care este unul temporar, fără notificare la Comisia Europeană, de maximum 15.000 de euro pe beneficiar, pe trei ani - dacă nu cumva trebuie regândit ceva pe un alt sistem. Dacă Fondul Mutual a fost un eșec răsunător, cauzat de proastele intenții ale celor care l-au manageriat, dar, pe de altă parte, și cu complicitatea celor care au fost la momentul acela la Ministerul Agriculturii, ar trebui să ne gândim la un astfel de mecanism prin care, sigur, putem să despăgubim, să avem în bugetul național de dezvoltare rurală 220 de milioane de euro pentru despăgubiri în caz de pierderi de venit. Însă noi stăm cu banii prevăzuți în PNDR și nu am reușit să creăm un mecanism viabil prin care, în astfel de condiții, să-i despăgubim pe fermieri”, a mai spus Dumitru.

În ceea ce privește situația din ferma sa, diferită față de cea a lui Laurențiu Baciu, mari probleme nu a întâmpinat, deocamdată, în urma apariției acestui val de frig. Depinde însă de cât vor persista temperaturile negative, noaptea.

„Dis de dimineață, am plecat de la București către ferma mea, situată în comuna Chiselet, județul Călărași (n.r. - 170 ha în total, din care porumb – 50 ha, rapiță 36,20 ha, floarea-soarelui 20 ha). Avem o platformă de porumb de 21 ha cu Monsanto, a fost ultima semănată și am fost să văd dacă putem avea vreo temere față de ceea ce înseamnă lipsa de germinație la porumb din cauza temperaturilor foarte joase; să se distrugă sămânța, să «clocească». Din fericire pentru mine, făcând un sondaj, n-avem nicio problemă. Porumbul a început deja să încolțească. Rapița este înflorită toată, erau patru grade Celsius când am plecat, probabil că vom avea și noi minus un grad Celsius la noapte, dar depinde cât de mult se va întinde acel minus un grad Celsius. Pământul este cald, a acumulat temperatură, iar la noi, în sud, este un pol al căldurii, nu al frigului”, a conchis Emil Dumitru.

„Am câteva zeci de miliarde de lei vechi «băgate în pâmânt»”, Laurențiu Baciu

În contrast cu situația din ferma lui Emil Dumitru, culturile din exploatația lui Laurențiu Baciu au clar de suferit.

Așa cum și fotografiile o arată, situația este „albă” de-a dreptul. Putem spune că, în Bacău, este „iarnă în Prier”, situație întâlnită de șeful LAPAR doar în 1996, dar nu la același nivel cu aceasta din prezent.

Baciu se plânge că are câteva zeci de miliarde de lei vechi «băgate în pâmânt», atunci când vine vorba de investiții. El se teme de faptul că s-ar putea confrunta cu situația în care culturi sau specii ar putea dispărea în totalitate, unde pierderile sunt de 100%. Baciu continuă și spune că totul depinde de ce temperaturi vor fi în zilele și, mai ales, în nopțile următoare. În acest context, șeful LAPAR nu speră la mai mult de două treimi din producția de grâu a anului trecut, în condițiile date, mai ales că nici startul însămânțărilor nu a fost unul bun. Nici speranța unei producții bune la rapiță, pe care mulți fermieri români au mizat, nu mai poate fi luată în calcul.

El se teme că de vineri, 21 aprilie 2017, va începe să numere pierderile.

„Până când am văzut că ninge, chiar am sperat că nu o să se întâmple. Îmi doream de data aceasta ca angajații ANM să mintă, dar n-a fost așa, din păcate. (...) Nu pot crede că și la noapte va fi aceeași temperatură. În situația asta ne putem aștepta, începând de mâine, la a număra pierderile. Azi este prematur. (...)

Ținând cont că vine vara și că sunt șanse de a avea deficit de apă în sol, la toamnă, plus condițiile actuale, nu ne vom mai putea lăuda cu producțiile din ultimii ani. N-aș vrea să mă întorc puțin în urmă și să spun că însuși începutul a fost mult mai anevoios decât cel de anul trecut. Perioada de însămânțări a fost secetoasă pe unele zone, în timp ce pe altele a fost exces de umiditate. În unele părți, temperaturile au fost foarte scăzute; un lucru care nu face bine plantei - variația de temperatură de la o zi la alta. Azi erau 20 de grade Celsius, iar mâine șapte grade Celsius. Vă dați seama ce stres pe plantă? Și nouă, ca oameni, ne este greu, chiar dacă noi avem posibilitatea, mișcându-ne, să ne-o reglăm imediat. Plantele sunt neputincioase în fața naturii.

Chiar dacă la mine în fermă am făcut tehnologie destul de completă, mă refer la cultura grâului, nu mă aștept să mai am producțiile de anul trecut. Spre exemplu, la finele anului agricol 2015-2016, producția de grâu la mine în fermă a fost în medie de 7.000 de kilograme. Anul acesta, la mai mult de două treimi din totalul anului trecut nu mai sper. Depinde și de cum mai evoluează vremea. Mă așteptam la o producție bună, anul acesta, la rapiță. Nu mai am curajul să fac nicio previziune privind producția. Situația aceasta m-a prins într-o situație dificilă, cu 120 ha de lucernă abia răsărită, în fază de cotiledon. Ce se va întâmpla? Dumnezeu cu mila. În aceeași situație se află și cele 100 ha de floarea-soarelui răsărită deja. Nu știu ce se va întâmpla cu ea. Știu însă că atunci când se află în faza de cotiledon, rezistă până la minus două grade Celsius. Ea rezistă până la -6, -7 grade Celsius, dar în situația în care era în două frunze adevărate. Nu este așa. Cultura se află în faza de cotiledon și, atunci, orice temperatură peste minus 2-2,5 grade Celsius îmi distruge cultura.

În zona noastră, ninge din seara de 19 aprilie 2017, ora 19:00, încontinuu. Vizibilitatea este la maximum 100 de metri și ninge încontinuu. În zonele de nord și în cele submontane (jumătate din Neamț, jumătate din Bacău, chiar jumătate din Vrancea), zăpada este undeva la 25-30 cm, până acum. Ninge încontinuu însă. Mâine, s-ar putea să ne trezim cu zăpada de un metru. A mai fost ceva similar în 1996. Într-un an, pe 23 aprilie, duminică, dar practic totul s-a petrecut într-o zi. A nins, n-a înghețat și a doua zi - soare de dimineață. Or, acum, din ce văd, anunță meteorologii, ar mai ține încă două zile cu ninsoare și ploi, iar temperaturile s-ar duce cu minus până pe luni, ceea ce este foarte mult”, a afirmat șeful LAPAR.

În încheiere, el a spus că nu crede că deocamdată se pune problema „întoarcerii” rapiței pe tarla, în Moldova. Pentru sudul țării însă, este greu de anticipat. Baciu spune că totul depinde de ce temperaturi vor fi acolo.

„Rapița, la temperaturi chiar cu plus, dacă sunt foarte joase, sterilizează florile. Mai ales că rapița era în plină înflorire, în plină fructificare”, a concluzionat fermierul băcăuan.

Petre Daea: „Este prematur să facem estimări pe producţii”

Într-o declarație pentru Agerpres, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, susţine că este prematur să se facă estimări în ceea ce priveşte pagubele produse culturilor agricole din cauza temperaturilor scăzute şi a vremii nefavorabile din ultimele zile, cu toate că ploile care au cuprins toată ţara în această perioadă sunt benefice pentru sol şi plante.

„Urmărim cu îngrijorare şi preocupare fenomenele meteo din ultimele zile. Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată ţara pentru că solul şi plantele au nevoie de apă, dar ne întristează aceste fenomene extreme. Urmărim evoluţia şi pe urmă vom face determinări în câmp şi vedem gradul de afectare. Este prematur să facem estimări pe producţii. Abia după ce vor trece aceste fenomene se iau probe din teren, se analizează, se văd gradul de afectare şi efectul la nivelul ţării. Din păcate, agricultorii ţării româneşti întotdeauna lucrează sub zodia riscurilor", a declarat, joi, șeful MADR, Petre Daea.

ANM: Perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai rece decât în mod obişnuit, în toate regiunile

Potrivit prognozei agrometeorologice ANM, valabilă pentru perioada 21-27 aprilie 2017, temperatura medie diurnă a aerului va oscila între -5 și 15 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură, abaterile termice negative fiind de 1 până la 13 grade Celsius.

„Temperatura maximă a aerului se va situa între 1 și 19 grade Celsius, în cea mai mare parte a țării. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -10 și 10 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol, cele mai scăzute valori fiind posibile în depresiuni, unde vor fi condiţii de producere a brumei şi a îngheţului la suprafaţa solului. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm va fi cuprinsă între 4 și 15 grade Celsius, îndeosebi în zonele de câmpie, în general optimă parcurgerii fazelor incipiente de vegetaţie (germinare-răsărire) la culturile înființate până în prezent, precum şi continuării semănăturilor de primăvară. Se prognozează precipitaţii predominant sub formă de ploaie în aproape toate regiunile agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) local în nordul, centrul şi nord-estul ţării, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului”, se arată în prognoza agrometeo ANM.

Ca urmare, mai spun specialiștii ANM, în zilele cele mai reci, din cauza temperaturilor minime scăzute din aer şi sol, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp şi pomiviticole se vor desfăşura lent, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în perioada optimă se va prezenta în continuare bună şi medie, iar în semănăturile tardive şi pe terenurile cu deficite de apă în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă. La culturile prăşitoare (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof), procesele de răsărire vor fi neuniforme şi lente, îndeosebi pe suprafeţele cu deficite de apă în sol.

Mai bine de 130 de legumicultori buzoieni se încadrează în normele impuse de „Programul de susţinere tomate 2017”, situație care permite ca, în luna mai 2017, producția lor de roșii să fie prezentă în pieţe, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Cosmin Florea, citat de Agerpres.

„Au fost controlaţi circa 130 de cultivatori de legume din cei 330 care şi-au depus dosarele de intenţie pentru a accesa fonduri guvernamentale, în majoritatea cazurilor roşiile se află la primul nod şi au un diametru de 5-6 centimetri, ceea ce face ca în luna mai să găsim în pieţe primele roşii româneşti”, a afirmat oficialul DAJ Buzău.

Conform spuselor sale, primii 30-40 de legumicultori ar putea intra în plată la finalul lunii mai.

„Legumicultorii fac eforturi financiare ridicate pentru încălzirea spaţiilor protejate, aceştia au făcut deja devize de cheltuieli cu energia termică consumată în perioada 1 ianuarie-15 martie a.c., iar aproape 40 dintre ei s-ar putea să livreze în luna mai cantitatea de 2.000 de kilograme, care le permite să intre în posesia banilor alocaţi de guvern”, a menţionat Cosmin Florea.

Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor prin 'Programul de susţinere tomate 2017' este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 mp, cu condiţia ca aceştia să obţină o producţie de minimum 2 kg de tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafaţa de teren menţionată.

Datorită faptului că un tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat nu este asimilat autovehiculului, conducerea sa pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu reprezintă o infracțiune, a decis miercuri, 12 aprilie 2017, un complet al instanței supreme într-o speță care a vizat dezlegarea unor chestiuni de drept.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată de Curtea de Apel Timișoara în vederea dezlegării unei chestiuni de drept, într-un dosar în care un bărbat (Ion Ilie Creinicean) a fost achitat de Judecătoria Deta pentru săvârșirea infracțiunilor de punere în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat și conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute de art 334 alin.1 și art.335 alin.1 din Codul penal.

Magistrații de la Curtea de Apel Timișoara au solicitat instanței supreme pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept cu următorul enunț: „În ce măsură tractorul agricol sau forestier condus pe drumurile publice devine asimilat autovehiculului, iar conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînregistrat, potrivit legii, sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere întrunește condițiile de tipicitate a infracțiunilor prevăzute de art.334 alin. 1 din Codul penal, respectiv art. 335 alin.1 din Codul penal”.

ÎCCJ a admis sesizarea și a decis că nu constituie infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

„În interpretarea noțiunii de «autovehicul», prevăzută de art. 334 alin.1 din Codul penal și art. 335 alin.1 din Codul penal, raportat la art. 6 pct.6 si pct.30 din OUG nr.195/2002, modificată și completată prin OG nr.21/26.08.2014, conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat potrivit legii sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunilor prevăzute de art.334 alin.1 din Codul penal, respectiv, de art.335 alin.1 din Codul penal. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit dispozițiilor art.477 alin.(3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică, 12 aprilie 2017”, se arată în decizia instanței, citată de Agerpres.

Art. 334 alin.1 prevede: „Punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai neînmatriculat sau neînregistrat, potrivit legii, se pedepsește cu închisoare de la unu la trei ani sau cu amendă”.

Art. 335 alin.1 stipulează: „Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani”.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, 12 aprilie 2017, inițiativa legislativă a senatorului PSD Lucian Trufin privind creșterea accesului crescătorilor de animale la suprafețele de pajiști pentru pășunat, potrivit unui comunicat de presă al social-democraților botoșăneni.

Conform documentului, proiectul de lege a fost votat de un număr de 267 de deputați. Un singur deputat nu a votat și nu s-au înregistrat abțineri sau voturi împotrivă. Cum, în acest caz, forul decizional este Camera Deputaților, legea urmează să fie trimisă la promulgare către președintele României.

„Împreună cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, am luat decizia să elaborăm o serie de amendamente la proiectul de lege nr. 26/2017 pentru aprobarea OUG nr. 16/2017 pentru a veni în ajutorul fermierilor și pentru a debloca accesul la pășunat al deținătorilor mici de animale, dându-le astfel posibilitatea să acceseze subvențiile agricole. Înainte de a redacta modificările și de a le supune dezbaterii parlamentare, am avut consultări cu sute de fermieri activi și reprezentanți ai formelor asociative ale crescătorilor de animale din mai multe județe ale țării. Concluzia generală a fost că s-au pierdut bani europeni, un exemplu elocvent fiind județul Botoșani, unde, conform comunicării oficiale cu centrul APIA, diferența sumelor neîncasate între anii 2015 și 2016 depășește 1,2 milioane de euro”, a declarat Lucian Trufin în comunicat.

Cadrul legal actual care impunea înregistrarea fermierilor în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului nu a făcut decât să îngreuneze procedurile, motiv pentru care foarte mulți fermieri au pierdut subvențiile agricole.

„Prin modificările realizate am urmărit eliminarea procedurilor birocratice greoaie și excesive, astfel încât un număr cât mai mare de fermieri activi să poată beneficia de subvenții. Am avut în vedere situația reală din teritoriu și am corectat scăparea legislativă privind pășunatul pe timp de vară, luând de pe umerii fermierilor obligativitatea de a înregistra animalele în exploatația formei asociative, pe perioada păşunatului. Am simplificat procedura, permițând fermierilor, membri ai formelor asociative ale căror animale pășunează pe suprafețele de pășune concesionate de la administrațiile publice locale pe perioada verii, să depună cererea unică în vederea obținerii subvenției doar pe baza datelor personale de identificare și a codurilor exploataţiilor zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor membrilor. Eliminarea înregistrării animalelor membrilor asociației în exploatația asociației se justifică întrucât fiecare proprietar membru al cooperativei are cod de exploatație, fiind fermier activ, în timp ce forma asociativă nu are nevoie de cod de exploatație, deoarece nu deține efectiv animalele”, a susținut senatorul botoșănean.

În calitate de secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală din Senatul României, Lucian Trufin a trimis mai multe adrese de informare către APIA, administrațiile publice locale și asociațiile de crescători de animale cu noile reglementări care privesc creșterea accesului crescătorilor de animale la suprafețele de pajiști pentru pășunat, care vor intra în vigoare după publicarea legii în Monitorul Oficial.

Revista Fermierului a scris pe larg despre problemele din sectorul pășunatului și a efectuat inclusiv o investigație pe subiect, informații care pot fi găsite aici: http://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/zootehnie/item/2256-lupta-pentru-pajisti-naste-controverse-anul-acesta-m-au-scos-cu-totul-din-pasune-apostu-chiscop-fermier-repartizarea-pajistilor-este-strict-atributul-consiliului-director-si-sau-adunarii-generale-nicolae-balascuta.html

Unul dintre cei 80 de legumicultori afiliat proiectului Cooperativa Carrefour Vărăști, Ionel Crăciun, a declarat într-un scurt interviu acordat publicației Revista Fermierului că înainte de parafarea colaborării cu retailerul francez, cantitatea de materie primă pe care era nevoit s-o arunce era de nu mai puțin de 40 la sută din totalul obținut, asta după ce restul era comercializat en-gros intermediarilor din piețe.

Chiar dacă, inițial, din cauza unor proiecte similare eșuate, Crăciun și alții ca el erau neîncrezători în viitorul unei astfel de forme de organizare, viziunea sa s-a schimbat și, iată, acum, el vorbește de planuri de producție și dezvoltare, dar și de plata constantă, la șapte zile, atât de necesară legumicultorilor români.

El recunoaște că, în prezent, peste 95 de procente din legumele obținute de pe cele două hectare (un teren în câmp și altul cu solarii) sunt valorificate prin intermediul cooperativei, ceea ce este mult peste așteptările sale, ocazie cu care a scăpat și de intermediarii care îi făceau zilele amare atât lui, cât și colegilor săi din Vărăști.

Mult în urma inițiativelor „Dor de Gust”, „Ţara mea” și „Gusturi româneşti”, retailerul Carrefour România face totuși o mișcare îndrăzneață și, după o campanie de PR foarte bine gândită, cu o vizibilitate mare și care cu siguranță a costat bani foarte mulți, precum și după investiții serioase (300.000 – 500.000 de euro doar în centrul de colectare de 300 mp de la Vărăști, conform unor surse), acesta reușește să aducă laolaltă 80 de familii din localitatea Vărăști, județul Giurgiu, și promite o producție de legume de 5.000 de tone în 2017!

Însuși documentul de presă care a circulat înaintea conferinței de presă oficiale sublinia în mod clar că forma asociativă a legumicultorilor din Vărăști și a retailerului însumează pentru moment 60 de hectare (din care 15 hectare de solarii), cu o producție previzionată pentru 2017 de 5.000 de tone de legume: roșii, salată, ardei, dovlecei, fasole, vinete, varză, țelină, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, leuștean, spanac, lobodă, leurdă, urzici, ridichi, ceapă verde, usturoi verde și ștevie.

Pentru ca legumele și verdețurile produse în inedita formă asociativă să ajungă la consumatori în cel mai scurt timp, mai anunța retailerul prin același comunicat de presă, a fost construit în Vărăști un depozit de 300 mp, unde producătorii locali le pot depozita. De acolo, legumele sunt transportate la depozitul central și apoi distribuite către magazinele rețelei din toată țara.

Mai mult, rețeaua de hipermarketuri pune la dispoziția producătorilor lădițe din plastic, pliabile și returnabile, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să achiziționeze de fiecare dată navete de carton sau lemn.

Nu în ultimul rând, etichetele de preț de la raft vor fi inscripționate cu zona de proveniență, astfel încât clienții să devină parte activă a lanțului comercial, susținând direct, prin cumpărare, Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști.

Revista Fermierului: Înainte de proiectul Cooperativa Carrefour Vărăști, ați mai încercat și alte forme de asociere?

Irinel Crăciun: Au mai existat câteva proiecte de a (...) ne asocia, (...) dar fără concretizare. Dorința noastră de asociere s-a materializat, până la urmă, sub forma Cooperativei Carrefour Vărăști și vă pot spune că ni s-a potrivit propriilor nevoi ca o mănușă. Am avut un sprijin consistent din partea retailerului care practic reprezintă prima verigă și ultima.

R.F.: Din ce știm, retailerul este „răspunzător” de aproape întreaga investiție!

I.C.: Și este și principala parte care ne ajută să desfacem marfa. Înainte ne chinuiam prin piețe, nu aveam certitudinea că vindem cât producem, aruncam undeva la 40 la sută din ceea ce obțineam; pierdeam timpul. Acum ne este foarte simplu: avem un plan de făcut, știm exact cât trebuie să producem și ce trebuie să producem pe tot anul; ne este foarte ușor.

R.F.: În afară de depozit, selectoare ș.a.m.d., Carrefour v-a pus la dispoziție tot, inclusiv ambalajele din plastic care pot fi returnabile și nu mai alergați după acele cutii pentru banane...

I.C.: Acestea sunt costuri în minus pentru noi. Noi preluam, căutam acele ambalaje, baxuri de banane și alte minunății prin care eram nevoiți să ducem marfa, da? Este un cost în minus pentru noi, dar este un avantaj foarte mare, iar marfa este mult mai ușor de manipulat. În plus, producția de legume obținută își păstrează mai mult prospețimea. Lădițele au spațiile acelea de aerisire, aspect care ne ajută, de asemenea, foarte mult.

R.F.: Până în prezent, cum comercializați materia primă obținută?

I.C.: În piețe, prin mica târguială. Nu aveam tarabă. Vânzarea se făcea en-gros către micii intermediari. Am mai încercat și câteva parteneriate cu diverși intermediari care, la rândul lor, livrau nu știu pe unde, dar ne-am lecuit. Am luat câteva țepe și ne-am lipsit. În acele cazuri fie am livrat marfa și nu am mai primit banii, fie i-am încasat foarte târziu. Alți colegi de breaslă au primit inclusiv marfa retur, după vreo două zile. Practic, ei livrau astăzi, aceasta pleca spre client, pentru ca, în a treia zi, furnizorii să fie anunțați că legumele se vor face retur. Puteau măcar ca de la bun început să explice asta, să verifice calibrarea mărfii, iar dacă aceasta nu era corespunzătoare, trebuia specificat încâ de la început.

R.F.: Ați avut totuși curajul să deveniți partener (producător) în această cooperativă.

I.C.: Prima dată când am auzit despre această idee vorbindu-se în comuna noastră, am avut o reticență în a mă implica. Până atunci fuseseră mai multe discuții despre o multitudine de parteneriate, dar nu s-a concretizat niciunul. Am avut o mică îndoială, dar până la urmă aceasta s-a spulberat, ceea ce este un lucru foarte bun pentru cei implicați în această cooperativă. Ușor-ușor, și ceilalți producători vor veni după noi.

R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent?

I.C.: Cultiv aproape un hectar cu legume în solarii și circa tot un hectar de legume în câmp. Solariile sunt moderne, cu încălzire pe centrale cu lemne și suflante cu aer cald. Ne încadrăm astfel inclusiv pe cerințele Ministerului Agriculturii cu privire la programul tomate în spații protejate. În prezent, din ceea ce produc aproape 95-96% valorific, ceea ce este mult peste așteptări.