Doar aproximativ 40.000 de beneficiari de plăți directe (circa 4,4 la sută din total) ar urma să nu-și încaseze subvențiile până la data de 31 martie 2017, a declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului (www.revistafermierului.ro) secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, și asta ca urmare a mai multor factori, cum sunt absența documentației și a justificărilor specifice la dosare, dar și a supracontroalelor la care unii dintre fermieri sunt supuși ș.a.

În plus de asta, în cadrul unui amplu interviu LIVE postat pe pagina de Facebook a publicației, el a ținut să-i taxeze pe cei care comentează că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu-și face treaba corespunzător și că ar întârzia plățile către fermieri.

El cataloghează drept răutăcioase afirmațiile acelor lideri ai fermierilor (printre care și Nicolae Sitaru de la LAPAR, cu care am abordat acest aspect separat), conform cărora actuala șefie a MADR nu va fi în stare să gestioneze plata integrală a subvențiilor către producătorii români din sectorul agrozootehnic și dă ca exemplu 2016, an în care plățile directe s-au întârziat chiar și cu opt luni față de perioada actuală.

Totodată, în interviu, el explică pe larg circuitul banilor din subvenții „din pixul funcționarilor și până în conturile fermierilor”, precum și de ce anume reprezentanții fermierilor nu vor avea de la bun început loc în grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC).

El îi roagă însă pe fermieri să acorde o mare atenție chestionarelor Comisiei Europene (CE), în baza cărora își pot creiona viitorul în agricultura europeană, și le cere inclusiv copii după aceste documente, astfel încât viitoarea politică legislativă a MADR să fie structurată în concordanță cu nevoile producătorilor români.

Subiectul existenței cadastrului general, ca necesitate absolută în contextul plăților pe fermă care vor intra în vigoare în 2020, a fost și el pus pe masa secretarului de stat, iar răspunsul a fost pe măsură. În plus, s-a vorbit de asigurarea venitului anual al fermierilor, aspect intens discutat la Bruxelles în această perioadă și care implică aspecte inclusiv din noile direcții de schimbare a PAC.

De asemenea, pentru că tocmai a avut loc nu de mult un Comitet de Monitorizare a PNDR, cu Potor s-a discutat inclusiv despre dorința ACEBOP de repunere a cuantumurilor pe subpachete (în cazul plăților pe bunăstare), dar și despre sumele puse la dispoziția fermierilor după 15 martie a.c. din realocări și altele.

Toate acestea și multe altele, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Marți, 28 martie 2017, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța că pe listele de plată se aflau 825.168 de fermieri, adică o pondere de 91,5% din totalul de 901.335 de beneficiari. „Este o situație fără precedent”, menționa acesta într-o intervenție televizată. Potrivit afirmațiilor sale, suma autorizată la plată era la data respectivă în cuantum de 1.791.020.204 euro. Și totuși, foarte mulți beneficiari de subvenții se plâng în continuare de lipsa banilor în conturi. Unii lideri ai producătorilor agricoli spun chiar că nu vă veți încadra în termenul-limită de 31 martie 2017. Cum comentați?

Alexandru Potor: Estimăm că până la finalul lunii martie 2017 vor rămâne în jur de 40.000 de beneficiari de plăți europene (circa 4,4 la sută) care nu vor putea fi plătiți din motive obiective. Este și cazul celor care sunt cuprinși în scheme de sprijin și care trebuie să pună la dispoziție documente și justificări după data de 31 martie 2017. Nu-i poți lua în calcul ca fiind plătiți și să le promiți că-i plătești, dacă ei nu au adus documentele respective.

Apoi, există anumite eșantioane stabilite în conformitate cu regulamentul european în ceea ce privește supracontrolul. Iarăși, într-un număr limitat – poate în jur de 10.000 de fermieri din total – vor fi afectați de o asemenea situație. Bineînțeles, și ei vor fi plătiți foarte rapid. Noi facem eforturi consistente, în așa fel încât toată lumea să-și primească banii.

Prin urmare, văd ca fiind un pic răutăcioasă afirmația celor care vehiculează informații de genul acesta pe social media, în condițiile în care s-a făcut un efort administrativ enorm din partea celor de la APIA pentru a plăti sume foarte importante până la 31 martie a.c.

Liderii organizațiilor profesionale au rolul de a prelua nemulțumirile membrilor, dar haideți să vedem care este realitatea. Dacă 95% dintre fermieri au fost finanțați, și-au primit banii pentru plățile care li se cuvin, nu putem spune că restul reprezintă o situație generalizată. Am participat acum două zile la o reuniune (n.r. - conferința - „Legume în spații protejate” din data de 27 martie 2017), invitat fiind de reprezentanții unei organizații interprofesionale, iar fermierii aflați în sală insistau cu aceeași întrebare: „Când vom primi banii?”. Este vorba de o anumită schemă de finanțare. Eu le-am răspuns cu o altă întrebare: „Când ați primit anul trecut banii?” și tot eu le-am răspuns: „În noiembrie!”. Hai s-o luăm pe degete atunci: aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie și noiembrie; opt luni! Noi ne propunem ca pentru 96 la sută (cât vor fi, până la urmă, în afara acelora care sunt blocați din motive obiective, unele care nu țin de noi) să facem plata până la 31 martie 2017. Oare o fi bine așa? „E bine!”, a fost răspunsul majoritar.

În altă ordine de idei, până la data de 28 martie 2017 aveam centralizate deja 33 de procente din totalul cererilor aferente campaniei 2017, primite și procesate de APIA. Astfel, din 901.335 de cereri, 299.605 erau deja recepționate în vederea pregătirii noii campanii. Pe noi ne preocupă și ce se întâmplă după ce terminăm cu plățile la 31 martie 2017.

Apoi, în aceeași cheie, probabil că vor apărea și alți contestatari, poate unii care își vor dori avansurile rapid. Vreau să fim pregătiți până atunci. Aș vrea ca până la sfârșitul lunii aprilie să ne apropiem de 95 la sută, poate, cu Campania 2017. Sperăm ca până la 15 mai a.c. să nu mai existe nicio cerere nedepusă, dacă vrem cu adevărat să avem banii plătiți la timp, să avem controalele făcute atunci când trebuie, nu pe parcursul iernii.

R.F.: Restul de 30.000-40.000 de fermieri care urmează să-și primească banii după supracontroale, din totalul celor 901.335, din ceea ce cunoașteți, sunt fermieri de nivel mic, mediu sau mare?

A.P.: Eu cred că sunt amestecați.

R.F.: Discuția veche era că fermierii mari rămân mereu la urmă din cauza complexității dosarelor, controalelor, riscurilor de fraudă etc.

A.P.: Nu. Dacă ar fi fermierii mari la urmă, n-am putea ajunge până la acest moment la plăți de jumătate de miliard de euro, adică aproximativ 22.500.000.000.000 lei vechi, în doar șapte zile! Rapoartele de selecție ale acestor fermieri care ajung în partea aceasta de supracontrol, conform regulamentelor, sunt bazate pe principii aleatorii. Dacă au fost și probleme istorice, iarăși au reprezentat un factor de risc. În felul acesta s-au creionat eșantioanele.

R.F.: Să explicăm încă o dată, dacă mai era nevoie, care este circuitul subvențiilor, din pixul funcționarilor, să spunem așa, și până în conturile fermierilor. Este un mecanism complicat pe care chiar dacă unii fermieri îl cunosc, de dragul criticii, se fac că nu-l cunosc.

A.P.: Pe partea de plăți care pleacă direct de la APIA, hai să spunem SAPS, acestea se formează din alimentarea cu sume din conturile Ministerului Finanțelor Publice în cele ale agenției de plăți. Este o procedură care durează, un transfer. Apoi, se face autorizarea în sistem a plăților. Sunt înregistrați fermierii, dar efectiv autorizarea la plată presupune rularea unor proceduri prin sistemul informatic al APIA, unele care nu sunt tocmai ușoare. Și asta, deoarece regulamentul european presupune certificarea și auditarea unui sistem de management informatic al APIA, care presupune rularea acelor proceduri. După rularea acestora, trebuie trecut la transferul banilor către Trezorerii, iar de acolo aceștia ajung în băncile comerciale într-un alt interval de timp. Este un circuit financiar, iar noi vrem să ne asigurăm că acest circuit financiar nu este întârziat de noi, cel puțin nu la nivel instituțional.

Pe măsurile de mediu și climă care sunt delegate de la AFIR la APIA, circuitul este cu încă o verigă mai complicat, că mai intră și AFIR în discuție.

R.F.: Să discutăm puțin de grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC), organizat de ministerul de resort. Șefii organizațiilor de fermieri spun că nu sunt reprezentați în acest grup, fapt confirmat chiar printr-un comunicat de presă al instituției în cadrul căreia activați. Întrebat de această situație, Petre Daea a spus că se va negocia cu producătorii români din sectorul agrozootehnic, în urma rezoluțiilor puse la punct de membrii actuali ai grupului în cauză. Este în regulă abordarea?

A.P.: Cred că ministrul a dat un răspuns corect. Însuși domnia sa a făcut un efort uriaș. În data de 24 martie a.c., ministrul Agriculturii a condus discuții foarte extinse, în care au fost și reprezentanții fermierilor. Noi, în bucătăria internă a ministerului, am mai desfășurat câteva runde de discuții pentru a ne calibra poziția, pentru a încerca să nu plecăm de la o masă descoperită, iar atunci când ne întâlnim cu reprezentanții sectorului, să procesăm corect informațiile pe care să le transmitem la Bruxelles.

Expresia celor care sunt nemulțumiți și un pic cârcotași că nu sunt consultați – mie mi se pare un lucru un pic exagerat.

Însă, una dintre solicitările pe care le-am adresat producătorilor din sectorul agrozootehnic (chiar atunci când ați intrat dumneavoastră la mine în birou, semnam un document) se referă la dorința și solicitarea MADR ca fermierii, împreună cu reprezentanții lor, să completeze niște chestionare care au fost puse la dispoziția noastră de către CE, chestionare care vor fundamenta poziția României pe subiect. Îi invit pe această cale pe reprezentanții sectoarelor, cu care colaborăm foarte bine, să facă demersul acesta. Altfel, România nu va fi reprezentată cu pozițiile efective ale fermierilor. Aștept cu nerăbdare să văd un număr foarte mare de chestionare completate, provenite din partea acestor organizații reprezentative, chestionare care să arate poziția fermierilor. În felul acesta putem coagula, pe de-o parte, dintr-un punct de vedere tehnic al Ministerului Agriculturii, o poziție, iar pe de altă parte, un grup de idei care provin din partea fermierilor, a stakeholderilor din agricultură și dezvoltare rurală, în așa fel încât să ne prezentăm cu un pachet de propuneri care să reprezinte voința României pentru perioada viitoare.

R.F.: Spuneți că aceste chestionare vor fi deosebit de importante în ceea ce privește această viitoare modernizare a PAC?

A.P.: Ele fundamentează ceea ce spunem cu viu grai; se regăsesc pe portalul Comisiei Europene. În adresa pe care am transmis-o reprezentanților sectoarelor este postat link-ul respectiv. Inclusiv în comunicatele de presă MADR sunt postate aceste link-uri. Rugămintea mea este ca reprezentanții să ne aducă și nouă o copie a setului de chestionare pe care dânșii încearcă să le popularizeze și să le implementeze cu oameni din teritoriu. Altfel, nu vom avea o cunoștință asupra a ceea ce își doresc fermierii, a ceea ce își doresc reprezentanții sectorului de dezvoltare rurală. Trebuie să avem și noi o viziune comună. Bineînțeles, diversele sectoare din minister, din agenții, din universități,vor da un punct de vedere, dar este foarte important să vedem ce spun fermierii.

R.F.: Există un orizont de timp pentru finalizarea acestui demers?

A.P.: Data de 2 mai 2017 este momentul în care se închide la nivel european acest exercițiu incipient. Nu este singurul demers care se face, legat de proiecția viitoarei PAC, nu. Este un început. Practic, este o simulare, un exercițiu să vedem care sunt primele rezultate încă din anul 2017; mai avem 2018, 2019, până 2020 când se întâmplă toată chestiunea aceasta. Este foarte important ca noi, românii, să dăm un feedback consistent. Mă bazez foarte mult pe reprezentanții sectoarelor în ceea ce privește antrenarea fermierilor, ca ei să-și spună punctul de vedere față de ce înseamnă viitoarea PAC și ceea ce urmează să se întâmple acolo.

R.F.: Dacă lucrurile urmează să meargă în direcția dorită de Guvernul Grindeanu, anul 2020 vă va prinde la putere, alături de ministrul Petre Daea. În acel an, urmează să demareze și plata pe fermă, un subiect destul de delicat, ținând cont de faptul că avem în continuare o mare problemă, și anume lipsa cadastrului general. S-a discutat la nivel de Minister al Dezvoltării acest aspect? Ce ne vom face în absența cadastrului general?

A.P.: Subiectul cadastrului general este unul foarte important. Din punctul meu de vedere, el are legătură și cu întrebarea anterioară, vizavi de PAC. Poate că fermierii din România ar trebui să aibă o poziție specială, să exprime acest lucru în chestionare și punctul lor de vedere vizavi de posibilitatea și fezabilitatea plăților viitoare, într-un sistem atât de precis, cum este cel care este prevăzut din existența unui cadastru generalizat. Altfel spus, poate ar trebui să ne luăm niște măsuri de siguranță. Poate, ar fi bine ca și din partea fermierilor să avem o poziție în care să vedem și solicitarea lor. Dacă – Doamne-Ferește – se întâmplă să n-avem cadastrul generalizat în timp util, hai să găsim o soluție alternativă. E bine să avem una cât mai aplicată și încă din timp.

Am văzut, din experiența anterioară, că și în relația cu Comisia Europeană, dacă ai argumente, dacă demonstrezi că ai făcut demersuri, dar din motive obiective anumite lucruri nu s-au întâmplat, ai sorți de izbândă.

Poate că fermierii și reprezentanții sectorului ar trebui să ridice această problemă pe care noi s-o avem înregistrată în tot procesul acesta de consultare, ca un semnal de alarmă către CE, prin care se spune ce se întâmplă... dacă nu se întâmplă chestiunea asta legată de cadastru. Ar fi bine s-o avem acum, nu în 2020, în momentul în care ar fi foarte abruptă justificarea către CE.

R.F.: Să vorbim puțin de conceptul asigurării venitului anual al fermierului, unul intens vehiculat la Bruxelles. Specificăm că nu vom intra în detalii cu privire la redefinirea fermierului activ, pentru că am înțeles că sunt demersuri în plină desfășurare și nu doriți devoalarea acestora, deocamdată. Există vreo viziune, vreo discuție în acest moment la nivelul MADR cu privire la venitul anual al fermierului?

A.P.: Din păcate, noi ne confruntăm cu o dificultate de implementare a Măsurii 17 din PNDR, cea legată de asigurarea riscurilor, crearea fondurilor mutuale ș.a.m.d. care, în ansamblul acesta mai larg, ar conduce la asigurarea veniturilor fermierilor la nivel de exploatație, anual etc.

Din păcate, această măsură care are o alocare financiară foarte importantă – aproximativ 200 de milioane de euro –, nu și-a găsit o soluționare de a fi pusă în practică. S-a creat și un grup de lucru la nivelul ministerului, unul care urmărește să propună niște soluții pentru deblocarea măsurii în cauză și tot acest concept al asigurării veniturilor fermierilor. S-au purtat și se poartă în continuare discuții pe varianta cea mai bună pe care am putea să mergem. Mai exact, ne gândim fie să așteptăm – și aceasta este o discuție în urma căreia va trebui să vedem ce feedback vom avea – eventual crearea unui fond mutual și toată procedura asta birocratică, una care ar putea să dureze și care ar putea să ducă spre sfârșitul perioadei sau să utilizăm prevederile din regulamentul european. Acestea permit asigurarea parțială a primelor pe care le plătesc fermierii către asigurători, pentru despăgubiri față de anumite fenomene distructive care le afectează veniturile anuale. Asta este partea de discuție pe care o avem noi la nivelul MADR.

În același timp, pe ceea ce înseamnă proiecția viitoare a noii PAC, impactează și chestiunea asta legată de asigurarea venitului anual pentru fermieri. În mod particular, România are o situație mai deosebită, în sensul că statisticile spun că țara noastră deține o treime din toate fermele europene. Partea bună din asta – caracteristica de a avea multe exploatații agricole și zootehnice ține de natura noastră, felul în care ne dezvoltăm noi. Și asta nu trebuie să fie neapărat un factor negativ. Pe de altă parte, reprezintă și o soluție de dezvoltare a societății. Nu trebuie neapărat să importăm numai modele, așa cum vedem în altă parte. Poate că modelul nostru este bun în felul lui. Nu vom merge însă spre exacerbarea limitelor, să avem chiar o explozie de împărțire a fermelor și a micromanagementului pe două hectare, dar undeva trebuie să se echilibreze un sistem.

În contextul acesta, al fragmentării foarte mari a exploatațiilor, iarăși, asigurarea venitului anual are deja cu totul altă amploare sau o altă conotație decât ceea ce vedem la nivel european. Acolo, având un număr mai mic de fermieri, este deja dezvoltată o plasă de siguranță a formelor asociative, care și ele intervin la un moment dat pe piață și reglează sistemul.

Tabloul după 15 martie 2017 arată așa: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani FEADR puși la dispoziția fermierilor

Revista Fermierului: La conferința „Legume în spații protejate”, un consultant pe fonduri europene afirma că ar fi mai bine ca lansarea măsurilor PNDR în 2017 să se facă mai târziu de luna aprilie. Ar fi indicat, în condițiile în care AFIR a cam șomat în 2016?

Alexandru Potor: Am în față un document care rezumă toate sesiunile lunare de depunere de proiecte din anul 2016. Să vă dau un exemplu: pe subMăsura 4.1 au fost opt sesiuni de depunere lunară, cu tot cu raportul de selecție final. Au început în aprilie, iunie, iulie, august, septembrie ș.a.m.d. Din opt, inclusiv cu finalul, când am venit eu în cabinet, doar două sesiuni erau finalizate, șase nu. Iau invers; subMăsura 4.2. Din nouă sesiuni, inclusiv cu finalul, trei erau finalizate; în 21 noiembrie 2016 era a treia din nouă, iar șase nu. Pe subMăsura 6.1, tot din opt sesiuni lunare, doar două erau finalizate, atunci când am venit eu. Din acest motiv i-am chemat și pe cei de la AFIR, și pe cei de la Autoritatea de Management și împreună am spus: „Fraților! Până la sfârșitul lunii aprilie, noi trebuie să terminăm tot ceea ce nu s-a realizat într-un an de zile”. În prezent, aducem la zi proiecte de miliarde de euro din sistem, pe care, din păcate, beneficiarii nu au putut să le acceseze și nu au putut să le utilizeze.

Ca fapt divers, au fost sesiuni cu câte 600 de contestații care au fost eliminate în doar 10 zile. S-a lucrat cu focul sub cazan.

În plus, pe subMăsura 4.1, în opt sesiuni, au fost disponibili 329 de milioane de euro numai pe o măsură. Iată, vorbim de câteva sute de milioane de euro, mai mult de un miliard de euro care au fost blocați. Eu zic că pe aceștia îi vom rezolva și nu vor fi probleme. Acesta ar fi un dosar complicat.

Al doilea dosar complicat. În comitetul de monitorizare pe care tocmai l-am terminat în 15 martie, am zis: e mai bine să așteptăm până spre 2020 cu punerea la dispoziție a banilor către fermieri sau este mai bine să dăm drumul banilor ACUM și vedem ce anume economii se fac în sistem (din achiziții, din dezangajarea unor proiecte)?

În urma consultării producătorilor agricoli și a beneficiarilor publici, a reieșit că ar fi indicat să punem la dispoziție 120% pentru contractare din banii destinați beneficiarilor publici, la nivel general (intră și categoria entităților care depun ca ONG-uri, instituții de cult, care toate depun în interes public). Și asta deoarece, de cele mai multe ori, acestea prevăd construcții-montaj. În momentul în care noi îi punem acum la dispoziție, va fi procedura de selecție (nu repetăm nenorocirea din urmă, că a durat un an de zile ca să facem două sesiuni lunare), dar terminăm rapid. După ce îi selectăm, ei trebuie să facă achiziții. După ce fac achiziții, trebuie să treacă la implementare. La implementare mai poate fi o problemă. Mai este necesară o schimbare de soluție tehnică. Aici vorbim de tehnicități inginerești. Nu poți lucra iarna – din noiembrie și până în martie nu prea îți permite Inspectoratul de Stat în Construcții. Sunt niște timpi morți. De aceea, dăm drumul banilor în așa fel încât ei să intre în sistem, proiectele să fie selectate și totul să fie dus la bun sfârșit.

Apoi, vor fi puse la dispoziție 85 de procente din fondurile FEADR în cazul beneficiarilor privați. Și logica a fost – ar putea fi prins cineva pe picior greșit. Hai să mai lăsăm o sumă și pentru perioada următoare, încă 15 la sută, la care se vor adăuga economii (gen dezangajări) pe care să le putem repune în sistem. Și, în final, 100 la sută pentru proiectele cu sprijin forfetar, unde a fost o cerere foarte mare.

Practic, acesta este tabloul după 15 martie 2017: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani puși la dispoziția fermierilor.

Și să vă răspund direct la întrebare – acel consultant a spus că ar fi bine să nu ne grăbim, dar pe de altă parte este o presiune uriașă din spate care ne spune să ne grăbim pentru că se dorește accesarea banilor. Atunci, ce facem? Temporizăm și riscăm să dezangajăm miliardul de euro sau punem banii pe masă și mergem mai departe?

În comitetul de monitorizare din 15 martie 2017 s-a aprobat în unanimitate, fără niciun vot împotrivă și fără nicio abținere, o alocare financiară de aproximativ 1,8 miliarde de euro, sprijin european și național. La acești 1,8 miliarde de euro se vor adăuga contribuțiile private pentru că în această sumă – undeva la 700 de milioane de euro – sunt pentru beneficiari publici și mai mult de 1,1 miliarde de euro sunt pentru beneficiari privați (ajutor public și național). La cele 1,1 miliarde se vor adăuga și contribuțiile privaților. În total, estimăm că vom avea un total de proiecte de aproximativ 2,5 miliarde de euro, proiecte pentru investițiile de dezvoltare rurală, aprobate într-un singur comitet de monitorizare.

R.F.: Ați mizat și pe Programul LEADER? Pe sprijinirea GAL-urilor? Au fost prezenți la Comitetul de Monitorizare al PNDR și reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală?

A.P.: GAL-urile au o anvelopă financiară de aproximativ 550 de milioane de euro disponibili pentru finanțarea strategiilor de dezvoltare locală, strategii care reprezintă mănunchiuri de subproiecte la nivel local. De aici, eu sper să văd în jur de 14.000 de proiecte.

Săptămâna trecută, a fost aprobat Ghidul subMăsurii 19.2 care, din punct de vedere formal, este documentul care deschide posibilitatea GAL-urilor de a lansa strategiile proprii și a primi proiecte pe acestea.

Sunt 236 de GAL-uri la nivel național care acoperă mai mult de 93 la sută din suprafața totală a țării. Practic, și linia aceasta de finanțare a fost deschisă, cu toate că ea nu a făcut obiectul unei discuții directe în acest comitet de monitorizare, pentru că acolo lucrurile erau clare: GAL-urile erau selectate, anvelopa era cunoscută. Singura problemă era în curtea ministerului doar, pe partea de ghid al măsurii 19.2, pe care am rezolvat-o.

R.F.: Printr-un comunicat de presă, cei de la ACEBOP solicită repunerea cuantumurilor pe subpachete, ca în anii anteriori. Vorbim de măsurile de bunăstare la porc și pasăre. Ați primit solicitarea lor?

A.P.: Problema legată de bunăstarea animalelor a fost una foarte sensibilă. Face obiectul unuia dintre multele dosare aflate pe biroul meu. Am putea vorbi, iarăși, o zi întreagă despre istoria și saga acestor fonduri dedicate măsurii de bunăstare a animalelor, fosta măsură 215, așa cum este măsura 14 codificată astăzi PNDR.

Problema cea mai mare a fost că Regulamentul 640 a fost un pic confuz, acela legat de stabilirea sancțiunilor. De fapt, asta a fost marea problemă pe care au avut-o beneficiarii acestui tip de sprijin.  (...) Regulamentul 640 lasă loc de interpretare, nu înseamnă că nu este bun. Ar putea fi interpretat și altfel dintr-o anumită perspectivă. Și, atunci, s-a luat decizia unei clarificări, lucru care a fost explicat public și de către comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, în așa fel încât să nu mai apară aceste probleme legate de plățile pe bunăstarea animalelor, nici pe partea de porc și nici pe partea de păsări.

Pe de altă parte, trebuie să fim foarte atenți la niște restricții pe care și regulamentul european, și fișa măsurii le impun.

La acest sfârșit de săptămână, pe 25 și 26 martie 2017, la Blaj, în județul Alba, are loc a X-a ediție a târgului apicol „Sărbătoarea Mierii”. Sunt așteptați peste 10.000 de vizitatori.

La „Sărbătoarea Mierii” 2017 și-au anunțat prezența 200 de expozanți, din 20 de țări. „Ediția jubiliară, a zecea, a celui mai mare târg apicol din România vine cu numeroase noutăți și surprize dulci, sobrietatea conferințelor pe teme de miere fiind însoțită de veselia și farmecul pe care le oferă programele speciale pentru tineret și cei mici și atmosfera de târg de primăvară. Deschiderea oficială are loc sâmbătă, 25 martie, la ora 10.00, pe scena amplasată în centrul orașului Blaj, în Piața 1848, locul care va găzdui majoritatea manifestărilor. Am încercat să venim cu lucruri interesante pentru fiecare dintre cei care participă la deja consacratul nostru târg apicol, fie că sunt doar simpli vizitatori, fie că sunt producători interesați de ultimele descoperiri tehnice în acest domeniu sau dornici de schimburi de experiență cu colegii lor din alte țări. Sunt foarte bucuros că, pentru prima dată la târgurile de acest profil din România, va fi prezent președintele Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA) - Philip McCabe, un fapt care ne onorează și care spune multe despre evenimentul pe care-l organizăm la Blaj în fiecare an. Sper ca toți cei prezenți la Sărbătoarea Mierii să petreacă un timp plăcut, să se bucure din plin de programul pe care îl propunem și să nu părăsească cu mâna goală târgul, pentru că oferta expozanților este generoasă și de calitate”, a declarat Victor Mateş, manager Apidava Blaj, companie care organizează, alături de Primăria și de Consiliul Local Blaj, de Consiliul Județean Alba și de Asociația Apis Târnave Blaj, sărbătoarea dedicată apicultorilor și nu numai.

„Sărbătoarea Mierii” are trei secțiuni consacrate: târgul cu vânzare pentru produse apicole, miere și produse apiterapeutice, produse tradiționale românești sau certificate ecologic, secțiunea de comunicări științifice și business, precum și programul artistic. Vor fi organizate conferințe pe teme apicole, susținute atât de lectori din România, cât și din alte țări (Irlanda, Polonia, Turcia), precum și o secțiune Business. Pe parcursul celor două zile, pe scena amplasată în Piața 1848 vor avea loc numeroase concursuri pentru apicultori, vor fi acordate premii copiilor prezenți, organizatorii pregătind și surprize pentru doamnele și domnișoarele participante, într-o lună, martie, în care, în întreaga lume, sunt sărbătorite femeile.

Organizatorii au pregătit o conferință de presă, sâmbătă, de la ora 12.00, la Primăria Municipiului Blaj, la care vor participa Philip McCabe -  preşedintele Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA), Hideo Yamada - preşedintele Yamada Bee Farm Company, Victor Mateş - manager Apidava Blaj, Cristina Mateescu - președintele Comisiei Științifice de Apiterapie a APIMONDIA, Gheorghe Valentin Rotar - primarul Municipiului Blaj, și Ștefan Orban - președintele Sindicatului Apicultorilor Zona Târgu Mureș.

UTILAJUL DE ERBICIDAT JOHN DEERE R4050I ȘI-A DEMONSTRAT PERFORMANȚELE

Compania IPSO Agricultură a mai marcat o premieră mondială în demonstrațiile cu utilajele John Deere. După ce, în anul 2011, de la Brăila a pornit turneul de prezentare a combinelor John Deere din seria S, pe 23 martie 2017, în premieră mondială, a fost pus la lucru utilajul de erbicidat John Deere R4050i, care și-a demonstrat performanțele în fața fermierilor pe pista de pilotaj a Academiei Titi Aur, aflată în localitatea Crevedia, aproape de sediul central al IPSO din Mogoșoaia. Modernul echipament autopropulsat al constructorului american, după prezentarea în fața agricultorilor români, ia drumul Europei într-un tur prin Slovacia, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia, Suedia, Danemarca, Belgia, Olanda.

La începutul campaniei de primăvară, IPSO Agricultură a organizat un real show cu utilaje pe pista de pilotaj a Academiei Titi Aur. Vedeta evenimentului de joi, 23 martie a.c., a fost utilajul de erbicidat John Deere R4050i, echipat cu o serie de opțiuni noi lansate de John Deere în 2016 și premiate cu două medalii de aur la târgurile internaționale de agricultură Agritechnica 2016 (Hanovra – Germania) și SIMA 2017 (Paris – Franța).

În prima parte a Demo PowrSpray, cum a fost denumit evenimentul, specialiștii de produs au prezentat caracteristicile tehnice și avantajele utilajelor expuse, iar în a doua parte fermierii au avut ocazia să testeze performanțele acestora prin test drive.

Productivitate crescută și costuri reduse

Mașina de erbicidat autopropulsată John Deere R4050i are un rezervor de 5.000 de litri (timpul de alimentare este de sub patru minute) și a fost reproiectată cu tehnologie nouă avansată. Rampa, din fibră de carbon, are lățimi cuprinse între 36 de metri și 52 de metri, permițând operatorului să acopere câmpul în mai puține treceri. Secțiunile individuale ale rampei sunt mai multe și mai mici, pentru a ajuta la îmbunătățirea rezoluției de pulverizare cu peste 33%. Suspensia cu conexiune oscilantă oferă o stabilitate mai mare, asigurând în același timp o înălțime constantă deasupra culturii. Suspensia pneumatică independentă pe fiecare roată asigură amortizarea șocurilor pe soluri denivelate, rezultând viteze mai mari de lucru. Echipamentul poate rula cu viteze de până la 30 km/h. Motorul de 6,8 l al modelului R4050i asigură 240 CP, cu o creștere de putere de 255 CP.

Printre inovațiile pregătite de John Deere pentru utilajele de erbicidat autopropulsate, care au fost instalate pe modelul R4050i, se numără o nouă pompă, sisteme de agitare, de umplere și de amestec mai performante, precum și o mai bună distribuție a produsului numit PowrSpray. Utilajul este dotat, de asemenea, cu opțiuni incluse în pachetul FarmSight: AutoTrac - ghidare prin satelit cu precizie de 2 cm, cinci senzori de înălțime BoomTrac, SectionControl controlul pulverizării pe secție, documentație instantanee, aplicare cu rată variabilă prin Monitorul GS3 2630, suport la distanță Remote Display Access (RDA), transfer de date wireless în timp real Wireless Data Transfer (WDT) și suspensie XtraFlex hidropneumatică controlată de calculator.

Cele mai mari site de pe piață sunt pe noua combină John Deere W650i

Combina John Deere W650i prezentă la show-ul Demo PowrSpray are o putere maximă de 348 CP, 6 căişori şi un buncăr de cereale de 9.000 de litri. Suprafața pe site este de 6,3 metri pătrați. Este dotată cu pachetul de inteligență “i”, care cuprinde: sistem de ghidare automată prin satelit (GPS, GLONASS), Autotrac cu activare SF1 și antena Star Fire 3.000, precum și sistemul de curățire Dyna-Flo Plus. Combina a fost însoțită de hederul de porumb Geringhoff model RD800B. Acest heder beneficiază de tehnologia specială de tocare longitudinală a plantei, tip RotaDisc.

Participanților la evenimentul organizat de IPSO Agricultură, companie care este importator unic autorizat în România pentru John Deere, le-au mai fost prezentate combina John Deere pentru ferme mici și medii – W440 (253 CP, putere maximă), tractoarele din gamele 6R și 7R, precum și echipamentele John Deere din gama pentru gazon.

Mai multe detalii și fotografii de la Demo PowrSpray veți găsi în Revista Fermierului nr. 135 (1-14 aprilie 2017)

Aproape 850.000 de fermieri care depun anual cereri de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) lucrează suprafețe arabile mai mici de 100 de hectare, fapt care ne dezavantajează ca țară în negocierile cu privire la plățile directe care vor urma anului 2020, avertizează bosul Pro Agro, Emil Dumitru.

Politica Agricolă Comună (PAC) care ar urma să fie schimbată după anul 2020 va avea ca etalon plata pe fermă, cei 850.000 neputând să fie capabili, în majoritatea lor, să prezinte un istoric financiar-contabil, astfel încât să maximizeze șansa de a încasa subvenții de nivel european.

„Din cei circa 900.000 de fermieri care depun cereri unice de plată la APIA, doar 0,5 procente lucrează suprafețe de peste 100 ha, adică doar aproximativ 53.000 de persoane juridice sau de persoane fizice înregistrate fiscal, față de ponderea majoritară de 850.000 de persoane fizice care accesează plățile directe pe suprafață. Practic, avem o problemă structurală în agricultura României”, a afirmat Emil Dumitru într-o intervenție a sa la PRIA Agriculture. „Nu putem merge așa la o negociere pe viitoarea PAC, în care statele puternice evită să discute de uniformizarea subvențiilor pe suprafață și au găsit un alt mecanism de a acorda plata - pe fermă. Această plată pe fermă înseamnă un istoric financiar-contabil, ceea ce pentru majoritatea covârșitoare a fermelor noastre, adică acele 850.000 de persoane fizice, nu putem demonstra. Dacă nu vom ști care ne sunt obiectivele prioritare în viitoarea PAC, din nou vom fi tratați pe date statistice, fără măcar să identificăm câteva obiective majore cu care să mergem în negociere și pe care le-am identificat și la alte state membre. E clar că, din 2020, bugetul pe agricultură va fi total schimbat. (...) Pentru a fi competitivi, sectorul de cercetare are nevoie de finanțare, are nevoie de o predictibilitate și de parteneriat între noi, fermierii, și cercetarea românească”.

Producătorii agricoli români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Conform noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau de numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de intabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.

Potrivit prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, niciunul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar amândoi primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.

În contextul încălzirii globale, temperaturile tot mai ridicate înregistrate de-a lungul perioadei de vegetație a porumbului conduc în mod imprevizibil la pierderi importante de producție, afirmă dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom, DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate remisă redacției.

„Fermierul se vede obligat să-și adapteze structura de culturi, gama de hibrizi și tehnologiile aplicate. Astfel, în alegerea hibrizilor de porumb, tot mai mulți fermieri se concentrează pe comportarea acestora la secetă și arșiță”, afirmă specialistul companiei.

În viziunea sa, obținerea unor producții mari, în mod constant, reprezintă un prim indicator care ar trebui să facă parte din criteriile de dezvoltare a producătorilor agricoli români.

Această constanță se datorează cu siguranță, mai spune el, potențialului genetic de producție și adaptabilității hibridului la varietatea de condiții pedoclimatice și de tehnologie. Alături de aceste caracteristici, rămâne ca abilitatea tehnologică a fermierului să conducă la obținerea unor producții ridicate și în anii dificili sub aspect termic sau pluviometric.

Aici trebuie făcută o distincție clară între utilizarea hibrizilor care performează în condiții de stres termic și hidric în momentele critice (înflorire, umplerea bobului) sau utilizarea unor metode tehnologice  prin care se poate evita stresul, fie prin însămânțări timpurii, fie prin alegerea unei grupe de maturitate mai mică, a adăugat expertul agronom în lucrarea sa.

„Însămânțarea timpurie este o soluție tehnologică de mare ajutor, la îndemâna fiecăruia”, afirmă Petrache. „Atunci când, în opțiunea fermierului, sunt considerate ambele aspecte, rezultatele sunt apreciabile”.

Semănatul timpuriu aduce o serie de avantaje fermierului. Cele mai bune rezultate sunt evidente atunci când producătorul agricol selectează pentru semănatul timpuriu hibrizi din grupe de maturitate semitimpurie (FAO 300 – 400), cu perioadă de vegetație scurtă (120 – 135 de zile), care reușesc ușor să atingă 10-11 tone la hectar. Desigur, potențialul genetic este mult mai mare, dar niciodată exprimat în condiții necontrolate de pluviometrie și temperatură.

Semănatul la sfârșitul lunii martie sau cât mai repede posibil impune alegerea hibrizilor cu o vigoare foarte bună în primele stadii de creștere. Amplitudinea termică între zi și noapte în această perioadă poate depăși 20 de grade Celsius, iar unii hibrizi (caracter determinat genetic) reacționează negativ, blocându-și activitatea fotosintetică. Nu e tocmai ce ne dorim, mai cu seamă dacă am efectuat și un tratament pentru combaterea buruienilor, caz în care putem întâlni fenomene de fitotoxicitate, adică pierderi de producție (frângere plante, defoliere, arsuri foliare, resorbția rădăcinilor adventive, nanism, anomalii în dezvoltarea știuleților ș.a.).

Desigur, perioada calendaristică este foarte importantă. Nu recomandăm ieșirea în afara epocii optime de semănat a zonei cu mai mult de două săptămâni. Dacă condițiile atmosferice ale primăverii permit o însămânțare timpurie, suntem atenți la atingerea pragului termic de 6 grade Celsius la adâncimea de semănat, înregistrată la ora 7 dimineața. Prognoza pe următoarele două săptămâni trebuie să ne creioneze temperaturi diurne de peste 8 grade Celsius (pragul biologic al porumbului), fără riscuri de îngheț nocturn. Astfel, în prima săptămână de după semănat are loc îmbibiția și germinarea seminței, iar la momentul răsăririi, tânăra plantulă de porumb își începe activitatea fotosintetică fără perturbări de metabolism.

Foarte multe aspecte agrotehnice și fiziologice influențează pozitiv productivitatea și profitabilitatea culturii de porumb însămânțate timpuriu: modelarea patului germinativ este mai ușoară (terenul este încă reavăn); un pat germinativ mai bine pregătit conduce la o însămânțare facilă, ceea ce conferă o uniformitate răsăririi, așadar șanse egale de creștere și de dezvoltare a fiecarei plăntuțe de porumb; un pat germinativ bine pregătit conduce la o eficacitate superioară a erbicidelor preemergente; o uniformitate bună la răsărire conduce la o mai bună alegere a tratamentului erbicid de corecție din vegetație (evitând riscul de apariție a fitotoxicității), la o creștere și o dezvoltare în tandem (maturizarea plantelor, în același timp), la „închiderea” rapidă a rândurilor, evitând astfel riscurile de reîmburuienare și evaporare timpurie a apei din sol, la o arhitectură echilibrată a fiecărei plante (rădăcina puternică, tulpina viguroasă, suprafața foliară superioară); o uniformitate bună este absolut necesară în cazul hibrizilor intensivi, ce suportă densitate mărită; polenizarea și fecundarea au loc devreme (început de iunie), moment în care seceta și arsița nu ating praguri excesive (evităm riscul apariției fenomenelor de protandrie/protoginie); umplerea boabelor are loc încă în perioada de zi lungă; dinamica de pierdere a apei din boabe este rapidă, datorată temperaturilor încă ridicate din perioada sfârșit de august – început de septembrie; ușurință în recoltare; costuri reduse sau zero de uscare; recoltarea timpurie mărește șansa obținerii unui preț mai bun; cultura eliberează repede terenul; pregătirea din timp a terenului pentru cultura următoare sporește șansele acesteia de a obține rezultatele scontate (însămânțare în optim, evitarea pierderii apei din sol, evitarea îmburuienării excesive); costuri reduse de pregătire a terenului pentru cultura următoare (arături, scarificări).

Astfel, punând totul într-o balanță economică, într-un an normal sub aspect climatic, profitabilitatea poate fi superioară, prin toate beneficiile amintite.

În anii în care arșița și seceta își lasă amprenta asupra producției de porumb (de altfel, tot mai numeroși de-a lungul unei decade), nivelul recoltei depășește cu mult nivelul hibrizilor tardivi sau pe cel al celor semănați mai târziu.

KWS Semințe dezvoltă conceptul lansat anul trecut în domeniul seminariilor din agribusiness printr-un nou eveniment, transmite compania printr-un comunicat de presă.

De această dată, KWS aduce în prim-plan necesitatea fermierilor de a avea acces facil la informație și metode de gestionare a riscurilor pentru o activitate eficientizată în fermă. Astfel, KWS Semințe, care anul acesta împlinește 15 ani de prezență activă în România, vine cu o nouă propunere de abordare a parteneriatului cu fermierii, prin prisma oportunității de a crea împreună cu aceștia instrumente utile în activitatea de zi cu zi.

„Performanța unei companii se datorează capacității de a asculta și de a răspunde cerințelor partenerilor. Anul acesta, KWS Semințe împlinește 15 ani de creștere matură, sănătoasă și constantă, care se datorează, în principal, fermierilor români. Sunt 15 ani în care compania a urcat în topul primilor trei producători de semințe din România. Este momentul să trecem la un alt nivel, sub egida «Câte ferme, atâtea soluții», pentru că am atins maturitatea la care putem veni către partenerii noștri fermieri nu doar cu produse și servicii performante, ci și cu instrumentele prin care îi susținem în eficientizarea activității lor zilnice. Pentru că, până la urmă, obiectivul tuturor este profitabilitatea”, a declarat doamna Doriana Nițu, Director General KWS Semințe.

Auditoriul s-a bucurat de prezența distinsă și remarcabilă a aceluiași amfitrion, prof. univ. dr. Gheorghe Valentin Roman - inginer agronom, doctor în agronomie, Doctor Honoris Causa, Profesor Universitar emerit la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Disciplina Fitotehnie, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, vicepreşedinte al secţiei „Cultura plantelor de câmp”.

În cadrul evenimentului au fost susținute teme de interes actual pentru fermieri, firul prezentărilor urmând parcursul logic de la managementul riscurilor în ferma agricolă până la inovații actuale în domeniu, abordând prin studii de caz și exemple concrete tendința globală de digitalizare a agriculturii, pentru eficientizarea costurilor și profitabilitatea muncii agricole.

„Prezența personalităților cu experiență vastă în mediul academic și de business oferă în mod clar un plus de cunoaștere documentată. Scopul acestui transfer de experiență este crearea unei comunități care să aibă acces permanent la informația vitală desfășurării unei activități profitabile. Așa avem ocazia să descoperim instrumente utile pentru bunul mers al fermelor noastre și, drept urmare, pentru dezvoltarea agriculturii românești în ansamblul ei. Aceasta este baza evoluției următoare”, a mai precizat Doriana Nițu.

Temele abordate în cadrul seminarului au fost susținute de invitații speciali astfel: Managementul riscurilor în ferma agricolă - Prof. Univ. Dr. Dr. H. C. Gheorghe Valentin Roman; Inovația în dezvoltarea rurală – Conf. Univ. Dr. Magdalena Turek Rahoveanu; Managementul fermei – Prof. Univ. Dr. Valentina Constanța Tudor; Eficientizarea costurilor în fermă. Digitalizarea în agricultură – Economist Ervin Miklos, respectiv De la Agronomie la Agroeconomie – Jurnalist Gabriel Razi.

În urma acestui eveniment, va fi publicat al doilea volum din colecția științifică „Agriteca”, dedicată diseminării de noutăți către o audiență formată din fermieri și specialiști în domeniul agronomic. Astfel, ne asigurăm că partenerii noștri primesc și în acest an informație de interes, din surse de cea mai bună calitate, pe care să o valorifice în activitatea de zi cu zi.

Cu tematica „Managementul integrat al fermei”, a doua ediție a seminarului științific „Prioritate pentru Performanță” a fost organizat de KWS Semințe în 16 martie la Hotel InterContinental, creând astfel o tradiție privind locația, dar și gazda evenimentului.

KWS Semințe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei companii multinaționale din domeniul semințelor din agricultură şi deţine în România întregul lanţ de business cu seminţe, de la cercetare - ameliorare hibrizi de porumb şi fluxul de uscare – condiţionare – procesare cu echipamente de ultimă generaţie până la un sistem de vânzare personalizat, cu specialişti valoroşi şi logistică integrată.

Compania este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în 15 ani la peste 120 de angajați.

Cu o prezență remarcabilă în peste 70 de țări, KWS pune accentul pe cercetare, evoluție și performanță, utilizând vasta experiență în domeniul ameliorării. Astfel, KWS s-a dovedit întotdeauna un partener apropiat și de încredere al fermierului de pretutindeni.

De peste 150 de ani, compania KWS își aduce permanenta contribuție la susținerea fiecărui fermier cu soluții inovative și personalizate pentru recolte performante, profitabile, independență și prosperitate pe termen lung.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea OUG nr. 28/2008 privind registrul agricol a fost adoptat marți de Camera Deputaţilor, anunță biroul de presă al CDEP prin intermediul unui comunicat, una dintre principalele noutăţi aduse de legea iniţiată şi susţinută de Grupul parlamentar al PSD fiind și cea cu privire la renunţarea obligativităţii organizării şi ţinerii la zi a registrului agricol în format electronic şi pe suport de hârtie, măsură menită să reducă birocraţia.

Totodată, noua lege (inițial denumită Plx99/2015) prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, registrul agricol se va întocmi şi se va ţine la zi în format electronic.

Cu toate acestea, la sugestia Asociaţiei Comunelor din România, se introduce şi posibilitatea ca autorităţile publice locale, respectiv consiliul local, la propunerea primarului, să aprobe prin hotărâre modul de întocmire a registrului agricol pe suport de hârtie sau în format electronic, potrivit capacităţii administrative de care dispune.

„Legea se va pune în aplicare de către primarii comunelor, ai oraşelor, ai municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, aceştia fiind cei care vor lua măsuri pentru întocmirea şi ţinerea la zi a registrului agricol în format electronic ori în format de hârtie, după caz”, se precizează în comunicatul de presă. „De asemenea, primarii, în virtutea atribuțiilor cu care sunt învestiţi, vor lua toate măsurile de asigurare a securităţii, integrităţii şi funcţionalităţii registrului agricol, indiferent de forma în care acesta este gestionat”.

Înscrierea producătorilor în registrele agricole este una dintre condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru a primi sprijin financiar. Totodată, datele înscrise în registrul agricol sunt utilizate de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi alte instituţii.

În cadrul lucrărilor Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice din Camera Deputaților din zilele de 15 și 16 februarie 2017, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, afirma că de peste doi ani se încearcă să se facă operabil registrul agricol în format electronic. Mai mult, el a solicitat să nu se dea un termen precis pentru operarea în format electronic până când nu se vor clarifica elementele și principiile Noii Politici Agrare Europene, însă acest aspect pare să nu se fi luat în calcul, de vreme ce, începând cu data de 1 ianuarie 2018, registrul agricol se va întocmi şi se va ţine la zi în format electronic.

Pe de altă parte, Ileana Spiroiu, director general adjunct ANCPI, a precizat că, pe fonduri europene, agenția pe care o conduce a dezvoltat un Registru Agricol Național, în format electronic, și se pune problema ca acesta să fie interconectat, pe baza programelor pe care le-a derulat Ministerul Comunicațiilor, cu toate celelalte registre.

„Acest lucru va face posibilă vizualizarea tuturor datelor. Aceasta a fost dorința, să se aprobe ca acest Registru agricol să aibă posibilitatea legală să se interconecteze cu toate celelalte baze, printr-o consolă creată în acest scop. Registrul agricol este o sursă de date foarte utilă în procesul verificărilor încrucişate pe care le face Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură la acordarea subvenţiilor pentru fermieri”, a precizat Spiroiu.

Nu de puține ori, fermierii s-au plâns autorităților că lipsa registrului ar putea duce la tragerea la răspundere, în viitor, a tuturor celor care primesc banii de la APIA fără a avea documentul important la dosar.

Chiar dacă nu se mai găsește în statele dezvoltate, unde evidența proprietăților agricole se ține computerizat, registrul agricol (în forma sa scrisă, depășită) este esențial pentru mai bine de 90% din consiliile locale de la noi. Reprezentanții fermierilor spun că primăriile care dispun de registre agricole electronice reprezintă doar câteva procente din total.

În comparaţie cu aceeaşi lună a anului anterior, în ianuarie 2017, unităţile procesatoare au majorat importurile de lapte de vacă cu 2.321 tone peste cantitatea de referință (18,9 procente în plus), în condițiile în care colectarea din producția internă nu s-a majorat decât cu 1,3 la sută, până la un total de 72.819 de tone, conform datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și date publicității joi, 9 martie 2017.

În plus, statistica relevă că, în decursul lui ianuarie 2017, comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior, s-au consemnat creşteri ale producţiei în cazul laptelui de consum cu 3.344 tone (+14,5%), și laptelui acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 578 tone (+3,4%).

Potrivit INS, în luna ianuarie 2017, faţă de luna precedentă (decembrie 2016), unităţile procesatoare au colectat mai mult cu trei procente lapte de vacă (plus 2.136 tone) lapte de vacă, iar creşteri ale producţiei s-au înregistrat și în cazul laptelui de consum cu 814 tone (+3,2%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut, în luna ianuarie 2017 faţă de luna decembrie 2016, cu 639 tone (+4,6%).

Producătorii agricoli care utilizează terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru pachetele de agromediu şi climă (M.10), în zonele afectate de constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13), dar şi cei care utilizează terenuri aflate în conversie sau terenuri certificate în agricultura ecologică (M.11) pot solicita APIA, începând de la 1 martie, plăţile compensatorii de dezvoltare rurală prin cererea unică de plată.

Potrivit unui comunicat comunicat de presă al MADR, alocările acestor măsuri depăşesc 2,9 miliarde euro.

În 2017, ministerul de resort a adus unele modificări care să facă măsurile de mediu şi climă mai atractive pentru fermieri, dar şi să simplifice (acolo unde a fost posibil) implementarea angajamentelor. Concret, vorbim de majorarea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.10 pentru unele dintre pachetele aplicabile pe pajişti permanente (creştere cu circa 50 euro/ha/an faţă de anii precendenţi pentru pachetele 1, 3.1 şi 6), creșterea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.13 cu 5-11 euro/ha/an în funcţie de tipul de zonă afectată de constrângeri naturale, cât și eliminarea sau simplificarea unor condiţii (de eligibilitate şi de bază) care trebuiau respectate în cadrul angajamentelor M.10 şi M.11.

Cererile unice de plată pentru aceste măsuri se pot depune până la jumătatea lunii mai la centrele judeţene şi centrale locale ale APIA.

Promovarea produselor agricole reprezintă o oportunitate pentru producătorii și procesatorii români oferită de Comisia Europenă prin noua politică agricolă comună.

În cadrul Uniunii Europene se realizează produse agricole la înalte standarde de calitate.

În acest sens, se acordă o atenție deosebită politicii europene de promovare a produselor agricole care să conducă la stimularea competitivității agriculturii europene, creșterea nivelului de cunoaștere a sistemelor de calitate ale Uniunii, deschiderea de noi piețe pentru aceste produse și creșterea cotei de piață a produselor agricole europene.

În procesul de reformare a politicii comune de piață s-a acordat o atenție specială promovării produselor agricole atât pe piața internă a Uniunii Europene, cât și în țările terțe, elaborându-se reglementări noi, menite să faciliteze accesul cât mai multor produse agricole pe aceste piețe.

Printre facilitățile create, expunerea mărcilor și a originii produselor asigură multiplicarea efectelor benefice ale implementării măsurii, legate de asigurarea protecției legale în fața concurenței, fidelizarea clienților, consolidarea imaginii producătorilor care produc la aceleași standarde înalte de calitate recunoscute de Uniunea Europeană și segmentarea piețelor.

De asemenea, s-a creat cadrul instituțional de simplificare a procedurii de aprobare spre finanțare a programelor de promovare, prin depunerea propunerilor de programe online, direct la structura Comisiei, respectiv Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA), unde se va face evaluarea acestora în vederea aprobării.

Caracteristicile generale ale programelor de promovare a produselor agricole

Beneficiarii sunt producători și procesatori de produse agricole care aparțin organizațiilor profesionale și interprofesionale reprezentative pentru sectorul de producție respectiv, organizații de producători sau asociații de organizații de producători, care au fost recunoscute de Statele Membre, grupuri de producători, stabiliți în statele membre ale Uniunii Europene/ recunoscute de un Stat Membru.

Organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole și care au fost însărcinate de Statele Membre să îndeplinească o misiune de serviciu public stabilite în mod legal în Statul Membru respectiv.

Produsele agricole eligibile sunt, pe de o parte, produse care figurează în Anexa I la Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, anumite produse procesate, după cum urmează: animale vii, carne și organe comestibile, ouă de pasăre, uleiuri și grăsimi, zahăr și melase, lapte și produse lactate, miere naturală, produse din pește, plante medicinale, condimente, produse de panificație și patiserie, prăjituri și produse de cofetărie, paste făinoase, bere, vinuri, băuturi spirtoase, cidru, vin de pere, hidromel și alte băuturi fermentate, legume și fructe proaspete și procesate, sare, pastă de muștar, in textil, plante vii și produse de floricultură.

Sisteme eligibile: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicație Geografică Protejată (IGP), Specialitate Tradițională Garantată (STG), mențiunile de calitate facultative și producția ecologică.

Acțiunile eligibile sunt, în special, campanii de relații publice (activități de relații cu publicul, evenimente de presă), site (creare, actualizare, întreținere site), media sociale (creare conturi, postări periodice), altele (aplicații mobile, platforme de e-learning, seminare online etc.), publicitate (tipărituri, TV, radio, online, în aer liber, cinema), instrumente de comunicare (publicații, mape pentru presă, produse promoționale, clipuri video promoționale), evenimente (standuri la târguri comerciale, seminare, ateliere, reuniuni B2B, cursuri de formare pentru comerț/bucătari, activități în școli, săptămâni în restaurante, sponsorizare de evenimente, vizite de studiu în Europa), promovare la punctul de desfacere (zile de degustare, alte categorii: promovare în publicații ale comercianților cu amănuntul, publicitate la punctele de desfacere), gestionarea proiectului.

Tipuri de programe susținute de bugetul Uniunii Europene

Programe simple, propuse de una sau mai multe organizații din același Stat Membru. Programele simple selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Statul Membru din care provine beneficiarul, în gestiune partajată cu Comisia Europeană.

Programe multistate propuse de cel puțin două organizații din cel puțin două State Membre sau de către una sau mai multe organizații din cadrul Uniunii Europene. Programele multistate selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Comisia Europeană.

Durata programelor: minim un an, maximum trei ani, cu posibilitatea prelungirii de cel mult două ori consecutiv pentru același produs sau sistem și pe aceeași piață geografică.

Finanțarea programelor din fondurile Uniunii Europene a crescut de la 50% din valoarea cheltuielilor eligibile în perioada anterioară de implementare a măsurii, ajungând la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile în cadrul programelor simple derulate pe piața internă, respectiv la 80% în cadrul programelor simple derulate în țările terțe și în cadul programelor multistate, diferența până 100% este asigurată de beneficiarul programului. Procentele sprijinului financiar ajung la 85% în cazul  unor perturbări grave ale pieței, pierderii încrederii consumatorilor sau alte probleme specifice.

Caracteristicile specifice ale programelor de promovare a produselor agricole

Un element definitoriu al strategiei de promovare este stabilirea unui program anual de lucru al Comisiei Europene, care se aprobă pritr-o decizie de punere în aplicare, în care se stabililesc: bugetele totale disponibile aferente programelor de promovare pe piața internă a Uniunii și pe piețele țărilor terțe, temele prioritare, piețe țintă și calendarul estimativ al lansării cererilor de propuneri de programe.

În fiecare an, programul anual de lucru al Comisiei debutează cu lansarea apelului pentru depunerea cererilor de programe.

Buget: - pentru anul 2017, bugetul total alocat promovării este de 133 milioane euro.

Termen depunere cereri de programe pentru 2017: 20 aprilie, ora 17:00 CET.

Priorităţile, temele/acţiunile şi pieţele de interes pentru promovarea produselor agricole în anul 2017: - pentru programele simple este prevăzut un buget de 90 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare, pe piața internă și în țările terțe.

Pe piața internă cele două teme urmăresc creșterea încrederii și recunoașterea schemelor de calitate, precum și evidențierea specificității metodelor de producție agricolă ale Uniunii, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene.

Pentru anul 2017, piețele terțe vizate de programele simple sunt: China (inclusiv Hong-Kong și Macao), Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, regiunile Asiei de Sud-Est sau India, SUA, Canada sau Mexic, Africa, Orientul Mijlociu, Iran sau Turcia, fiind bugetate sume distincte pentru programele de informare și promovare privind produsele lactate, produsele din carne de porc sau o combinație a celor două, vizând orice țară terță precum și a unor programe privind produsele din carne de vită, vizând orice țară terță.

Pentru programele multistate este prevăzut un buget de 43 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare pe piața internă și în țările terțe, având următoarele priorități: creșterea încrederii în agricultura durabilă a UE și rolul sectorului agroalimentar asupra climei și mediului, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene, evidențierea specificității metodelor de producție agricolă a UE, schemele de calitate.

Contractele de finanţare a programelor simple se încheie între APIA şi beneficiarii români ale căror programe au fost aprobate de Comisia Europeană, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de aprobare, iar după această dată, numai cu aprobarea Comisiei Europene.
      
Implementarea programului începe în prima zi a lunii care urmează datei semnării contractului, cu posibilitatea amânării acestei date cu maximum șase luni, ţinând cont de caracterul sezonier al anumitor produse sau de participarea la evenimente specifice sau târguri.
    
Regimul plăților pentru programele simple

Plata în avans, de cel mult 20% din contribuția financiară a Uniunii Europene, se acordă în termen de 30 zile de la solicitare și numai ca urmare a constituirii unei garanții în favoarea APIA, în valoare egală cu 100% din avans.

Plațile intermediare, cu excepția ultimului an de implementare a programului, se acordă prin cerere către APIA, depusă în termen de 60 zile de la încheierea fiecărui an de punere în aplicare a programului.

Plata soldului, prin depunerea cererii de plată la APIA în termen de 90 zile de la data finalizării programului.

Informații despre legislația europeană în domeniul promovării produselor agricole și detaliile depunerii propunerilor de programe pot fi accesate la următoarele adrese:

Comisia Europeană-DG Agri:
http://ec.europa.eu/agriculture/promotion/index_eu.html
Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA):

http://ec.europa.eu/chafea/index.html
Agnţia de Plăţi şi  Intervenţie pentru  Agricultură, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., http://www.apia.org.ro/ro/info-day-07-03-2017